BUCURESTI

EDITURA LIBRARIEI
E. GRAEVE & COMP.
www.dacoromanica.ro

1894

DAN

www.dacoromanica.ro

I
Un ropot de aplauze, *i cortina de dril
se lasd pe mica scend acoperita de ramu-

rile a doi salami. Sgomotul de glasuri

amestecate se ,inteti. Marne le primiati felici WI pentru succesul dramatic al copilelor.

Un adev6rat talent.... Cine-ar fi crezut ?
Da Titi, cum se grimase , nicI n'o mai
cuno%eam.
Cte un hohot de ris, ttn 'er, gAdilitor, se

auzia ca o noth clard peste murmurul de

vorbe.,*i 'ncet lumea Incepu sd se mi ,%e spre

cele dou6 ui deschise ale dormitorului de

jos, prefcut in salon de bal. Deja Frau Kunst,
tapeurul pensionulub) hAtea 'n clapele pia-

nulni un vals, pe cnd dol suh-locotenenti

Incercati, nerdba.tori, lustrul parchetulul.

In mai put.in de dna minute salonul se

umplu. Colegiani, imbrdcall elegant, pai1

www.dacoromanica.ro

-200', cu gesturi si aere de oameni, in vrstd,

studenti, (Alter! de-abia esiti din scoalti,

erad prezentati de surorile, de verisoarele
for la cele-l-alte eleve.
Adesea done' Domnisoare, cu cate-un liner

de mana, se opriad fat& 'n fata :

IV prezint pe frate-med...
Ve'ru-med, Mavrodin.
.5,i indata, cavalerii invitad la un vals pe

noule lor cunostinti.

Multd fume r6masese in gradind. Era rd.coare. Cate-va felinare de hartie colorata,
atrnate de crengile copacilor, imprastiiad
o lumina discreta.
Arendasi, fabricanti, negustori din provincie se intOlniad, si, fail sd se cunoasca,

incepead a'si vorbi unul altuia, cu acea

libertate si lipsa de ceremonie a oarnenilor

de afaceri, si dupa cate-va cuvinte se recomandad singuri, spuindu'si, impreund cu

numele, orasul si felul comerciului, dupd

care urma alte indicari secundare : otelul

la care trag in tot-deauna, cap copil ad si
ce calitti mai de-searna ad putut observa
in unil din et ; apoi intrad in subiecte serioase, atunci figurile lor luau o Infatisare
grava, fruntea li se incretea, cchil aratad
o concentrare de atentie, o grija pared de

www.dacoromanica.ro

-3a MO lege, si alia tOt, de a:mai apuca vr'o

idee nouA, privitoare la negot. Vorbiad de
concurenta pe care ne-o face America cu

grinele el, de seceta din Rusia, de Ingrumuturile Statului, de ultimele falimente.

Une-ori li se pArea cii e cine-va care '1
ascultd, H spioneazd, s'atunci 1st scoborad

glasul, gesturile devenied mai iui, mal

espresive, si vorbele lor soptite avead ceva
din fIslitul biletelor ipoticare. Un toptangid
din CAlArasl se gAsise ce-va rebedenie, dup

o sorA vitregd a neveste-sel, cu Uri mosier

din Ilfov. Ce bucurie pe el. Fete le lor erati

In aceeasi clasd. Oare ele stied cA sunt

rude ? Ce de parale trebue sd flied asta,
cu scoala el I i imediat Incepurd. a face
socoteald : 420 de fete a o mie de lei ; cat
sd. cheltueasca ea ?... ,(;;i calculad pe zi hi-

logramele de carne, rabatul de la o consumatie asa mare, si dupa dou6 ceasurl de

pretAluirt i operatil aritmetice, Amaserd
amndoi, ca 'n fate unel crime, uitandu-se
unul la altul, cu ochil marl, holbati, In umbra compacta a noptii : D-na Raspal castiga
trei-zeci i patru de mil de fraud pe an...
Inchipuitl nene TAnase !
Mamele pe la ferestre, priviad de-afarA,
cu dragoste, la tinereta din lduntru i fawww.dacoromanica.ro

-4cead haz de irnbulzeala, de fierberea i sbuciumul acelei lumi noud, Insetata de vie*.
Erail copii br. . cum a crescut de marl,

ce iirte a trecut vremea r. . Erad copil

lor fericiti, frutn4 ca nicl o-datg cu
obrajii rumeni, aprini, i cu ochil scanteetorl, Imbatatl de plcerea de a se gaisi acolo
impreunit, de a se simti, de a se pipdi si
strInge unii pe altii in calda, pasionata im-

braliare a valsului. *i el nici nu'll mai

dedead seamg, In ameteala lor, ct eraa
de Inghezuiti i cum se loviad unii pe altil
la fre-care rhicare. Se vedead perechi Invertindu-se tot timpul in loc, cu o cheltuiala" de gratil i cu o espresie de multumire,
ce to fAcea s'a zimbe*ti. De mai multe-ori
Frau Kunst is,1 simti coatele strinse de
aproape Intre acelea0 s,olduri ce se frecad
de ea cu o superatoare stdruintii. Un termometru, uitat In piirete, de-asupra pianului, arta 28 R, *i Frau Kunst, inclzit de
zbuciumul acestel lurni, pe care ea, cu degetele el, o agita 'o amesteca In ace1as,1
vrtej

nebun, bgtea in clape din ce in

ce mai violent ; o adevdratti fanfard de sunete pornia pe u0e deschise, strdbdtia grddina adormad, and tremur frunziului negru, apol se unfla din nod Inteun coridor
www.dacoromanica.ro

-5Intunecat din capetul c15,direi, *i se -Thfunda

In bucatarie, unde alimenta un pearda, pe

care '1 tramentail de foe dol ungureni 'o

Kati, din personalul de setviciii al penSi onului.

In fatd, cu ferestrele la stradd, e salonuI

de primire ; lmpi marl de bronz, cu glo-

burl de portelan, artrnca o lumin.

albA

peste covoarele orientale, ce imbraca aproa-

pe tot apest interior luxos, unde nu sunt

done scaune la fel ; fie-care lucru 41 are
forma i coloarea lui deosebita, un amestec capritios de mobile scumpe, aispuse inteo neorinduiala intentionata : In spiritul
model de azi, uniformitatea i simetria denota un gust ordinar. Doamna Raspal, directoara, Inteun cerc de intimi, pove4tete

o mica intemplare ce st In legaturd cu

ultimul scandal al Capitalei.
In ornele mari, se vtie, spiritul public e
vecinic pus In micare de-o noutate emotionantd. De zece zile, prin cafenele, pe strada,
In tren, n'auziai vorbindu-se de cat de Veronescu Pristicani : deputat i membiat in
comisia ae incligenate, el prlmise bani de
la mai multi ovrei, cari ceread Impamentenirea. Lucrul se aflase, i un cerber-clin
opozitie, orator distins, luase cuventul In

www.dacoromanica.ro

-6camera.. Se ridica in numele moralitatii pup

blice i al.prestigiulut parlamentar. Dar o

multime de imprejurari conspirafi in contra desbaterei pand la sftVt a acestei alarmante afaceri. Era ultima edinta.. Deputatii erati osteniti i plictisiti de-o sesiune
care 't tinuse cu prelungirile pan In Iunie.
Era o ealdurd nesuferit in ziva aceea. Vero-

nescu facea parte dintre acei luptatori de

rasa, cart sun t vecinic In tabara guyernului.

Intr'un moment dat glasul oratorului fu

acoperit de un sgomot infernal. Majoritatea
striga : La ordine !... Inchiderea discu tie))
Tort bateati cu pumnil In pupitre.
In inyalmaala Veronescu, congestionat,
se ndpusti asupra oratorului. 0 cocoana, in

tribuna damelor, dada un tipet de spatula

si leind. Intr'un tarzia furtuna se potoli
primal ministru, gray, solemn, senin,
ea i cand nimic nu s'ar fi intemplat, citi
mesagiul de Inchidere. Dar ziarele opoziVet se Wernurd pe lucru. Toata vieata lui
Veronescu fu scotocita i scoas la iveala.
Cu patru ant in urn* cand a fost ales deputat Intel, se publicase o notita prin care
se ardta Ca acest mandatar fusese pe vrernuri functionar la vatna Prisacani, de uncle

a disparut Inteo buna dimineata, cu ekewww.dacoromanica.ro

-, 7

va mil de lel din casa Statdlui. Se afirma

chiar ea a fost prins i Inchis, mai tarzin.
Dar el s'a grabit a respunde printr'o scrisoare, cd In vie* lui, n'a fost functionar,
.i ca.' nici nu tie ca exist o varnd Prishcant', cd e posibil s mai fie un Durnitru
Veronescu, i In fine, c va da In judecata
pe infamul calornniator. Aceasta se vede
c'a pus pe ganduri pe infamul calomnia-

tor, ca lucrul a remas atunci balta. De

asla data !use' un reporter a fost trimes la
Prisacani. Peste eate-va zile se publican
rnarturisiri, autografe, fotografil, curl puDean. Intr'o lumin sdrobitoare tot trecutul,
plin de aventuri ruinoase, toate urnilintile
i peripetiile prin care trecuse ornul acesta.

Acum nimeni nul mai zicea de cat Veronescu-Prisacani i biografia lui era stiuta
i de copii. Se scriian crOnici indiscrete
asupra modului cum a tiut sa captiveze
inima, prea simtitoare pentru versta de 60
de anl, a unei vaduve grase la trup i la
pungh, i s devie sotul iubit i rdsfatat
al acestei betrane senzuale cu obrajil marl
i fardati, In bratele careia murisera trei
barbati legitirni.

.5,i pe cand tot oraul ferbia de isprdvile lui i'l ardta cu degetut, el, rumen .,,i
www.dacoromanica.ro

-8surtzetor, se primbla in trasural elegantk

asista la spectacole, i 'i purta pretutindeni
acelai aer triumfator al parvenitului fericit,

begat i invulnerabil fata de codul penal.

Acesta era pe-atunci eroul de trista celebritate al zilei. Doamna Raspal e imbracata simplu, In-

tr'o rochie neaga, pe figura el brund se

mai ved urme de frumusetd, ochil i gura
ail ceva barbatesc, nasul suptire i perul
fins, de un negru lucios; pe la temple se za,
resc cate-va fire albe. Ea sta la masa, pe

un scaun de palisandru, exemplar unic,

vorbete rar, linitit, fail sa afecteze,
mnile'i albe i slabe netezesc incontient
penele de strut ale unui evantaliii cu Oaselele de baga.
((Sta. ruisern la Camera pen tru pensia ce

mi se cuvenia de la barbatu-meil. Ba azi,

ha man!, trecuse dol ani i nu se facuse
nimic. Me" rugam

cunoteam o multirne

de deputati top' imi ragaduiaii, i dezeaba. Nu tiiam nici ea ce sa mai fac. Inteo zi, ce sa me pomenesc 2 Cu D-nu Veronescu in persoana. Bucuria mea ; tiiam
ca e In comisia pensiilor. Fercbe, amabil,
incepu sd ceara scuze c'a inch-knit s5. me
deranjeze, ca el a cunoscut pe barbatu-

www.dacoromanica.ro

-9meU, si stie cd a fost un profesor distins,

ca dreptatea mea e strigatoare la cer ; in
gandu-meti : mai bine-ar II strigatoare la
Camera ; dar... de la o vreme bag seama
4:a par'ca se cam jena... Vecleam eii cit
are ceva de spus... (Mci Doamna Raspal
inchise putin din ochiul sting si dete din
cap, c'un zimbet k;iret, care se reproduse
i pe figura celor-l-alci). De, zic, Domnule

Veronescu, ce sa mai fac? M'ain luat

eli de ganduri... Da el, indignat grozav,

dandu'V ochil peste cap :
0, Doamna, e teribil ce se petrece 'n Ora
asta I Oameni pe carl 'I credeam cinstitf,

la cart me 'nchinarn, s'as ft pus mana 'n

fog pentru

ei.. ei bine ! i-am vezut de-o ve-

nalitate, ca 'mi-e ruOne numai cand me

gandesc. *tici ce
spus en' -dol colegt

din comisia de perish', pe cand staruiam

pentru D-voastra ? Mi-aet spus curat ca nu
vor sit iscaleasca raportul, pand ce nu li
s'o da cate-o mie de franci, ch D-voastra
aveti bani, ce mai umblati dupa pensie !
i nu l'ati dat afard? intreba pripit
un domn cut ochelari i ea barbete blonde,
sculandu-se de pe scaun, ca sa se mai rniste.

Ed, am remas immarmurita....

i 'i-ati dat done mii de lei, sunt sigur.

www.dacoromanica.ro

- 10 Da ce era sa. fac ?

*1 cu pensia, cum a rernas?
Intr'o lun6 s'a regulat tot, card A me
deranjez.
F3;i nimeni nu baga, de seama prin ce tran-

sitie D-na Raspal vorbia acum nu cu adespre un Director de pencelasi calm

sion, care In toti anii p6zeste, in Septembre,
sosirea trenurilor : de dimineat el si ne-

vasta ltti sunt la gard, si cum \red un parinte c'o fate, il ia0 pe nerdsuflateD. Aici
Doamna Raspal se sculd si, Idsand evantaliul, isi ridicrt mana ca un om care saluta si intra 'n vorb6, c'un necunoscut :
Dacrt nu me 'nsel, Domnul 'si a adus
eopila spre a o plasa intr'un pansion.... *i

pe and bietul orn umbla zdpdcit, sa'si

scoatd bagajul, sa'si caute birjti, Denul Di-

rector cu consoarta, dup el, nu'l slbeste si 'i toacd la ureche : cti 'n cutare

pension fetele mor de foame, si capata

reurnatizm din cauzrt c scoala e urned
ca o pivnit ; ca la Mine X, nu se 'nvata
nimic si toat ziva stail fetele pe la feresti
si fac bezeie la Meta' de pe stradk di Ali-

nisterul a hotdrit sa 'nchid cutare pension..... si 'I ameteste cu vorba,. Omul vrea

sa scape, spune c'a dat arvond. Nu face

www.dacoromanica.ro

-1nimic, eil v scad arvona, zic cd, 'rnt-ati

dat'o mie, nurnal ca sa ye scap copila din
primejdie, nu de alta.
apuca de haInd.
Intrebay, ye rog, intrebati pe toata lumea
sa ye spund de pensionul met1D .5i '1 ia

giamandanul din manri

Avem trasura

noastra, poftiti, numai s ne vizitay coala,

numal sa vedell cum suntem insfalay. In

toata. Europa nu vey gsi o a doua instalatie. Poftici, done minute, numai s yedeti....v i bietri provinciali, unit de aivitate,

altil de sild, cad in cursd. Anul

trecut Domnul acesta, 'ml-a luat aa de la

gall opt fete cari eraii inscrise la mine....
0 doamnd betraxia, care ascultase cu cea
mal evlavioasa atentie, tam ochii mart i
intrebd CU o comica rnirare

Da bine, malca, omul Asta tine 0

pension de fete ?
Se fcu un haz nespus. Betrana creduse,
crt tot de Veronescu-Pristicani e vorba.
Domnul cu barbete avea de gand sa'1
manifeste indignarea, vecinica Jul indignare in contra a tot ce e necinste, printr'o
cu oare-care filosofle
fraza irnportant,
la mijloc ; dar ce efect putea sa mai alba
acum? Atata ris, pentr'un lucru de nimic...
1

incepea sa '1 indispue. CAte-un cuvent fru-

www.dacoromanica.ro

- 12 mos, sonor 11.obseda,, ii umbla prin gurd,

enervant ca un fir de pdr. Fcu cati-va

pa0, mai apdsati, ar fi vrut sd gdseascd
pe cine-va demn de fraza_, care '1 punea
In neasttmpdr.

cu mnile la spate, se opri in fata

unui tindr ce sta de-o parte la o mescioard

de nuc, i desina un cavaler pe dosul unui
program.
Ce zici, poete, de lumea asta?
Nimic, Dornnule inspector, rdspunse
tindrul dupd un mic interval, fdra a'0

ri

dica calif de pe hrtie.

Domnul cu barbete era inspector peste
monumentele iplorice, post creat pentru

Miu Razi, nu pentru monum_ente. I0

Iu ochelaril, i scoldndu'0 hatista, II, aburl, If terse, 0 '1 puse : boate acestea

cu o cochetrie de naiFdri, in care neapdrat degetul el mic ti piistra cu gratie

cunoscuta lui pozitie, ceva mai in sus firete, i mai deprtat de cele-l'alte. Se
plecd i privi un moment chipul cavalerului, la care tindrut lucra 'nainte c'un
aer distras.
Hm.... da D-ta al toate talentele...,
toate talentele, braavo....
asupra acestor apretieri, la care nu i

www.dacoromanica.ro

- 13 se rspundea nimic, se uita la ceas eraii

aproape dou&spre-zece, lumea Incepea s
se retraga ; privi un moment In juru'i, ca
un om care nu stie ce cauta, apol is'i netezi barbetele si salutd ceremoniosr Directoara il petrecu paha la scard.
TInrul, trase cate-ya linif indesate peste
figura cavalerului s'ea, si lasand creionul,
se tilt In salon, era singur. II r6suna anea,
sup6rator, In cap vorbele inspectorului, a
carui familiaritate II enerva ; poate chiar
cuv6ntul poet, de care constiin[a lui lega
un sir de durerf sfinte, II facea I'M, auzit

asa din gura omului acestuia, suficient,

afectat si pururea Incantat de ine.
0 domnisoara intr grabit.
Domnule Dan, trebue s'a Sod cu nof
un cadril, nu se poate sa ne refuel.
El zimbi si incercal sa se scuze ; dar Inca
doue" eleve venird, si vesele, vorbarete,
aprinse de joc, 11 rugara frnmos si '1 Induplecard.
Dan era profesor de filosofie si de limba
romand la clasele superioare.
Pen tru el erail afisate pe pareti In cancelarie, atatea programe oficiale, ca sa nu

se mai Intinda la vorba lunga, ca acurn

patru any, cand s'a pomenit in yard cu

www.dacoromanica.ro

- 44 materia neispravit. Fete lor le placead orele lul de lectie. Exarnina foarte rar, s'atunci facea mai mult o conversatie, si dadea note bune.
El cauta sa pupa pe eleve In curent cu
miscarea intelectuala a timpulul, le invata
sa gandeasca lucru putin obicinuit in
scoala pe vremea aceea, profesoril bizuindurse mai mult pe memoria de cat pe inteligenta elevilor le arata cat e de pretios clarul de a observa, de a analiza si
pricepe vieata in toata insemnatatea si fru-

musetea el. Vorbia limpede, corect, linistit. Arare%ori se incalzia, inteun curent
mai impetuos de ganduri. *'atunci se lu-

mina la fata ca un profet, fraza se des-

chidea, se lhrgea, intr'o bogatie de cuvinte

sonore, puternice, emotionante ; privirea,
gestul, glasul lui, capatati ceva particular
de atr6g6tor, bipnotic aproape. Toata flinta
lui respira o nemarginit*bundtate. Adesea
inteligenta lui elastica, generoasa prin reserva si cumpanirea el, facea irnpresia acelor tablouri cu perspective marl, aclanci,
pierdute, ce par a nu mai avea sfarsit.
Cand intra in bal, elevele 11 intimpinard
cu ovatii sgomotoase. Lumea se rarise. Nu
mai mi.,' de cat intimil. Un glas puternic

www.dacoromanica.ro

- 45 strigA : En place Mesdemoiselles !D Era

comanda profesorului de dans. i infatigabila Frau Kunst, cAlcAnd pedala, porni

cu brio primele tacturi de la figura 'ntei.
Dan avea micdrile jenate i nesigure. El
pdia cu ezhare, ludnd searna la ce fac
alii, i ascultdnd instructiile perechef lui
de joc, o blond sveltd, care '1 lua de mand

si'l conducea, ca pe un copil, cu tin aer

de protectie fermecdtor. Doarnna Raspat
fdcea lin de stangdciile lui. Insd1 Frau
Kunst 1ntorcea capul, din cdnd in cdrid,
sal vadd jucdnd. Dar tocinal aceastd jend
i neindemdnare a lui ii fdceati mai deosebit simpatic. i dacd s'ar ft uitat bine
in fata dornniparei Itacti, ar 11 vdzut cdtd
recunotintd i nevinovatti fericire era in
ochil ei albatri : stleala, nedumerirea lui
ii dAdea prilej sal invete, shl ia de man&
,i, mItidioasd, triumfdloare, aPI *poarte i
sd't domine, oare'f cum, sd se sirntd i ea
pentru cdte-va minute stpAnd, superioard
in ceva, fostului el profesor.
.5i cu ce cuvinte driigtilae l'a certat la
figura a asea, fiind-cd nu se prea Idsa

sa'l ducti ea, cu toatd puterea bratelor ei,

In goana sdritoare a galopului.

Nedeprins cu balurile, lul i se parea

www.dacoromanica.ro

- 16 stranie, 11 tulbura cu libertdtile el copila

aceasta neastemparata, incontien td, care
se vtra in sufletul Jut, aproape 11 1mbrtia, rIzetoare, luminoas, de o diabolic&
frumuset5. In rochia el de \Tara., alba. line-

oil se trdgea Inapol, paral era frica de

atingerea ei, cnd o vedea viind aa nebun spre el,, cu bratele lntinse, cu gatul
gol, alb, marinorean, i cu o privire cald5,
umedd, ce-'I suridea cu tog& francheta i
farmectil ametitor al nevinovdtiel celor
apte-spre-zece ant.

Scpat, Domnule Dan 0 de corvada

asta, Ii Oise ea rizend, pe cand o conducea
la loc.
Ce mai ocazie pentru un Hoer cavaler,
s protesteze aci, i se-i plaseze cele mai
.galante i mai parfumate complirnente, pe
cart le ail tot-deauna fabricate gata tineril
cil educalie de salon !

Ai, nu'i vorba de corvada Domni-

oard,... da nu tiii

; respunse Dan, cu un
glas triig&nat, avend aerul de a se gndi

aiurea.

www.dacoromanica.ro

Ii
Dan he destepta tarziii. In oclae era o
caldura nesuferitd. c.,;ase arn de cand era
in Bucuresti ; si 'n tot-deauna vara, dupa
esamene Ii apucail aceleasi ganduri urfte :

sa nu s'aleag si el la sfarsitul anultti, cu

cate-va sute de lei, ca s se poata urni,
sa se clued unde-va, la munte, s se mai
re'coreascd! Simtia in el o lene, o osteneald s'o neliniste apasatoare.
Era asa de zdrobit, si de indurerat fiziceste, in cat efortul de care avea nevoe ca
sa se scoale din pat i se infa'tisa t a o durere, de care. par'ca 'I era fried,.
ce de lume pleca din Bucuresti... Se
gabdia la prietenii, la cunoscutir lul, ii
vedea Iti tren, veseli, MCA griji, ducndu-se
departe, rcorinciu'sr vieata in alte impresii,

traind intr'o lurne nou, fericitA, imbatati

2

www.dacoromanica.ro

- 18 de farmecul si surprizele cldtoriei. *i adesea starea asta a lui, de descurajare si

deprimare morald, cAuta, ca la toti oamenii
carI scriii, s' se formuleze In fraze cumpdnite, pe care el si-le rostia in gaud, ingri-

jindu-se de structura, brdinea si ritmul

lor, ca si cand le-ar fi scris.
Eat trei geneatil de oament fdr noroc.
Bunicu-meil Ineurcat In judecAti, se zbu-

cium doud-zed de ani sub prigonirea

unui Mnrgopulo, ca WO scape rdzesia,

pierde tot, si din gospodar de frunte, cAnd

se vede la sap de lemn, desperat, ia parul si, ziva 'n ameaza mare, la arie, culca
pe grEkc dintr'o loviturd. Ed nu l'am apucat, dar am auzit cd era o mandretd de
om,

vestit pe toat valea Similei, de

cinste si de vrednicie. Bunicu-me5 a murit In ocn. Tata a luptat cu nevoile si ea

sArAcia toath vieata. *i eii....
Servitoarea intrA binisor si '1 puse ca-

feaua cu.lapte pe masa. El se sculd, dete

cu pulin apa pe obraz apa era cald,
parc'o luase de la foc. Ceva mai rece era
cafeaua cu lapte. 0 sorbi in nestire. Mintea lut era departe, cu atatia ant In urtn :
o casuta. alb-a. In BArlad, la mahala, inteo

curte mare si cu livad'a 'n fund,

www.dacoromanica.ro

figura

- 19 blanda 0 trista a rna-sei, tata-s6i1 bolnav,

venind ostenit de la cancelarie, In tr'una
oftand i gemOnd, cele done' surori mai
marI, Aglaia i Smarndita, carpind la
cate-o treanta, prefacend vecinic o vechitura In ceva bun de purtat, facnd sa cir-

cule aceeai haind de Wn la toat familia, vnzend o .cruciulit de aur de la

botez, pentru a'i cumpera luI un autor
latin, 0 cate sacrificii, cate greutati, cate
momente de .sphirnntatoare lipsh, cand
In toata casa se facea o tdcere 0 o fricd,
de numaI se uitaii unul la altul i oftati.

Nici un ajutor, nici o sperant, de nichirl !...

Numal cine-a trecut pe-aici poate sa'I In-

chipue ce putere de lupta Indelungata i

trist, i cate acte de adevrat eroism se
desfaurd zi cu zi, i se pierd In Intunerecul
vietei acestor sannane farnilii, cinstite i
mandre In nenorocirea bor.
*i cate lucruri, neintelese bine pe-atunci,

i se desluiaa acum In minte. Vara plecail

cu totil afarti, la un unchiti al lor, care

,era vechil la Leonida, un grec bkran,
burlac i cam Inteo ureche, care 'idea

tare, vorbia pripit i cepeleag, i spunea

Inteuna ca el aa btran, dar tot s'ar

insura daca l'ar iubi o fetita. nostirna i

www.dacoromanica.ro

- 20

frum4cd, aa cum e Smarandita,

biata Smarandita se fdcea roie ca sfecla,

cei-l-alti rideau; in urma se deprinsese cu
prostiile grecuIu i facea i ea haz. i ce

frumos era acolo la Raddeti. Ca 'nteo

panorama i se arata acurn satul rdvarsat
pe vale, ogoarele coapte in toiul caldurilor,
si iazul somnoros, i pddurea intunecatd,
i toate locurile pe unde hoindria cu baetli
din sat, atat de veseli i istei, earl tiiati
cum se chiama toate florile din s,es .5i tot
felul de pase'rele ,i de gandaci. Cum fuge
vremeal... i de o-data I apdru distinct figura ireata ,1 prefacuth a unchiului sU
pe care el de mic, fdra sa'i dea seam&
pentru ce, nu'l putea suferi. 4,1 aducea

acurn arninte, cum in iarna cand era 0

in clasa a aptea, venia pe la ei aproape in
fie-care septknana i cate-odata aducea si
pe Leonida, i le dedea cofeturi i gologani, i steteall seara pand tdrziu. Apoi
in primvard, intr'o Dumineca, el citia un

roman de Dickens. smarandita avea o

rochie noud, 'a venit vesela laugh el, 1-a
inchis cartea i 'i-a aratat un inel frumos

de aur, dar nu voia sal spue cine i fa

dat, s'ari plecat arnndoi la primblare. Era

o zi frumoasa, calda. Strazile erail curate,
www.dacoromanica.ro

- 21
si casele, varuite de Pasta, staluciail in
soare. Ea '1 Intreba de pe la scoald. El 11
povestia, cate nimicuri toate....
Ti-aduci arninte, Smftrandito, cand
trdia bietu tata, la un sfantu Nicolai, ea
I-am Mcut de ziva lm o felicitare In. versurf. Ce bine-i 'Area, si cuin me 'ntreba
mereil : eSpune drept, tu ai Mcut'o, din
capu tea ? *i. seara, cand a venit mosu,

la masd, tata m'a pus sal cetesc iar poeziea, si dupa ce-am cetit'o, tata m'arata

cu mandrie : Vezi tu, el a compus'o din

capul lul, si mamei If venia sft planga

de bucurie. *i atunei rnosu, ce om reil,

nurnaI de ciuda, ca s strice bucuria mamei s'a lui bietu tata, incepu sa rid5. :
AO, cui spui fleacuri ? Asta am cetit'o
intr'un ca.lindar, a copiat'o de-acolo.... Ce

om red si mincinos. Nu pot al sufer.

,51 tot -vorbind asa, ba una, ba alta, ati
esit afard din oras, s'aii trecut dincolo de
gradinal, departe, in camp larg. Ce verde
era iarba, si cum bdtea soarele ! si toate
mirosiafr a yard. Tipenie de orn nu se afla,
si nici un sgomot nu mai razbatia dinspre
oras. Un card de cioare trecu croncenind
pe de-asupra lor, si iar se facu tcere. El
astepta avea 0 presimtire \raga ca. sorb:-

www.dacoromanica.ro

- 22 sa are sd'i spue ce-va In mornentul acela.

Smrandita II privi tint 'n ochi.

Sa spuiil?
Da, sa'mi spul.
Me marit... Cum semeni cu Mou and
te uiti aga !... Serios, me mrit... cu Leonicla : nu't1 fad idee ce orn cum se cade e,

ne mutdm cu totii la lard. Tu al sh te

duct la BucurWl. N'al s mal ducI greil deacum...
*'atunci el, zbucni Intr'un hohot de plans

nestdpanit. Simtia Ca i se rupe inima de

mild, de jale, i'n capul lui buimricit resunati, ca un bocet, aceste done vorbe :
Biata Smrdndita !D ,'ad podidiro i pe
ea racrimile, s'aii plans amendoi, ca nite
copii pierduti i nenorociti ; era o descdrcare de suferinti. inconstiente, pentru cari
el nu gdsiail cuvinte. Pe drum, la Intoarcere, i-a povestit ea toatd istoria, toate staruintile i Invertiturile unchiului papa sd
lnduplece pe mama lor, care nu voia nici

s'aucld de asta la Inceput. Dar In atatea

randuri Leonida ii Imprurnutase, la nevol.
Se Meuse la el o datorie de cate-va mil de
lei. Cu ce s'o plteascd?... i biata copild

repeta mereir, ca i cum ar fi vrut sd se

www.dacoromanica.ro

- 23 convingd mai mult pe ea : eEti 11 iubesc...

De ce sa nu'l iubesc? lin orn bun, de

i s'a dus
sdrmana dupa acest om care putea s'i
fie bunic, el a cumprat tineretea- el, i
ea s'a vindut i s'a jertflt pentru toti. Ce
vie* putea ea sa alba in casa acestui betrail zuliar si nabaddios ? La un an dupa
asta ina-sa a murit. Sora-sa Aglaia traia
cu unchiu-s6d. Eata ce s'a ales din toata
familia lui. *i de patru ani acum nu mai
treabd. Ne-a fcut atata bine !

stiia nimic de ele. Au muritt? Mai trdesc

Cum se instrainase de top: ! Ce s'a facut cu
inima lui de-atunci i cu frumoasele lor
visuO" din copilarie 7 Ce s'a fdcut cu iubirea celor dou surori, asa de bune, asa de

gingase, cu acea iubire delicata care i-a

modelat primele gariduri, primele manifestari ale sufletului lui ! Cum 1st inchipuia
el pe-atunci cLt nu va putea trdi niCk o-data

fara ele: Ce planuri 1St faceari lmpreuna

pentru viitor ! *i acum... Atka nestatornicie i rasturnare de simtiri ornenesti, ii ostenia mintea i '1 umplea de-o nespusa
m elan colie.

Ca de-o viata trait ii aducea aminte de

planurile ce it treceail odinioard priir capul
lui de copil. Ce de prostil frumoase gandia
www.dacoromanica.ro

- 24 el cand era mic !... Noaptea, dupd ce sufla

in luminare, el nu dormia atunci incepea
pentru el adeverata vieatd. *'atat de limpezi i fermecatoare i se aratail toate, s'atat

de curios de luminoase i se paread propriele lui ganduri, ca de multe ori se intreba : care gandesc si aIi coph de vrsta

mea, asa ca mine? Era in clasa 'ntei

gimnaziala. Tata-seii zacea pe moarte. Ce
jale era in toata casa ! Gaud venia de la
scoald nimeni mil mai saruta. Si el simtia,
cu acel dar de intuitie precoce al copiilor
nenorociti, cd trebue sa tack sa nu ceard
nimic, sa ia si el parte la durerile celor*i nu zicea nimic. Nurnai se Ondia
pi

ofta, cu inimioara lul de unsprezece ani.

Seara it punea ma-sa sh se 'nchine

'1

culca. Atunci el ti tragea binisor plapoma

peste cap si, cu ochir deschisi traia in lumea lui de minuni. Se gandia la Dumnezeir
adesea II vedea : un popa frumos cu
barba alba', stand linistit intr'un jilt mare
de aur, asa cum vzuse pe David in vechia
psaltire a ma-sei, i 'mprejurul lul stinti

multi, cu chipuri de coph. *i se gandia

asa : Durnnezed vede pe tata bolnav i pe
mama cat ii de n6ciijita. Ei poate toate si

stie toate. El stie ce gandesc e acu. *i

www.dacoromanica.ro

2:5 --

cum std asa, o data chiam un anger

gpune : du-te pe pdment la ciasa ceea, unde

zace bolnav tatal bdiatului care se gandeste

acum la mine, si M'1 sandtos. Na i punga

asta cu galbeni, s'o pui sub perna, unde

doarme bdiatul, sa fie a lui i banh sa flu
se mai isprdveasca din pungd, oil cat va
cheltui... Ce mai motiv de .thntazii nesfarsite !
mintea lui incalzita, surescitata
de basrne, incepea sa se desfasure, in tablourr vh, scene atingetoare, al cdror eroil
era el, copilul binefacetor, trimesul lui D umnezeil, mangaierea i sprijinul tuturor ne-

norocitilor. Se gandia cum are sa se scoale

dimineata, 'are sh vadd pe tata-sd sandtos umbland prin casa, i pe ma-sa veseld,
hi

pe surori vesele, si el n'are s le spue

dup ce se va Imbrdca, are sd'si

ia punga de sub perna, binisor, sa nu/

vada nirneni. *'are sd se duc'atunci cu-

minte la ma-sa, s'are sal spue-asa : Uite,

mamasi inconstient buzele lui se miscatt
de caldura i triea ganduluiacu s'a facut tata bine... haidem cu totii in targ, sa
ne cumpdraln haine frumoase, si sa cumparam smochine, s'o cutie mare de halva...
si deseard sa mergem la teatru. Iar biata

md-sa, are s4 se uite cu ochi marl la el

www.dacoromanica.ro

- 26 'are sal zica : Fall cruce, dragul mamei,

se vede cd nu et1 In toata. fireaD. *'atunci
el

odata sa bage maim 'n buzunar i,

scotend punga cu galbeni, sa 'nceapa a nu-

mera, ale unul, eke unul, i sa dea antel

ma-sel, apol lui tata-s611, pe urma la su-

roil, i s le dea multi, multi, pan n'or

mai Incdpea 4gramezile pe masd... *'anzia
desluit Intrebarile lor, vedea atitudinile,
gesturile, surpriza i bucuria de pe figurile
lor. Ce fericit adormia, 'a doua zi se
detepta In aceeasi privelite dureroasd a

vietei lor, din cale-afard chinuitd. De ce

nu i se Intmplase nici o data, In atata

amar de vreme, nimic din cate visase, ni-

mic din cate evocase, cu toata setea, cu

tot focul gandurilor lul, In noptile copildriei I Ce neam de oameni fara noroc.
.5i, Imbrdcandu-se, Incepu sa observe tu

atentie odaia, In care numai ae cate-va

zile se mutase. I1 schimba locuinta des.
Nici o-data nu gasise o camera, sa'i placa,
sd'i fie drag s stea acasd. Une-ori zile 'ntregi, urnbla prin strzi retrase. Cand vedea
cateo cdsut mica, alba, ascunsd In fundul

unei curti cu iarba, 1 straturi de foil,

i tufe de nee!, se opria In strada, i privia lung, asa unde-va ar fi vrut sa gawww.dacoromanica.ro

- 27 seascd el o odait. In tot-deauna se muta

cu plcere. ,5,i duph o luna de edere intr'un loc, i se Weal vechi i ursuze toate
lucrurile din odaie. Se simtia strain, singur, 0, cancl intra, seara, il apucail tot
felul de ganduri triste i nu putea nici sh
lucreze, nici sa doarma. I se parea ca, se
lash tavanul pe el i paretii se string s'apropie or al indbue. 11 gonia uritul.
Odaia asta era ce-va mai mare, mai yeselh ; dar afara de portretele din parete,
care 'i era necunoscute, toath mobila i
se 'Area aceea0 : acela,si pat de spital, cu
aceeas.i plapom ro0e, acela.0 lavuar de fier,

cu ligheanul i ibricul de tuci srnaltuit,

aceea0 sticld cu apd, cu paharul el gros,

0 masa ovala de nue, i sfepicul de alama, s.i oglinda din parete in rama el veche i sirnpla de lemn lustruit ; 0 'n ceasul acela i se paru ca ase ani rail urmanit pretutindeni aceste mobile de otel din
provincie,

i tot ap s'ail apzat, patul in

fund, masa la fereastra, 0 lavuarul langa

soba, in toate oddile pe unde-a stat.
Se uith la curer, acolo era tot ce-avea
el : un rand de haine, schimburi, i chili
de literatura 0 de filosoile. De patru zile
se tinea sd le scoatd, i tot amana. t3i pe
www.dacoromanica.ro

- 28 cand ii incheia vesta, cerc.eta cu ochil

cele trei scaune de paie, unul la masa,
unul langa pat, la capataid, i altul lnga
curer. Era id la fel, i indata if yenl in minte

salonul doamnei Raspal, apoi balul, cadrilul lul, Domnipara Racli...

De mult nu mai statuse el inaintea unel
oglinzi, aa atintit... i ori- cat s'ar zice Ca
nof nu ne putem da socoteald de propria
noastra figura, dar and n'e uitam in oglincla, cu gandul de a cerceta ce impresie
a putut sa faca chipul nostru asupra unei

anumite persoane, se intmpla sa descoperim in figura noastra trdsaturf i particularitati, neobservate Lica de not, ca
cand am fi imprumutat, pentru a ne examina mat de aproape, ochif acelei persoane. Pentru Vasile Dan, care uu ti
daca i-ar fl putut recunoqte fotOgrafia,
(LI aproape o surpriza sa constate Ca era
al lui acest cap cu minte din oglinda, ce
desvalia din peru-I negru i des, o figura
blanda, srneadd, pe care gandurile ii pusese deja marca lor de distinctie, acel reflex de frumuseseta interioara, acea curloasd batae de lumina, ce ddea nu ,stiu
ce aer misterios, ochilor lul caprii, marl,
cu pleoapele ostenite, i gurif lui puternice,

www.dacoromanica.ro

- 29 umbrite de o mustata neagra, lasata in

j os.

...Dar cum i s'a incretit pielea pe frunte,

si pe subt ochi I *i aceste dou" crestaturi

adanci pe amindoi obrajii L.. Parca era

mai alb si mai intins la fata.
Ce capete sclivisite aveau aseard unii
.

giovini 1 Emil farclati, se vede,

prea se-,

indnati a manechini din vitrinele barbierilor. Cum dracu nu ve'd oamenii acestia
cat sun t de uriciosi si de ridiculi, asa linsi,
infrizurati si lustruiti ca Vapusele de portelan ! *i, cu putin necaz, isi infipse pieptenele in paru'i aspru, ce nu pdroa de lOG

dispus a se supune incercarei lui de a'si

alege o cdrare in stanga, gar* prin al

da in sus cu mama, dupa obiceiti ; isi lurt
pillaria si esi.

www.dacoromanica.ro

III

In cama0, descheiat la gat, cu prul

valvoia, foarte aprins i nadusit la fata,
Cesar Priboianu, sta la o masa plecat pe
un teanc de foi patrate de hartie albastrd,
i scrie zorit articolul de -fond. E gras, adecd pare gras, pentru cal asa buliab la
fata, i voluminos,

ochil mid, verzi, dust'

In fundul capulul, fruntea congestionata,

nasul gros si putin turtit la vrf, o barbd
roscata i neingrijita H acopere mai mult
de jumtate figura. El e directorul i primul redactor al ziarului Alarma. Singurul
copil la pdrinti, fusese dat de mic Intr'un
pension de fete, la Campulung, unde tatasfl avea o mica fabrica de apd gazoas.
Acolo 'l-a

facut el cele patru clase pri-

mare. Ma-sa II rsfata i nu'l lasa nici o-

data s se joace cu MeV de seama lui,

www.dacoromanica.ro

31

ca s nu ia apucaturi rele. Bdiatul crestea,

ca o floare delicata inteo sera, Era drgut,
cu minte, si, la expositia de lucru a pensionului, in toti anii avea si el horbote
impletite, dantele si monograme cusute pe
batiste de rnanusita lui. Adus la Bucuresti,

fa pus intr'un pension de MeV de astadata, cu toata parerea de re'il a ma-sei, si

invata bine, cam sfiicios la inceput, dar

s'a dat la brazda. 0-data Pail prins bgetii

in dormitor, luerhnd cu crosetul la o filth
mica de masa s'atata rail ris, ca l'ad
desgustat pentru tot-deauna de acest talent, care facuse gloria copilriei lui si la
care masa tinea asa de mult. Dupa ce-a
trecut exarnenul de bacalaureat, s'a inscris
a drept. Dar acum era liber si vieata de
cafenea, strengariile cu prietenii incepurd
al atrage. La inceput farmecul necunoscutului, Devoia de a'si cheltui forta inmagazinath a tineretel lui virgine, in urma
deprinderea, lipsa de voint, cfiscurajarea,
acea opresiune a timpului pierdut care se

lash din ce in ce mai gra' pe costiinta

celor abatuti din cale, un fel de sila distrugkoare si de neincredere in el, rail f
cut sa'si piarda patru ani far% s se poata
hoart a trece un examen. Un prieten, cO-

www.dacoromanica.ro

- 32 rector la Steaua Romdna, l'a luat o-dat la

redactie ca sa'i ajute. Cand s'a vzut stand
la un colt (19 masa, i facnd i et ce-va
In

cercul acesta de oameni importanti,

cari tineaa spiritul natiunel In vrful con-

deiului lor, ceva cald parca i s'a ridicat

de la inirna la cap, 'a sirntit trezindu-se
In el un dor nedeslt*t, o nelinite, care
11 dedea arsurt pe inim dorul de a fl si
el ceva in lutnea asta, de a se apnea i el
de-o treabd.
Peste cate-va luni fdcea parte din redactie. Era cel mai entuziast, cel mai harnic
i DU cel mai putin inteligent dintre ti-

nerii cari Mceau, cum se zice, bucata-

ria gazetei : traduceri, informatil, dari de

seamd, cronici teatrale, din ce in ce mai

bine scrise

ce nu poate un tiner, la

dou&-zeci de ant', cnd s'aterne cu dragoste i cu entuziasm sd fac ceva?... ti

gasise vocatia. Acum parasise cu totul

gandul de a mai da pe la Universitate.
Pleca climineata i nu se mal intorcea
acasa de cat noaptea, de obiceiii foarte

tarzia i rupt de osteneala, Cea mai mare

parte din zi o petrecea la redactie. Restul
timpulut, la birt, la cafenea, la berarie, si
seara, de dou6 ori pe sptrnana la teatru.

www.dacoromanica.ro

- 33 In vie* de ziarist, adesea intr ca o parte

necesarrt apucdturile acestea de boem.
Dar Inter) dimineata tocmai cand se
gada sh ias, o birja se opri la poartd, s'o
femee nalta i slaba ii aparu in prag pe
neasteptate era md-sa. A fost o scena

in adever sfasietoare. 0 mama care cade

in genunchi Inaintea copilului ei ;i '1 roagd

plangnd, este poate cel mai mare si mai

sfant simbol de iubire, de jertfd si de durere,
i nu s'a gsit Arica suflet de om
sh nu se cutrernure i sa nu se ridice din
cea mai curnplita cadere, la glasul acestei
divine rughciuni.

A plans, a plans bietul biat, cele mai

calde si mai fecunde Icrimi ce i-ail udat
vr'o data obrajii lui 'palizi, i simtia cd se
duce cu ele tot intunericul de pe mintea
lui, toat stricaciunea ce se depusese, In
anii din urrna, peste inirna lui bund, peste
iubirea i castitatea copilariel lui. Pupa

trei ani era licentiat in drept, dar bietii

avut parte sa se bucure de
parinti

succesele lui universitare. Mai-sa a murit

la cate-va luni div acea dureroasd intOl-

fire, si in acelasi an a rnurit i tatrt-seil.

If rernaneati vr'o patru-zeci de mif de
fraud. Ce ;1-a zis el? Banu'i cu dracu...
3

www.dacoromanica.ro

- 34 Gine stie e nebunie m'apucd lute() zi,

risipesc tot ce-a agonisit tata Intr'o vieatd

de munca. Si 'ml ia mai bine un aca,

ret.

i-a cumpeeat o casd In Strada Fan-

tnii. A fost un an judecdtor de pace in

capitald. Intr'un proces pentru restituire
de salar, intentat de Ministerul de justitie
unul magistrat destituit telegratic, tin6rul
Priboianu printeo sentintd foarte bine motivatd, a respins actiunea Ministerului ca

nefundata. Atka independenta de la un

judecdtor de ocol merita o atentie oficiald,
ca s serveascd de exemplu tinerilor magistrati ; i i s'a dat: a doua zi a fost Intomtit. Inscris Yntre avocati, prin munca

si cinstea lui, 1-a asigurat o mica. ellenteld, care '1 aducea Oinci sute de lei pe
hind. 0, ar 11 putut avea o clienteld mult
maT nurneroasa, daca s'ar 11 ldsat de gazetdrie. Dar aceasta era pasiunea lui i
se pdrea di se ndscuse cu ea, if umplea
vieata, si din tot ce-auzia si vedea pe stradd,

la tribunal, tntre prietini, pe el nu'l misca

nu'41 interesa de cat ceea ce-ar fi putut
constitui material pentru ziar. Gandurile,
observatiile lui i se formulad si i se asezati in cap pe coloane de gazetd.
Ma., nu still, spunea el o-data. dupd
www.dacoromanica.ro

- 35 a treia lialbd de bere, da e lumea asta

o v6d In palturf ma, i toat prostia omeneascil uiteaa o vkl pe palt !...
*1 desfcndu-i bratul stang, Ii fixa
privirea in palma-I deschisd, cu aerul unui
presbit care citete.
Acurn tT avea ziarul lui. In toate verile

se ducea sh peLreacd doue sptarnani la

Campu-Lung. Un bun prietin al lul tatasea i-a propus inteo zi s '1 insoare cu
Rica unui proprietar de-acolo, i pe cand
II descriia avantajele unei asernenea casalorii : educatia, frumusetea, zestrea fetel,
perspectiva de a II ales deputat. In local,

late, el, dand din cap, i cu toatd seriositatea, II tdie vorba :

Nu pot, nene Tache, de geaba mi-le
spat, e sunt insurat... am nevast, i copii.
temandu-se sa nu'i vie red lui nenesii Tache, care ardta o schimbare la fatd
Ingrijitoare, scoase din buzunarul de la

piept ultimul numer din Alarma, i ba-

tandul binior cu palma, ca i cand ar ft

mangaiat obrajii unul copil.
Uite, vezi ? asta 'I familia Inca, de
acurft... Fie-care om, nene Tdche, cu slaud ?
biciunele
'I pleca urechia, ca i cand i s'ar fi

www.dacoromanica.ro

- 36 .-fliCut o obiectie pe care n'a auzit'o : Acea--

sta insemna osa pofteti sa 'mf respunzi.

aicidacil al ce.
Ziarul era in al cincilea an. Cu ce Oacere povestea el originea acestei Intreprinden !

De la o vreme bag de seamd Ca D-I

Director iml aplica censura In toata regula. Nimic, nici o vorbd de red, la adresa

guvernului, nu se mai putea publica in

Steaua Romaine! Iml tdia ori-ce observatie, ori-ce aluzie la adresa acelorai oameni, despre cari cu cate-va luni mai Ina-

inte, iubitul nostru director zicea In fiecare zi : sa nu 'I crutati, MeV, sunt nitecanalii infecte. In sfarit, viil ea Intr'o-

dimineata elm articol la care muncisern

done" zile... da'l scrisesem nu me 'ncurcasem. Me rog, combdteam la catararna ; infieram infamiile guvernului, pentru-cd,.
vezi D-ta, na a lasat Dumnezeil, pe semne,
ca un guvern sd nu poata II de cat infam.
Se ulta in fug pe manuscris i o-data 'I_

\Ted ca se incrunta la mine i 'ml zice :

apasand pe cuvinte, ingrijat oarelI CUM.
de incapalinarea mea : Domnule, nu 'ntelegi, ed nol, in situatia in care ne afldm,
nu putem de cat sii sprijinim guvernul?
www.dacoromanica.ro

37 Da ed, vrusei sa fac pe naival : aNu In-teleg, Domnule Director, guvernul nu s'a
schirnbat, oamenil sunt aceiasi...

El nene, dad. nu 'ntelegi, n'am ce 'ti

D-ta crezi cd political asa...
*i fluturand din mar* 'ml intoarse spatele necajit. Imi lad frumusel manuscrisuj. Alrei salut, Domnule Director,D in
gandul meg : politica Dumitale... am inteles'o. Sh-ti fie de bine. Se plictisise omul
<le-atata opozitie. Tot aia si iar aia...
Toate bune, da ce me fac ed ? Uncle me
face,

inham ? Zece aril de gazetarie, nu e glurna.

tyapoi la mine, astal-o boala.

Ma, riu puteam sa dorm. Me gandesc ed,
me gandesc, in sfarsit zic : unde-o esi

sa iasa. *i chem intr'o seara la mine pe

Iurascu, pe Pogonatu, pe Dan, si'nca vr'o
tloi si le spurn planul med.: 0 gazeta fail
patron politic, fdra sgardd; cinel detreaba
1i detreaba, cinel pore de caine... dal la
cap. Ros, alb, tricolor national, putin me

importa, s fie roman curn se cade, sa

fac si el ceva 'n tara asta, si ce-o face
sd facd bine si cinstit, s nu'mi umble Cu
pungasii. line ce vread eil : Sa. ne gandim
serios la chestia taraneasca. -Uncle ne du-

cern noi cu orasete noastre, dad. lasarn

www.dacoromanica.ro

- 38 satele'n urma? Ma, suut patru milioane

de romni, romani adevrati, cari sufdr,
i se chircesc de boale necautate, cle man-

care proasta, de ignorantA, de asupririle

primarilor i arendailor, 5i nol intindern
colea din buget, ne'mbatam de palavre ai
facem politica de procopseala. Asta nu
poate s rnearg mull aa... Viitorul Verei
nu e in coconaul Gulita, care 'mi vine de
la Paris, ismenit, cu monoclu 'n ochia, cu
nasul sbarciog, parch' tot II pute ceva, i
numal de cat il vezi deputat, prefect... *i
in sfarit, ce sa mai lungesc vorba? learn spus scurt: M. bdeti, vreti vol sa facern o gazetd?... da gazeta; sali fie drag
s'o iei in mana. Eata, ea pun la dispozitia
talentelor voastre experienta, munca mea
cea mai pasionata i... dou-spre-zece mil
de franci; vett lucra toti cu tragere de.
inima sa facem ceva? Bine. Nu?... o sa'nchidern prvalia i... pace build. *i ne-am
Invoit; am botezat'o, 'arn tras o cumetrie
la oCaru. cu bere, pana'n ziud. *'acum,,
slava Domnului, avern patru mil de cititori ; nu i-am adunat nici cu politia, nici
C11 suprefectii...

Cezar Priboianu n'are stil Ingrijit, nici

fraze de efect. Dar are ceva mai bun de

www.dacoromanica.ro

- 39 cat asta. In toate articulele lui se vede

curajul i francheta unui om drept i adanc
convins de ceea ce spune, care V toarnd,

In prirnele vorbe ce i se prezintd, toata

credinta, toat cdldur a. ipimii lui.

Revistele de ordinar le face el. Stilistul

redactiei e Dan ; acesta conduce partea literard a gazetei. In ziva aceea Priboianu
scriea un articol privitor la scandalul Veronescu-Prisdcani, i Incheia, cu necesitatea tristg, a guvernelor de a se sprijini pe

tot ce e mai stricat i mai odios in elementul romanesc, de a se Incunjura de

samsari i de lingu,itorl orclinari, pen tru

ca, In urletele lor, s nu tnai aud fartuna
care se ridicd, glasul celor patru milioane...
Tocmal Ispravise articolul, cand intra
Dan.

A, bravo, *rni-al venit la pont, ezI

colea Vasculta... dar ce ? pared nu ti-ar fi
boil acasa... ce al ?

fard a atepta r6spunsul acestuia, Incepu s5.1 citea'scd. Asta era slabiciunea
lui Priboianu, sa."1 citeasco. articolul In-

nainte de a'l trimete la tipar.

In fata lor, la o rnas lungd, acoperit
c'un postav verde patat de cerneald, pe
care se cunotead urrnele halbelor de bere,

www.dacoromanica.ro

- 40 Iuraru, un tin& spanatic, lungaret la chip

i cam adus de spate, Mcea corecturi ;

Pogonatu
D-nu Doctor, cum ti zicead
II trgea cotletele i gray, cu musMtile rase, in fatg, unui rnalddr de gazete
straine, marl cat cearpful, pufdia dintr'o
havana i regula politica esterioard ; II piacead grevele, la nebunie, i val de cotletele lui cand erati greve marl In Europa ;
Armdpnu, un ardelean voinic, iredentist
infocat, iucra frumuel cu foarfeca, Inabdetil

intea lui erad rav4ite, ziare din provincie i din Transilvania, pe care le perforasel, cum licea el, o sticla cu gurn5.
arabic5, 'o hall* fard here : pe asta o
operaseo. Informatorul nu venise anca.
In camera de-alaturi papa Sandulescu,
vecinic cu nasu'n registre, facea socoteli.

La o alta masa, In picioare, un Metan

-nalt i pistruiat, ovreid, pregatia benzile

pentru espeditie. Era vrernea dejunului.

Pogonatu ispravise.
Papa Sdndulescu, te-htac c'un pol.
Bucuros ! (cu trel o). CALA este, este,

puinduil condeiul dupa ureche, trase

sertarul, dete D-lul Doctor o I-Artie de doud-

zecI de lei, II scarpina putin barba caruntd,

'I puse iar nasul In registru.
i

www.dacoromanica.ro

- Ai Dan ascult'a cii phicere articulul. El care

'i migAlea fie-care frazh i'0 tortura capul

pentr'un epitet, simtia uneori o adevOratd

voluptate s'asculte proza lui Priboianu, cut
fraze largi, pe une locuri oratorice, aruncate In goana condeiului, neingrijite, barbare, dar pline de cIduri pdstrAnd, 'Ana
i in clisproportia lor, acea cadent5. natu-

rald, acea mbldiere de talaz, pe care numai focul convingerei i descdrcarea liber

a emotiunel pot s'o dea.

Dar Priboianu ridea i schimba vorba,
de cate oil Dan voia s5.'0 arate admiratia
lui pentru acest mod fericit ,i espeditiv

de a spune ce gAnde0i, de a face fra

dureri curn zicea el.

Dejundm la Iordachi impreund , if
spuse 'ncet Priboianu, puindu'0 cravata.
Up se deschise larg, i junele Alfred
Garnulea, ce'i mai zice i Biaibinic, apdru.
Nalt, cu perul negru, buclat la tOmple, cu

jobenul pe ceaf, un baston gros la subtioard, de-un fir negru de mdtase ii atarn
monoclul pe vesta albd de pichet, jachet
cafenie, foarte lunga.'n poale la spate, pan-

taloni largi in coloarea oului de ratd, se

crede frumos, dWept, irezistibil, i pe figura lul vecinic otrlta, se vede un dispret,

www.dacoromanica.ro

-4

un disgust de toate cele, ca i cand ar zice

rnereti : In ce lurne infecta, Doamne, cu
ce canalil sunt osandit s trdese !D A fa:cut
in sase ani trei clase gimnaziale la Craiova..

si-a fabricat un certificat de sapte claSe.

A fost cate-va luni functionar la regie,
uncle'si crea peste leafa mid suplimente
nu tocrnai cinstite. A servit doi ani, ca
spion, in politia secreta a capitalei, de
uncle a trecut de-a dreptul reporter la o

gazeta guvernamentala subventionata (ce

pleonasm !). Usile tuturor Inaltelor autoritati if erati deschise, la Capa discuta poutica ea rnarimile
reporterul partidului,

nu umbla pe jos de cat la bratul unui

ministru, s'atuncsi muscalul lui Domnu
Alfredo mana la pas pe langa trotuar ; pu-

nea suprefecti in slujbd, inlesnea furniturf , antreprise, tranzactil Intre stat si

particulari, cleplasa voturi in parlament-.

0 era teribil Domnu Alfred in zilele lui

de glorie. Dar s'a lacomit din cale-afara ;
s'a facut i irnprudenti... Inteo zi a publieat in Ziarul seilD o informatie, cam
pripita : Aflam en placere ca sirnpaticul
nostru arnie i confrate Alfred Garnulea se

va logodi zilele acestea cu gentila D-soara

Erna Comino, flica Domnului Colonel Co-

www.dacoromanica.ro

- 43 mino. Fe Helldal etc... A doua zi colonelul a tras dou6 palme militdresti simpaticului ginere. Lucrul a racut sgomot. Tot
pe atunci cad asa vin afurisitele de belele, cu grniada cati-va indiscreti s'an
plans c Domnul Alfred le-a luat bani, ca
sa le dea slujbe, s'ati rmas pe drurnuri..
Daca v Inchipuiti ca tinrul Gamulea, in
fata atator scandale, s'a dat afund, sari 'via mai pierdut din aerele sale de era', ye
inselati amar nu'l cutioasteti. E drept ca,
victirna acestor infarne cabomnil, s'a retras
de la ziar. De asta data informatia incepea
asa. : aAnuntam cu regret pe cititorii nostri
ca...))

Dar acelasi june galant cu aceeasi

figura important:a i despretuitoare se pritn-

bla pe Calea Victoriei (cad si fard muscal

te poti prirnbla pe Calea Victoriei), li lua
regulat obicinuita consumatie la Capp, si

dacd minitrii eraii mandri si nu -se mai

primblail cu el la brat, avea in schimb
foarte multi deputati i persoane de consideratie, cu cari era ?er tu, i cari s'ar ft
dat hi foc pentru nostimulD lor Bimbirica.

tiia atatea data', facea atatea servicii...

La frantuzeste 0 cam coddlghia : se gadila
grozav and ii vorbiai limba straind. Acurn,
de cate-va luni, -era informator la Alarma.

www.dacoromanica.ro

- 44 Cam tiirzirl, logofete., 11 zise Priboianu,

uitndu-se la ceas, ,i, luAndu'i foile, se a-

ez'a la mas, c'un creion albastru, sa le

citeasca, cad pentru motive stiute controla in tot-deauna tirile D-lul Alfred.
Ci-ca mai slbete-ne, nene, cu consiliele de Minitri! Allan' din izvor sigur

cd maine la orele 4 p. m. se va tinea un

consillii de minitri. El ,i?.. Nu mai pune,
drag6. Bimbirich, informatii de astea!

Dupd ce mai tdia. cu creionul cAte-va

tiri bdnuite, trirnise foile la tipografie, ii

indes pe cap palaria lui mode, foarte

veche, despre care Dan zicea intr'o zi privind'o cum sta pleVitd pe mas : Dornnule Director, zeil c'a 'nceput sali semene
ca un frate pldria asta, uitef me uit la
ea

i ved figura D-tale.

Erail doue-spre-zece.
Hai beti, dati'l zor, s eirn la doue I
Hai Dane.

Acesta scriia o notita despre Serata

colard a pensionului Raspal.
Priboianu se impacienta.

Sper, ca n'o fad in veysurl.

Afarii il intrebd, privindu'l in ochl cu o
dragoste i bungtate phrinteascd :

Tu poate vroiai ceva lei ?...

www.dacoromanica.ro

Dan se jena 'n tot-deauna sa ceara 'nainte. Avea trei sute de lei pe tuna, pentru
done foiletoane pe septemana, avea i de
la pension 1,500 de lei pe an, dar era
foarte nepractic 1 nechibzuit fn privinta
parafelor. Nu tiia nici el singur, cum se
face de e vecinic In deficit cu leafa pe-o
fund.

A. vrea s me duc pentru cate-va

zile la Sinaia, zise plictisit i evitand de
a respunde direct la Intrebare.
Priboianu II dete un bilet de-o suth, i
II spuse zimbind, ca unui copil
Baga de searna sa n'o pierzi.
Era ceva din duioia 1 delicateta unel
mame in iubirea pe care-o avea Priboianu
pentru Dan. *i gred 1-ar fi. Inchipuit eine-

va o aa apropiere de sentimente intre aceti oameni. Priboianu, gros, vorbarit,

expansiv cu toa.ta lumea, sgornotos, iubitor de chefuri si absolut strain de tot ce
e arta. Dan, slabut, blajin, sfiicios cil lumea, pururea
ganditor, conternplativ, fi.
.,
temperament
de artist. Avea mult
gura i
in el din resemnarea, evlavia i melancolia

ma-sei. Vadesea if revenia In minte, ca

un tabloil, atitudinea el de sfanta i de
rnartira, o revedea, stand Ingenunchiata
www.dacoromanica.ro

- 46 ceasuri intregl la iceane, cu ochiI in psaltire, eta buzele tremurand de-o oapt, pe
care nurnai Dumnezea o auzia, i toath
figura ei trista scaldata inter) lumina stranie, ca la unii sfi011 din cartile bisericeti...

De unde venia oare lumina aceea rnisterioasa, ce cadea ca o mangaere divina pe

capul bland i nefericit al md-ser?... El
purta Inca melancolia parintilor 'a copilade!' Jul, pe and In Priboianu traia nealterata veselia, francheta i spiritul de
afacerl al fabricantului de la Campu-lung.
Dar amOndol bunt, cinstiti J pilot de
mild pentru durerile altora. Facuse cunWinta la bill, acum ase ani. Priboianu
era mai mare cu zece ant; dar nu pentru
asta '1 zicea tu .5i ma; aa zicea el din
prima zi la tott acei, cu earl vreia sa
pastreze raporturi arnicale. Dan insa cu
toate protestarile acestuia, nu'41 putuse
deprinde limba sal zica alt-fel, de cat
Dumneata i Domnule Director, fail nici o
intentie de a liinita familiaritatea.
La dejun, Priboianu, II Intreba de ce
nu s'apuca s fac'o carte didactica, o gramatica romana, bund-oara, ar fi o afacere
minunatd.

Dan zirnbi. II seduse o &Ina.

www.dacoromanica.ro

- 47 Domnule Director, cred c asta nu'i

in legAtur cu suta noastr de-adineoarea.
Agoi ii explicd curn ar trebui schirnbat
Intreg sistemul de inv6tArnnt ; azi i prograrnele, i cdrtile didactice, i profesorii

fac din coalA o fabricA de spoiald. De

mic II ia pe copil la coubstantive, prepoziVuni, interjecfiuni i el sdrAcutal se trudete, cut figura speriatd, sd le pronunte,

sd 'nvete papagalicete ceea-ce nici dascdlul nu pricepe ; In lduntru mintea lut

doarme, pentru coald, i pe deasupra
s'aterne un lustru, o pojghita, care crapd
0 cade cum d de soare, i de libertate,
cum scapd de bidineaua dascdlului.
bietil bdeti tree prin coalA, ca printr'un
loc de torturd. Destlitarea cu care la sfArOul anului, imecliat dupd un esamen, 10.
aruncd colarul cartile, caetele tot ce't
mat arnintes,te chin urile une't clase de care-a

scdpat, este, poate, cea mai eloquentii manifestare i revoltd a conOint.ei lul In

contra acestui sistern de a'l indopa h sila

si pe nernestecate cu o hranA, nepreparatd pentru el i imposibil de digerat.

Cum s nu'i pard bine, and scapd de

secoal, c poate s uite, sa's1 upreze Ca-

put ostenit

k;i

arnetit de-aldtea lucruri, pe

www.dacoromanica.ro

- 48 care nu le-a inteles, nu le-a sitnt,it intrand

In mintea i 'n vieata lui, ca ceva cald i
s'andtos care se topeVe, se amestecd, cu.
sangele lul, i'i face bine.

Dan se incdizia. Erart ganduri earl

'1

frdmintati pe el de mult, i par'cd simtea

e i se limpezesc i mai bine, spuindu-le.
0 gramaticd remand?... Dar aceasta,
ar trebui st rsard, sh creased din mintea
i vorba copilului, cum ii cresc dint,ii in
gingif, iar nu s'a*ernem cu lopata definiil
stupide i forme goale, cari '1 sperie i '1
zApd.cesc. 0 built carte de lecturd, cu exOast blande, omeneti, cari sd'i arate
intelesul, functiunea i vieata fie-cdrel
vorb'e, sd vadd copilul Ca limba e ceva
via, organic, sd'f fie drag s'o invete, s'o
priceap bine in toate secretele desvoltdrel
el;... asta ar trebui mai antiii. Ce comoard
de frumuseti doarme ingropata In poeziile
poporului nostru, i bietif bdeti habar n'a
cate cuno.5tintI ar putea ei de-acolo ! El

ii cheltuesc o buna parte din energia si

spontaneitatea mintei lor crude pe tipi-

curile pedante, pe formulele goale ale unei

Inv'epturi artificiale. Ce dragoste s mai
simtA pentru limba romaneasca, bietul
colar, cand dascdlul rnotde cu nasu 'n
www.dacoromanica.ro

- 49 grarnaticd, i crede c'acolo 'I toat pricopseala !...

Priboianu, cu coatele pe masa, se uita

tinth in ochii lui calzi, mobiI, expresivi,
II asculta cu nesat.
Dan, us,urat ca de-o greutate ce

aprtsa

mintea, respird _adanc i fata i se lumina

intr'un ztrnbet, ce pArea CA anunta o glurnA.

E, Domnule Director, am i eti utopiele mele, de mult visez o coald, un

ideal de coard, unde bdiatul "s vie cu
placere, sal fie drag sA. 'nvet,e, nu pentru
o diplomA, ci pentru a'i satisface nelinitea, nevoia fireasdt a mintel ml, o coala,
unde sA nu fie esarnene, i note, s, i apel
nominal, imde profesorul sd fie un prieten

Mtn al elevilor, pentru ca acetiia sal iubeascd, sh le fie dor de el cAnd nu'l de fatA,
sa li se pard cdl aud mereil cuvntul lui,
bland i Intelept, toatd vieata sA'i aduc'a-

minte de ce-ail Inv6tat cu el la Foart...

insfArit ce ati mai spun ? CAnd vei fi
ministru de culte ti vohl espune pe larg
planul met de organizare !...
*i Dan sfAri c'un gest mare, exagerat,
ea i cum ar fi ris de vorbele altuia.
4

www.dacoromanica.ro

1V

Dacd pled din 13ucureti, cu trenul care

merge spre Predeal, dupd trei ceasuri
de drum bine Inteles accidentele nu intrd. 'n socoteald i dach lenea i lipsa
de dragoste.pentru privelitile naturei, te
tin pironit pe bancheta ta plin de purici
s nu te plangi cititorule eh nu Le-a prevenit nirneni, Incepi a vedea tot mai des
ndlucind pe la ferestre rampele podurilor,
i'n aceeai clipeald auzi vijlind pe sub vagon o apd repede ,i puternicd, ce parcd
numai cu acest vuet al el IV dd, o senzatie
de r6coare ; apol dealuri neregulate, din
ce In ce mai strinse, mai apropiate, Incep

a se ivi pe la ferestre, ca nite pumni

rnonstruo0, arnenintatori, ce parc'ar voi s'd

sparga geamul, sd te provoace : scoald di-

lelorule, c'ai intrat in umbra imbdtdtoare

www.dacoromanica.ro

- 51 a Carpatilor, scoald de vezi rnuntif cum se

ridia 'nainte ca nite cloinuri colosale in

ruin, i Prahova cum fuge, se indoaie i
uerii, ca un *arpe formidabil, sub rotile
vagoanelor. Priv We. S'a dus monotonia

rnpului ras. De-aci In col, clipeti,

alt tablog, altd vedere ti-se deschicie. Valea

se ingusteazd, de o parte i de alta maluri
surpate, dealuri rupte, prapastioase, ca
nite animate fantastice, 1i arata pantecele

desfacut, cu urine de rugina roii ca sangele, pe sus stand uriee, diforme, se incalecd, se 'nghezuesc, unele parc'aa plecat
'o data s'atl rdsgandit, cdte-un in folio
gigantic IV dd inchipuiri fabuloase. Trenul
urea. rnerea. Din and in and vezi oseaua

incingnd ca un bi puternic *oldurile

muntilor. Pe albial neregulatii, Prahova,
-verzue, pstrand Ana. selbatacia i recoarea
muntilor din care-a es,it, aci parca se lene-

vete, se 'ntinde molatic, ca bratul ostenit

al unei cadane frumoase, aci spumegand
se repede cu furie i striga parca de frica
stancilor eite din parnent, ca nite mani
schiloade ce vor s'o cuprindd. De o-data
vezi inaintea trenulin Ca drumui se inchide,
un munte naguit astupa valea de-a curme-

zisul ; dar o gura neagra se casca in masa

www.dacoromanica.ro

- 52 vindtd de piatrd, toti se reped la geamuri

sd le inchidd, intri 'n Intuneric. E primul
tunel, apol altul, i valea se Idrgeste, codrif

Intunecati imbracd Indltirnele, se Wind,

se scoboard tot mai aproape, valea se Ingusteazd iar, In dreapta un pdrete verde
Inchis te miri cum stall copacii, dar
In stnga lncepe sd s'aseze un plato la
poalele brddisului, din care se gol masivul Bugegjului. Sus pe plato apar vile,
din balcoane copii si bone salut trenul
cu stdruitoare fluturdri de batistd. i ce
curios r6sund pe-aici, repercutat, huruitul
rotilor i glfditul greu, puternic al masinei.

Un suer lung, speriat, aproape jalnic, trezeste somnuf codrilor, toat valea aueste
de-un ecoi, frumos, muzical... Sinaia.
E dimineatd; apele aburesc, somnoroase
vilele Incep a'sf deschide ferestrele, tdranii
cu cai pregdtiti de escursiune asteaptd pe
la porti ; cate-un domn cu othii lrnpainjiDill, In chma sd. de noapte, ese 'n balcon,
si scdrpinandu'si coastele, st cat-va bui-

mac, cu privirea dusd, iiitit,

copacif

par osteniti, asudati; clopotul din deal, de

la mandstire resuna, ca 'n pddure,, clar,

tremurdtor, duios. Piseurile muntilor se

www.dacoromanica.ro

- 53

auresc. Sinaia e In umbra. Copii veseli,

adui la gradina de bone ce fac pe melancolicele, se joaca, alearga, sub picioruele
br suritt prundul de pe aleele dispuse In
arnfiteatru, intre cele dou oteluri princi-

pale. Incepe lumea sa iasa la primblare.

-Jos, In parcul de sub ferestrele hotelului
Carainlan s'a Inflintat obicinuita partida
de crochet. Multi tinerio se opresc in loc
sA priveascd,

nu Ca jocul In sine ar pre-

sinta vre un interes pentru spectatori,

dar intre parteneri sunt cate-va Domnipare

dragute, i Intre acestea, In primul rand,

e cunotinta noastrd de la pension, Ana Racli. i, ori cum, e o placere sA te uii la
o fad frumoasa. Daca pe stradd

i'ntorci
capul dupa ea, i parca'pli pare reii CA trece,

apa, incontientd de ce for II lasa ; dar

cand poti ceasuri intregi sa stal de-o carte
i s'o priveti cum umbld, cum ride, cum

11 xidica bratele, CUM 41 rnladie trupul...

Cel putin, aceasta trebue sa se petreacd In

gandul DomniorilOr de pe delaturi, cari
de-o ora nu gasesc altd-ceva mai bun de

facut, de cat sa se uite la un joc, despre

care sunt de acord cu totii cA e cat se
poate anost, i la care-ar fi foarte fericiti
sA ia i el parte.
www.dacoromanica.ro

- 54 Ana, c'o parade mare de pae data cam

pe ceafa, Intr.() rochie de flanela alba cu
dungi albastre, umbla, leganandu'sl capul
trupul ca un copil re'sfatat, vorbia tare,
rldea de toate cele. Privirea, gestmile, toath

flit* el avea un aer strengaresc, care-o

prindea de minune. Un ()liter din rosiorl,

iar Ii ciocni tocurile si, drept ca'n fata

unui superior, nu stir' ce% mal spuse,
ceva de haz, probabil, ca. ea Incepu sh rida
cu hohot, i rldicandu'sl capul, ca o vrabie care bea aph, o-dat conteni din Os

facu ocliii marl, ca de ceva neasteptat...

A, Doionu Dan, bund, dirnineata,
cand al venit? Da te jos, c'am saTi spun
ceva.
*i totl se uitara in sus, sa vadh cu einevorbeste ; dar nu v6zura nimic.

Dan se sculase pan a nu se lumina bine

de ziud. In Wel dormiail toti. Se 'mbraca.
mai mult pe 'ntuneric i, deschizncl fereas-

tra, care dadea 'n gradina, Incepu sa priveasca cum se desvalesc lncet din umbra si
parch' cresc in desisuri negre de copacl, vi-

lele cochete ale acestul ordsel de munte,

singurul acldpost r6coros mal aproape de
Capitald ; i fantazia lui, pururea darnicd, if

spuse sa'si aleaga una, care i-o placea ;

www.dacoromanica.ro

el WI alese una micutA

de-abia se zdria

intr'un boschet de brazi, pe dealul din

fath ; dar n'apuca s se instaleze bine, si
if veniat o multime de prietini, si nu 'n-

toi, atunci ii alegea una mai

mare... ,s'adec de ce nu 'sf-ar lua-o pe
cdpeati

cea mai bogatd si mai incpetoare ?... sd-si

EOM fi-care odaia lui, mobilat frumos; pe
langh asta avea, bine inteles, o bibliotecd

frumoasA, s'un venit... ca s. poatd tral

iarna, s lucreze, s scrie, cu prietinil
sd fie o Intrecere intre ei ; fie-care s scrie
in secret de
si cnd va
OA adune pe top si sd le citeascd. Se gam-

dia la cele mai frisemnate talente ale timpului se'if : poetul Stelian, care dAduse deja

literaturei rornne un volum de poezil de

cea mai mare originalitate, ca adncirne
de gandiri i ca ttietur de vers, si care
era nevoit sd. 'si cheltueasa. tot focul,
toatA splendoarea inteligentii lui, scriind
articole politice la un ziar de partid, urnplndu-si sufletul luf delicat si visa.tor de
proza arnard a unel vietl de intrigi si de
lupte viclene i meschine, din can el, in.
on-ce caz, va esi invins, i nenorocit ; dar

bietul Graur, unul din cei mai buni nuvelisti romani, lucrand seapte ceasurf pe
www.dacoromanica.ro

- 56 zi la contabilitatea rhinisterului de interne,

unde toti efli de biro(' se cred mult mai

destepti de cat el, i 'V fac semne cand

ii Intreabh cate ceva, i &mese pe socoteala hainelor lui cam vechl, a uh-tbletuJut, a piepttinaturel, i a tot ce li se pare
caraghios, fiind-ca ese din sfera aVeptarei

i priceperei lor ; dar Petroni, scriitorul

dramatic, care a dat teatrului rornanesc
primele piese, pline de vie* i de talent,
i care se sbuciurn de atatia ani in Intreprinderi comerciale, pentru a cat-or reuita.

se cere spirit practic i o multime de alte

insuVri, pe care el nu vrea sh se convingh
ca.' nu le are... i Dan 'I lua pe toti i '1
ducea cu el departe... acum nu mai vroia
la Sinaia 11 ducea cu el la o moVe mare,
uncle fi-care 'V avea vila lui separatA, Inconjurata de arbori seculari; acolo scria
capodopere, moVa lor devenea centruL intelectual V artistic al trei, vara plecati cu
totil In strainatate. Unde era el, cand

galtigia de sub fereastrd

II

cleVeptd. Se

uith jos ; de o cam data nu cunoscu pe

Ana, dar glasul i risul ei II asigurard
mediat, c sub plaria, aceea mare era ea.
Pe-un ceas o privia cum se joacd, sglobie, vesera, ametith, ca de un Yin tare, de
www.dacoromanica.ro

- 57 propria et' tineretd

sdndtate.

toate

gandurile lui se abdturd asupra acestei

vieti curate, pentru care lumea nu era Inca
de cdt vis si lumina.
Remash fdr mama, la versta de none
ani, Ana crescuse pdnd la 16 ani in pensionul Doamnei Raspal. Familia ei Ikea
parte din vechia aristocratie a Capita lei.

Sora ei mal mare era mdritata cu Nicu

Lambrino, ministru de culte pe vremea aceea ; tatd-seti, un oin fr multd invetdturd, dar bun si pidcut lEt vorbd, venia mai

in fie-care Durninicd co cutie mare de

bomboane ; Ana astepta, gatita ca de bal :
avea rochii multe, de o elegan td. si de o
scurnpete, ce nu se potrivea de loc cu versta el. Tat-seil o ducea la *osea, la Capp,

la teatru, o-datd a dus'o si la Club, dar

copila sastisitd de-atAta lurne strdind l'a apucat de pulpana jachetei si, gata s planet,

l'a rugat s'o ducd la pension. In scoahl,

inveta nurnal eel placea ei, i intra In clasd

and voia. Une-ori o apucaa toane de reutate : tipa, spunea mid obrdsnicil gayernantelor si chiar directoarei ; alta data se
ducea c'o cutie plind de bomboane 'n grddind, fetele se stringeail in jurul ei, cele
mid intindead manuta, inchizend din ochi,
www.dacoromanica.ro

- 58 ca pisicele ; ea deschidea cutiea, i luand

cate-o bomboand, o ridica in sus, se facea c'o
dill i o scdpa jos, unde o strivea imediat cu
piciorul, p'o arnesteca bine cu terna, ca i

cnd s'ar fi temut s nu adune cine-va frimiturile ; duph ce le chirfosia as.a pe toate,
invinetind de rutate si de pofta distrugerii, rupea cutiea i aruncand bucatile,

apucat de un hohot jumatate ris, ju-

matate plans, fugia In odaie avea odaia

el
unde se incuia cu cheia i nu esia
pana seara. Gate-va zlle nu mai vorbea cu
nimeni. Apoi de o-data in timpul unei
recreatii, incepea sa ImbraIieze pe carnaradele el de clasa, i deshizemdu-0 pupitrul le Impartia bonboane, gravuri, cutil,
creioane colorate, i tot ce avea acolo, tot
tesaurul el de nimicuri scumpe, .panh. la
piesele de aur, cari constituiaii banii ei de
buzunar, dedea tot ; i ochii II scanteiaii
de bucurie, manile '1 tremurail ; era o criza
nervoasd, o adev6rata betie de a risipi, de
a 'pi

arata toata vanitatea el de fata bo-

gata i rasfatata.

Dan Ii aducea =Ate ce ris imperti-

nent avea la inceput, la lectiile mi, i cum

II strarnba i 'I reproducea gesturile, pe
cand el vorbia ; din cand in canrl o fixa,
www.dacoromanica.ro

- 59 urrnandu-0 iirul, cu o privire Wanda, apoi

cdte-o mica aluzie in cursul lectii i Ana,
mai intti agasatd, in urma, invinsa i oaresi cum umilita de-atata rabdare i bunatate pe care nu izbutise s'o tulbuie,
sfari prin a intelege, 'a se cai ; clupd dou
luni II rug s'o asculte i pe ea, spunOnd
c'o adorabild naivitate ca '1 place psicologia i literatura, i s'a hota'rat sh le invete
serios. Directoarei nu-i venea sa creada,
tot pensionul s'a crucit de aceasta rninune.
Cand a implinit ,sal-spre-zece-ani, n'a mai

vrut sa stea In pension. Sora-sa o ducea

in toate balurile. Din and in and venia
Inca pe la lectiile lui. Adesea o vedea la
teatru, 'atunci ochii lor, in multirne, gsiaU pared o phicere noud de a se intlni,
de a'i cauta o linie de privire printre capetele care se rnicail, i de a!1 trimete
gdnduri de multumire, de ascunsa intelegere, de simpatie. In cursul se'ptdmanii se
vedeail la ,coala, ochil lor nu se mai priveaii aa ; ea 'Area ca aduce in cretir rochiei ei de matase ceva din frivolitatea 5i
.cochetaria balurilor in cad fusese.
i
Soarele era sus
Dan, cu coatelearnortite, tocmai se ridica sa piece, cand
Ana dddu cu ochii de el, i '1 striga. El
www.dacoromanica.ro

- GO se roi, se retrase iute de la fereastrA. fi

pdrea red c'a stat atAta... *i ea, ce idee
sd '1 strige aa tare in fata atAtor necunoscuti ! Un moment se gandi sd nu se ducd,

dar ar fi fost ridicul. Ii aprinse o tigard,

i 1ndesdndu-1 pdldria pe cap, ei cu un
aer plictisit. Ea 'I sari inainte, intinzendu'i
rndua de cleparte.
DA:mi voe saTi prezint pe nepotu-mett

Albert Lambrino ; doria de rnult sA te cunoascd. Vezi ce nepot mare am eil ?

lin finer nalt, alb la fat& i frumuel, cu

perul blond, scurt i cret, se apropie de

Dan, i putin jenat la inceput, Ii spuse c
invai literile la Berlin, uncle studentif romAni a fundat o societate literard, un

cerc in care se citete c.0 dragoste i se

discutil tot ce se produce in litcratura

noastrit
Acolo numele d-voastrd, e CLEDOSCUL

i iubit de top'.
In ochii tinerului se vedea dorinta sin-

cerd de a auzi, de a sorbi cuvintele lui

Dan, ca sd aibd ce duce camarazilor lui
de la Berlin.
Nimic din fumurile i strimbdturile fe-

ciorilor de bant gate.. De la cele d'intel

vorbe ale acestuia, dispozitia i figura tut

www.dacoromanica.ro

- 61 -,
0

Dan se schimba. Tot-cleauna in atentia i in-

teresul, pe care ni'l arata un nod cunoscut, sufletul nostru gasete 0 placere, o sete

irezistibild de a se desvali, de all cuceri

pared o noua simpatie, i nu titi ce for
de virginitate incalzete i chiani afar&
cele mat intime ganduri ale noastre.
Ana ii privia cu Ui zimbet de multumire, cum steteati amendoi de-o parte FI

vorbiati, ca dot bunt prietera cart nu se

vezuserd de mult. Groehetul se ispravi.
.
Ana veni langd el.
Haide-ti de-aici, ca bate soarele. ,$)
tus-trel pornira, paind incet prin alee, pe

unde mat era putind umbra. Dan vorbia

de cercurile literare din Bucureti, de mi-

carea intelectuald care se incepe acum,

cu tinerimea care se tidied ; in linil repezi
schita figurile scriitorilor mai insemnatt i
felul lor de a Intelege arta.
In fata otelulut Eduard se oprira. Albert
II rug s dejuneze Impreund cu el. In

restaurant betrandl Rac4 citia un ziar,

era singur la o masa cu vr'o zece tacamuri.

Tocinal te citisem, Domnule Dan, ia

ezi colea....Ano, uite Alarma, e un articol
*tit cum carte ea, 'ade Domnu Dan.

www.dacoromanica.ro

- 02 duna tot ce scrif ? Uite-aa are-un teanc

acasa.

*i bkranul 41 ridicd cat putu palma deasupra farfuriei. Apol incepu a se plange
de picioare i de inima, mai ales de inima.
Nu putda s umble mult pe jos. Avea numai cinci-zed i cinci de anY, dar era alb

tot i, cand punea mana pe ce-va i'l tremuraii degetele. In ziva aceea 'Area mai
abatut, mai btran.
Dan se sculd in picioare si saluta, putin
jenat. Era familia lui Bach : ginerele i
flea lui, -To fetita. de vr'o notia ani, cumnatu-sdil Peruianu, cu alti doi copii..
Atat zimbetul afabil al Domnului Ministru cat i imperceptibila inchidere de ochi
a Doamnei, pareati a spune : De geaba te e-

motionezi, Mete, Ca noi nu te bagam in

seamd.

Dan, intre Racli i Albert, vorbia incet

despre caldurile i starea sanitard a capitalel, pe cand ce1-1-alti planuiail pe frantuzete o escursiune la PeteraD.

Ana se apleca spre Dan, pe la spatele

tin6rului Lambrino.
Vii i D-ta maine cu noi.
Dan esita. Daca in acest noi, gandia el,
n'ar f i atatea mutra insuportabile...

www.dacoromanica.ro

- 63 Dar nici nu mai incape vorbd, de sigur 6. merge i D-nul Dan cu 101.
.5,i Albert il ruga cu atAta insistentd, ca'l
Induplecd.

Dad n'ai fl mers D-ta, nici ed nu

m'a fi dus, zise Albert cu ochii plini de
multumire.
Ana ii intoarse capul, putin ironica.
Bre, ce prietenie !
Dar imediat ft lu seama i, schimband
tonul i figura, cu o mobilitate de actritd,

se grdbi s repare impresia rea ce-o Meuse amOndurora.

Vezi Albert, trebui sd'rni fil recumoscator, nurnaf mie 'ml datoresti asta.
Dupd rnasd Dan se duse sa'1 scrie foita

pentru jurnal, ca s fie liber a doua zi.

Era cald. Lumea se retrdgea prin oddi.
Pe-a band urnbritd de brazi, Ana citi cu
Albert articolui din Alarma. Era o dare de
searna, asupra unei cdrti de curnd apdrute In Franta : L'irraigion de l'Aveir, de
Guyau. Dupd ce expunea in scurt cuprinsal volumului, ardta influenta binefdcetoare pe care o va exercita asupra tinerimei, filosoful modern ce deschidea, prin
ideile lui generoase i umanitare, un noir
camp de cercetdri i de discutii, un not].

www.dacoromanica.ro

- 64 mod de a trite lege lumea i vieata. Vea-

cul care vine, sfhria articolul, s'anunth

bine. Peste melancolia i discurajarea pe
care a Irnprdtiaro in sufletele noasire, a
tinerirnei de azi, fflosofla amard i disolvanth a lui Shopenhauer, glasul lui (3fuyau

se rldich, mantuitor, ca un cantec profetic, divin, care chiarn la vieat i la sim-:

patie.

Ce cap distins
zise Albert gandii cum searnnd c'un profesor tindr
de la Berlin, Ering!
Da sh vezi ! lectil ce face la pension
Noi Telnaneam cte o-dath extaziate, i
tor,

!.

chnd eia din clash, nici nu mal tiiam

uncle ne gdsim.

Phcat c. nu'i tata alt-fel de Urn; i-a.

spune st feed cuno*tint mai de-aproape
cu el.
Ai, n'ai idee ce seThatic e. Eu m'am
mirat grozav c vrea sh. mearg mani cu
nol.., Uite Dr5ghici. Uf, ce asomant e !
Era ofiterul de roOori. 1i zorndi pintenii Intr'un salut milithresc.
Ce-ati hothrit, Domniparg, pe maine?
Mergern la Peterd?
Da, i s'a mai mhrit caravana, merge
i D-nu Dan.

www.dacoromanica.ro

- 05 N'am onoarea. 0 fl tin serul balaoaches

de azi-dimineatd...
E profesorul meg, Domnule Drdg

i unul din cei mai talentatl scriitori. E

de mirare c nu. stiti dna..
Scuzele mele, Domnisoard ; vedeti,
noj dstiia militarif, nu prea suntem In curent zu literatura. Care va sd zic mdine
;

dirnineatd... la drum !

i sper c nu yeti mai dispretui asa,

pe noul nostru companion.

A, din potrivd, void prezinta omagiele mele cele mai sincere Domnului....
corn i-ati zis, ye rog ?
Albert, ro..$ sirnti cd '1 vijie sdngele'n
urechi i avu nevoie de-o rard stdpnire de

nervi, ca s poatd spunejrd s trernure :

Domnule locotenent, ye gdsesc ironia
cam... deplasat !
Drghici se fcu alb ca hartia. In spalma

lui de-un scandal, cu fiul ministrului, se

agat de prima scdpare, o minciund ii fulgerd prin minte pri readuse irnediat sangele'n obraz.

El vedeti, cum v'am mistificat, Cu

stid foarte bine pe D-1 Dan si sunt unul
din cei Mal pasionatl admiratorl ai talentulul tut... E adeverat ca nu'l cunosc per:"

www.dacoromanica.ro

- 66

sonal, dar am citit tot, l'am auzit si la

Ateneh,
ce conferinca.... superba, pe
onoarea mea.
*i Albert i-a facut loc pe basica, s'au

mai citit o-dat articulul din Marina.

In timpul acesta, tatal Anel, In odaia sa
de la otel Eduard, facea o penibild siesta.
Trebuia s5. plece In strainatate, sh faea un
consult pentru boala lui de inima ; dar era
In intarziere cu tref rate la credit,
nu'l
mai puteail pasui ; erail i alte datorii de
plata, mosia era scoas in vinzare, avea

un teanc de somata pe cap, nu putea s

lese incurcdtura asta In urma liii. Cine
stie, poate e nevoie de-o operatie, poate
moare. *i cum remne Ana ? A, vedea el
bine ca de cati-va ani se pierde 'n datorii,
se 'nfunda, ca 'ntr'un pament moale, ce'l
sorbia incet, pan la glezne, pan la genuchl,
pan la brid... *Lila, dar nu credea c'o sa
vie asa curend... i mintea lui parca se
temea mai mult de cuventul mina, de cat
de efectele ei.
Intoarce, te rog, cheia... Asa, sd nu
ne mai tulbure nimeni.
Avea ce-va solemn betranul in linistea lui.
Ginere-sea era agitat, posomorit, i respira
sgomotos.
www.dacoromanica.ro

- 67 Uite, dragh Nicule, cum stain.

*i scotnd carnetul, Intinse un creion,
5'o foaie de hartie lur Lambrino 5i 'ncepu
a'i dicta sumele datorate, cu indicarea dobilnzii 5i scadentel lor.
Pupa done ceasuri de socoteli, rezulta
vinznd mo5iea, s'acoperiail toate datoriile,
:

cad se urcati la vr'o cinci sute de mil de

franci. If mai r6manea o casrt in Calea
Victoriei, pe care'l oferia Zissimo Avlami,
bancherul , o sutrt opt-zed de mil de
&and.
BtrAnul tdcu. A5tepta un cuvnt de la
ginere-sii. Acesta era agitat ; Idsrt creionul pe masd 5i oftd. Privirea bardnului Il

intreba, il cerea un r6spuns.

Ce sd faci ? Vinzi 5i casa, 5i... ne'mp1ine5ti nou zestrea, dumneata ai cu ce
trrti, al pensia...
A, nu'i vorba de mine, dragd Nicule,
tu nip c'd mai am o fat5. ; Ana cum r6inane ?...
*i ochii i se umezird, glasul Incepea sal.

trernure : bkranul adora pe Ana.

Lambrino se impacienta.
Cu Ana ? Ce sunt eil de vind ?... II
reman patru-zeci de mii de franci,
uite

mai renunt6m nol la zece mil din ce ni

www.dacoromanica.ro

- 68 se cuvine ; cinci-zeci de mil... ce vrel sal

facern ?...

Bine, draga, nu te supra... al dreptate... ne-am inteles,, remne-asa...

Lambrino esi ; betranul incuia usa dupd
el. and s'a insurat avea patru mosii mail ;
s'asupra Imprejurdrilor In care le-a vIndut,
gandurile lui se opriail acum ca la niste
date importante, ce'l impartiail vieata In
epoce deosebite. Aria s'a nascut... inainte
de vinzarea Cristestilor ; Caterina nevasta-

sa, a murit in anul In care-a vindut Salcuta, a treia mosie. Atatia anI fusese prefect, apol ambasador pe la curtile straine,
fail sa primeasca un ban de la stat. Cine

are avere e dator sa'si slujasca tara lui,

fara leafd ; destui lefegil are tara asta.
Asa zicea el, si, pe uncle a fost, a lasat
amintiri de luxul si de darnicia lui de
boer mare. Dar acurn 10 facea mustrarl,
suferia, nu pentru densul, el a trait.. Cum
nu s'a gandit la Ana ? A fost slab, las, far&
vointd. S'a lasat dus de nas si tras pe
sfoard de toll sarlatanii, carel lingusiaii,

ca al adoarma ; 0 Fail adormit. Cum nu

s'a desteptat, cum nu s'a gandit la copilul
lui ? Un sentiment de groaza, analog cu
acel pe care'l avem cand ne visam cazend
www.dacoromanica.ro

- 69 de la InaltimI marl, Ii stringea inima ; i

se parea c5. 'nebunqte. Se vedea vinovat,
neputincios, netrebnic, In fata unui ireparabil dezastru.
Ca o lumin trernurtoare de opait, care
arunca pe pareti, In proectiuni marl, fantastice, umbra lucrurilor de nimic, constiinta lui slabd, nedeprins5. cu nevoile, apucath de 0 fried de seThatic, In fata vietil
pe care n'o Intelegea, II exagera toate In
proportil spalmentatoare.

www.dacoromanica.ro

Pe cal de munte, marunti, puternici si

cuminti, acaravanab urea la pas printeo
rrtriste de mesteacrtni. Peruianu cu Lambrino, inainte, discutail politicd i finante.
Peruianu era un avocat mediocru, dar tn
'ertia afaceri cad nu mai erail mediocre.
Foarte activ, tot-deauna gray la fata si la
vorba, de o cinste exemplara, n lucrurile
i de o rara prudentrt in cele mari.
Era de patru-zeci i cinci de ani i'i prtstra
curata reputatia Ira de om drept i dezinteresat. De opt ani administra averea uner
rnilionare lAtrdne, care trdia la Paris. Lumea stiia cat bogat dar cat Ii de bogat,
asta el o tiia. Numai zestre luase aproape

nit milion. Nevasta lui, sor cu Rac1i, o

femee lirnfatica, bolnavicioasa., sta mar mult

in casti si'i ingrijia de cei patru copii, dot'

www.dacoromanica.ro

- 71 bei mici, fetitile mai mdrisoare, frumnei

toti ca nite angerni. Ji iubia bdrbatul

se uita la el ca la un om superior, impecabil, a cdrui seriositate, posornoritd, asprd
uneori, era pentru ea semnul esterior, imbrdcdmintea fireasca a fortei 'a distinctiei
lui. De altfel ea tiia bine ca nici in lume
Miu ei nu prea vorbeste, i zimbetele lui

sunt remarcate Si se tin minte ca ni.5te

evenirnente.

Dar el muncise, muncise mult ca s'ai nu trebue sd se uite c'avea

i ceva stare de la parinti, cand s'a insurat. Cine in adever se ridicase vertiginos
de repede i de sus, era prietenul Lambrino. Fiul unuf arhitect, care s'a sinucis

junga aci.

in urma unei antreprise nenorocite, se vezu

la v'ersta de 20 de ani, remas fdr nici un
sprijin la Paris, unde '1 trimesese tatd-sed
ca s facd. arhitectura. Prietenii 11 ajutar
vr'o doue luni, 11 sfdtuia sh se intoarcd
in tard, sa facd dreptul ;`era bdiat frumos,
vioiii

seducdtor la vorbd. De done oil

aU fcut chetti studentii pen tru repatriarea

nefericitului lor amic. Era in fimpul expozipei celei mari. De-o hind toll il credeaa
dus,
dispdruse: Dar intr'o zi un prieten
Ii intelni in expositie la bratul unei rurnene

www.dacoromanica.ro

- 72

negustorese se vedea dupd gateala ei

zorzonat i batatoare la ochl ceva mar

In urma o fetit de veo pai-spre-zece ani,

ametia cu nesfiritele'i intrebdrI pe-un dornn
gras, Cu figura plictisitd, a carui vest alba

se Intindea la intinit pe-o burt fenornepara. Dupa un ceas Ii intelni iar, de astrt
data Domnul cu burta lipsia. Mai tarcjlil
au aflat prietenir ca Lambrino devenise inseparabilut Doamnef i DomnioareI Mar-

cachi Spiridon, spre marea multurnire a

sotului care, numal astfel, putea sa.'0 petreaca In lini*te toata ziva la expozitia de
ma,sini i indnstrie, singura sectie care in-

teresa cornerciul sfl; cad el nu venise

atata drum, ca sa ca.5te gura la fleacuri, si
la tablouri cari reprezintail ferner despoiate ;

el venise s Med cumpraturi i comande

pentru marile lul magazil de ferarie din

BucureU. Patru ani, dupa asta, Lambrino
se insura cu Domnipara Marcachi. Lumea
spunea ca trecuse cam ostenit din bratele
mamel, in bratele flicei ; dar lurnea spune
multe ! Capitalut socrulin Ii asiguira un colegiu in capitald. In camera se distinse ca
un orator de forth. Citise cu pasiune biografiele oarnenilor marl politici, discursurile lor, le tiia pe din earl ; ambitios,

www.dacoromanica.ro

- 73 fdra, scrupule, dar dulce la vorha i mladios cu toata lumea, intelegOnd perfect
jocul gruparilor politice ale zilei, el, M nerdbdarea lui juvenila, se ilustra chiar din

prima legislaturd prin cate-va volte de o

adresd i agilitate in adev6r artistice. E tin
bdiat cu viitor mare, spuneail betranit Dupd

trei ani avu durerea de a'i pierde sotia.

II rdmanea un singur copil, Albert. La un
an se insura Cu D-para Racli,. Era graft.
Vieatal scurta. Cu aceasta a dona zestre
atingia milionul. De cand il visa el ! lutanit, arrnat, se aternu voinicete pe lucru,
portofoliul ministerial, dupd ce'i trecuse
pe la nas de veo dou'e orf, veni inteo build
dimineata i i se aez frumuel la subi

tivard, ca cel ma! firesc lucru din lume.

Amndoi caltiriati alaturi, Peruianu robust, puternic, sangeros ; figura lui 10 ascundea trsturile subt o barba neagra stufoasa, din care se vedea numai nasul, umerii
fete! i ochii, nite cell! mid, ,erpes.ti, de o
caut turd glaciald ; Lambrino, svelt, riztor,

'Area cu malt mai tin& de cat Peruianu,

de *i erati cam de aceini virst, o must* blondd, pe figura lui de portelan, un
nas suptire, putin coroetic, i ochil, ochii
lui dulci, fermecatori la privire, Ii pastrail

www.dacoromanica.ro

-7Arica toata vioiciunea i frumuseta, cari-ail

jucat un rol atat de Insemnat In stralucila

lui cariera. La vr'o doue-zeci de pa1, Indaretul lor veniail Doamna Lambrino, Ana

i Draghici, care spunea de sigur, nostimade ,i ghidu0 de-ale lui, caci s'auziail
hohotele de ris pand la Dan, care era In
urma de tot cu Albert. Trel taranr, pe jos,
ducead merindele, pardesiurile i umbrelele. Un cutulan de stana, latos, cu urechile tdiate i chior de-un ochiii, mergea pe
langa. calul lul Dan ; uneori II ridica spre

calaret ochiul lui trist i bland, rugtor,

parc'ar fl vrut sd spuna : a crecl ca, nu ye
supair ca merg i ea. Indrat, dintr'o zare

de codru, soarele resdria Incet pe-un cer

de un albastru cald ,si fard pic de nor.

Albert vorbia de vieata .studentilor de la
Berlin, de profesorii de-acolo, de micarea
ideilor socialiste. Vezuse pe Lassalle ,si l'au-

zise vorbind la o intrunire de lucratori ;

un adeverat fascinator ; ochii, glasul, convingerea cu care vorbia dedead figurif WI
frurnoase ce-va de apostol inspirat, de zeu,
care creeaza numal cu farmecul cuventui.
Din cand In cand i'V Intorceail capetele gi

priviaii, peste verfurile copacilor, cari se

lasail in urma lor, se afundail ca 'ntr'o

www.dacoromanica.ro

75

prdpastie. 0 alt caravan sgornotoash yenia din urm : erau vr'o zece, cocoanele
tipati, toi ridea yi incurail cail la deal,
lovindul mereil ca varga peste ochi i cu
clcaele 'n piintece, 'intr'un stright 'o
gldgie infernald, trecurd Inainte, aproape
la fugd.

Ce bestifl zise Dan, arAtnd cu desgust spre ceata care se dephrta, cu sbierate i scalrnbrieri de selbaticl.

Mai la deal ajunsera pe Ana, care se

rdsletise i'i atepta sub un fag betran, surizendu-le de departe, drgalaa sub p5.-

laria el de pae, ale cdrei borduri largf,

ondulail la fie-care rnicare. Un vual alb,
uor inodat sub barbie, if flutura pe sin
incet, de-o abureal5, de vent, parea o
chidmare discret, un semn delicat, timid,
abia Inteles, ca tremurarea primuluf geind
amoros.
Bine, n'ati mai isprvit? Mai vorbiti
pi cu noi.

Dan surise.
Bag seamd, cdpitanul I-a isprvit repertorul.

Ana se uftd curios In ochil luf Albert.

Padurea pdrea C5, nu mai are sfArsit.
Calf so ghemuiail pe tdpanele repezi

www.dacoromanica.ro

- 76 cate-un plescdit de copit resuna ca'ntr'o

catedrala. Ana, dreapta i svelta Ia rochiea
ei albastra-inchis, ale carei poale acoperiail de amencloue partite aua i coastele

calului, pand la scari, Ii mladia trupul

dupd mi,scarile calului : era o legnare de

panterd, ceva indefinit care se suia de la

talie si, cuprinzendu'i sinul i urneril rotunzi, Li ,erpuia ca o und de lumina pe
la gat, prin perul ei blond ridicat la ceafa,..
era ceva misterios care 'ti dedea fiori.

Ba nu 'zed, Domnule Dan, de ce nu

eti gentil, s ne spui o poezie?...
ochii el se lnchicleail linguitori, c'o
Inclinare de cap rugatoare i gratioas.
Albert insista i el.
Serios cd nu tif.i nimic pe dinafara,
cum credeti c v'a rasa s me rugati
ata ta ?

Uite, ce frumos ar fi, pe-aici....

Acolo copacii, mai des,i, faceail ca un
interior. Ea trebui sa'i plece capul, se

tupila pe sub ramuri, cu miFari de paserica.

Da, zise Dan, ce frumos ar resuna

un clavir aid!
Tustrei erail vesell, in una din acele
stall de ebrietate sufleteasca, cand risul

www.dacoromanica.ro

- 77 par'ed e in aer, i te Irnhat a. ca un miros

tare, de care stranuti ; cand faci un haz
copilaresc de toate nirnicurile, i al o poft

nebuna de spus prostil.

Cu o fantazie de caricaturist desvoltara
gandul lui Dan : Un piano, dus in escursiune.... apoi o idee americana. : un cal,
care ar fi i piano, cu coardele 'n burth,
cu clapele pe coama b i cu pedalele 'n
scari, i domnioara Ana cantand pastorala de Beethoven, i cum calul Anei se
tot praftuia de mused fluturandu's1 coada,
alta toand de ris : un piano a queu... coada
era deja, mai lipsia piano.
Apoi tacura, ca i cum ar 11 ostenit de-

atata ris. Un tinc, de vr'o apte ani, un

taran In miniatura, scobora nis,te capre de

vale, cuminte i serios.
Da a cul is caprele astea bdet,a0 intreba Albert, numai as,a, ca sal and&
yorbind.

Ale noastre i's,1 tinu drumul, convins eh' l'a lurninat deplin, fra sd'i ridice
de pe ochi caciula mare cat el, ca s vad
cine l'a intrebat.
Ana deveni serioasa, ca o umbra Ii luneca pe fata. Dan o infaura Inteo privire
calda, apoi Ii las ochii In jos, caii lor
www.dacoromanica.ro

- 78 se apropiard putin, un moment piciprul

lui II atinse rochia.
Apoi de-o-data ea 'i Intoarse fata spre
Dan, ca i cAnd ar continua o conversatie.
Grozav a vrea s te ved cand scrii...
*i cum Dan se ulta la ea, cu aerul unui
om care nu 'ntelege, ea urind :
SC1 stall o-datai de-oparte, frtrii s til

ca's e acolo, s v'ed cum WI cnd serif.

Cum s'a fib ? C:a 1-acu,
doar c'atunci sunt plictisit. On Dumneata 'ti Inchipul poate-o figura inspiratd, cum 'ei fi
citit prin
Albert rmdsese putin in urind i vorbia
cu unul din tarani. Gahdul c'ar putea fi o
apropiere de sentimente Intre Ana i Dan,
c5. i-ar putea spune cuvinte gingae in
momentele acelea, II incAnta ca o idila

dulce ce se urzia sub ochil lui, sub dis-

creta lui protectie. Cum se tnelal...

Cand se vezurd singuri, clrind alturl,
se simtird jenatl amndoi. Se fcu o facere
penibild, apa's'atoare,

ca si cum un nou

suflet s'ar fi pus intre el, ceva invizibil i

sever, de care ochii, gandurile,

bdtAile

inimei lor, aveati o teamd neInteleasd,

rnisticd, i in tdcerea asta contiintile

lor se simtiail spionate i suferiail ca de-o

www.dacoromanica.ro

- 79 ol3sesiune. Fara sa'i spue ufi cuvnt, evitandu'i privirile, arnndol 1.0 oprira cait
intoarsera capetele spre Albert.
Eiati din padure, inaintea lor se ridica
un munte chel ; nici un arbore ; pe jos
iarba era pascut. Soarele ardea ; cei dinnainte se oprira, s'atepte umbrelele. Acura mergeati Kt in grup ; calnele 'i sco-

sese limba, de osteneald

din and in and

hiso

de caldura,

retrdgea iute Cu un

clantdnit din dinti, ca i cum i-ar fi atras

cine-va atentia, ca nu'i frumos s stea aa.
Spre stanga muntele, lepros, cretea intr'o cupola, urieaa, inalta, Malta, de par'c'ametiai uttandu-te.
Vrful cu dor, zise Drghici, artnd cu cravaa intr'acolo.
i calaretil carmird la dreapta. Mal era

ca o jumatate de ora, de urcat. Crari,

rnancate i adancite de uvoaie, crapaturi
largi, cascate de uscaciune, faceaii cam

anevoios urcupl. Acum call mergeail inirati, dibuind cu copita un loc sigur, pe
potecile neregulate ; de o parte i de alta
parnntul era prabt*t, la o adancime deun stat de om. Se valea viincl din zarea
muntelui ca nite dihnii bizare, cu aripi
lungi i albe ce se tirliati pe jos : erail
www.dacoromanica.ro

- 80 trel cal, carI ducead scanduri. Locurile

rele i ponorlte a facut pe crdui sd re-

curgh la un mod barbar de a transporta

dulapir din vatra cherestelei la Sinaia. Ia
scandurile, in lungime obicinuit de patru
metri, fac dou6 rnalddre de cate zece bu-

all, le leagh la un capa, c'un eurmeid,

alcdtuind ca un jug, pe care dol oameni

11 tin ridicat, un al treilea introduce calul
Intre cele doub maldare, 11 vir capul In
jug i '1 porneste. Calul prin scofilciturile
muntelui tir6te ast-fel scandurile, earl '1
sfarirn5. picioarele i eoastele : de la gat
panri'n copite e numai rAni ; cate o-data,
Irnpins la un scobori mal re'pede, cade
grdmadd sub povara lui, i daca bicele
mai isbutesc aPI scoale minune e deajunge cu vieat pand 'n Sinaia. Dupa trel
drurnurl de acestea, nobilul tovard al omului, ID pace i 'D rasboiii, cum zice
Buffon, pierde ori-ce form de cal i remane un animal ciudat, ce pare a'i cduta
o noud ordine In clasificarea zoologicd.
Stati acolo ! stati acolo, domnilor,
strigatl carauil de departe, i facead semne
cu mana, ea sh nu Inainteze
strimtoa-

rea prin care se scoborail cel trei cal chinuiti Intre aripele lor de scanduri. Dar fie
www.dacoromanica.ro

81

cd nu se 'ntelegead strigdtele i gesturile

desperate ale teranilor, fie ca o caravand in
fnintea cdreia se gasia un ministru nu se
putea opri a01 lesne, caldretil no.5tri, cotir Si Inaintard in strirntoare.
La o parte ! Stati ! Pdzi.ti !...
Strigdte confuze se amestecard, cu un
huruit uscat, de 5andrarna care se chirlmd,
malddrele de scanduri, ducOnd pe cal in
hiold, if repezi de vale printre calaretii
notri. Calul Doamnei Lambrino, lovit peste

picioare, se clete iute 'ntr'o parte, Doamna

10 perdu echilibrul i ant, fiird nici o altd

primejdie de cat aceea de a'.0 descoperi

putin din cerculetele i clantelele de pe dedesupt. La zece pas)", un cal din cei IncarcatI, trantit pe spate, zugrumat de jug,
se sbdtia din picioare, ca un gandac enorm

cu fata 'n sus. i pe cand teranul se trudia sal scoale, o-datd se pomeni cal tae
ceva ascutit peste ochi, peste obraz, peste
mAni : Da ce dal, Domnule?
sh zicA,

atat apucd

i nu mai vezu nirnic, orbit, za-

pacit de lovituri. Era bravul Drdghici, care

10 rupea cravasa de fata acestui nefericit ;
insult Domnul
nu'l mai puteaCi potoli,
Ministru interveni, in frantuzete : se vede,
ca sd nu priceapd tdranul :
6

www.dacoromanica.ro

- 82 Al ions, mon cher, assez...

*i pornird. Doamna Lambrino, ridea de

sperietura ei, esplicand cum a cazut. De

o-data. Ana i Albert privird hi jural lor
ingrijati, i amendoi avurd aceea1 intrebare :
Dar unde-i Dan ?
Marin
unul din terani

era calare,
se apropie de el i le spuse ca Domnul
Dan i-a dat cinci lei :a plecat inapol pe
jos, trebue s fi ajuns departe. Albert,
descdleca, renunta i el la escursiune :
ruga pe Ana sa nu spund nimic celor dinainte ; aceasta Mai o grimasd de reutate
i de dispret.
C'est idiot,D , i mana 'nainte cu necaz.

Albert se uita un moment dupe ea cu

ochil triti, plini de o nespusa ma'.
.5,i porni lute la vale pe dira proaspata
a scandurilor.
El se simtia strain in familia lin% Rernas

de mic fr mama, crescuse pana la palspre-zece ani sub ingrijirea unel nemtoaice

betrane, care 'I umpluse capul de biblie

i de literaturd romantica. Tata-sell, veci-

nic absorbit de grijile politice, abia

11

rasa din cand in cand mana indiferenta pe

perul blond i ondulat al acestui copil sfii -

www.dacoromanica.ro

- 83 dos, i'i recomanda in tot-deauna cu aceai aer distras, s fie cu rninte.

Trei ani de-a randul eise prerniant
fintei la liceul Sfantu Sava. inteo zi,
Doamna Lambrino, II certil pentru Ca '1
vezuse de mai multe ori stand de vorba
.cu dol baeti murdari i sardcacios Imbrdcalf era ]. eel mai bunt prieteni i. Ca-

marazi de clasa ai ml Albert. Copilul se

facu rou, i strangencl micii lui pumni,
intr'un spazmu de manie, II striga in urechi :

Nu eti mama mea, sh me lai in

pace... imi eti uritd, nu te pot suferi. Sa
!

Peste-o septemana tata-seil IL interna InWan colegi privat la Berlin, unde atregea
atentia Directorului mai ales asupra carac-

terului red al baiatului lui, i se ruga all

iie din scurt i sa fie foarte sever cu el.
Bietul Director, care s'atepta s aibd de-a

face c'un mic animal selbatic, nu putea

sa'i creadd ochilor, vezend cu ce seriozitate s'aterne pe lucru din prima zi i cu
ce blandet se poarta baiatul acesta. Din
.zi in zi atepta o esplozie. Albert se intreba i el : Ce-o II avend oare omul a-

cesta de se uita aa curios la mine ?

Acolo a terminat liceul cu distinctie i s'a

www.dacoromanica.ro

- 84

Inscris la litere. Tatd-seil ii trirnetea cinci-

sute de lei pe lun. Sta In pensiune la un

ahirnar, Danovschi, polonez refugiat, care
cunoVea toate terile Europei, i'l phicea
grozav sd povesteascd istorii extra-ordinare

din vieata eroilor patriel lui. Acesta avea

cinci copii, nevasta-1 murise ; Miba, fata
lui cea mai mare, ingrijia de cas.
In anal al doilea de universitate, Albert
zdcu sase septemani de tifos. Intr'o noapte
tresdri ca dintr'un vis urit, i deschise ochil marl, speriati. Miba veghia la apdtaint lui.
Mi-e sete.

Ea 'I ridich putin capul i'i duse la gur5paharul cu limonada. Dupd aceea 11 aez

binior, potrivindul perna sub cap si virindu'l plapoma pe sub coaste. El suspind,

Inchise ochil, dar doue tdcrimi mari i se

ivird pe pleoapele strinse , i pe cand Miba
i le tergea Incet cu batista, IV simti mdna

strinsa in palma lui arsh...

Miba, ea n'am avut mamq,.... vru sti
mai zica ceva, dar It Inecd plansul, .5i ducnd milna el alba' la gur b. o acoperi de
sdrutari.
Ea 'I terse ldcrimile, apol 10 lunecl
putin patina pe fruntea lui Infierbintath i'l

www.dacoromanica.ro

- 85 sruga frumos s taca, s 'nchic15. ochii i sa

doarmd.
tiMe crede 'n delir, i 'nchizend o-

chii, o adora 'n &Ind si'sJ umplu vieata,

ca de-o lumina noud, de bundtatea i iubirea acestal anger.
Zece zile dupti asta era ,sanatos. Intr'o
dfrnineatd, ducendu-se la universitate, se
Intlni cu Miba, 'amendoi se oprird in
stradd, dar nu se Intrebara ca alte day :
unde te duel ? de unde vii ?...
El o privi In ochi misterios. Ea zimbi.
Oameni grabiti trecead pe langd ei.
Me iubeti, Miba?
Da, de mutt...
stringndu-i marine, se despartird,
simtind amendol
fard a fi nevoe Sept-a
mai spuna c din inornentul acela scifletele lor era ii. legate pentru tot-deauna.

In prima Duminica, seara, cati-va studeny i cati-va meseriaI erau strinI la

Danovschi, Imprejurul unei mese rotunde.
Un samovar fierbea la o parte. Unii bead
here, neobicinuifi cu ceaiul.
Miba, Imbracata In alb, vorbia Incet cu
doue prietine ale el ; din cand In cand se
scula sa'I serveasca musafirii. Nu era frumoasa ; dar cata nevinovatie i bundtate

www.dacoromanica.ro

- 86

in chipul el slay, alb, bucalat, cu ochif

verzl, cu nasul mic ce's1 ridica nrile tr
evidenta de-asupra gurii ei carnoase, cn
buza de sus rasfranta putin afard; i cand
zimbia inchidea din och i facea gropiti
dragalase in obraz, in barbie i anca una
in templa stinga, la coada sprincenel. Era
nalt, si bine facuta. Albert o rnanca din
ochi, ea 'i trimetea pe furis, cate-o privire
calda, ca o serutare. Geasornicul din parete, sfarlindu'si lantisoarele cu greutati,.
canta cucu de noue oil.

un aer solemn, clipi

din ochl, si scotend din buzunarul vestei
done verigi de aur, chiemd pe Miba i pe
Albert. Cu barba lul mare, roscatd, avea
Danovschi

Ina

un aer de preot care oficieaza. Tog se scu-

lara 'n picioare. In tacere, puse-o veriga.

in degetul Mibel, alta 'n degetul lui Albert
eff binecuvint. Amendoi erad rumeni la

fa, si dragalasi in stliala bor. Cand le

spuse sa se irnbratiseze, se facurd i mai
rumeni si mai sfiiciosi, top' II priviaii cut
lacrimi de bucurie in ochi, cum se vedea Ca so inbesc i cd aceasta 'i prima
lor srutare !

Un student rosti o mica cuventare de

ocazie. Un cizmar tin& recita cu glas sowww.dacoromanica.ro

- 87 nor un fragment liric din cantecul clopotului de Schiller. Apol Miba se asezd la
vechia ei pianina i's,i arata talentul in
cate-va bucAti: din Schopin si din Schumann.

Dupd aceea cntara top in cor cate-va

cantece populare.

*i se retraserd Iiriitii, ca si cand ar fi

esit dintr'un templu, ducnd fie-care in
sufletul lui ceva slant si pios, ca un parfum din simplitatea i farmecul fericirei
la care asistase.
Albert venise acurn pentru a doua card
in tard, de cand II dusese tata-seil la Berlin. In cas, era privit ca un strain. Lo-

godna lul era o nebunie, o rusine s'o nenorocire 'n familie, de care nu trebuia s
se mai vorbiasca. Tatd-si Ii zicea e Domnule , i '1 rugase, cat va sta, sa.'0 ascunda

veriga din deget, c 'f face rein. Albert

se supuse, dinteun sentiment de respect....
pentru veriga. Peste-un an Ii lua doctoratul. Atunci se va asatori i va veni in
tail. Tatd-sdil se temea de un proces In
viitor. Betremil Marcachi murisera i toata
averea lor, peste opt sute de mil de franci,
II venia lm Albert, singurul mostenitor.
Impreuna cu zestrea de la md-sa i s'ar fl.

www.dacoromanica.ro

- 88

cuvenit, la majoritate, o avere, de care

bunul lin parinte nu se 'ndura, nu putea

s se despartd pentru nirnic in lume. De

aceea, in privinta banilor, era de-o delicateta extremd cu fiu-ski. Acum II da

cale-o mie de lei pe luna. Intr'o zi H
spuse ca e clispus s5.1 asigure o sumd in-

doit pentru toat vieata, numai s nu'i

vie 'n tar cu nemtoaica. Albert H respunse ca' se va geincli la aceasta mai tarzia.
*i tatd-ski crezu cii jn cuvintele lui nehotdrite se ascunde un plan, o amenintare.
sub impresia acestei teEra se vede
meri, cand i-a spus b6trAnului Racli,s ca

el nu poate renunta la restul ce i se mai

cuvine dupa actul dotal, incheiat pe vremurI bune.

Albert il gsi pe Dan in pddure. Sta jos

cu cei trei tarani, carl scoseserd din traist
un hrtan de mdindligd 'un bot de brahzii
de ()I, 'Infulicaft cu foarne, pe cnd can
lor, uurat'i din jug, roncdiati dite-o buruiand i pufAiail cu ndrile in frunzele uscate de pe jos.
Telranul cand s'aazd s rndnnce, ori
unde-ar fi, isi ia mai Antki cdciula din cap
i'i face cruce, i ori ce-ar avea pe su-

net, la masa nu se cade s fie supdrat ;

www.dacoromanica.ro

89

mania si necazurile s stea de-o parte cu

cciula ; el nu mananca nici a-data culcat
sa intr'o dna, ci in capul oaselor- aca
oamenii, si e pdcat sa huleasca, si sa

spurce sfanta masa cu vorbe urite i cu

mascari, pentru c fn timpul cat inananca
el, maica Domnului in cer st in genunchi
si se roaga pentru sufletul lui. Dar la glume
si la ris, e toata deslegarea : cu cat rim
mai mult, cu-atat esti mai bun.
De, ma Radule, fu sa te 'nrelnesti cu
nas,u-teir pe ziva de azi.

Pe fata lui Radu erafi crestaturi ca de

cutit, pe unde'l plesnise pielea de cravasa,
si sangele de-abia se zbicise.
Acesta Ii inghiti buchtura, si rspunse
cu un fel de ea ! plictisit, din gat, care nu
se poate reprezinta prin scris.
Auzi, ma, ci-cd era cocoana Ministrului aia de cazu dupd cal...
Daca n'ar fi fost la mancare, Rada ar fi

spus o vorba, de care-ar fi Vuit un ceas

urechia stangd a Doarnnei ministrese.
Poi de, Toadere, eli stria ? spune

si tu...
Dan si Albert le facurd tigari, cte patru
de fie-care. Ei voiat s afle daca 1ntmplarr

de-acestea lasa mania mai indelungath si

www.dacoromanica.ro

- 90 vr'un gand de resbunare, sail se pierd iute

in inima larga si rabdatoare a taranului.

AO, Domnule, zise Toader, intelegend
Intrebarea, cam pe departe, a luI Dan, apoi

pe mine acum doi ani nu m'a umplut de

sange tot asa, un ciocohi de la Bucuresti,

pentru ca i-am spus sa nu dea 'n iapa

cal a rata ? *i astd var ne scoboram pe

valea Cerbulul, si era o ploaie... sa fi yezut pe cocoane cu fustele 'n cap, si ciocoiul

meu, nu tine cararea? Yru s'o tae mai

oblu, s'o data 'I aud strigand : bade Toa-

dere, bade Toadere... sedea 'n brand

de-asupra unei prapastii si tremura ca un

catel rebegit. I-am Intins un bat lung si

l'am tras in sus... WI B dat drumu, se

ducea, de nu s'alegea nici pulberea. In vale,

zic : aboerule, ti-aducl-iaminte arnu un an...

me batusi pentru ca nu te-am lasat sd'Ini

stirpesti iapa ? Da boeru siret, se facea
c'a uitat.
Asa'''. Toadere, zise cel de-al treilea,
da eaca nu's toti asa. ApoI Iftirni a Saftii
din Breaza n'a pus foc la casa grecului,
pentr'o palma?
*i l'a bdgat la recoare !...
I-fei, l'a bagat, da vorbal si-a filcut
cheful?...

www.dacoromanica.ro

- 91 ii tustrel 1,0 fdcurd cruce

isprdviserd

de mncat.
Albert i Dan/ 41 luard ziva build de la
el, i plecard iute 'nainte, 11-era foame.
Ce interesanti sunt teranil noVri, srcii, cAnd It cuno,ti de-aproape !

Tocmai la asta me gandiam i et,

zise Albert, cate n'ai afla/ s stal cu el de
vorbd ! Me mir ca literatit noWi nu se
ocupd mai cu dinadinsul... E. nu cunosc
nici o scriere unde s se arate In adever
sufletul i starea teranului roman.

Dan cugeta de mutt la un roman tras

din vieata de la Ord. Avea subiectul, i ceva

material adunat luptele i nenorocirile

bunicului s i se desfdurail adesea In

Inchipuire, ca reminiscentile vil ale unel
drame petrecute sub ochii lui ;
*i mergend ii schita planul In linii marl,
apoi se opria la cdte-un amenunt, povestea
o Intemplare pe care-atuncl in clipa aceea
o urzia In minte, i se emotiona, ca i cum

ar vedea-o. Dar pentru ca s poata. scri,

H trebuia linite, i cel putin un an de

traiii Intre terani, in deosebitele pairti ale
terei, ca sd.'0 poat da seamd bine, de
vieatd, obiceiurile, nevoile si gandurile lor ;

pentru cd el nu vroia s pue in romanul

www.dacoromanica.ro

- 92 lui t6rani de ocazie, *i de teatru, ca acei

pe cari 'i scot subprefectii inaintea Mariei
Sale la zile de parada, el voia sa cerceteze,

sa afle i sa spue tot adeveral, toata marea drama sociald care se pregates,te in
intunericul i mizeria bordeelor, in cari
sufr cei mai buni ,si mai muncitori frati
ai notri. Albert fcu ochii man ; fata i se

luminase ca de-o revelatie. In urma lor

se auzia tariitul scandurilor...
V6zui, obrazul lui Radu ?

Da, zise Albert dnd din cap, e teribil !

*i am6ndoi tacura, sirntind ca ad acelea.5i ganduri.

www.dacoromanica.ro

VI

Dan se intorcea de la redactie pe-o caldurd tropicala. Sgornotul trasurilor, strigdtele precupetilor, vorbele trecetorilor pe
stradd, II intrail in cap, ca 'n ceva gol, cu
un resunet neobicinuit. El IV lasd gandurile lenese s alunece peste impresiile din
urmd, neisbutind sa le fixeze pe ceva ; le
simtia jucand, irnprdstiindu-se i imparechindu-se bizar, ca niste alice pe-o farfurie care se miscd : confidentile IM Albert, logodna cu Miba, raporturile lui cu-

rioase cu tata-seil, i se pareati un roman

citit de curend, in care se amestecail figun misterioase de conspiratori poloni,
fata tdiata i plind de sange a tdranului Radu

aldturi de chipul nobil, rumen i 'nveselitor al Anei ; i cele cloud surori ale WI"
cu nedesprtitul unchirl Ii reveniail mereil
www.dacoromanica.ro

- 94 In minte, figurile lor se multiplicail, ca

din reflectarea unor oglinzl paralele, si
un sentiment de neliniste, de osteneald,
de apsare morald, it grdbia spre cas5., ca
pe-un om care sirnte c5. 'i vine r6111 si se
terne s nu cad5, 'n strada. Pe drum scoase
iar scrisoarea si citi, cu pofta chinuitoare

pe care ne-o dail une-ori lucrurile triste

si crude : Grecul a murit in postul Sampetrului si noi strn cu mop, Aglaia de
ast iarn e paralizata si nu se d5, jos din
pat.... Mai citi o-dat si rupse scrisoarea,
aruncaud in mersu-i bucatica cu bucatica,
pread niste fluturast albi ce'i sboarti din

palm si se asaz ostenitf pe urmele lui.

Acurn cuvintele din scrisoare i se repetaii
obsedant in minte.... Grecul a murit....
*i gandul ca." s'ar putea ascunde o crima,
sub acest mod brutal de a vesti moarlea
unuf om, cu care-attia ani ai mncat din
acelasi blid s'ai dormit in acelasi pat, la
inceput ii liari, sters si tremurtor ca
intr'o atipire de somn, apol i se roti tot
mai strins, tot mai inflerbantat pand ce i
se inflpse, ca un pir/on, in cap, sil remase

acolo cu forta convingtoare a lucrului

vazut. *i pe cand fantazia lui surescitata
cerca sa reconstitue drama in crudele el

www.dacoromanica.ro

- 95 amanunte, un val de groazd si de rusine

sirntia ca. se las peste cele mai scumpe
si mai duioae amintiri ale copilariei lui.
Unde mergi, poete, asa ganditor?
Domnule Razi,... te rog, nu'mI mai
zice poeteD.

De ce?
Nu 'ffli place.
Razi il luase de brat ; mergeati in aceeasi
directie. Fusese pe urma lui Dan la Sinaia.
Se dusese numai asa in primblare. Dar l'a
vezut ministrul si l'a poftit la masa ; i-a
dat o misiune pe yard, sa. plece 'n Elvetia
pentru a studia organizarea scoalelor rurale.

A, ministri ca Lambrino, n'a avut, tara...

are sa reformeze intregul nostru Invetd-mnt. Apropo.... 0 dornnisoard foarte fru-

rnoas era suparata foc pe-un oare-care

dorm], care-a dezertat de la o escursiune.
Traditore, traditore !...
*i rotunjindifsi gura pe o pronuntie afectata, declamatoare, isi inecd vorbele din
urma intr'un rls artificial, din gat, ca si
cum l'ar fi gadilit cine-va la subsuori.

Dan isi cluse palma la gurd spre a'si

ascunde un cdscat. Ce Pis nesuferit, si
cum me anosteste ornul asta !i) gaudi el.
Nu pled nicdiri vara asta ?

www.dacoromanica.ro

- 96 Nu.

Dan sirntia ch se prosteste, c i se

stringe mintea, ca un ariciti speriat, In
fata ornuluf acestuia, care '1 tinea de brat,
cu o intirnitate exasperant.
Fecior de bani gata, Miticd Razi, trecuse
prin scoald i prin lurne clus de mand, ca
un copil, de averea i influenta luf tatd-

sea. Pand la v'ersta de trei-zeci Si cinc1

de arn nu era cunoscut de cat ca bdiatul
lui Iorgu Razi, un betran mosier, senator
sub toate guvernele, vestit prin rnaniile
lui de cultivator agricol occidental. In
toti anii venia la mosie cu cate-o idee
noud din strindtate : schimba epocele semndturilor, sa.pa de-alungul ogoarelor canale de irigatie, i in urmd facea sondaje

zadarnice pentru a da de-un isvor mare,

ce trebuia sd fie unde-va ascuns pe mosia
lui ; Incerca fel de fel de culturf nepotrivite
cu clirna i locurile noastre, aducea guano

pentru ingrasarea pdmOntului, masinI electrice pentru a precipita fecundarea semintilor. Zdpdcit de minunile vezute pe la
expozitif, ori trirnbitate prin reclame, in

tot timpul cat sta la tail nu facea de

cat experiente : planta porn] earl se uscafi,

punea seminti cars nu re'sdriafi, donstruia

www.dacoromanica.ro

97

cotete sistematice, In care pttserile slbia

si muriatt sistematic ; v'avea o credinta de
maniac in tot ce e masina : mavini de clocit
ouele, de ales untul,--- vi ce triumf, ce fe-

ricire pe el cand, dupd mil de oue pierdate, gasi o-datd In cuveozd zece puivori

de gdind, pinind somnorovi sub tuleele

lor umede : pasemite i se Mouse mil.6 de

el babel din curte i, lutind zece pui de

sub clovcd, pusese pe-ascuns In afurisita aia de mavinA.

Dar de la o vreme cultura asia sistematied II Inglodase cam red In datorii. Boerul
se luti de ganduri.
Mitic draga, ia sd te mai Iasi de ca-

valcade. Sunt vase ani de cand al venit

din straindtate. Evti doctor In vtiintile
politicev. Apucd-te i tu de-o treabd, c
nu mai merge, Mut rne. Teranit s'au ticalopit, imi strictt tot, me fur: nu me
mai ascultd, starn red, cat se poate de req.
Mitica, se gandi la o Insuratoare bund.

A. se insura bine inseamna pi- asta-zi, ca

v'atunci, a lua zestre mare. Era bdiat nos-

tim, vedea asta dufd impresia ce fcea

prin balurt. 1i sustinu Ailed vr'o trel ani
toate aparentile de om bogat. Traia din
reputatia i creditul ce mai remane ca t-v a
7

www.dacoromanica.ro

- 98 timp pe urma unel averi pierdute. Aa lasd

toate incendiile marl, dupA ce se sting, o
provizie de cAldur ascunsA, de care multd
vrerne mai fumegd zidurile arse.
Doamna Aspazia de Mavrichi, petitoare
nobild, dupA multe IncercArl infructoase ,

i-a spns i ea inteo zi :

E gre, Domnule Razi, vezi D-ta boerimea noastra a scApatat, azi negustorimea se ridicA In locul aristocratiel. i negustornl, and '1 vorba s 'I mrite fata
intreabd de ginere, ca cle-o rnarfA : de undel, i cAt produce, i ce profit poate sal
aduc5. Trebue neapArat sA iei o slujbA,
s te-alegi un deputat ceva, alt-fel nu putern face nimic.
Fara' a parsi clubul, teatrurile i felul

lul de vie* fald. , 11itic5. Incepu sA se

gAndeasca la o carier. N'avea nici o pre&ire, i munca Mcea oroare. In s,coalA

nu se distinsese de cat ca un bun colector de timbre. E acesta un talent care s

poat servi la ceva In viata? Se Intreha
i el, in nqtiinta de altd aptitudine pe care
ad

i-o Li descoperit Ora la vrsta asta,

de trel-zed i cinci de anl. Dar dac'ar face o

colectie din toate articolele de gazeta, cari
Lauda pe capul statului?... Ce de discursuri,

www.dacoromanica.ro

- 99 pe la inaugurari, pe la pardzi i solemniDin toate banalitatile astea

()are nu s'ar putea scoate ceva ?... A rnuncit bietul Razi. i peste doi anl aprea un
volurn elegant in titulat O pagind de istorie contimporand studii istorice de De-metric Raziv diplomat in tintele politice
de la Paris. Imediat i s'a dat medalia bene-merenti clasa 'ntOTI Pentru scrierile
tat! oficiale !

sale literare. In bugetul anului urmtor

i s'a intlintat postal de inspector al monumentelor istorice pe care '1 ocupa cu
toat cinstea i demnitatea ce trebue s
aibd un autor de studii istorice. Erail trei
ara de atunai i se gdsia tot In vniitoare
de zestra. Vezi Ca i pretentiile lul cres-cuserd acum din cale-afard.
Ce, aicea stai ?

Da, rOspunse Dan, c'un aer bolnav,

tr5gOndu'i mana de sub bratul lui Razi.
Acesta 'I Iu amical de mand.
Cum arzi ! Ar trebui sa iei ce-va... un
gram de chinind. Se vede i dupd flip_
Apropo, o s te rog ceva, Domnule Dan :
eii am scos lona trecutd o brovrd Regenerarea Romaniei, nu tiil dac'ai vzut'o, o
s5. '11-o trimet, a dori mull sh am parerea
Durnitale;... cate-va randurt Ce zici se poate?

www.dacoromanica.ro

- on
Bine, Domnule Razi, trirnete-mi-o.

Dan, de eke oil se simtla aa aba'tut7

se culca ; la el depresiunile morale erail adesea insotite de simtome de friguri : ace-

eal slabiciune de nervi i osteneala fizica,

aceeai tanjire generala, i furnicari ca de
ace, li faceail clureri pe la incheeturi, ii amortiatt bratele i 'I mivau picioarele. Cand

se lungi in pat, Inchise ochil: o dulce odihna, o pace bineMcetoare se Vasa asupra

Cati oameni trudifi, bolnavi, cart

n'ail un pat, cari n'ail voia sa se cnice la

vremea asta! i 'n mintea lui se desfaurail tablouri : ogoare imense, lanuri de
grail, i mil' de secerdtori cu capetele 'n
soave, cu piepturile goale, storcend bogtiile pamentului cu manile lor- partite si
sgariete. Apoi.vedea un lung bonvoia de
soldati cu ranitile 'n spate i putile pe
umer, trecend in toiul caldurei, albiti de
praf i rupti de osteneala. Cat n'ar da un
nefericit de acetia pe-un ceas de umbra.
i de odihna!
Gandul ca el e liber II resari cu stralucirea vie, fulgeratoare, a unei revelatil, i
se simti recreat ca de-un curent recoritor.
Da, era liber, nu datoria nimanui nirnic,
nu depindea de nimeni. Munca lui era uwww.dacoromanica.ro

-- 101 -

oark i c4tiga foarte mult. Bietul tatasd scriea toatd ziva la primarie penteo
sut cinci-zeci de lei pe lun
i ce viatai
umilit5. ce greutt
i
nevol, cari nu se
mai isprilviad !... N'avea nimic de zis in
contra soartei lui. Atatia MeV cu earl 'nyelase in coa15. a ajuns red de tot : Dutulescu s'a fcut frate la schitul de la Durdu,
Macovel un actoras, de provincie ; Ne-

delcu s'a ales un punga de rand, acela

-de cand era In *coal fura de stingea
cand intra Intr'o bacdnie; pe unit' i-a stricat betia, pe alth lenea. i chiar dac
sunt catt-va cari din punctul de vedere
material ad ajuns mai bine, dar nu e nimem care s se fi distins prin ceva, ca
sal tie lumea ; pe cand el slava' Dornnului trdaste Intro cei mai inteligentf
tineri din lard, *1-a fcut un nurne destul
de cunoscut, pumat prin munca i meritele lui, neajutat de nimeni ; cate-va poezii, a fost foarte bine prirnite,
marcat deja un loc printre tinerii de talent. Incepea sa se gaseasca fericit. Cand
se gandia c'ar fi putut reIntinea toat vieata un biet scriitorq ea tatd-seil, intr'urr
crilsel de provincie, simtia un fior analog
-cu acel pe care ni'l d desteptarea dinwww.dacoromanica.ro

-- .102 --

tr'un vis urit ; i se pgrea ca trecuse pc'

lngd o prdpastie pe care n'a fost v6zut'a

atunci, 5i numal acurn and se ulta In

urmd 151 da seamd de primejdiea din car&

a scdpat ca prin urechile aculul ; un sentiment de lumina 51 de sigurantd ii 1nsenina vieata. Apoi un moment de neclin tire.... gandurile lui pared se oprird pe. loc,
ca 5i cand ar EL asteptat ce-va : In sufletul
lui ast-fel pregatit, ea Inteo 1inite evlavioas de templu, apdru, cu strdlucirea fan-

tastica a until planet nod, Ana. *'atunci,

printr'un fel de con5tiintd retrospectivd,
vzu cd ea era de mult acolo. Da, acum
1.51 aducea bine-aminte :
InddrIltul celor
mai triste 5i mai intunecate ganduri, el
simtise In tot-deauna vibrAnd ceva luminos,
i cald, 5i bine-fdcelor, ca o rnijiro alba

de soare intr'un cer inchis, acoperit de

nori.

Acurn o vedea bine. In ochii el dulel

trernura ceva din propriul lui suflet ; erad
atatea gAncluri semnate de el, ea ni5te
flori din altd clim, intr'un pdrnOnt rebel,
5i toate resarise... Mintea lui aluneca. In
"urm ca pe-o- proectie de lumina, cdutnd
paii, atitudinile, privirile, sunetul glasului
el, atatea li,crini de-o misterioasd fericire,
www.dacoromanica.ro

- 403 ce rail fdcut adesea sd simtd trecerea unui farmec necunoscut, a uneI sulldri nou
de vieatA peste inima lui ostenitd, *i 'Me
intregf sd re'mde visdtor.
El, pe catedrd, esplicd o lectie de ysicologie. Ea, cu coatele pe bancd, se uffli
tintd 'n ochif lui, 'ascultd. Din and in
cdnd privirea el inteligentd pared s'aprinde
de cldura frazelor lul, fata i se lumineazd ;

o vede gesticuldnd cu ochil el limpezl *i

viol, propriele lul ganduri, i setea ei de
a'l asculta il anirneazd, d mintil i glasului lui o elasticitate go vibrare particulard. El Iasi* se mird de lumina asta neobicInuitd ce i se face in cap ; cu o ernanatiune de putere uimitoare ea il trirnete,
din ochii ei fascinatori, o acuitate de simturf, o dilatare inesplicabild a mintii, una
din acele aprinderi i clarificdri repezi a
tuturor gndurilor, pe care se zice c'o dd
prima betie de eter. E scdprarea a doue
sutlete emotdonate, misterioasa intlnire a
aou raze de simpatie, forta noud pe care
o descarcd in tot-deauna cdderea pe acelai ritmu i perfecta armonizare de vibrapi

a dou6 unde de energie, de vieatd.

*i Dan avea atuncf cotiinta exact aunui inestricabil echilibru de puteri inte-

www.dacoromanica.ro

lectuale, se dedubla clar: In fuga vorbiref

ti vede.a gandurile inainte de a -le rosti,
cum rsar i se inira, legandu-se, urzind
cuvintele i construindu-se 'n fraze, Ii
da searnd in acela0 tirnp de sonoritatea i
modulatiile glasului, de expresia figurei, de
cumplitarea gestului i de efeclul fle-carel
fraze :

atatea perceptii multiple ale mo-

mentului !sr gasiati in el re'sunetul i aten[ia cuvenita. In darkul gandurilor pe

care le spunea tare, un alt rand de Ondun i. se ridicail, i el par'ca le auzia cum
if optesc mereil : Vezi tu ce jocuri curioase de umbra i de lumina trec pe fata
el alba i 'n ochil el albatri, o vezi curn
te-asculta de curninte i cum te 'ntelege ?
in momentul acesta ea te iubete. fara s
tie : vorbele tale intr ,i se asaza In sufletul el ca un ferment de lamina ; acurn
dorm in ea, la sunetul glasului tea, toate
impresiile din lunaea 'n care ',i poarta rochine de matase si miciLe el vanitti i

cochetdrii; nu te vale de cat pe tine ; ea

te cuget, i tot sufletul ei se pierde inte-al taii....a

Apol o vede pe strada, la bratul unchialul el Peruianu. Privirile lor se Intelnesc inteun salut jenat i par'ca '.,1 spun

www.dacoromanica.ro

- 105

ceva pe fuga. Ii intoarce capul clupd ea,

ca dupa o ndlucire dintr'o alta lame ce-a
trec.ut o clipa pe dinaintea Lu, ca sd'1 dea
prilej de visuri dulci i zdarnice...
Ce figura ursuza i posoMor1t5. are Peruianu! Si rnerea o vede cu el la primblare. Cuin e 6u putintii sa s'apropie ei
si rnearga aldturi cloud fiinti atat de monstruos deosebite!

E la ateneil, prima lui conferinta, sala

geme de lume, se sue la tribuna emOtionat, o salvd de aplauze II internpina ; privirea lul o cautln multime, o vede laugh
tata-s611, ochil lor se saluta si ea '1 trimete
.un zimbel, discret de prietenie si de incurajare. Vorbeste despre : fabirea ;in poezia
populard. Glasul Jul e ealcl, sonor, gestul
fraza corecta si sigurd. Publicul ii
aplauda des. El sirnte in sala un curent
sirnpatic care 'i and verva. Une-ori a11 fac sd se opreasca; s'atunci,
drept, cu U1TI. surfs copildresc se tifta in

plauzele

ochil et umezi,-sc5pardtori d& bucurie, ca

i and de-acolo ar sorbi toatd puterea

entuziasmul talentului luf. Ea ride, ca prin

is, si bate din palme.... i la esire '1 asteaptd 'n usd.
Ce frumos at vorbit, Domnule Dan !..

www.dacoromanica.ro

- 106 *i el duce, in sufletul lui re'sunetul acestor cuvinte i umbra dulce a chipului
el, din care se exald un parfum de fericire
peste toate impresiile i gandurile lui
Intral
*i se scula, putin necajit ca i cum l'ar
11 deteptat dintr'un vis frnmos.

Dar cand vzu pe Albert se bucurd ;

simti in oclaia lui ceva din prezenta Anei.
0... i fard asta, Dan 11 iubia, de cand
era in secretele vietil lni intime.
Albert venise in Oiva aceea de la Sinaia,
ii e.tutase pe la redactie ; pleca la BerliA, de

unde nu va mal veni in tara daca va 11

sa mai vie
de cat cu Miba lui.
Apoi dupd o mica esitare, si plecandu'O
ochil distraf pe un calendar, Oise, ca'ntreacat
*tit c i Ana se marit...

Da? Cu eine? i Dan intelese de ce

nu se uit Albert la dOnsul.
Cu Drghici.
Si

ca i cum ar fi simtit tn tdcerea lui

Dan sfarirnarea unei iluzh, incepu sa'i spue,

tot cu ochii pe calinclar, cat de ward 1

de frivold, i s'a prut lui Ana, cum a priniit de iute propunerea lui Dragthicl, pe care
cu doue (tile 'nainte it gasia asomant i ne-

suferit, cum nurnaf faptul Ca acesta e bo-

www.dacoromanica.ro

- 107 gat, gratie falirnentelor lui tatd-seil....

se opri, Idsdndu'i fraza neisprdvitd; fcu
un gest de site,' sj de disgust. Dan era lini,stit : acum putea sd'l priveascd 'n Ltd.
Cdnd pled 2
De seard, i tocmal voiarn s te rog...
sd pranzirn Impreund...
Cum nu! Cu cea mai mare pldcere.
*'am s te petrec i la gard...
Dan simti c pronuntase prea tare vorbele din urmd. Nelinitea, nevoia de a se
mica, ii fcu sd se uite la ceas : era aproape vremea mesei. EOM, jenati cd nu

mai gdsesc nirnic s1i spunk simtind c

arnndol se gandesc la acelai ham, de
care sd pzia srt vorbiasea : Albert din
discretie, Dan

din mandrie.

www.dacoromanica.ro

VII
DrAghici era flul unui toptangiu de pan-

zeturi, Hagi Enachi din Ial, care 'n adever daduse dou falimente, dar nu a ,sa marl
dupd cum se clicea : tot sd'i fl remas be-

tremului, din atAta zdruncen, zece mil de

lire turce*ti, cd el aa'i socotea paralele ;

acurn se retrdsese la mqiea lui In judetul Vaslui, 1st mdritase fetele, una dupd.

un Doctor, alta dupd un avocat din Roman, bdiatul Ii es,ise printre eel dinta
din ooala rni1itar, belranul ii trimetea
patru sute de lei pe lund, ca s aibd. Nunutul lui cu ce'i tinea agrantu In lumea
nobild in care trdia.
Locotenentul era bine facut, frumos, totdeauna vesel, escelent conducetor de cotilioane, trecea de foarte bogat, croitoril
It faceati haine pe datorie, superioril IL

www.dacoromanica.ro

- 109

ocrotiad, carnarazii U gdsiad de spirit, co-

coanele incepead sd ridd cat il vedeaft.

Era in garnizon5. la Bucureti. De trei sp-

temani venise la Sinaia in congedifi. Cu

doamna Lambrino se cunotea de mult.
Inteo cji if spuse, intro clou glume, c e pe
tabloul de inaintare, 'o vorb a dornnului

Larnbrino i-ar pune imediat a treia tresh

la ebipid. Ea II tachina
dac'a fi local InEti prea tiur,

surat. Am auzit ct ministrul va inainta

antOi pe cei insuray. Insoartt-te, Domnule

Draghici, clack eti nerabda."tor s6.-tf vezi
tresa.
Da cu cine? Spune'mi D-ta cu eine...

- DraghicI crezu c'a Inte les.

Cautd....

Din ziva
aceea Ana deveni punctul de asedid al vi-

itoruluf e5pitan. Ea, nu pricepea. Dimineata cum se da jos in gradink n'apuca

sa faca zece pai, i tunica roie If ap5.rea ca din pdment. Era o adeverat obseori cat s'ar plange
sinne, de care fetele
ele
sunt tot-deauna bueuroase. (Mi-a
spus o fatd lucrul acesta, i e am crezut'o).
In ultima escursiune, de la care au dezertat Dan i Albert, Drghici baga de sea-

ma ca de multe orl Doamna Larnbrino,

www.dacoromanica.ro

-- 10 -NT ghsia de vorbd cu sotul el .,i cu Peruianu, i el rrnanea ceva mai in urma cu.

Ana. e Se vede cat de colo ch e Inadins,

gandi el, ca sli ne vorbim in ragaz. Trebue sd lncetez cu glumele i sd'inl iaii un
aer mai serios...
E curios cum gdsesc oamenii rqine pentr'o multime de lucruri absolut inocente,
si'n schimb spun atkea necuviintl, cu cea
mai perfecta lini.ste, i fard. sd se poatd zice

eh nu sunt bine ereseuti, In intelesul de salon al cuvOntului. E o politetd, In tot-deauna bine pilmita, sd spui unel fernel cin -

sae, ca are piciorul esceptional de mic,

ch'i ade foarte bine decoltatk eh te miri
cum sotul ei se'ndurd sd piece pentr'o spth-

mand de land ea, s,'o lash sh vie singurh

la bal... La teatru esti In cel mai riguros
bonton sd te uill cu binoclu la bratele goale
si pieptul desfacut al cloarnnelor, cari gd-

sesc ch tot pielea pudratd e cel mai elegant corsaj i la bdi de mare esti un ursuz 'un refl crescut, daca nu vil sd priveti in fie care zi unde se scaldh naiadele. Vorbeti c'o domnipard, de abia
sclipath din pension ; i cu chip cd eli
hazlid, 11 spui o multime de... grosoldnit
fine, ea ride i te gaseste nostirn.
Ia
www.dacoromanica.ro

- HI incearca, presupuind ca-ti e draga i c'al

vedea posibilitatea sal placi i tu ei, Incearch sal fact aceast intrebare franca i
absolut inocenta :

Domnipara, pot sa spun praintilor

d-yoastra ea ye iubesc?...
d
Ce neruinare! Copila se va rumeni toata.
Vel ffi tratat ea un nebun. Minune, daca

ea nu va spune parintilor sa te dea a-

fara. E, pe cat se vede, ceva mai adancti,

de cat o sitnpla- glurnd, anecdota pudicului june, care suprins in camaa de noapte, se descopere tot, ca sa'i ascund gatul, cerndu'I 'scuze, dezolat cal gase,sti
far% cravatd.

Ganduri de acestea ii treceail vag i lui

D-raghicI prin minte ; dar nu se opria mai
Cu dinadinsul asupra lor, i nu se hotara
la o Intrebare deslu.5ita i franca, din done
puncte de vedere : MAK ca tot( tinerii cari
se cred irezistibili, era sigur cd Ana IL inbete, i n'avea nici un zor sa'i ceard un
re'spuns, pe care 11 ,stiia mai dinainte ; 'al
doilea.... al doilea, tinea, si el, mai mull
la cravatd.
Tacu un m6ment i incerc sa'0 ia un aer
melancolic ; dar lucrul era as,a de nepotrivit cu firea lui veseld, c renunta numai

www.dacoromanica.ro

- :112 --

de cat. *Pncepu a ride mai dinainte de

cornica istorie pe care avea s'o spue:
Cunoasteti pe Doarnna Guran, a colonel ului ?... Soldatul meii a lost ordonanta.

la D-nul Colonel. Ci-cd i-o comedie cand

pleaca la un bat: ati vezut ce groasa e,

eil nu'ncape pe usa ; in ziva aceea nu manailed nimic, i cand se'nbrach pune doi
soldati sal stringa corsetul, ci-ca 'ntind de
snururi bietii soldati, de le iese sufletul,
si ea'i ocareste si'i bate de necaz ; si'ntr'a
seart toernal cand era mai furioast, ca nu_
'V putea realisa taliea de silficla, eaca
vine si colonelul in tinuta de bal cu decoratiile pe piept, sit vadd ce s'a intemplat
de zaboveste atata, si cum li el tacticos pi
moale : Ci-ca lasato mai slobod, soro, ca
iar o sal! vie stenahorie, ea la palat....v
Dar ea o-data s'a repezit ca o leoaica pi,
nici una nici doue, jap o palma prea iubitului sotior... i unde se'ncinge o bttaie,
cica tipa Doamna i striga, ca diii gura de
sarpe : sariti ca me ornoard, Ioane, Achime,
puneti mana mizerabililor ; da soldatil; nu

.putem coconita, cit ne trimete la ocna pe

vieatA! Cum sa ne atingern noi de D-nu
Colonel L.
tii Draghici ii ilustra naratiunea cu ges-

www.dacoromanica.ro

- 113 turl, strimbaturI i schimbdr1 de gas caraghioase.

Ana ridea mai mult de schirnele lui, de

cat de ce spunea. i apol la virsta el, e
aa de eftin rlsul L.. Dar Incurajat de succes, locotenentul, incepea s aibd haz in
adever. *tiia atAtea istoril, i le spunea
cu dichisul lor i cu oare-cari aptitudini
de ventriloc. De la veselia asta, trebue s
recunoatem, cd e cam greir s trecl la o
declaratie de ainor. Dar e i acesta un mijloc de a seduce : risul e o cretere de energie, si oil de unde ne-ar veni. lk pldtim cu un echivatent din simpatia noastr.
Totf comicii sunt iubiti.
La Intoarcere, scoboratt pe jos ; pe la
cAte un lunecu mai repede, el vroia s'o
ajute, Ii oferia bratul ; ea refuza, c'un zimbet de voinicie care sfideazd. Acum erau
Inaintei celor-l-altt ; soarele in urmd se

rasa Incet, copacil pared se lungian, se

Intindeau in sus ca nite brate nerdbddtoare s5. 'I apace ; pdunile, muntil respirail

o dulce Iiniste de seard. Ana se gAndia

vag, la privelit1 de mare, la asfintituri
de soare citite prin cdrti, la melodn blAnde,
somnoroase, la departAri . nelArnurite, la

nimic... Ce-va din umbra i lenea apusu8

www.dacoromanica.ro

-- 114 --

lui 'Area eh '1 terge, ff topete conturul

lucrurilor Inchipuite, i gendurile 'ncep st
doarma.

Locotenentul povestea mereil ; ridea

sa leine de pretentiile la frumusetd i
de aerile i &elite doarnnei Velisar. La un

bal, aste iarn if cade o jaretiere,

i in

focul valsului nu bag de seame. ; un liner

o ia 'o stringe frumuel in buzunar ; dupa

ce se isprvete valsul, o vede un moment singurd de-o parte i se apropie de

ea, cam jenat ; da ea, tare :
liii ce vrei se 'ml spui, me adori...
Nu, Doanine, Vati pierdut asta, zice
tinerul naiv, dandul jaretiera.
Dreghici rldea, rldea de se preptidia.
Eti un rdutcios, zise Ana distrasa,
fere. sd tie bine ce 'I spusese acum in
urm, i rezurnanduV, in aceste cuvinte,
mai mull impresia el general asupra gator palavre, cari 'ncepeail. s'o osteneasce.

Locotenentul crezu Ca e cea mai bund

ocazie s vorbeasca de el, de copileria, de
vieata, de cuin e flrea lul. El, reiutdcios
pi 'I perea aa de bine de epitetul acesta
spus de Ana, ce '1 repeta mere, prefecendu-se ce protesteazd el rautacios ? dar
tocmai c'aveci inirna prea bumf ... i 'I a-

www.dacoromanica.ro

- 115 ducea arninte de o multirne de neajunsuri *i

superdri provenite numai din aceastd prea

mare, nefericit bunritate a inimil lui ;

*i

trncdnia 'pain te, cu acea exasperantd verva

*i uitare de sine a oarneriilor bolnavi de

limbutie, cari se Imbat vorbind, *i nici
nu vor sg. mai *tie dacd'i ascultr, sari nu.
A treia zi pleca la BucureVi. *'atunci,
in tren, il spuse lui Albert, care nu era
sa se mai intoarcal la Sinaia, ca e pe cale
de a se rudi cu el, cal Domnipara Raclis
era de malt visul lui, ea' in sfar*it s'aii Inteles, *i numal Doamnel Lambrino datore*te aceastil fericire ; merge la Bucure*ti
s'A. vadd pe D-nu Racli* *i s hotdrasch

nunta, cat de curend. Pentru Albert era

nea*teptat, aproape de necrezut lucrul acesta. *i nu '*i da seama nici el, pentru
ce, ascultandu-1, i se pdrea fal*d toatd bucuria *i expansiunea omului acestuia. Dar

sila de a '*1 opri gandurile la ceva cu

totul displdcut, fie lipsa de o mai adancd
intelegere a lucrurilor *'a oamenilor,Albert sfar*i prin a crede. Dupti ce i-a spus
lui Dan, i-a pdrut red imediat, ar fr vrut
fie

s mai aducti vorba despre asta, *i _tot

timpul cat a mai stat cu el la birt, la gar*
a fost mereil sub aprtsarea acestui gand.

www.dacoromanica.ro

- 116 Internplarea facu, ca tin6rul Draghici Ina-

inte de a da ochl cu Rac li, sh se'ntaneasea cu Doamna Aspazia de Mavrichi, arnica i consiliera intim a tuturor candi-

datilor de'nsuratoare, earl fac parte din

societate. Cul/en-tut acesta are Inch o insemnare de castei Intre oarnenii cu pretentil de nobleth : ca sh fact parte din
societateD, ti se cer mai multe conditil,,
intre cari doub" par a ft mai de ca.petenie :

anti, sd n'ai nevoe s muncesti, ca WV

catigi vieata (munca e o iniosire); 'al
doilea sd cheltueti mai mult de cat ai.
Draghici vru sh faca pe misteriosul,
dar cu Aspazia nu merge, ea pricepe, miroase, utte ea'i pune capul, ch e ceva la
mijioc... *i tinrul li spuse tot, se deschise ca o carte, sub ochil mid, ireti i
iscoditorI al doamnel de Mavrichi.
Cata zestre crezi cal poate sh'ti dea ?
Ca ,1

mil...

lui Lambrino

tret sute de

Cu patru zeci de mii, te multumdtl?

Atata are.
*i Draghici boldi ochii marl.

Atunci Aspazia li spuse toata istoria

cum a scapatat Raeli, ourn ii desface ultima ramaip din avere, ca sa'i plateasca

www.dacoromanica.ro

- 417 datoriile, i'l larnuria cu cifre exacte, ca i

cand ar fi fost de fata la rafuiala financiard dintre Raclis i Lambrino.

A, Inte leg, dach ti-e draga fata
felicitarile mele. Un lucru sa tif ins : ca

Ana costa scump, costa foarte scump...

sali spun ell cum a fost crescutd, i risipa pe care a vdzut'o 'n casa lor. Ea nu
tie eel banul.
Dacal aa
Draghici
nu -s'a mai' tutors la Sinaia.
Si

www.dacoromanica.ro

VIII

Dan se scula de dirnineata, hotildt srt

stea in cas toata ziva i sa scrie. De mult
nu mai scrisese versuri, i parcal apucase
dorul, ca de-o fiin iubit, de-un vers cald,
puternic, 5i sonor, in ritmul cdruia sa simti

',Rafe propriel lui inimi. Era Duminica,

i'i era draga odaita asta curat i 1ini5tita
in care se mutase nurnal de cloud zile ; era

o casil alba, veche 5i simpl, in mijlocul

unei curii largi, cu tufe mart de soc 5i de
lined in fatt, 5i'n fund copaci betrani ;
era toamna, i frunzele inglbenite, cari se
scuturati cu un for misterios de regret, aveati

ceva din melancolia sufletului lui.

Dan ridica transparentul. Afara era moina.
cernea de sus o burg. rnarunt. Cand des-

chise fereastra, un zgornot de trdsuri departate navali in odaie, 5'un miros placut
www.dacoromanica.ro

- 119 de camp, i de padure udd IL izbi in fatd.

Tutu e dulce vieata, gandi el,

i'n

rcoarea i parfumul snatos al acestei dimineti de toamnd sirup c soarbe ceva din
copilAria lui. Intocmai aa mirosiaji diminetile la Mr lad, pe la culesul viilor, cand
pleca Durninica cu toth la Crang. *,'un dor
nemarginit it ducea cdtril acele vremi triste

i totui de un aspect fermecdtor, acum,

privite din deprtare. In mintea lui se larnuria ca 'ntr'un tablog, casuta din CotuNegru, tot aa albd i veche, lute() curte
mare i cu livadd 'n fund....
De sigur, e un ritmu in vieata asta, e o
putere ascuns, neinteleas5. Inca, ce face s
revie periodic sub ochii notri privelitile
de-odinioard, reinchegand, penteo clipd, o
lume intreag disparuta; de-aici vine ca noi
avem uneori contiinta c'am mai trecut candIra, de mult, prin nite linprejurari, identice
cu acelea in care ne afldm, si earn auzit 'atunci acelea1 vorbe, spuse cu acela1 ton,

de aceiar oameni, ca i cum complexul

de senzatir actuate ar detepta din adancimile uner vieI anterioare un ecoil departat, o stranie fulgerare de reminiscentA,

care ne face s ne 'ntrebdm uimii : aoare

unde am mai vbzut e toate astea, cand am

www.dacoromanica.ro

- 120

mai auzit eft perfect aceste cuvinte

'arn

simtit Intocrnal, tot ce sirnt in clipa asta ?

Ce red imi pare c nu mi-am insemnat
Dan tidied ochii, i remase Immrmurit.

La casa din fata, In pervazul unei ferestre desehise, Ana sta In picioare i se uita
la l. Ea 'I inclinh capul c'un zimbet.
El se ropi... a salutat oare ? i mai dete
o-dat din cap, zdpdcit, neindrknind s'o
priveascd, neputend sd'i ia oehii de la
acea dulce, ametitoare, fascinantil aparitiune.
0, acum in telegea de ce'l atra'sese cu atAta
fannec i de unde 'I venia acel sentiment

vag, neobicinuit, ca o presimtire de fericire, pe care 't avea In casuta asta cu hued
la poart5.! Ochil Anei, peste acWi lilieci,
bdteail In fereastra tui, ca o razd de soare
In odaia unui bolnav.
Dar... aici edea ea ? (And se mutase ?
Casa lor era in Calea Victoriel. De ce nu
se mai duce de la fereastr?... Parc'a mai
slbit ; se uit 'n stradd. Ce-o fi gandind?...

0 triisur, se oprise la poartii. Ana se

pleac face-un semn i dispare.

Cine-o fl venit? Cu liliecii 4tia, nu se

mai poate vtedea nimic In stradd...

Ea se mat ivete 0 ape:, cu pldria 'n

www.dacoromanica.ro

- 121 cap, li arunc'o privire neinteleasa, pare'a

vrut s spunk' ceva, parea i-a arOtat ceva,
o carte...
Dan ganditor, asculta huruitul trasurei
cum se departeaz5, s'amestecd cu alte sgo-

mote, se stinge ; de mult nu se mai

auzia, si lui i se parea e tot it mai aude.
Ii punea o multirne de 'ntrebri, i s'adancea in presupuneri. Ce se mai intamplase de-atunci ? Ce-a fost zvonul de astri-

vara, s'apoi de o-data nu s'a mai auzit

nimic?... A, lui, nu i-a parut reii, cand i-a

spus Albert... Dar l'a surprins, fireste. Ea,

sa Ii iubit pe Draghici ? Prea bine... dar

atuncl n'ar mai fi fost Ana pe eare-o
stiia el. Ar fi fost o Ana cochet, frivola,
nesimtitoare... foarte potrivit pentru un
Drghici... atat mai bine ca se Intalnesc
in drumul vietil. Ana lui ? 0, aceasta nu
era o flinta de rand, era un suflet mare,
care Intelegea lumea si vieata, asa cum
le 'ntelegea el, care l'ar insufleti la fapte
i l'ar sustinea, ca o providentrt; in
toate gandurile i luptele Iui, o flinta

marl

blanda, superioar5, fcuta pentru iubire

si pentru jertfd. Era si frumoasa, cam ce
e frumuseta, daca nu espresia i intruparea esterioard a bundtath, a puterel i
www.dacoromanica.ro

- 122 armoniel din lduntru? Da... i se pruse

adesea c 'n ()chit aceia albWri i limpezi,
ea un cer frurnos de primdvard, intrevede
un suflet care l'ar intelege, copildros, into-

necat inch de midi vanitali motenite, dar

cald, pasionat de lumin, insetat, parcd, -de
o vieata noud. De multe-ori ereclea ca sur--

prinde pe figura aceea dulce, atentiva, un

reflex de entuziasm, ca o tremurare a propriilor lui visui'i ...1I atunci mintea liii o
.chema, o chema adanc, hipnotic. *i se ducea cu ea in singurdt5tI... ba nu, in lume,
in agitatiile vieteT, unde se cere fort5 i
voint5, unde bundtatea i simpatia noastrd

are un scop 'un camp larg de desf4u-

rare, unde sunt atatea rdni de vindecat i

15cring de *ters, i unde omul simte pu-

rurea cd are pentru ce trdi ; i amOndoi

luptaii, se Indemnail la muncd, Ii aducead

partea lor de energie in marea i generoasa framentarec a vietii, vibrail de dure-

rile altora, i cu cat suferiail mai mult,

cu atat se iubiair i se admirait unul pe
altul, pentru Ca adev'erata iubire, vecinic
tinera i inalterabila, DU trde,Oe de cat din
admiratie.
Altd-datd i se pdrea rece, mandrd de frumuseta i de rochiile ei, .TatuncI 1i a-

www.dacoromanica.ro

- 123 clucea aminte de lumea deartd in care

trAia inchis, de vieata ei artificialA, de prejuditiile i vanitAtile ereditare, de call nu

se mai putea desface, pentru cd erail in

singele el. Simtia o depArtare enorrnd :
altA fire, altil crWere, cu totul alte gan.5'apoi, ea, e bogat. Cum de nu
cugetase el la lucrut acesta mai A.nt61

Dan se mai uita mull la fereastra deschisk ; dar nimic nu se mai ardta in golul
negru i trist al acelei &It'd, in care de
aci inainte aveati s loculascd cele mai pasionate ganduri ale singurAtAtil lul.
1,114 o zart.e., citi de cate-va ori aceeni
pagind, 'o lds. Se apg. la TnasA 0'i

deschise caetul de versuri, vechiul lui

caet cu colturile 'ndoite, ale &drill' scoarte
vinete, pdtate de stearinti, II aduceati aminte nopti de neodihn, momente de dis-

curajare, cand dupa.' ceasuri de mtincA,

adesea stearpd, ostenit ca de-o lupt c'un
vrAjrna invizibil, 10 lsa caetul pe flacgra

luminhrii si, intorcendu-se cu fata la pArete, 10 continua, in intuneric, involuntar,

autarea unei forme" ce

se parea c'o

prinde, amAgitoare ca o himerA, vecinica

alergare a mintii chinuite de setea perfectiunei. Dan nu era poet. II lipsia sborul,

www.dacoromanica.ro

- 124

spontaneitatea, topirea i turnarea repede

a emotiunel In tiparul limbel ; II lipsia

vedea el bine
acea fluiditate de Ondun, ce par a'0 nimeri dintr'o data forma
proprie, fraza clara, cu sensul, ritmul i
sonoritatile cerute, cuventul predestinat,
fix i etern ca un adever. La el versul se
urzia Incet, c'o migdleala penibild, c'o torturd de minte, adesea exasperanta. ; i -Ondirea liul se resirntia de aceasta, stoarcere
dureroasa, purta pared, semnele forcepsu-

lui, marca unel searpiri, a unin chin de

facere. Versul era corect, superator de corect, de o limpeziciune de cristal,
dar
focul, emotiunea, care se toarna de o-data
ea bronzul cat e fluid, lipsia inai din.toate
poeziile lin. *i totui aveatii. -ceva curios

de atragetor aceste poezil, in stralucirea

lor rece de Kula ; te puneail pe ganduri
ca o inarrnura antica, cum zicea Graur adesea, vorbind cu o prieteneasc admiratie despre severitatea de factura i taetura sculpturala a versurilor lui Dan.
El se deosebise, de eand era In ,coald,
printr'o neobicinuitil sobrietate i preciziune de stil ; era in clasa a patra girnnaziald cand profesorul de romnete, care

Ila prea avea obicelul sa citeascd lucra-

www.dacoromanica.ro

125

rile colarilor, f-a scris pe compozitie :

Foarte frumoas, dar de unde-ai copiat'o?,)

Nicf nu se putea un e1ogit mai mare.

Citise mult i cu pasiune. Admiratia aproape estaticd, de care II umplead operile
marilor mae.5tri, ce i se inftiail ca nite
zef dintr'o altd lume, i ambitia precoce de
a insemna i el ceva in vieata, if atitaii i'i
concentrail intr'un singur gdnd toate puterile lui suflete*ti. i cum a avut o copilade sdracd i nelinitita, a contractat de
mic un fel de retinere, de ezitare i de
sheal In tot ce fcea ; de aci frica de a',1
descdrca impresiile, de a',1 turna gOinclu-

rile in prima lor forrn.

Dan 1,0 trase scaunul mai aproape : primul vers i se inchegase. i cu slova lui
marunta, chinuit parcd i ea, scrise incet, in fruntea paginei :
Tot visul men de-odinioard... In ceasuri de singurtitate,

si rezernAndu'f condeiul pe marginea caetuluf, if r6suci o tigard, dibuind al doilea

vers. Forma aceasta de vers incdptor, lung
afard din obiceiii, fse impunea ca o necesi-

tate, de ate old lsa s treaca prea multd

vreme intre o poezie i alta ; ca i cum,
dupd atata a.%.eptare, gandurile lui ardeail

www.dacoromanica.ro

- 120 de dorul de a se vedea strinse, in tiparul

versului, cu o imbratisare mai lungd, mai
calda, mai plind de frenezie. Nu s'as6za
nici o-data la scris, pana cancl nu'si avea
in cap un subiect larnurit, si cel putin
primul vers. Rima, de obiceiii, nu'l preocupa, era sigur Ca ea va resdri la sfarsituL
versului urmator din insiisi incheerea frazei, va creste ca o floare, din desvoltarea
normald a ideei ; totul, era sa inlature cu
luare aminte off ce umplutura, sa gaseasca
cuvntul precis si sal planteze In lumia

care't trebue, ca s poat tral. Un fir de

sgur5, o cldtire de-o clip in turnarea unui
clopot, cine stie dacd nu hotar6sc pentru
tot-deauna de clatitatea sunetului...
-Dan isi rezurna astfel subiectul poeziei

pe care-o incepuse: M'apropiiii de treizeci de ani si ea n'ain trait ancd. Din tot
ce-am &All, din tot ce-am incercat sa
iubesc, nu m'am ales de cat cu visul ; eil
simt cd am in mine un, fond de bundtate
si de simpatie, si nici papa azi nu stiii ce
s fac cu el; cat am s'astept? cat am sd
sta.(' cu bratele 'ntinse, spre ce-va luminos, care'mi suride, si'rni spune mereci ca
vine, si nu mai vine'? Parc'as incepe ce-va...

pared m'as duce unde-va... *i. 'mi-e fried,

www.dacoromanica.ro

427

sunt aa de singur... Unul, nurnai unul sa

mai fie, ce mare rn'a simti In fata vietii
Ah, un prietin, un suflet care sa. m'nte!

leaga,

i sa detepte tot ce am bun

*i

doarme in pdcatoasa mea fire ; sd'mi intind mana i sa 'ml zit : Am venit,
haide !...

Ganduri de finer, agitat de nedreptdtile i dezordinele vietil, ganduri de visa-

tor al unei lumi mai bune, pe care-o vede

posibil, i nu pricepe cum de nu vine

mai curand. Dan le purta de mult, i le

plarnadia in el ; acum i se pareaii legate
i lirnpezite, Weptail gata, s s'atearna
In poezie.

*i pe cand ii ispravia a doua tigara,

simti ca i s'alege, ca dintr'o negurd, intreg,
versul urmator. Lulli. condeiul, stdtu putin,
neclintit, in cumpna ; apoi se hotdri i
scrise :
Aceleai licariri, me chiama, ca nifte glasuri deprtatc,

*terse licciriri, i puse zari de foc; dar

Did aa nu'i placea, se necdji, i terse

versul tot, Ii inegri bine, ca s nu se

mai poat citi. Se gandi, se gandi.... Curios ; cum i se pdruse luf c'avea In cap,
foarte lamurit planul unel poezii ?.. 0 vedea

www.dacoromanica.ro

- 128 pared desfdprandu-se i curgend agitat

ca o apd mare de munte ; sirntia vibrarea
versurilor In gndurile lui, le auzia, aci
melancolice, tanguitoare, ca plansul unui
finer depArtat, intr'un amurg de seard,
aci resundtoare, puternice ca strigdtul de
alarmd al trambitilor intr'o noapte de revoila.... Dar n'avea nimic : unde'i poeziea?
NicI urm de plan, nici o idee lmuritd.
Se 'frelase, ca acele femei obsedate de
dorul maternitdtei, cari a une-ori toate
bimptomele unei sarcinl, simt In ele copilul miFand, i 'n duioasa, divina lor
a*reptare, pregdtesc scutice pentr'o iluzie.
Dan .,,terse i primal vers, i 'nehise
eaetul.
Se uita la fereastra din faLd

acelasi gol,

cdscat ca o gurd In intunericul oddel. Se

Intrebd dacd nu cum-va visase....
A doua zi Ana se ardta iar, timpul de a
i disschimba un salut , un zImbet
pdru.

De-acum inainte Dan ii petrecea In casd

toate ceasurile lui libere. In tot-deauua

venia cu nerabdare, ca i cum s'ar fi tiut

.ateptat. Avea sentimentul eh' Ana a intrat
in vie*. lui intim, c 'I observ : cnd
pleac, i cAnd vine, cat de climineatd. se

www.dacoromanica.ro

- 120. scoal, si la eke ceasuri, noaptea, isi

stinge lurninarea.
Une-ori n'o vedea cate done zile. Atunci

era trist, ingrijat, i fdcea fel de fel de

Inchipuiri. Se gandia ca e suparata pe el,
ori ca e bolnava, orl ca s'a clus, i n'are
sa mai vie. *Nnereil se uita acolo, nelinistit

ca de niste presimtiri unite. Apoi o-data

intr'o dirnineat, fereastra se deschidea,
s'o vedea iar, pared mai veseld i rnai frumoasa de cat tot-deauna, ochii lui se extaziaii ca de-o apoteoz'a, ca de-o explozie
de lumina. Une-ori ea 'i lua o carte si

citia. Din and in and Ii lungia spre el

o privire vaga, ce parea cd se duce departe, fara nici o tinta, fard nici o dorinta

de a se opri pe ceva; si Dan ti punea la

Incercare tot talentul hai de premiant la
desen, dar nu izbutia sal prinda sub creion
espresia blanda, ganditoare, de o amoroasa
Melancolie, pe care-o avea ea and sta asa
la fereastra, cu ocliii plerduti i adanciti

in desert. Apoi iar nu se mai ardta cateva zile. Dan se intreba mered unde dispare, cu cine-o fi stand acolo; nici o-data
nu ve'zuse pe alt-cine-va la fereastra ; de

ce n'o fl mai venind pe la pension?

Unde-o fi tata-sO, de nu se vede? Alta9

www.dacoromanica.ro

- 130 data it mai intlnia pe stradd. Gum ar

face el sa afle?... Are sd pund pe Dinicu
lui sa cerceteze....

Dinu Potera era un fost tigana, des-

cendent dinteo familie de robi, tovards, de

arice cu Dan, odinioard, Meuse oare-cari
studil dou6 clase prirnare, incercase cdte-va cariere, pentru can l. tata-seil, un rneter potcovar, care se 'mbata regulat de

apte ori pe septemana, i0 da toata osteneala. ca sal desvolte aptitudinile ; trite()

zi disparu, i nu se mai intoarse, baetii

din mahala spuneati c s'a inecat, unii

banuiaii c'ar fi plecat cu aCircub ; potcovarul mai vorbi de el o septrnan, ardtand ciocanul arnenintator pentr'o eventuald intoarcere ; clue-a suferit mai mult
a fost Dan : singurul baiat de seama lui
care'l ardtase o dragoste mai atingdtoare
fusese Dinu ; de cate-ori seara, pe lurid,
cnd edeail amendol in grddina, nu 'i
croiaii visuri copildreti, sa plece in lume
departe, printre straini... planuri de mici
aventurieri, cari nu se sperie de nimic, i
pentru call toate sunt posibile.
Trecuse zece ani, fail sa mai audd nirnic de
el, il uitase.

S,',i

intr'o dimineat2d, eata ca

se pomenqte la redactie c'un tiner nalt,

www.dacoromanica.ro

- 131 brun, i foarte jenat in surtucul 1111 vechiil

i larg. Era Dinicu 'n persoand. 0 viea

zbuciumata de orn fard noroc i fara cdpdtdid. Scapat intr'o noapte de groaza, din

marine lui tatd-seii. care voia sal ornoare,

ratacise zece ani din loc in loc, slujind pe
inancarea ce rernanea de la caini, banuit,
maltratat pentru c'aveazicead totirnutra
de potlogar, mai tarziii harnal la Braila la
port ; adesea se gandia la D-nu Vasile, Il invada inteo zi princhipuia mereii c'are
tre calatorii unui vapor,
acum In urma

ajunsese chelner la o cafenea Lu Buz;

intr'o zi neavend mu terii, s'a pus sa citeased un jurnal Alarrna ; acolo a dat de
numele lui Domnu Dan i l'a apucat un

dor, de-a inceput sa plangd. A mai stat o

lun, a facut econornie, 'a venit la BucurWi sal gaseasca, i sal spue... s facd ceo vrea cu densul, ca et de-acum nu se mai
duce, vrea s reme toata vieata pe langa
Domnu Vasilica al lui.
A doua zi Priboianu II inscriia in bugetul
redactiei cu apte-zeci de lei pe luna, di,

aratandu-se incantat de figura lui deteapta i simpaticti, II. batu amical pe um& :
SA' mi te porti, Dinicule dragal...
Trecuse trei anl de-atunci. Dinu era
www.dacoromanica.ro

13

incasator in Capita id, de-o indemdnare i

de o cinste, cum papa Sdndulescu spunea c n'a mai pornenit de cand if el. Dar
ceea ce era in adever atingtor, era iubirea,

adoratia lul pentru Dan : o devotare de

acelea, cum numal prin chrti se mai citesc. Toat suferinta lui era, cd nu venia

mai curand o imprejurare in care sd'V

poard arta recunotinta, clragostea lui de a

se jertfi, de a'l da vieata pentru Domnu

Vasile... i ce fericit era cnd avea de Mcut

un mic servicifl pentru Dan, si cu ce discret, supusd prietenie '1 privia, cauta sat
afle din ochi gandurile, nevoile, supdrd-

rile, pe cari el credea c'ar ti sa le im7.

pr4tie ; nurnal un cuvnt sal spue,
face ori-ce se simtia mare, a tot puternic in umilita, nemrginita lui iubire.
M'ai inteles, Dinicule, nu'i grabd...
cand'ef putea... Nu vreail s tie nimeni.
Nici pdmOntul, Domnule Vasile ; Via
ed...
*i Dan rmase singur, in odaia lui tristd

din care privia zadarnic la fereastra din

fatd. De-o hind n'o mai vzuse. Era jarn : nopti lungi, tcute, de-o apiisare mortald. Fereastra Anei , vecinic inghetat , if
Men o irnpresie de pustiii. Numai aldturi,
www.dacoromanica.ro

- 133 la dou6 ferestre, se vedea seara lumina,

'o umbra se purta rnered de colo colo,
era btranul, singur, care se prirnbla pand
tetrzid. Ce gandurI Il munciati? Ce se petrecea in casa aceea?...

www.dacoromanica.ro

IX
Rae lis vInduse mosia i casa, nu mai clatoria nirnrui nimic ; achitase pe Lambrino

panrt 'nteo para, refuzabd cu indignarea

delicath a omului mndru si bine crescut,
actul de generozitate al ginereluf s66, darul

de zece mil de franci pentru Ana.

Fusese o fund la Paris si se 'ntorsese

ceva mai bine. Doctoril II recomandaserd
linite, i foarte putinrt rniscare. Inchiriase
un mic apartament tn strada Armasului ;
aid sta cu Ana, cdreia nu i se spusese nimic de toate aceste daraveri bnesti. Betrnul sedea toga', ziva In casil, facea pasente, si era sigur c trite() zi are sd se intemple ceva nu stiia ce o minune, de
sigur, care 'i va reface averea i va pune
lucrurile la cale, din noir, asa cum a fost.
La ce day sd mai arate i Anei un vis twit,

www.dacoromanica.ro

- 135 prin care tree vremelnic, din care-or sd

iash curend, poate nu mai departe de cat
maine ? Un zgomot de pai pe scard, o vizit, o scrisoare, dedeall manilor lui slabe

un tremurat suparator, imposibil de stapanit, figura, ochii lui s'aprindeail de-o nerbdare, de-o nelinite, carel iutia, inteun
mod dureros, bataile inimei.
Ha ? Ce ? Cine e ?
*i la fie-care micare ce se facea in jurul
ltn, trestiria, i se parea cd slugile, Ana,

vor sal ascunda o surpriza ; se uita in

ochii lor eu privirf earl 'ntreabh, cu o espresie de rugaminte duioasa ce prea a
spune : nu me mai faceti s'atept, vedetl
ca sunt betran ,,i tremur, tiii... suntem
bogati iar... 10

Avea peste tot o mie de lei pe lund ;

pentru el nu cheltuia mai nimic, se lasase
i de fumat ; une-ori se 'fieuia 'n odae i
'i repara 'n ascuns hainele, tergend petele cu benzina, cusind nasturii,
fericit
ch are de lucru... Toate economiile peste
patru sute de lei pe fie-care luna i le da
Anei, sh fach ce-o vrea, sa'i cumpere eel
trebue ; i, dach 'I mai trebue, sal spue

lui, sa'i ceara ori cat, ori cat de mutt...

Une-ori seara, dupd mash, juca cart cu

www.dacoromanica.ro

- 136 Ana, i se lasa sal batd : se prefcea ct

se necdjete, mdria miza de la un left, la
cinci, i pierclea mereti. Ana rldea ; la sfar-

it vroia sd'i dea banii inapoi.

Nu, draga Ninic, ia sunt al tl ;

dacd vrei sd mai joci... da VArzia, lasd

maine seard.
ti batnd'o Meet peste obraz cu degetele
lui tremuratoare, o trimetea sd se culce.
De cat-va timp sord-sa Doamna Peruianu era rnereil bolnava. El nu putea sa
iasa, i ruga pe Ana sd se clued s'o vada
pi sa mai stea cu ea.
Peruianu 1i avea casa lul, in strada Grivitil ; din prag simtiai c intri in locuinta
unui om sever : o sala mare, patratd, cu
pdretii *tucati i c'o lumina rece , mo-

borltd ; de o parte i de alta se deschidead opt u,si, carl dcleail In Incaperile

principale ; in fund o scard de marmurd
urca la cabal al doilea, uncle era un vast
salon de primire

cdte-va oddi laterale,

deschise numai la baluri, de cloud ori

pe an.
Mobila, paretil, uile, toate avead un as-

pect sombru, ceva din interiorul bogat i

r6coros al castelelor.
toata casa, o disciplind, o tdcere, uile se deschideail i

www.dacoromanica.ro

- 137 se inchideail fail nici un sgornotrservitoril

curati *i discreti paiati incet, cu un aer

solemn ; nu se auzia tipet de copil, cad

i copiii erail gravi, de-o seriositate precoce, i nu e,siail din odaia lor de cat,insotiti de guvernanta i la ceasuri hotdrite ;

de a lt-fel toate se petreceaii in casa asta

dup bataia ceasorniculuf i dupd o norma
fixata ; fie-care servitor 10 avea atributiile
i programul lui de micarl, pe minute, ca

la drumul de fer. Intregul aparat al easel

functiona cu o regularitate i precizie mecanica ; -i cu toate astea, cand intra Domnu

pe poarta toti tresdriail ca i cum s'ar fl

simiit vinovall de ceva ; nu'l vedeati ; numai cat auziaii cunoscutul huruit, oprin-

du-se la scud, 'un for rece, fulgerarea

unui sentiment de reculegere, strdhatea
toata suflarea, de la Doamna Peruianu, pan
la jnicul Bubi al bucataresei, mult mai nefericit de cat canele Azor al soldatuluf cd-

zut in bataie, cel putin acela putea s urle,

sd'O manifesteze durerea pe mormOntul

iubituluf sell stapan, pe cand sarmanul

Bubi n'avea voe sh latre de cat la dou6
spt6rnani o-data, cand il scotea rnadama

la primblare. *i sd nu se creadd cum-va

de aci cd Domnu era rOil ; el nu certa
www.dacoromanica.ro

- 138 nicf o-data pe nimenf, erail slugi vechi

In cash' , cari nul stiiail and. glasul ; dar

ochii, ochii aceia midi si Intunecatf, cu

reflexe de otel, dadeail nu stiii ce fior de
primejdie ascunsa, de ceva fatal si necunoscut ceIf inspira o fricd instinctiva, ca
aprehensiunea mortei.
Insereaz6, un amurg trist de toamn6..
Afara e vint, plopul din poarta fisie leg5.n and u- se, a propii n d u-se i departandu-se
de fereastrd, cu mis,carea molatica a unei
draperil imense.
Zoe Peruianu, sta nerniscatil intr'un fotoliii larg ; figura ei palida, de o nespusd,
suferitoare blandeta, If da. un aer de sfanta

si de martird. Ana, la mesita de lucru,

langa fereastra, coase o rochie pentru papusa Marioarei.

De-o septemana casa isl deschisese obloaneie ei, mail si albe ; tacerea s,i intu-

nericul in care sttuse toga vara, 'Area

ea se impregnase In pareti, era ceva din
arul unuf interior, In care s'a intemplat
o nenorocire, vecfnicul urit al caselor mail,

cu oarnenf putini, tacuti, ce par a fi pazitorif unui castel parasit.

Ninico, suna s'aprindd.
Dal lumina Inca, tusd....

www.dacoromanica.ro

- 139 .5, tiii, da'ml face red. Nu'i bund pentru ocht lutnina-asta...
*i ea cduta in minte cuv'entul crepus-

dar un huru it de trasurd se auzise

pe sub ferestre, i de o-datd pared se
facu frig in toatd casa.
culD ;

La masa. Ana se gdndi s'adue'un subiect

de conversatie. Numai ea 'ndraznia s

spargd obicinuita facere a familiel ; i une-

oil izbutia sa pue lumina unui zimbet pe

figura asprd a MI Peruianu.

In astd-seard se O. Popa Maya

la teatru.
Cel asta ?
Nu ,til ? Noua comedie a lui Petroni.
A, da, am auzit.... Mari, cum stai?...

Se spune cd e o piesa de mare valoare.

AO, valoare !

De ce? Petroni e un talent....

Da de talent !
Bine, unchiule, tu ai citit ceva de el?
Astal ! C'o s m'apuc acu1 sh citese
toate secaturile, cd alta grija n'am. Fugi,

Ninico, cine li-a bagat in cap prostil de

astea? Ce, Romdnil tifi sd scrie literaci-cd
turd' ? Maimutaresc pe Franceji,
sunt .;i el natural*i ; i scria nite fleawww.dacoromanica.ro

- 140 curl, nite groso1ni de mahala i de

stradd... i se extaziaza unit de alp' !...
*arlatanl, ascult cell spun eti, toti sunt
arlatani.

Zoe il privea Incantata, de mult nu'l

mai auzise vorbind atata, i incontient ea
dildea din cap la fie-care pauza. Peruianu
vorbea sententios, lsand tonul dupd fiecare propozitiune, cu aerul unui om care-a
spus tot, 'a dovedit mai mult de cat se
cerea. In cuvntul i privirea lui era Intot-deauna siguranta dispretuitoare a Inving6torului, care DU mai are ce cuceri.
Ana simti vag ca, prin gura lui, vorbete-o
clasa. 'ntreagd de oameni, cei mai puternici, ajunii... triurnfatorii. i ca o mustrare If veni In minte figura blanda i luminoasd a lui Dan, i pared se puse Intre
ea i chipul sever i 'ntunecat al unchiulul seri.

Dar tu n'ai nimic In biblioteca din

scrierile literatilor de-acurn. Sunt unii foarte

talentati : cum e Stelian, cum e... Graur...

(Era sa. zia Dan, i dintr'un sentiment de.
mild, par'cd, nu'i --veni sal numeasch) nici
nu i-ai citit i vorbeti aa... fard s tii...
Zpe, guvernanta, cei doi copii mai marl
i iteciorul plecara capetele 'n jos, tiindu'i
www.dacoromanica.ro

- 141 respirarea ca i cum s'ar fi ateptat in

clipa aceea la o detundtura grozava, la o
explozie care sa'i arunce 'n aer ;.... dar
nu s'auzia nimic ; i cand indraznird sa
ridice calif rmasera uimiti de-atata lumina

Peruianu suridea. Gine n'a observat

cat farmec, ct stralucire se las pe figura oarnenilor acestora, cand se hotaresc

,i ei
Ia un an o-data. sa zimbeasca ?
Peruianu, transfigurat, frumos, suridea,
catand tintd in ochil Anei, care se simtia
tulburata, fascinata de privirea lui.
VII maine la noi ?
Da, rspunse ea, neintelegnd de ce'i
face aceast intrebare.

Alege ce-ai gasit tu mai frurnos in

scrierile acestora, i vino maine de'rni citete. Vrei ?

dupa masa', Peruianu facea tot-deauna o mica primblare pe jos, o conduse

pan acas6, far sh spue-o vorba pe drum.
Ana, tacea i ea ; mintea ei pdrea ostenita,
fai sa'st dea searna de ce. Din cand in
cand vintul II urnfla rocliia, i parca vroia
s'o smulgal de la bratul lui ; .ea 'i tupila

atunci capul i se inclina spre el, cu sen-

timentul c e sub apararea unei puteri

mari, nebiruite.
www.dacoromanica.ro

astepta in poartd.
Cum te mai simti ?
Tot asa... lAtranete ! Da Zoe ce face?
E mai bine. Asa dar, Ninico, pe mMne ! Noapte bund.
Delranul lua Incetisor pe Ana de mama.
Tu esti bine ?
Da, tata.
Adineaoarea am esit i efl, mi s'a
Rac1i

parut c'am auzit un zgomot la usa de la

scard... Ce vint ! se lasa frig...
intrard. Ana'i spuse discutia, de la
masa, cu unchiu-sd; apoi Ii Intinse fruntea sd i-o sdrute si se retrase'n odaia el.
De-un ceas, st la micul el biuroil de
palisandru i citeste poeziile lui Stelian.
Pentru ce une on lucrurile cele mai frumoase, i cart ne-aii impresionat adnc alte
dati, par a se Intuneca si a se vesteji de-o
data ?... De unde ne yin acele start de indispozitie sufleteascd, de neinteleasa rceala i amortire mintald, care ne fac In
uncle momente sa sirntim in noi sleirea
puterel de a admira, ca i cand ar fi sburat de-o data tot sufletul i sensul lucrurilor ce ne extaziaii.? Sant oameni, inchisi
la ori ce sentiment de altruism, de adrniratie, naturi posomorite i refractare cart

www.dacoromanica.ro

443

1inpr4tie In jurul lor, ca o senzatie de

frig, al cdror contact stinge ori-ce entuziasm i Intunecd, fmpiedica vibrarea vietii
i

simpatiei noastre. Prezenta acestor oa-

meni exercit o influentd de depresiune nervoasd, Lin act de sugestie nefericita, -care abate *i scade energiea noastr

normald, ef ne dad ceva din rceala

oi

indiferenta lor ternperamentala, In fata lor

suntem cuprin0 de-un sentilirent de sila,
de slabiciune i, dacd vorbim sa citirn

ceva, simtim ca cele mai frumoase ganduri, cele mai emotionante fraze mor in
gura noastra, ca sunetul until clopotel,
pe care '1 acoperi cu mana.
Curios, cugeta Ana, atatea poezif pe
cari le admirana ieri chiar, mi se par slabe,
schimbate nu tili cum...
Toti4f cate-va bucati reman Anca stralucitoare de frumuseta, i le Insearnna cu

o bucurie ca i cand le-ar fi fcut ea. Nu

punern oare ceva din nof in tot ce admiram ? De unde-ar veni attfel acea fericire
pe care-o sirntim de cate orb facem pe
cine-va sd admire cu nob un chip, tin tablot, un pasaj frumos fritr'o carte, undeam fndoit foaia ? Lucrurile frumoase sunt
locuri de intlnire de dragoste pentru su-

www.dacoromanica.ro

144 -

fletele noastre. Dante a descris admirabil

aceasta contopire de simpatil, unde arata
cum ad inceput sa se iubeascd Francesca
si Paolo, citind
:
Noi leggevamo un giorno per diletto...
Ana pune sernn la o nuvela din cartea
lui Graur. Dan nu'si avea un volurn. Poeziile luf si cate-va nuvele erad publicate
prin reviste. Ana le are pe toate, taiate cu
foarfeca de" pe unde de-a gasit,

i lipite in-

tr'un caet, pe a carui scoarta din fata a

scris, cu oare earl pretentil de caligrafie :
Proz i versuri de V. Dan. Se uit prin

ele, frunzarind caetul... le stie : toate sunt

frumoase... Ce bine'l pare ! Pe acestea are
sa. le citeascd la urma. Isi face ordine pe

biurod, 1i asaan teanc de-oparte cele

i caetul, avnd grija a pune

de-asupra un cub de cristal, ca i curn
s'ar teme sa nu le 'rnprastie vintul peste
noapte. Ia luminarea s'o pune pe mesita
de langa pat. In fata patului e un dulap
cu oglindd. Ana, ganditoare, fI deschee
corsajul , cu rniscdri ostenite. Ea nu vede
cat li de frurnoasd fata care se desbraca
-in oglinda. Dar cand se pleaci sa'si des-

done" carti

lege snurul de la ghete, sirnte-un fior prin

spate, ca si cum i-ar fi suflat cineva'n

www.dacoromanica.ro

- 145 ceafa, Vun ztrnbet de surprizh rumeneste

putin fata el distrash : o alunith de-asupra
umerulul sting,... ce curios lucru! Oare
cand i-a crescut ? i indoinduV bratul o
piphe cu degetul arttor, s'o sirnte ca pe
o insecth ce i-a Infipt picioarele si capul
In pielea ei alba i catifelatd.
Se culch, dar nu'i e somn, si nu stfnge
lurninarea pentru cal e fried sh gancleasch
in Intuneric... Ce-o fi avnd sord-sa, de
nu mai vine pe la el ? S'o fl ametit fumurile de rninistreash?... E'n stare. Atka pagubd. Cum a sldbit bietu tath-s611 ! Oare
la ce se tot gandeste ? Inainte era asa de
vesel. Cat n'ar da ea sal vadh fericit ! De
ce nu vrea sh'i spund el ce are pe suflet?
0 crede tot copilh, se vede. Dar ea acum

Intelege toate, cugeth ca ori ce om cuminte. S6ptemana viitoare e bal la sorhsa. N'are sh se duch. Haz ar face sh n'o
invite... clan nu se poate ! Biata matush-sea,
ce vieat de martird ! i mereti bolnavh.

E un orn crud unchiu-s6d... De ce-o

fi

urind el asa pe literati ? Ci-en's arlatani...

sarlatan ! De mutt nu
ce prostie ! Dan
l'a v6zut. Cum ar vrea sh se mai duch la

pension al

amid...

Sunt asa de idioate

fetele aim Auzi, ce s le dea'n gand ? Sh.

10

www.dacoromanica.ro

uo

spue pe acasa ca ea iubete pe Dan... Ce

neghiobie !...
*i stingend lumlnarea, include ()chit' ;
aude cum vijie vIntul afara, incontient,

repetd mereil in gand cloud versuri din Dan:

Toat vibrarea unuf suflet sub shanta artel st6panire
E o intindere de brace (WO o raz6. de iubire...
4Toat

*'adoarrne.

Dimineata, ridica storul, ochii ei somnoroi cata 'n sus, cerul e inchis din toate
prtile, apoi isi las privirea peste liliceil
uzi, un instinct if atrage spre fereastra din
fatA, i Ana tresare, cunoscend pe Dan, ca

cand s'ar fi pomenit cu el in odaie. Ea

se retrage iute, iI freacd ochii i se uita 'n
oglindti, ii ridic o vita de per carel atirna
la ceard ; se 'ntoarce iar la geam, i gn-

cluE ei ii strigd, if chiamd privirea lui dus5,

oarba... Par-ca 1-ar fi necaz ca n'o vede.

De ce nu se dila 'n coace? Ei a simti,

cand ru'ar privi cine-va aa.a i deschide

fereastra, cu zgomot... ca s'auda ; n'a auzit, dar de sigur a trecut ceva prin aer, ca
Dan o-data 'i-a ridicat ochil la Ana, ca i
cand l'ar fi strigat cine-va de-acolo. Ea 'I
saluta i'i zlmbete.
A ti curioas sa ti ce gandete de
www.dacoromanica.ro

117

mine. Parc'a mai slabit. Ce jenat e ! Bine

cd suntem aproape : am sA me nit, pan
oitt sugera gandul ami fac'o poezie....
*i el o sa creada, poate,
iubesc. Atat
mai bine.
0 trasura se opreste in poarta e guvernanta cu Marioara ; afl venit s'o ia. Ana
ii pune jute plaria i luandu'si crtile i
le arata lui Dan, de la fereastr, ca i cand
i-ar spune : azi am nevoie sa-rni amintesc de ce rn'ai invet,at tu.

In biuronl lui Pernianu, dupa dejun :

Ana citeste rar i foarte deslusit, ea imprumutase ceva din glasul si respiratia lui
Dan ; e. o nuvela tristd. de Graur ; Zoe ii
duce din cand in e And batisla la ochi si
ofteaza. incet. Pertnanu ingreuiat i rnolesit
ca top' sangerosil dupa masa, WI cnfundat
in fotoliU, cu capul dat pe spate si fumeaza,
el mai mult priveste, de cat asculta : printr'un nor de furn, euprinde cu ochil bustul

corect al Anei... Ce iute-a crescut, si ce

frumoasi i. s'a facut ! *i el se uita la cele
cloud vine albastre eel es -in temple, la

cretii pe earn face une-ori in frunte, la

miscdrile gratioase ale gurii, la expresia
calda a ochilor ei moi, lungi, cu gene mari
pi clipiri dese, i la tot ovalul figurei, care

www.dacoromanica.ro

irS

se 'ncheie cu un farmec nespus, in gropita aceea drdgla0 din barbie... Ana cii pe unde crede ea cd'i mai frumos,
if aruncd, pe fugd, cdte-o privire ce cautd
efectul, emotiunea frazel In figura lui : ea
11 vede multumit, surizelor ca de-un vis.
If place cuget ea, i fata ei se rurnenete, s'aprinde de bucuria triumfului, glasul II clevine mai sigur, mai cald, i ochii
el clipesc cuceritori, i urnezi de recuno0intd. Dup unele fraze mai lungi, se odihnete, ii ia suflet, 'atunci pieptul i se
ridicd puternic in corset ; ea zimbe.5te : i
se pare c in momentul acesta convertete
un suflet ratacit, imbldnzete o fiara, transformd o vieatd... Cum a crescut, i ce
frurnoasd s'a fcut !
i strecurand ultimul
te*te,

fun prin mustati, se ult la ea, ca la o

strdind, pe care n'a mai vfrzut'o : sub
privirea lui curioasd,. In care mijete licdrirea unei patimi, chipul nevinovat al Anei
parcd'i aratd 'nadins volupttf turburdtoare,
insu0ri neobservate pand acum. Tocmai If
fiin

fcea In gAnd socoteala exacta a anilor,

tresdri, ca din somn, de 'ntrebarea Anei,
bare isprdvise nuvela.
Ce zici, unchiule ?

Peruianu o privi tinta 'n ochl, 'o tinu

www.dacoromanica.ro

- 149 un moment, nelinitit, sub ezitarea sentin til lui.

Ce vrei sa zic ?... E foarte frumos. *i
(NO n'ai ostenit, mai citete-ne ce-va.

0, i-ar fr citit zile 'ntregi fra A, oste-

neasca. Cine se ostenete vr'o data de

triumf ?

*i i-a citit. Se hotdrise doue zile pe septemand, pentru literaturd. Une-ori, seara,
eiail amendoi la primblare. Se duceail la

osea, pe jos. Toamna era pe sfarite ; se

intuneca de vreme ; 0 melancolie, o dolce
i visdtoare tristet5. parea c se desprinde
din copaci i tremurd in aer
Ce linitite sunt serile de toamnd ! Nu

simil i tu, Ninico, in toata natura, ca un

fel de osteneal, ca o pregatire de somn ?...

.'adesea ornul acesta rece, In jurul caruia aceeai natura IV 'nfiorise i 'i scu-

turase de-atatea oil copacii flir sd'l atinga, parea incalzit de-o neateptata trezire de simpatie, ce dormise atdta vreme
in el, 'atunci auta forme, cuvinte aduse de Ana In vieata lui nepregatit, nedeprinsa sa exprime ast-fel de sentimente.
*'apucamdu'i mama, i-o stringea cu dragoste , ca i and 'i-ar fi multumit de-a-

www.dacoromanica.ro

- 150 csta comoara de simtiri necunoscute, pe

cam numai ea a tiut sa i le dqtepte.

Ea se 'mladta de succes. Incepea sal

spuna vieata ei de la coala, cAt era ea
de proasta 'nainte, 0 cum nurnai Dan i-a
deschis mintea la lucruri frumoase, la lurnea asta de impresif fericite i de ganduri marl i generoase ; il vorbea de
arta, de entuziasm, de ideal 10 aducea
aminte fragmente din lectiile lui, glasul
ei se ernotioua...
Ap'i, acurn vAd i eii, Ninico draga;

0 cand mA gandesc cd, daca nu eral tu,

fl murit fdra sa cunosc partea asta duke
a vietil...
*i'l stringea mana de 'i-o indurera.
et

Cu ce naiva mandrie, cu cata bucurie,

de copil triurnfator, spunea ea lui tatd-sAil

isprava aceasta a ei, de care

bAtranul

se minuna.

*i dirnineata, de la fereastra, trirnetea

lui Dan, in privirile ei calde, cuvinte dulci,

pioase ca o rugaciune, cuvinte de recuno0inta ,i de adrniratie, pe cari le rostia

in gand, *i buzele i se miFail incet, incon0ient, parcA optiad, 0 ea '0 inchipuia

ea Dan, uitandu-se 'n ochil ei

gandul.

www.dacoromanica.ro

ii

aude

151

0, I1 multumesc, i 'ml parf un

dant cum me prives,t1 de-acolo cu ochil
tei ap de blanzi, 1t multumesc c m'al
filcut s te 'nteleg i c'am putut s dad i
altora din fericirea pe care mi-al dat'o tu...
Aa, uit-te la mine, i vezi in chipul meC
lumina i seninetatea cuvintelor tale binefiicetoare, vezi c'd. nu le-arn uitat, i le seman i ell la randul mefl, i fac dar din
darul tea...
Matu0-sa e bolnava ; Ana 'I spune istorii, ca s'o adoarrn5.. Afar 11 viscole.te, s'a-

ude lovind In geamuri pulberea de za'paU,

venturatil de jos.

Lungi mal sunt noptile, Doamne,...

cate ceasuri sunt?
Doue-spre-zece fr'un sfert.
Ti-o fi somn, Ninico, du-te de te

culch.

A nu, tus,, mai staii...

Zoe inchide ochii, i Ana remne pe
gAnduri. De patru zile n'a mai fost pe-acask i 'i e dor de tat5-sll, de odaia,
de lucrurile el, de fereastr... Aid, ca-

mera In care se culca e mare, e tristk

e izolatk pared toat tdcerea i urltul easel
s'ar fi retras acolo... Doue-spre-zece i jumetate. 0 manie de vifor sgudue ferestrele.

www.dacoromanica.ro

- 452 Nu te-ai dus ?

Nu tus, mai star'.
Auzi ce'l afard ? Gaud te gandesti, c
suntem de-abia 'n Octombre... Ce vreme?...
*i Zoe Inchide iar ochif. Ea pare moarta,

sub lumina alburie i slaba a candelel.

Ana '0 urmeazd gandurile : Cum s'a schimbat unchiu-sd. Asa'i de vesel si de bun
acum... 0, de-ar fi aclormit. Ce r If face,

and ii apare-asa de-o-data, In sal, de

cate-ori ea trece la culcare ! *'o conduce
pan la usa carnerel ef, dar cu ce ochi curiosf o priveste, cand II spune : noapte
bun5D, si cum If arde gura cand o srtruta
pe frunte... Ce delicat o saruta tata-sOil !...
E unu aproape.
Noapte bun, tusa.

Doarme... de sigur s'o fi culcat si unchiu-sed. *i Ana iese, Incetisor ; In said

rnijeste un bec de la policandrul de cris-

tal ; usa de la biuroil se deschide cu o

frecare surdd de postav ; ea tresare, i
cearca sa zimbeasca, ne'ntelegend de ce

s'a speriat asa. El o apuca de 'nand,

vi

parch' vrea sa sopteasca ceva si nu poate...

U, cum te uI, unchiule, mo sperii...

*i pseste graft ; In us 'I intinde fruntea ; el o saruta pe arnendoi ochii, si ti-

www.dacoromanica.ro

- 153 ind'o strins de mand, zapricit, fluerand

cuvintele intr'o oaptd, spdimentator de
pasionat, balbae :
Sa.... s vd, daca'i cald... la tine...
E Intuneric. Ana se simte strinsd 'n bratele lui de fer, i cascd gura si tipe, sti
tipe tare sa scoale casa, dar nu scoate
de cat un genAt nabuit, groaznic ca ultimul suspin horcdit al unui asasinat ;
ea crede Inse c'a tipat, s'a auzit... i tremurand se sbate, ca 'ntr'un vis oribil,
gura lui o arde, bratele lui o indurereaza...
Lasa-m6... te rog... 'Mi-e frica... Ah!..
o moliciune subita II discordeaz4 tot"'

nervii, credO c mare, vi... nu mai tie

nimic.

Cand Peruianu I1 revine 'n fire, simte

de o-datil toata oroarea faptei lul. Se cu-

tremura ; o frica de bestie, o pacatoasa

laitate II gonWe din Intunericul, din atmosfera aceasta a crimei, pe care nu'i
da Arica searna cum de-a facut'o... Ii
muca buzele, vorbeVe singur :

0, ce cadere, ce nebunie, ce teribila

nebunie !...

'nchis In odaia lui, se primbli toata

noaptea, cugetand, In spaima oarba a egoizmului lui, nu atat la monstruosita-

www.dacoromanica.ro

- '154 tea faptel, i la nefericirea Anel, cat la

reul ce-ar putea rezulta de aci pentru lin4tea i bunul lui traiii.
Ana tresare, se scoald buimaa, 'aprinde lumlnarea. In primul moment nu
pricepe ce i s'a Intemplat, 1i duce 'TIM-Ale
la temple i cearc sW*i aduc'aminte... II
arde gi'l huWe capul, parc'a bdtut'o cine-va : tot trupul o doare ; o tae, ca nite

cattle, oasele de la corset; i, pe and se

desbracii, i se arat5, ca la lumina unul

fulger, groaznicul adever.... Ce ruine !
*PO acopere fala 'n palme, immrmurit...

Dar de ce n'a shrit nimeni la lipetul ei ?

Se vede ca toti a fost fnle1e1 cu acel
monstru, ca s'o piardd ! Odaia se tulburd,
se 'nvertqte cu ea... Parc'aude un sgomot ;
i se repede la u0 de 'ntoarce cheia. Tre-

murA toatd, i se pare a se scufund parchetul uncle calc5. ; ia luminarea i se ult5.

In oglind, pe sub ()chi dou dungf vinete

tae chipul el de ceard ; o ustur5. obrazul,
gi

terge cu scarba, para simte Ana

barba lui aspr, i gura... uh, ce monstru !

i se scuturd, ca de fiorul unei naiad,

o picdturd ferbinte de stearind se varsa
din luminare i i se sleiqte pe mand. SuIletul eI, sbuciurnat ca o flacard 'n vint,

www.dacoromanica.ro

- 155 are intunecdri repezi de contiintd, clipiti

de ultare i des,teptari penibile, reverberatil de groaza.
*i merea se intreab5
dad' nu-i un vis tot ce vede, i simte, pi
gandes,te. Nu mai poate de osteneald, se
culcd, nu stinge luminarea, cad: ar muri
de fried pe Intuneric. Inchide ochil i se
gandete la viata ei, la tatd-se'd
i, mai
mult de cat ruOnea, o umple o mild ,'o
scarbd, 'o desperare sfaietoare,se simte
singurd i cumplit de nenorocitd. ; cu fate In-

gropatd 'n pernd, plange pand in ziud, neavend altd mangaere, altd zare de lumina,
in noaptea i des.ertul vietti ei devastate,
de cat gandul, presimtirea, c'are sa moard...
gandul acesta bine-facetor, nu tia nici ea
cum i a venit, dar ii umplea sufletul, II acoperea durerea ca o sperantil de mantuire
apropiata.

Ce e ? intreabd ingrijat betranul, yezend'o na de dirnineat,l, i mana sting&

incepe sd'i tremure.
ce te speril aa ? Nu
Nimic, tatd,

s'a intemplat nirnic.

A murit Zoe.? spune... Ninico draga,
ulte, sunt finitit, spune'mi, te rog...
betranul privind'o fix ca un alucinat,

www.dacoromanica.ro

hie

s'aazd pe scaun, mama stAngd '1 tremura

mai tare.
Ana '1 asigura' Ca nu'i nimic, absolut
nirnica : IM'ttu6-sa e bine, e mult mai bine.

Dac'a venit as,a de dimineatd, e c'a visat

un vis urit, i s'a de5,teptat c'un Inceput
de friguri ; nici n'a mai spu's la nimeM,
pentru c n'ar fi lsat'o s plece ; e ostepita, i vrea sa se culce putin.
Dar la tinel frig... 4.eapta.
se scoala s sune, c'and intrd servitoarea :
A venit Rosa de la Coana Zoe, ca ci-

cd intreabd de conita Ninica...

Bach resufld, numai acum se convinge
cd nu s'a intemplat nirnic.

Bine, Mario, spune ca-i bine... ori

nu, spune ca'i nitel bolnavd... Nu'i aa,
Ninico ?... i s facr iute focu...
Dar eata c tree, zile, trec septdmni

si Ana nu se mai duce pe la rntitu0.-sa.

Nu e bolnavd, n'are nimic, se supard cdnd
1i pornenes,te tata-seti de doctor ; dacd n'are
nirnic I.. e anemicd, tot-deauna a fost ea
aa palida ; o mii, o iubire din ce in ce

mai adanca, pentru tatd-seil, d ochilor el

priviri de o nespusa duioie, la fie-care

ceas 11 Intreaba dacd e bine, dac nu e
www.dacoromanica.ro

- 157/ supdrat pe ea, i '1 spune mereil ch de

acurn n'are sh mai plece de langh el, ch

e aa de fericith s stea in cash, sh joace
in toate serile kart, i sa i citeascd juri sri preghteasch cu imam ei in
toate diminetile cafeaua cu lapte....

nalul,

Dar Intr'o seark pe cand ii citia, de odata tncep sh 'I joace literile sub ochi, i
nu mai vede nimic ; o clip, crede c'are s
lesine, i V duce palma la ocht.
Ninico, drag5, ce ai ? S trimet dupd
Doctor.

Ea face un efort suprern, i se scoald, e

alba ca marmura, cearch sa suridd, i ochii ii sticlesc straniii.
0 nu, te rog, n'am nirnic, uite, mi-a
trecut.
A r mai putea s citeascA, dar e ostenit,

trebue s fie thrziii.

Ana '0 aprinde luminarea 'n odae, si' n cue
usa. Ideea c'ar putea aduce thtd-s6d, frd
voia ei, un doctor, o insphimentd. De ale-

se simte slaba, la mash ii vine

are oroare de tot 6e e mancare, i

va cjile
r'etii,

adesea osteneala ce, 0-o d, ca sh se std.paneasch, II asudd spatele 'o moleqte.

Atdt se deprinsese cu gandul mortil, ch

in tot ce simte mai neobicinuit, ea vede
www.dacoromanica.ro

158

sernne ca i s'apropie sfarsaitul. Une ori o

inspairnntrt inchipuirea phcii i golului
etern ; o sfaliere crudd i fizicete dare-

roasd, o greutate de foc i se las atunci

pe piept 'o arde, i se pare ca i-a dat
cine-va brand inteun abis, i cade, cade
mere!). in intuneric i 'n necunoscut.

Adesea noaptea, duprt ce stinge lumlnarea, d transperantul la o parte i se

uitd la fereastra lui Dan, vede lurnind pand
trzi i cate o-data i se pare cd se micd
ce-va acolo, o dor ochii, atinclindia dar
-nu distinge nimic, i totu0 cand se stinge

lumina, Ii trece un for de o tristetd neinteleasd, pared s'a rupt ce-va din vieata ei.

E dimineatd. Racli se primbid prin odaie, cid cu ochii de cdlindarul din pdrete
i 'i aduce arninte sal descarce de cjiva
de ieri ; marti, 27 Fevruarie ; trece i iarna
asta ; apoi- 11 reia irul gandurilor : de sigar bdnuete Ninica, poate chiar tie, i
de aceea nu vrea s vad pe nimeni ; iath

patru luni aproape, de cand nu se mai

duce nicderi, i, cum vine cine-va s'o vadd,

se 'ncue 'n odae. *i cum a slabit mititica

de ea. *tie, trebue s6.1 fi spns cine-va,
Peruianu, poate ; de i se jurd cd nici n'a
gandit ; dar atund pentru ce s'a ardtat diswww.dacoromanica.ro

- 159 pus sd mareasca el zestrea Ninicai?, auzi obrknicie, ca 5i cand Ninica ar fl orfand, 5'ar avea nevoie de pomana lui
Biala
!
Ea 5tie... i ce delicatd e,

nici o vorba de mustrare, caci ar avea

clreptul 41 mustre, ca pe un parinte netrebnic ce a fost. Cu toate astea are sal
spue, da, are sal spue chiar asta-zi, chiar
acum cand o intra ; sti'0 ia o sarcina de
pe suflet ; ulte-a5a are sal dica..... sail nu,
mai scurt : Nino, fata mea, copilul mat
cel mai iubit, am fost un nebun, nu m'am
gandit.... Nu, nu, nici a5a.... de-a dreptul mai bine : Suntem saraci, am eautat sa...
Tat5, tata, sunt pierdath..... omoardme... oh, ce ru5ine!... i Ana plange, ascunzCndu'5i fata la pieptul nefericitului
betran, care crecle c aceasta durere este
desnodamOntul grabit al gandurilor
; si
pe and el balb5e cuvinte nedes1u5ite, de
mangaere,
ea, Inteo crisa sfa5ietoare de

nervi, ca in delir, ii spune tot, tot.

Nu 'nteleg. Ce zici ?...

0, durerea de a spune 1nc'o data asemenea orori !

i- a spits din nod, ingenunchind la pi-

cioarele 10, 5i tremurand ca varga....

www.dacoromanica.ro

- 160 De mult eraii imbratisati, si pliingeail

amendoi, arnutiti de durere, cand usa se
deschide largd si apare Zoe, vijelioasil.
AI spus tu sa' me lase Misu, ca sate
ia pe tine ?
Eil ?

www.dacoromanica.ro

X
Peruianu, din ce in ce mai ingrijat de urmarile acelui moment de ptimad orbire i
uitare de sine, venise mere pe la cumnatu-

WI... Dar bine, sa nu vada pe Ana ? i

se facea ca. nu 'ntelege ce insemneazd slbatacia ei de a se incuia In odae i a fugi
aa de toata lumea ; nici pe el nu vrea sal
vadd ?... asta nu putea sa fie de cat o boala,
o manic ;
alt-fel nu 'i esplica... 136tranul II descriea indispoziii1e copilel, lipsa
ei de poftd de rnancare, tanjirea, ametelile,

groaza el de doctor...
nerile al

i'i

ailta presupu-

Ea a racit probabil, de-atunci dimide cum a venit am v6zut ca nu'i

e bine... i s'a stricat stomacu... i asta
i-a dat ca un fel de friguri, nu /-aa cd
friguri trebul sa fie ?...
neata

www.dacoromanica.ro

- 102 Ai

FrigurI, nu mai incape vorbd...

Peruianu, Iuti bnui, in urm rmase

convins, c acele friguri ale Anel era

sirnptomele sarcinei. 0 bucurie feroce se

arnesteca in nelinitea lg... Cum e nevastd-sa slabd i prripddit, s'ar putea intrnpla
s'a moar5, crInd ar auzi... dar i fdra asta

el a suferit destul, a muncit ca un bamal,

a strins ban peste ban, de cate plceri nu
s'a privet !... I se pare c'ar avea i el dreptul la cali-va aril de fericire, in vieata asta
de pusnic i de osandit, pe care-a dus'o
pan'acuma. Gandul fur trecea de la Zoe la
da senzatia unei eirl la lumin5.
Ana,
dintr'o peterd intunecoasL Tinereta, voluptatile Auer Ii desf4urati perspective de
un farrnec tulburiitor : simtia c i se ridicd
sangele la cap. Se hotdri s alb o intrevedere cu Aspazia ; se i cam rudeari prin
Mavrichi ; ea fdcuse aceast. cas 5. nenorocad, ea 'I legase vieata de o femee vecinic
bolnavA.

Ce veselie diabolicd avea Aspazia asta :

iuchipuiti-v, l'a facut st rida".
A trengarule, va s zicd mi te-al dat
la lucru fraged !

Era grozav de intrigat4 sd afle cum s'a

petrecut lucrul... *i'l sili sd'i descrie in

www.dacoromanica.ro

- 163 toate amanuntele emomentul psicologicD

cum zicea ea.
Gine i-ar fi auzit atunci ce glume crude
si pline de cinism spuneati, si cum se a muzati pe subiectul acesta, ar fi r6rnas uimit

si nu si-ar fi putut esplica, cum, In fata

celor mai sfasietoare dureri, pot unii oamenl gsi atata sinistra bucurie, atata ris
nesimtitor.
Ei, batd-te, Misule cd mucalit al mai
lost...
*i Aspazia 'si stergea ochil ; de mult DU

mai risese-asa, cu lacrivat

Ia las gluma, cum r6mane ?
Asia). ! Ti-am spus ca fac
pasa ?

fac. Cell

Vezi de-o rsuceste bine.... Ai luat

zece mil ca sa'mi legi capul o sa iai
dou6-zeci.... ca s rni'l deslegi.... Cine'mi

mai esti I
Dar aci i s'a infundat si Aspaziei, cat era

ea de mestera. Zoe, in adevr, a avut o

criza de nervi ingrijitoare cand i-a spus
buna el prietend, Aspazia, toad infarnia stri-

catului de Misu, care nu mai merita un

dupa. cele ce Meuse sal mai traeased c'o sotie atat de bunii, de iubita si
de respectat de toata lurnea. Da nici o
ceas

www.dacoromanica.ro

164

clipd sd nu mai stea la ganduri ; s'o asculte

pe ea, Aspazita, care-a iubit'o 'ntotdeauna

ca pe ochii din cap, sh nu'i fie mild... da

de loc, na ; ca la un caine sd'i dea cu picrorul. Slava Dornnului,

de ce-avem di-

vert, dacd nu pentru ast-fel de lucruri r

Auzi Misu I
A, dar ea, Aspazia, n'ar
putea s mai manance la aceeasi masd c'o .
asernenea canalie pentru nirnic in fume..
*i Zoe are averea ei. Se mai poate rnrita..
Chiar ea....
A, destul, destul,
te-am inteles....
Du-te, du-te '11 zic.... Ei, ca chem feciorul sd te dea afard !
.5i Zoe, ingrozitor de palidd se ridicd in
pat, cu pdrul in dezordiue, cu ochii aprinsi
de friguri si de manic ; degetul ei, de schelet, intins spre usd nu trernura ; toatd, in
neclintirea el teribil, pdrea o marmurd fantasticd, o furie rnacabrd.

Cum r6mase singurd, se sculd sd se 'mbrace ; n'o mai durea capul, i sfarsala pe

care-o simtia pan'acum in tot trupul Ii dispdruse. Ca acei paralitici, cari, zguduiti de

spairnd intr'o noapte de incendiii, se pomenese alergand, Zoe, fail sa stie cum., se
siinti de-o-datd voinica, gata de luptd. Ea,
care se uita de-atata timp ca la un Durnwww.dacoromanica.ro

- 165 nezeii la omul acesta care-o umilia, o strivia cu calitatile lui, cu severitatea perfecliunel lui, ea care se sflia i de zgomotul

pas,ilor lui, de mult ce'l respecta, acurn,

tiia pdcatos i immoral, era nerdbdatoare cdl vadd, sal spue 'n fata, cat
Un
mai curnd.... Ce sal spue 'n fata?

cand 11

moment i se paru cal vede, tot ap gray

fioros.... A, degeaba poate sa se'ncrunte
cat o pofti, n'o mai intirnideaza de-acu.
SA'i spue curat, cd'i-un mizerabil, cal despretuWe i ca n'are sd se desparta de el.
Uite-ap.
Suna ; Roza re"mase cu gura cdscatA.
Domnu '1 In biurou ?
Da, dar....
i

Singur ?
Ba'i.... coconita care-a fost la D-trA...

Bine, du-te.

Zoe deschise, ca o furtund, up de la

biurofi. Peruianu i Aspazia o priyira 'rilemniti. Aparitia unui mort, nu i-ar fi zapAcit
mai tare.

Ea vru sa zicd ceva, dar, un moment,

simti ca'i lipsete glasul ; se rezimd de-un

scaun il acoperi pe-amndoi intr'o priyire

de urd.
Zoe, ce 'nsemneaza asta ?

www.dacoromanica.ro

- 166 Aceeasi privire groaznicA, si nici un cuvent ; apoi un rls hidos, oribil.
Aspazia, crezend c sunt spazmurile mor-

tii, se ridica speriata.

Gandeste-te, draga mea, c5. ti-e ne-

poata, sall fie rah....

Nu me atinge, nu me atinge, scorpie,

striga Zoe ferindu-se c'o miscare de oroare ;
o sa vorbim nol, Domnule Misu,
acum,

ye las s complotati amendol

Mi-e

scarbd.
hi egi, trAntind usa dupa ea.

Remasi singuri, se ultard o clipa Ingrijan, unul la altul ; dar iute Aspazia li re-lu veselia obicinuit.

Las' cal bine ; asculta ce-ti spun eil,.

din asta on moare, on tnebuneste.... De,
Migule, rozele au

spinil lor, ce vrei h....

Zoe, se duse la frate-sed. Ea credea pe

Ana partas, o vedea conspirAnd cu A spazia i cu Misu, ca sttil strice casa. i cand
afld Ca biata Ana nu era de cat o victirha
nenoroci CA, ii descarCa si ea inima Inteun,
lung hohot de plans, si par-ca se mai recori.

A doua-zi betranul pleca cu fata lui la

Paris, arnendoi torturati de ideea c nu
pot lua si duce cu el ori-ce urma, orl-ce
amintire despre existenta lor....

www.dacoromanica.ro

- 167 0, ce pradd voluptoasd ldsail el gurilor

rele ! De mult nu mai' cdzuse in clevetirea
saloanelor din Bucureti un subiect avAle
frumos i de suculent.
AI auzit, soro... de scandalul lui Miu
Peruianu?
Da, dragd, Inchipuili c'aseard a venit

Ropsca la mine Ancd era bolnavd,

s'a sculat din pat cum a auzit eii nu ,tilam nimic, rn'am crucit, and mi-a spus
ea,... ci-ca, Mip vrea sd se desparth, I-adeve'rat ?

A5i, i-a fdcut Zoe un scandal, nu tir

c'a vrut s'o omoare....

Ce spa? Cum?
A bdtut'o, de-a ldsat'o leinatd.
Aici, fantazia Doamnef intrd In descrierea amdnuntit a Ynternplarer : ea ,tie exact
vorbele pe care i-le-ail spus, gesturile, atitudinele, espresiile figurilor, pe care ea le

reproduce incontient, tie cu ce era 'mbrcatd Zoe, i anume asupra cdrul cuvnt

s'a lnceput bdtaia....

Doamne, dragd, da eii am auzit cd el
trdia de mult cu nepoata-sa.

De patru ani, soro, apoi salt spun

ea.... acurn doi arn, and se zicea ail bolnavd de tifos, ea avortase....
www.dacoromanica.ro

- 468 Aici din noti lucreazd fantazia.

Neat, era frum4cd sdraca !...

*i

vezi cum fcea pe sfanta ! Da el...

ai ft putut s jurl...
Flinti, cart nu se putead suferi, cari erail
certate de mult, cu ocazia aceasta se 'Inpac, ochii le sticlesc de rnulthrnire, luni
Intregi a ce bdrli pe urmri or sd se certe

iar de sigur.
Cele doue" baluri traditionale, cari deschiclea saloanele Doamnel Peruianu, de
obiceril pe la sfaxitut iernei, adunard i
de astd-dat aceeas,i lame elegant i veseld,

cronica rnondendD a ziarultli aPa-

tria cledea, cu ace14 stil de buduar, cititorilor set', interesanta tire cd anfitrionit,.
arnabili, voioi i neobositi ca'n totdeauna,

a facut onorurile somtuoasei lor case,

pAnd cdnd aurora cu degetele el trandatinil_ etc., etc.
lnvitatiile prirnulul bal cdzuserd tocrnai
in timpul cnd se paria mai cu furie *i se
conta mai mull pe divortul anthrionilor.
Quelle guigne !
iii toate-aii reintrat In matca lor obicinuitd.

www.dacoromanica.ro

XI
Oare, cand o fiinta, care sufere, se gandWe la nol, nu ne-o fi trimetnd, cu gnclurile, i o parte din suferinta ei ? De
cate-ori, mergnd pe stradd, sail stand In

odaia noastra, nu ne pornenim de-odata,

cuprinV de-o grija nedesluita, de-o melancolie vagd, care nu tirn de unde ne
vine, ca Un parfum de tristeta ce trece prin
aer i s'abate asupra noastra? Probabil c

In momente de linite , cand propriile

noastre patimi sunt potolite, i cand se face

putina tacere 'n not, auzim mai mult din

galagia vietil care ne'ncunjoard, conViinta
noastra o fi'tresarind, ca de nite strigdte
departate, de re'sunetul suspinelor, de ecoul
durerii celor pe cari'i iubim, i sufr, i se
gandesc la noi.
E -cu putinta ca ceea ce nurnirn fbI sim-

www.dacoromanica.ro

- 170 patie, in vecinica ondulatie a vigil, sa se

Intinda, mult mai larg si mai puternic, s

aibd vibratil mult mai depiirtate si mai

strabatatoare, de cat cum le percepern noi CU
sirnturile i mintea noastra de azi. Oame-

nil Inzestrati cu Ufl sistem nervos esceptional de desvoltat, naturile asa nurnite

senzitive, a presimtiri si vederi la distanta, In aclever uimitoare : semne izolate

cari ne dad o idee, de pe acurn, de ce-or

sa fie oarnenii viitorului.
Curios, Dan asculta pe Poteras, i i se
pdrea crt tot ce-aude Ii desteapta reminis-

centi de fapte pe care le stiia. De multeori gandul lui mergea Inain Le i prevedea
exact ce-are slit spue. Nu simpse el deatatea oil, in linistea noptilor lungi de iarna,

c se varsa'n sutietul lui valurile unei nemarginite suferinti? A, .tiia el bine de

undel vin acele ganduri de o sfasietoare
tristeta ; un glas misterios ii spunea adesea, ca. Indliretul acelei ferestre Intunecate
e un suflet, 'Ana de moarte, care tremura.

si se valtd, fard nici o mangdere i far

nici o speranta.
Acurn i se pdrea c vezuse de mult, in
ochil lui Pernianu, tot planul acestel drame
ca i cand i l'ar fi spus ; gandurile lui
www.dacoromanica.ro

- 171 azistasera de mai inainte la urzirea ;i desfaprarea acestei nenorociri.

Dar cum ai aflat tu, Dinicule, toate
astea ?
Apoi cd tarnan yroiam sa Ye spun...
(Dinicu tinea grozay la espresiile locale ;

de alt-fel pentru dansul nu fusese nici o

greutate sh';i asimileze imediat felul de a
vorbi al romani(or de dincoace de Milcoy).
Cand s'a dus el antei, cu cbitanta de abo-

nament, a dat cu ochil de Maria, ;i numat

de cat sl-a zis : odiavolita asta trebue sa
;tie toate, sa. me dati bine pe langa ea.),
In prima zi a schimbat cate-va vorbe :
din ce loc
dac le traesc parintil...
De-atunci In fie-care searri ducea el gazeta, ;'o dadea in mana Mariei. Inteo Du-

minica dupa pranz, nici el nu ;tie cum,

caci nu';i daduserd intelnire, s'aii pornenit
arnendor pe-o banc din gradina IcoaniT.
Acolo
spus vieata i prirnele cuvinte
de dragoste.
A;a sad intelnit in fie-care Durninica pe
acee4 vreme. Acum, In urmd, fard s'o intrebe, ea singurd a luat vorba i i-a spus
tot ce se petrece in casd. E orfana, se iubesc i s'ad hotarlt sa se cunune'n primtiYard._ El are ce-va economii, veo mie de

www.dacoromanica.ro

- 172 lei, ea e fatd bund, si harnich, si priceputd

la toate. Dacd aDomnu Vasilicd ar vrea sit
cheltueasc.d nirnic....
le fie nas... n'are
ce fericire-ar ft pe el...
Bine, Dinicule, s tii c te cunun...
Ia las5.... ce, eti nebun ?
Potera se repezise ofifi srute Enema : a

trebuit sd i-o dea, ca s scape.

Dan r6rnase singur. Un ceas se primbld
prin odae ; simtia cii urla capul, si merefi if veniad in gand vorbele acestea : oun
amor aprins in umbra unef dureriv.... o
Hoare pe-o mina ; 11 enervail, si se hotdri
sd le &Tie ; se aezd la masd, deschise

caetul In care'sf nota el unele impresil

nu cel de versurf Si scrise cu creionul :
aCum
cunoscut i s'ail inbit Dinu i
Maria II.11D, apoi, in parantezd, vorbele carf
obsedaii. Cercd s cugete la Ana, la

'1

soarta el, dar 10 shalt) gandurile ostenite

i risipite, ca niste ostasf Invinsi dupd un
mdcel cumplit. Tot intelesul i noima vietil
i se rsturnaii in minte ; i'n lume vedea
atata nedreptate, atAta dezordine, cii venia
nebunie de disperare, scarsnia de inutilitatea deertei lul revolte. Un gol imens i

se racea'n vieatd, si nu mai putea gandi

nimic. Era aproape rniezul noptii. Se culcd.

www.dacoromanica.ro

- 173 i cand stinse luminarea, Wg de seama

ca era frig In odae. Se ghernui in plapomd,
atuncY 10 aduse aminte iar de suferintile
i iluziile copildrieI lui, si, ca sa'1 linpratie vedeniile, incepu s fluere incet o
arie din Traviata ; adormi cu gandul sil-

nic ca din toata vie* lul n'are sa s'aleaga

nimic. Zilele treceaii, i Dan se gandia tot
mai rar la Ana. Une-ori se Intreba dacrt'n
adevr a existat. o flintA care-a trecut, aa

ca o 1umint, prin existenta lui, sa e numaT o arnintire mai vie din ce-a citit ori a
visat odinioara ; alte-ori i se parea c'a murit. Intr'o climineata, la reclactie, uitndu-se

distras peste hartiele ravaite pe masa la

papa Sndulescu, dete cu ochii de slova
Anel : era o carta postala din Paris, prin
care cerea si. i se trimeata ziarul acolo.
Ii mai trebue asta, papa?
Nu, i-am luat adresa, rupe-o.... rspunse papa, fara sa bage de searna c.
Dan e putin schimbat la fata.
Apoi, tot in ziva aceea : Priboianu face
cuvenitele amputatii in foile lui Bimbrica,
pe cand acesta sun greil pe nas i'T freaca
un veil de rnustata in degete ; el ateapta
cu nerAbdare s i se citeascii ultima foaie :

acolo e 0 tire de senzatie, la care tine

www.dacoromanica.ro

- '174

pe aceasta a redactat'o cu
un stil.... frumos de tot, e sigur c'are sal
placd i Directorulul.... In starit, eat c'o
cite0e : a Un scandal In lurnea mare : andm
din sorginte cat se poate de autorizat ca
foarte mult,

Domnul avocat M. P. profitAnd cu abuz de

pozitiunea D-sale de unchid al Dornnis,oareT A. R....
Priboianu rupe foaia bucAtele, le-arunca
i lard s se ulte la capul lui BirnbiricA,
IT scoate batista 0 se *terge pe degete, cu

disgust, ca de ceva murdar.

Domnule Director, zice Bimbirica ofensat i cAutAnd sA,V ascunda ernotiunea, ed,
zeil, nu maY titl ce imformatiT sa v'aduc...

Domnule Garnulea, turcul are-o vorba.... passez a la caisse I

Papa Sndulescu I cum std, te rog, D-1 Alfred Gamulea ?

In toata redactia trece ca tin for de solemnitate, se face tacere, nimen1 nu v6zuse

pe Priboianu ap de gray, nimenT nu'l auzise zicOnd Dornnule la baetiI la De

band seam, era sup6rat red In ziva aceea.

Domnul Garnulea : opt-zed i cind

-10 avansag din Qhenzena viitoare.
A.a vorbia papa cu D-1 Director, scurt
si lrnurit In daraverl de administratie.

www.dacoromanica.ro

- 175 Domnule Gamulea, poftim Inca cinclspre-zece francr ca s fie suta, i sper cd
m'aT Inteles.

Bimbirica lunecd o privire, cu intentie

de despret, peste cele trei patace, aruncate
pe masd, i mar mutt lor le zice eadio
fdcOnd un salut stingacid i eind, cu jobenul pe ceafd ; dar trist i, probabil, intrigat de evorba turculuI, pe care n'o intelesese.
Uf, nene, bine c'am isprdvit o-datd cu
licheaua asta !

Priboianu 10 desface bratele i respird multumit.

ImI sta pe suflet... Ce spetd de punga detestabil !

Din ziva aceea Dan lncepe iar sa se gandeascd la Ana. Cand lT scrie foiletonul,

par-ca l'ar seri numal pentru ea, ilcite.te

fie-care rand prin ochir i mintea eT ; par-cd

ceva din iubirea luT bolnavd, din dorul mT

adanc i trist se strecoara in fie-care frazd;
ca un orn care, vorbind, se ascultd in altul,
a5,a se observd el in cugetul eT, I1 urmdrete cu luare aminte toate gandurile cum
strdbat, cum vibreazd i re'sund in ondulatiile sufletuluT et
Inteo dare de seamd despre noul volurn

www.dacoromanica.ro

176

al WI Graur Schite din trecutv gdseste prilej s scrie : Asa e. Cele maT sfinte visurT

ale noastre se sfarma une-orT de suflarea

unel clipe. De la un cuvent, pe care nu

l'am spas la vrerne, de la un pas intarziat,

de la un moment de nehotdrire, atirnd adesea fericirea noastrd, directia i planul IntregeT noastre vietT...

Altd-datd, ifiteo poezie. Dor de ducd

is1 asterne pe cele cind coloane de foileton, tot focul, toai nelinistea visurilor hiT
de o tiist, sfAsietoare nebunie : sunt strofe

ce dad impresia unei cdderl de brate ostenite, a uneT fatale renuntdr1 la ori-ce asteptare, la orT-ce licdrire de sperantd :
Nu vezi, eaceleast clt s'astern
Desertel tale alergAr1?

CI vraja until vis etern

Te soarbe'n Verse depArt511....

Din umbra ce la piept o stringi,

In veci teal s'o'ntrupezi pe Ea L...
Aplead-tI fata'n maul si plAngi,
Nebun, Inamomt de-o stea!

A venit primd-vara. Acum stag la un

loc, Stelian, Graur, Petroni si Dan, In casa
lui Priboianu, din strada Fdritdnil.
Petroni a avut o tipografie, pe care-a vin-

www.dacoromanica.ro

- 177 dut'o i-a r6mas dator vr'o dou6 mil de

; -acum e in cautarea unul mic capital,
pentru a Intl eprinde un not.] negot de
astd-datd e sigur ca s'ar imbogati, acurn
s'a 1nv4at minte ; o lptrie la osea ar
fi o afacere minunatd, i, pe cdnd cel-faltr
11 dad cu piciorul pe sub mask el face so-

cotell i dovedWe, negru pe alb, ca Ufl

capital de zece mil de franci, ar aduce un
venit anual net de cincT-spre-zece mil de
frand. NIA una alta a primit un post de se-

cretar la team national done sute cinelzecT de lel pe fund, din care s'a hotarit s
pue de-o parte o sutd pe fle-care lund, o
sa dea banii lui Priboianu sal eapitalizeze;
face juramnt, sd nu ia o para din el pana
rand nu ,1-o realiza suma eu rare siiV
poutd incepe afacerea. Dar aceasta, bine
inteles, rthnane pe luna viitoare.v
El miinaneirn easa ; le gatete Maria luT
Potera. La zeee i.1ai, eveniment inane :
nunta luT Potera ; tot,T sunt solemnl, in fracurl de'mprumut ; eununa Dan e'o matusrt
a lui Graur ; eatT-va profesorT i jurnaliti
sunt invitaT ; de la biserica vin aeasa, unde'l ateapta un taraf de lautarl s'o masd
intinsa, en mnearl reel, i b6uturT i mar
reel 7 mirele i mireasa, foarte jenati, star'

www.dacoromanica.ro

178

In capul mesel, land ei nuniT, apoT cell'alti invitatl : Stelian schimbd tacamurile,

Graur toarna prin pahare ; Petroni a pregdtit un inic discurs; i cand, cu un gest
tragic, arat spre mini, i zice cu glasul ernotionat : acelI doT orfanT, cart s'aa Intelnit

in drumul yietix i l-ail intins maim cu

iubire.... Maria isbucne*te Intr'un plans

cu hohot, Poterq Incepe i el sii plank',

..,i

oratorul, Ingrijat de efectele jalnice ale

dis?,ursuluT sea, IT lasa fraza neisprvirri

i striga, ridicand paharul : HaT noroc, no-

roc s ye dea Dumnezee, Ca de alelalte...

*i glasul luT se piercle Intr'un ura ! ura!
cu acompaniament de cobzd i de yioare.
Un lutar Incepe s cante :
TacI mireasX, nu maI plftnge
Ca la maicit-ta te-ol duce,

Chid a face plopul pere

i rkhita viOnele....

Dar Priboianu 'I Intrerupe : Altu mai

yesel ! *i imediat o d pe :
Lele-o cu scurteka verde...

Pupa mash' se 'ncinge-o horA strdmoa-

sca, singurul joc la care se 1nOg i eel

cad nu titi juca.
www.dacoromanica.ro

- 479 Priboianu e mosafir in gospodairia acestor patru prietini. El I-a oprit pe seama
lui done oddi, cu intrare separald : toatil
ziva e ocupat, la Tribunal, la Redactie, i
noaptea vine tarziil acasd ; nurnal Duminica mdnancd cu el, .'atunci de reguld le
face morald i le d povete sh fie mal prevezdtori, sd fach econornie, ei rid i se pa..
rsc unul pe altul, unde'i chip? toti ai gusturi i sldbiciuni costisitoare: Stelianampania, Graur birjile, Dan icrele negre,
numai Dorn' Petroni capitaliseazdc.. in bilete de loterie; de neesplicat boala acestuia de a cheltui i de a'0 face incurcdturi,
din cari nu mai tiia cum sd iasd ; i yecinic afif, i vecinic furios pe tard, pe timp
si pe multe alte lucruri concrete i abstracte. Banal unuiay e al tuturora; dar s'a Demerit ca toti sal fie mnd sparte, i de
multe on sunt zile, cand n'afl ce da in
piatrt ; noroc de Poterq, Dornnu Itidant
care 'n tot-d'a-una 'if gata i foarte fericit
sd'i deschidd Idia, cand e vorba de imprurnuturi nationale.
Adesea, seara, dupd o zi de bels,ug di

de risipd, Incep s. facd planuri, Petroni

adund catigurile cele marl de la loterie.
E o sumd fabuloasd. S:i, furnnd ultimele

www.dacoromanica.ro

- .180 VON, stair 0116 'n ziu

schimbd fatal

lurnii.

Cel mai vesel intre ei e Graur, adev8rul e ca el i muncete mai mult. La cancelarie, eful Jul e foarte rnulturnit, doar
In privinta stitulul e cam dfficil : gasete
ta Graur prea face conceptele scurte i nu
respectd cu strictep forrnulele consacrate ;
fiird acest cusur, ar fi tin *ef de biurod,
model ; la Minister e irnbrcat in hainele

cele mai rbldrite, i are un aer de prostnac ; cum vine acasd 'i schirnb4 i hainele, i figura, e altul ; el e ceva mai
giumet : se duce 'n ceite-va farniiii, unde

din cand in cnd e poftit la masa, i uncle

e foarte apretiat ca baiat de talent, i ca
hun cititor. Cei-falti, neciopliti i selbateci, gsesc in aceasta notd de sociabilitate
a lui Graur un. nesleit isvor de glume
de ris. E destul ca unul s 'nceapd degeaba, puteti voi sa ziceti ori-ce, copistut e bdiat de salon i edintz e deschisa.
Vezi ma', el introduce hteratura noastr in Malta Societate...

Trebue s4 hiig4rn de seamd la ce

scrim de-acum, c ne citesc boerii; ginmi e ?...
Putin5 gionie incepe s se strecoare in

www.dacoromanica.ro

- 181 vieata lor plind de nernultumiri

i de re-

ei v'ed c sunt nedreptrttiV, esc1u1

de la o soartd mai bunb, pe care ar 11 meritat'o ; In jurul lor mediocritatea, neruivolte

narea, viclenia triurnfii cu o statornicie

exasperantd ; alta era lurnea pe care-o vi-

saserd el in ,coald ; abdtuti moralmente

pi enervati continuil de ceea ce ved, ail
ojuns sa se creadd dezarrnati In lupta pentru existentd ; tot ce 'I mai impac i le
mai dt putere s5. lucreze, e gAndul crt ei
pregdtesc, cu munca lor cinstitd i demnd,
o vrerne mai bund pentru tinerii cari vor
veni dupd ei. Fie-care e in ajunul de a seri

ceva acum n'a mai scris e... eternul vis

al optrei definitive, care mereil s'anuntd,
pi nu mai vine. Fac proecte s 'nceaprt
la toamnd o revistrt literard, i 'i jail fiecare ferma hotarire ea, pAnd atunci, srt
scrie cel putin pentru trei numere de revista. Dar zilele tree, i el i,i pierd adesea,
lard s bage de seamd, cel mai pretios Limp
in planuri i discutii interminabile.
A venit vara ; Petroni pleacrt s5:0 vadd
pririntii, tdrani in judetul Buzeului, Graur

se duce la Piteti, la un unchi sdrac, ape

care are al moteneascd, Stelian la Milnristirea Neamtului, unde- are sd joace toatd
www.dacoromanica.ro

- 182 vara tabinet cu Staritul Gherassi. Dan

iar rrndne singur, i iar II apuch Onduri urite. Tot el mai nenorocit ! Ii petre-

cuse pe ate unul la gar, s,'acurn i se

prea c'ail murit, cal n'are sh'i mai vad.
Casa, ulitile, sufletul lui, toate erail pustii.
Priboianu II Intreba mere ce are ; Intr'o
zi If zise cam In glum.
Ma, tu trebui sh fii amorezat !
Dan se roi, pentru prima oarA i se phth
indiscret ,si brutal aDomnu Director. Da-

c'ar fi atins mai delicat aceasth ranh ascunsh a sufletului lui, i-ar fi spus itnediat,
's,i-ar fi desc.his inima, pentru c'd de cdt-

va timp simtia In adeve'r nevoia de a se

destAinui unui prietin i a'i cere sfaturi.
Priboianu Intelese, i schirnbh vorba, hoWit sh revie, i s5.1 descoase, cu toga
dragostea i preghtirea de suflet necesarh
unui confesor.

De and Dan aflase ch Ana e shraca,

simtla c'o iube,ste la adevr cu tot focul,

cu toat setea de fericire, cu toata puterea
de a spera a tineretii lui.
Visurile trernurhtoare i nehothrite de
odinioar incep sA se tlesfacA din neguri
pi sh se lumineze, ca un peizaj frumos Inteun rvrsat de ziu ; atettea dorinti vagi
www.dacoromanica.ro

- 183 i sflicioase ce de-abia 'i licdriail mai Ina-

inte, acum ii revin in conViintd cu tdria

posibilitatil, cu obsesiunea poruncitoare
a vointii.
Seara ceasuri intregi se prirnbIrt prin
odaie i cugetd la Ana, i pldnuiete : cate

o-dat s'apet la masd, fi razim capul

pe mand, dar observd crt, stand jos, nu
mai poate gandi aa de liber i de clar,
pare cd o parte din energia coveritoare
a gandurilor lui , Uncle s se reverse , srt
se transforme imediat in rniFare fizicd ;

, ca un cdlator, care are-un drum lung

de facut , se scoald grdbit , i deapnd
chilometri intre us,d i fereastrd... din

cand In caul scoate din buzunar carta

postald de la Ana , if vede mana in forma literilor, citete 'n gand fie-care vorbd,
i

i se pare c'o aude pe ea spuindu-le,

II

urrndreste micarile gurel pe fie-care

silaba... Paris, Place de la Rpublique 15...

Intre cuventul Paris i Place, el descope-

rise urmele unui gand al Anei : P mare

de la cuventul Place, era Meat ca de tipar,
intocmai cum ii face el ; i'l obsOrva cu

un surfs de mangdere..., de sigur ca s'a

gandit la densul cand l'a facut. Apol o vedea, palidd i ostenitd, la bratul lui tatd-

www.dacoromanica.ro

181

sed, cutrierand strzi1e Parisului

done
suflete nenorocite, neViitte de nimeni In
baosul acelui ora.5 mare : Indhipuirea lui
1-0 arata des14t ; el o fixa ea privirea, IL
cunoE.4tea i'i alegea miciriLe, pa0, ca i

curn ar fi rners ineet pe urma ei, o vedea

oprindu-se pe la vitrine, in torcendu-i capul
d Lind tin echipaj... 0, cat trebue sa sufere ea

acolo, in acel exil de ruine i de durere L.

Ce-o sa se Med' ea acum ?.. Cum s'ar duce
s'o vada, sal coda 'n genunchi i sa'i
spuna c'o adord i se inchina la ea ca la

o sfanta, ca nici o data n'a iubit'o cum

o tubete-acurn, sal as,tearna la picioare

vieata, toate visurile

Ce, nu te-ai culcat And ?
M'af speriat... E tarzid ?
Aproape done. Ascultd, Dane, vrean
silt1 vorbesc ; ezi colea putin, ea ved ca
nu VI sornn...
Priboianu II aeza pe scaun ; pdrea

un dantist ce se prepara stet scoatd o macn mantle In buzunar Men cati-va

pai prin odaie, apoi se opri in fata luf
sea ;

Dan, 0 privi c'o nespusa dragoste i ti zise.

Frate Dane, ed n'am avut vreme sh

iubese... dar sa nuetiinchipui ca vieata asta
de berdrie i de cafenea, n'a mai lasat ni-

www.dacoromanica.ro

--

mic sfant i delicat In mine... cldundzi Vain spus aa o vorbti... in glumd, i n'ai
idee cat mi-a pdrut de r, cand am vezut
cd nu era pen tru tine un subiect de glurnd...
eii de felul met'
nu sunt curios ; clach
nu mi-al fi drag, dacd Was crede cd ji- as

putea 11 de vr'un ajutor In nevoile i suptirdrile carl te mistue, nicl prin gand nu
mi-ar trece sti te 'ntreb : ce a ? ce te
doare ? Dar Imi WI drag, i de-aceea te
Fog sa'mi spui... cum ai spune mamif tale.
I u beti ?
Da.

Pe cine ?
Pe... Ana Raclis.

Domnipara care...
Dan se ro0 pand 'n albul ochilor i, vezend uimirea, mila i jena cu care 'I privete Priboianu, fcu un efort, ca i corn
si-ar fi smuls din came, vorbele pe care
avea sd le spue :
ti, dar ce 'i ea de vind ? Dac'a avut
Un unchiii mizerabil... e a nenorocire....
dar ce vrei ? s judec cum judecd lumea,
rea i idioatk. st arunc asupra ei ruinea
unei fapte murdare, de care nu'i Irani nimic vinovat ? Poci s'o plAngi, dar s'o faci
rspunzetoare de... violenta une1 bestii ?...
www.dacoromanica.ro

- 186 Bine, Dane, ed n'o acuz pe ea, sa ne

Intelegem ; a fost victirna unul om mizerabil, brutal... tot ce vrei, nu zic ba ; day

dacacurn spune lumeaea are sa aiM

un copil... te-al gdndit la asta ?
M'am gdndit, rn'am &Ida la tot.
.5:i fruntea lui Dan se broboni de sudoare.

Vezi trebul sa... me rog, tu de cnd

o iubesq ? Cum att ajuns... ti-e sornn ?
Nu, de loc.

Atund, spune'rni tot de la Inceput.

*i Dan spuse toata istoria acestui addric
i dureros arnor, carel urnplea vieala : i
se parea ca se nascuse cu el.
Privirile Anel erad atkea momente de
fericire i de lumina, el 10 aducea aininte
.0 vorbia de ele ca de nite Intemplari Insemnate, ca de singurile locuri de repaos
In lunga, pasionata goana a dorului 'a
iluziilor hii. Nu '0 vorbisera... dar cdte
nu',0 spunead el cand se uitad aa pierdutl unul la altul, Inflorati de misterioasa
atingere a sufletelor lor, sirritind amendoi
din lumina ce resaria de-o data pe fata lor,
'din focul i duio0a cu care se priviad, ca.
In rnomentele acelea se inteleg, vietile lor
se sorb 0 se topesc 1ntr'un singur gaud,
i ei 10 dad bine seama ca, daca staii aa

www.dacoromanica.ro

- 187

neclintiti i pdtruns,1 ca de-o evlavie sfarit,

e ch 'n existenta lor se oficiazd un act so-

lemn, o tain mare, ceva care dd fiorul

eternithtli !

Dan se Incaldete , II tmbath farmecul

expansiunel, thria gandurilor atata timp
Inchise el lsi spune noptile de visuri i
de nelinite, credinta lui ca Ana e singuT

rul suflet care l'ar Intelege, si i-ar da putere

i entuziasm : o adora, vieata Jul nu mai

respird de cat prin ea, o simte in cele mai
secrete ganduri, i terneri, i sperante ale
sufletului lui : de cand o tie nenorocit6,
de cand a aflat cum se 'nchidea 'n odaia

*i nu vroia s vadh pe nimeni, i

cum a plecat cu bietu tath-ski ca s
el

'i

ascunda durerea de ochii ref

ye-

nino1 al lumei, de atunci parch o iubete

i mai mult, gandurile lul o cautd, o urmresc din ce in ce mai Insetate, i mai boh

nave de dorul ei. Acum parc'o vede mai

buna, mai curninte, mai mare In tristeta
eL.. poate ch e o nebunie, dar simte Ca
vieata lui ar fi deprta i n'ar mai insemna
nimic, fara nelin*ea si asteptarea asta
tristri, dureroash, i totus,1 nespus de dulce ;

cand se gandeste la ea, la vieata pe care-ar

duce-o el impreuna, o data i se Insenineazh
www.dacoromanica.ro

- 188 toate, parc'o altd lume i se desehide, aude

glasul eI chemandu'l la fapte mari, i, in
farmecul iubirei el, i se pare c'ar deveni
atot puternic...
Lumtnarea se trecuse toat6, mucul sfirli
In sfepic 0. se stinse : afar era ziurt.
Priboianu avea ochil umezl, tl Intoarse
fata spre fereastra, gearnurile erail asudate,
parc'ar fi crizut bruma.
In cate-avem azi?
Azi... e* Miercurf... doue-zeci...
Mai sunt unsprezece zile pan' la 'ntei
Septembre... Cand se 'ncep lectiile regulat ?

De ce me 'ntrebi ?
Trebui s pleci la Paris-...

Dan simti ca se 'nvertete casa cu el ;

In momentul acela rzu pe figura lui Priboianu o lumina estra-ordinard.
Tu culcate stt te odihneVi, eti azi
Ii pregatesc tot, ca sa poti pleca diseard...
S n'ai grij de nimic... Dormi linistit...
Priboianu ei : in urma lui parcd scam
cle-o-data lumina 'n odae.
Greil de hotdrit care din doi era mai fericit.

Ce om bun, gandi Dan ; i tot sensul

vietil pared i se lamuri In acest gand...

www.dacoromanica.ro

XII
Dan era de doue sepaimni in Paris.
Ce s'a ales din toate planurile pe cari i
le Meuse 'n tren ? Bucuria cu care plecase,
Increderea copilitreasca in iluziile tut, cu-

rajul cu care se vedea intrnd la Ana,

vorbele ce gAndia sa i le spue, unde &rail? Tot planul tut, atat de sigur si de
clan, rerasese 'n vagon.
A cincf-spre-zecea zi de cAnd bate ace-

lasi trotuar, In Place de la Republique.

L'or If luat oamenii la ocht ; i se pare Ca
unit trecetori intone capul dupd el sill orb
vese bnuitor.
Din cand In cAnd isf iuteste pasul si

trece cu aerul unut om zorit de afaceri,

si peste zece mInute se intoarce, ca si
celnd ar fi nitat ceva. Inaltimea edificiilor,

multimea ferestrelor, bogiile vitrinilor,

www.dacoromanica.ro

- 490 fl ostenesc ochii, Ii sperie gandurile ;

mereil se uitd, fdr savrea, la colosala statua
din mijlocul pieta. II obsedeazd atitudinea
neclintitd, calmul figuril, i bratul rldicat

al femeel-uria,s, cu santa creang de mdslin, pe care i-o in tinde c'un gest solemn,
de o eternd, exasperantd pacientii. Suitetul lui agitat se simte contrariat de imo-

bilitatea lucrurilor din afard. I se pare cd.

statua Republicel inadins std acolo, ca sh'I
observe cu privirea el fixd, cum se poart
de colo, colo, fr astmpdr ; se sfiete
de ea ca de-o ninth vie, indiscretii, care 'I
spioneazd 5i '1 ia sama la toate micdrile
Ital. De cdte ori se apropie de casa In care
std Ana, simte c5. o durere surd II stringe
inima i tae respirarea, paral arde ceva
pe piept, picioarele i se moaie, i '1 umple o

fried neinteleask un sentiment penibil de

laitate, care 'i discordeath tot): nervil i '1
prostete. A. Incercat adesea s 'i ia inima 'n
dinti i s intre, dar gandul c. ar face o im-

presie rea vizita lui nenteptatd, i e an

Li o lipsd de respect pentru durerea acelor
done' suflete alrobite, s le turbure din li-nitea i izolarea In care s'ati refugiat, gam-

dui acesta Ii rsdria In minte i 'I opria

brusc, ca i cum i-ar 11 in trat un glont in

www.dacoromanica.ro

191

cap. Zadarnic, In toate serile pand tarzid

isi trudete ochil cduland sd. 'I vadd umbra
la vre-una din sutele de ferestre ale easel :

inirna liii bolnavd i nelin*itd tresare cu

fie-care lumina* ce se aprinde, n1ucirLi
iluzil se desprind din fie-care trernurare

de perdeadar nirnic din ce cautd el cu

atata neastimpr, nu i se aratd. Inteo zi pe
la toacd a vezut pe Racli eind de-acasd,
l'a urmdrit, de departe, i inirna 'T bdtea de
theca re'suflarea, i se 'Area c face o
crima ochil, figura luT speriat avea ceva
:

din expresia feroce a unui uciga care

se duce s dea lovitura. Bdtranul mergea
incet sgrebulit ca de frig, cu capul plecat
inainte, cu manile 'n buzundrile pardesiului, ca pe nite bete ii jucail pantalonii
largf pe picioarele lui sldbAnoage, subtiri,
apucd pe-o strada la stanga i intrd intr'o
cafenea ; atunci Dan iuti pasul i, cand ajunse in dreptul ferestrel, aruncd o privire
piezid, fricoasd i trecu inainte, i s'a parut cd l'a zdrit in profit, stand singur la
o masd ; la intoarcere, s'a uitat i la vezut
bine : sorbia dintr'o ceacd, pe care o tinea cu amendou6 manile ; pe la cele-l'alte
mese erafi tot capete albe ; probabil, o cafenea in care veneail mai mult baranii din

www.dacoromanica.ro

- 192

cartier... In coltul strazii s'a oprit, hotdrit sail astepte pdn'o esi, piatanci... sd

fac'asa ca si cum l'ar Intlni din totemplare, s s'arate surprins : a bonjour,

Domnule Rac1i, ce mai faceti?D

i pe cand
urrnria in gdnd o conversatie inchipuit,
II vezu viind ; curaj !... merse inaintea lui,
simtia
zugrumd o emotiune stupidd,
revoltatore, 11 'Area rti pi 'i venea sd. se
'ntoarcd si s'o ia la fuga, dar nu se mai
putea, acum erad aproape, Inca doi pasi,

al

timid, zapdcit ii duse mana la pdlarie...

Vetranul, cu acea privire fixa, de somnam-

bul, a omului aiurit de durere, trecu pe

lAngd Dan, fail al vadd. Acesta zapacit
infiorat, ca si cand o fantomd ar fi lunecat pe dinaintea lui, re"mase un moment
tintuit pe loc ; capul li era desert, un sen-

timent penibil de desperare si de dureroasd osteneald ii tngreuia trupul si min-

tea, i se 'Area cd moare. Ii duse rridna

la frunte, ca un orn canna ir vine rti,
cfipi tare din ochi si hitr'un efort suprem
de gdndire cerc s 'si dea searn de locul i starea sulleteasca. -in care se afld,
o putere liipnotic ii duse 'n nestire pe
urmele nefericitului betran, din hainele
caruia pdrea cd se imprdstie un parfurn
www.dacoromanica.ro

- 103 de tristeta *i de mister *Pi inconjoara fiinta inteo atmosferd nestrabatuta. Bac li*
infra. Dan 11 urmhri cu gandul, i se pdrea
cal aude pa*ii, respirarea, IL vedea cu mama

pe rampa, incovoiat, suind Meet treptele

unel scarf obositoare ; sus, la al treilea,
la al patrulea rand, intr'o said lungd, cu
putina lumina, inchipuirea lui, o-data cu
btranul, deschidea o u*a' : atunci icoana
Anel i se lamuria deplin *i'T rmanea in
minte, nemi*cata ca lntr'o rama : ,o figura
de sfantd, panda, frumoasa, o privire de o
divind rezemnare *i bunatate in ochii eI a-

aria mari alba*tri, *In zirnbetul el o

blandeta, o melancolie duioasa strabdtdtoare, pe care o simtia parca, cum vine

de acolo *i se scoboara, cu o lunecare
de lacrami, in inima lui torturat, in vieata
lui pierdutd *i sbuciumata ca un vas nau
fragiat... La ce-am venit aid ? Cat am sii
mal ratacesc as,a, ca un nebun ? *i zilele
treceail de o monotonie *i de o sterilitate
exasperanta. Acelea.fi hotariri in fie-care
dimineata, *'aceleni mustrari amarnice in,
fie-care seal* cand se ducea sa se culce,
tarzia, rupt de osteneald, demoralizat, ener-

va t de la*itatea lui, de apastoarea con*Uinta a timpului pierdut.

13

www.dacoromanica.ro

- 194 Dar ast-zifle ce-o fi are sa se cluca

s'o vada. Trebue sa ia un starsit acest turment, mult rnai crud si mai chinuitor de
cat desperarea. Doue septiimani... affreux
cauchemar !... Ce s'o fi uitnd asa la mine
femea asta? Mi se pare c'am spus affreux
cauchemar tare, o fi crezend Ca sunt nebun... Un regiment de husari... Frumosi
soldati !... Ce curios resund trambitele,

parcal la teatru... Done i jumetate ; mai

astept pana la trei, poate si iasa, el....

de asta data n'am sal mai las fara sal

vorbesc... daca pang la trel nu 'I ved, in-

tru ; dar mai bine-ar

fi

vcl si

sal

vorbesc ntCi, In strada, la cafenea...

Eata-b. .5i Dan, pandindul directia, se
strecura printre trsur i, convins ca, be-

tranul se ducea tot acolo, alergd sal apuce Inainte; sangele vijia 'n urechi, si
inima 'I batea tare de spairna exagerata
a hotarlrii lui. Cand ajunse la usa cafenelei IT arunca ochil in urmd, cu frica,
si zari pe Raclis ivindu-se in coltul ulitii,
intra, se aseza la o masa din fund, si ceru
o cafea, privi In juru'i i VZU cu parere
de bine ca cele-l'alte mese erau ocupate
betrani cu capete plesuve, lustruite, cu ochelaril sprijiniti pe verful nasului, eitiati

www.dacoromanica.ro

- '195 -gazete ; In imobilitatea i tdcerea lor paread a fi de ipsos ; unil jucaii ah, i 'n-

cremeniti In atitudini meditative, cu coatele pe masa, cu ochii 1ungit inteo vagd

nehotdrire, aveati aerul cd stall acolo de
la Inceputul lumei, fdrd s fi fAcut vr'o
micare. Erail i tineri, caKi vorbiad,

dar ap de Incet, parcd se temeaii sd nu

scoale pe cine-va din somn. Curioasd in-

telnire de oameni! Cine-ar fi crezut s

gseascd in mijlocul celui mai agitat i
mai sgomotos ora din lume, cafeneaua
aceasta, as,a tdcutd, linitit ca o bisericd.
Ua se deschise Incetnimeni nu 'ntoarse
capul s vadd cine intrd. Dan simtia ca o
arsur pe piept. 1361111-ml inaintd In fund,

ochil lui stic1o0 cdutati un loc, instictiv

Dan se scuba, Rac4 se uitd la el, If cunoscu i 't intinse mane, distras, ca i
cdnd l'ar ft vezut acolo In toate zilele.
Cc, nu mai scrii la Alarma ?
Ba da, dar luna asta... me mai odihnesc

efi...

Aa? de aceea nu mai vedeam nimic

de D-ta. Noi credeam c te-ai retras.
Ceru o cafea. Dan hid chibritelnita din
mijlocul mesel s'o dete ceva mai la oparte.

www.dacoromanica.ro

- 196 Adnca tristetd de pe figura lui Rac lis il

urnplea de mild si de respect.
Domnisoara Ana '1 bine?
Multumesc, e bine, e foarte bine. Mat
star pe-aci ?
Poate vre-o sptdrnand...
Betranul apacd ceasca cu amendou mai-

nile si sorbi de mai multe oil tremurdnd

din cap. Wemase cdte-va minute neclintit,
cu privirea dusd , apoi plati.
Mergern?
Da.

.5,i esird irnpreund. Arnndol, cu ochit

in jos, ptisiail incet, fdrd sd '.5,1 vorbeascd.

Aproape de casd, de o-datd, ca si cAnd

gAndurile pasionate ale lui Dan s'ar fi intro-

dus pe nesimpe In ccgrstiinta lui Raclis,

acesta '1 intrebd :
Vrei sd vezi pe Ninica ?
Ed nu 'ndrazniam...
Dan se rosi, crezu c'o vecle in clipa
aceea.

S'a fdcut grozav de ursuzd, fuge de

lame, nu vrea sd vadd pe nimeni... Nu

m'am luat de ganduri. Pentru D-ta

Ins... are o particulard stirnd de cand era in

scoald, dac'ai putea sd'i vorbesti, cred ca.

i-ar face bine asta, ar mai inveseli-o poate,

www.dacoromanica.ro

- 497 e na de trist, ca mi'i in grij de ea...

Eat:, aicea strn noi ; poftim...

Dan, urcand setrile, simtia c4'i pierde

contiinta ,. o emotiune distrugetoare ii incleVa falcile, btile inimel II sufocaii ; se

tinu de rampfi ca s nu cacld. Era de-o

paloare de mort.
A5a'l c'ai ostenit ? Ei m'arn obicinuit
cu scArile.., *ezi putin... Sad nu, vino ici,
In odae la mine, *Th.,teaptd... o s5.1 spun

ca... sa vedem... pardon... un moment.

*i bkrnul, zapacit, IT arAt un scaun
i ei.
Penibil. nteptare ! De ce'*1 inchipuia

Dan c soarta luT are sd se hotdrascd in

momentul acela ? De ce tremura ca un vinovat la gandul c'are sa vadd pe Ana? Ea

poate al uTtase de mull, poate O. nu l'a

liggat in seam nicT o-datd, i tot ce credea el, _era nurnai o iluzie, o nebunie a
mintiT lul bolnavd... Dar ce zdbovesc atata ? De sigur ct nicT nu vrea sal vadd.
I,T pipii cravata, i i-o indrepta, ca era
cam strimbd. S'auziad pe sald paT, sgomot
de 4, cAte-o cheie rsucindu-se 'n broasca

c'un scartlit metalic. I se pared ca std acolo de multd vreme, nu'I maT dedea
seam de cand. Avea clipe de ultare, inwww.dacoromanica.ro

- 198 tunecdri subite, ca 'nteo luptd cu somnul ;

inima 'T era mai potolit : un sentiment,
mai mult de osteneald, de cat de nelinite,
toropirea *i moliciunea pe care-o lasd in
organizmele pldpahde o violentd sguduire

de nervi. Se gandi la Priboianu. IO fixd

ochil pe-o fotografie din pdrete, In care
crezu cd recunonte trasaturile Anei, un
moment se vazu la pensionul Doamnel
Raspal... figura repulziva a lui Veronescu
Prishcani IT lunec prin minte. Jos, langd
scaun era un jurnal, se plea. WI ia. Auzi
un ffiit de rochie s,i tresdri ca din somn...
Ana era in fata mai ; i se paru mult mai
Malta.

Ce placere nenteptatd !

ea 'I in-

tinse mana i'l privi in fatd cu o priete-

Die, In care se vedea Minh jend. Dan, in

picioare, tulburat, cdta la ea c'un suds
vag, i parcd nu se 'ntredea c'o vede. Betranul nu'i gdsia astemper de bucurie, 'Idea ca un copil.
Vezi... Ninico, tu credeai cd glurnesc...

Null spuneam ea, Domnule Dan, cd del

D-ta n'are sd fuga, s'a facut o sperioasa...
ET, acurn las, tatd... SA mergem dincolo...

*i trecurd in odaia de-alturi, un salowww.dacoromanica.ro

- 199 na cu mobile vechl, joase ; Inteun colt

o etajerd cu cartl, la mijloc o masa ovala,

neagrd, cu incrustatil de alamd pe marginl ; pe jos un covor ; land fereastra,

care da In curte, o mesith' de lucru, de
care Ana apropid inc'un fotoliti.
*ezI colea, Domnule Dan ; de mull
nu ne-am mal vzut...
Un an aproape.
Bkranul sta in picioare i se uIta la Ana

cu nesat, ca i cand el era acela care n'o

vezuse de-un an.
*tiT, Domnule Dan,. ca i Ninica scrie.
Da ?

Curn eV! i tu, tatd?... i fata eT alba,

intinsd, se rumeni putin, ea privi zImbitor
la Dan : Durnneata crezT ?

De ce sa nu cred ? Ed sunt convins

c'atT seri bine...
VreT sd rizI de mine ; nu m'am Ondit nicI o-data la asta, i ea cauta sd se
descarce ca de-o vina. A glumit trite() zi
cu tatd-s6ii : o tot Intreba de ce st vecInic
Inchisd 'n cas, i ea, ca sa scape, i-a
spus ca. scrie. I-ar placea In adev'er srt
poata scri ; dar e aa de proasta, nicI o-

data nu I-a putut fixa mintea la ceva...

Dan o cotempla, o adora ; sufletul la

www.dacoromanica.ro

- 200 gdsia un farmec infinit in vorbele eT naive,.

In glasul el curat, cu sonoritdtl de cristal,

In ochil eT dulcT, mol, in micarea delicata
a gurii, in Indoiturile rochieT ; toat fiinta

el 1 se pdrea un vis miraculos, fascinator;

senitiltatea privirel, nevinovrtia chipului el
11 frcu sd cugete c'ar putea fi o calomnie
tot ce clevetise lurnea pe socoteala el. Cart
la ea, pios, ca la o sfntd...
Un tipet sdrident de copil mic se auzi,
rintwit, din altd odaie.
Ana tdcu. Dan 11 plecd ochif in pament,

dar un hohot de ris, sinistru, nespus de

ingrozitor, II trie auzul : Ana, cu capul pc
spate, cu buzele uscate i vinete, tremura
de-un ris convulsiv, o vind neagrr 11 diforma gdtul, degetele'i trosniaii 1ntr'o crispatie desperatd, nebund.
Ninico... pentru Durnnezer.i... eel asta?

...E a treia oard...

i betranul, zpdcit, trernurdnd, o freca
pe mani, pe temple. Dan Inlemnise de spai-

md s, i de durere. If era ruine, ca de-o

crudd i neertat indiscretie, de faptul crt
se gdse,%e martur la aceastd scend st4eWare, i'i intoarse fata, ca sd nu vadd.
Betranul esise s'aducd un pahar cu apd.
Dan sirriti pe rndna lui 0 mand rece ca

www.dacoromanica.ro

- 201 ghiata ; 'un glas fantastic, ce 'Area ca. vine

de departe, II intrebd bland :

Te-ai speriat?... Mai star, te rog... te
rog...

Ana suridea ; un surfs strania, ce da impresia froroas a unei agonii. Fata el av ea

un lustru de marmura, s,i ochil umezi, gata
s plangrt, strluciaa ca'n friguri. Clipi, Ii
inucri buza de sus, NI pipdi pdrul la temple,

In cretet, i la ceafa. Dan cauta o vorh

indiferenta, straina de impresiile momentului, dar nu gdsia, i tacerea fiecareI clipe

If apasa con .stiinta cu greutatea unel remucarl obsedante.

Dumneata eti de mult In Paris ?
Ea ? de vr'o... cloud septemani.
Mal stal ?
Cate-va zile ..
Betranul intra cu paharul de apa, pe care'l
vers6se pe jurnMate.
*tii ce zic ea, tata. ? Sa oprirn pe domnu

Dan sti manance cu noi.

E o idee minunata... *i rnie'mi venise... Bravo Ninico, bravo... Dar unde-am

pus di palaria?... am s'aduc ceva... bun

de tot .. nu ye spun... a, am gasit'o.
Remaserd singuri. Ana se uita. la Dan,
cu ochil el de alta data.

www.dacoromanica.ro

- 202 De ce es,L1 supdrat ? IV pare red cd

te-am oprit?...
Da nu sunt de loc suprat...
Atunci spune'mi drept ja ce te
gandeti acum?
Ed? La ce me gandesc?
Ana dete din cap, surizend. Dan rmase
visator ; multime de ganduri if fulgerard
intro clipd. Se hotdri sd'i spue; i edutd, o
frazd scurtd, presitntind c'are sal trernure
glasul. 0 privi tintd, 'n ochi, avu senzatia
ed se clatind casa cu el.
N'ai s5, te superT?
0, poti sd'mi spul orl-ce...
Atunci el simti o rupere surdd in piept
i, ea un om care moare, opti :
Te iubesc.

Pe mine ? 0 ropta subitd se Wernu

pe obrazul Anei.
AT spus e nu te superT ; i Dan avu
un moment de curnplita edintd.

Dar D-ta, se vede cd nu tii, nu tii

nirnic...
Ea se uitri selbatic, fioros in priretele din

fatd, ea i cum ar fi voit s'l dea la o parte

cu privirea. Dan se temu de un nod acces.
Domnioard
i glasul WI tremura
de-o implorare sfiicioasd de ce nu vrei

www.dacoromanica.ro

- 203 s vorbim In linis,te, s ne- spunem tot ce

gAndim ? poate c nicI-o-datd n'o M. mai
avem ocazia, i pornirea asta de sinceritate.
Te ascult, Domnule Dan, cand al ti
cu ce pldcere te-ascult !... Un moment, te
rog, s'aprind lampa.
Ea se sculd ; calm, cu micdri inderranatice i delicate, tidied globul, aburi sticla
g'o terse, netezi fitilul cu chibritul aprins,
potrivi lumina ; i and se as,ezd, avu un
moment iluzia c e la pension.
Aa, aeum ne vedem mai bine... putem
vorbi.
Preghtirea aceasta sedzu curajul lui Dan ;

1initea Anei II intirnida,nu mai s,tiia cum

st 'nceap. Ea Intelese, i'l Intreb5, rizend.
Vrel sa, lu'am altd vorbal?

Nu, dar me gndiam la prea multe

lucruri de-o-datd... Imi tree prin minte di-

rninetile, cand ne uitam de la fereastrA

unul la altul... adecd eft me uitam, D-ta
poate c nici rn bagai de seamli cum te
priviam... Ti-aduci aminte, inteo searII, era

tot as,a pe vremea asta, Dta citiai la fereastra"...

vorbele picurail Meet ; tablouri luminoase se desfaceail din negurile trecutului,

ca dinteo viat deprtat. Sufletele lor se
www.dacoromanica.ro

2O
descliideaji inctilzite de farmecul aducerilor
arninte, se imbAtaii de ttiria ganclurilor
tdinuite atata vrerne. Ana if spuse torturile

prin care a trecut, noptile lungt, pustii, in

care a,stepta din ceas in ceas s moard,
oroarea care-a urmarit'o ca nfl vis twit, ,'o
urrnrWe Anc5, momentele de dezolare in

cad cugeta la Dan, ca la un sfant pe care

nu l'a inteles, fiorul el de fericire, i de
suferintti in acelasj timp, cAnd citia ceva
scris de el, s, i i se 'Area cal vede, cal simte
gandurile cum se aprbpie de ea i tree, ca
singurele raze de lurnin, peste viata el intunecata i distrusd pentru tot-deauna.
Dan Ii povestise copildria lui tristii, deceptiile i osteneala care 'i ttiiase ori-ce
avent, ori-ce en tuziasm, apol speranstele,
temerile, planurile nesikite i toate ernotiunile acestul amor care'i umplea vieata.

Erail alturi, plangead amendoi, i manile Ion se stringeati, ferbinti, pasionate:

toaVa'iubirea, toate gandurile pe care nu

le mai spuneati se desarcail in fiorul

acelei atingeri. Betranul intra. Dan cera.
i

sa'1 retragd mdna, dar Ana i-o tinu strins,

si zimbi.
Ce, nu 11-e bine, Ninico

www.dacoromanica.ro

- 205 Ba mi-e foarte bine. Da... sa te'ntreb

ce-va, tat& : tu iubell pe Domnu Dan ?

Vezi bine, al iubesc. Pentru ce rn6

intrebi?
Pentru
11 iubesc i ed...
ii arnOndoi aiuritT de-atata fericire, tiin-

du-se de mana, inaintard cu o leganare

ritmica de rnicari, ce parea ca se leaga
incontient cu cadrilul lor de la pension.
Bkranul adusese stridiT, unt proaspel 'o
sticla de Sauterne. Dar maT tid eT ce ma-paned, ce bead, unde se gasesc? Toate se
petrec ca'ntr'un vis, din care li'i frica sa.
nu'T detepte.

Se fac tricerT duld, sfinte, de o misterioasa voluptate. Ei stad alaturT, din cand
in cand manile lor se ating discret, ca i

cum ar voi sa se asigure, sa pipae realitatea acesteT fericirT. Ochil li's Inca uzl de
lacrimT, lacrimT de bucurie, de extaz. Detranul ii prive,ste lung, suspina, ride, i -nu
se 'nerede ; spune rnered acelea,sI vorbe
Vezi,

Ninico, cum a venit Dornnu

Dan?... Dou6 sptnianT, Irate, i no]. sa

nu tim!... Cine-ar fi crezut, cand ne suiam
adineaorea pe scarf... Da osteniseT, spune-

drept... ma, bine a zis cine-a zis, ca n'aduce arm! ce-aduce ceasul...

www.dacoromanica.ro

- 206 Dupa masa, compunerea telegrameT: Ana

aijeapta sal dicteze, a scris adresa; ridic

ochil albaWi i rizelori la Dan, care sta'n

picioare langd ea :
Et, pe urrna
i iar cite.V.e rar, aphsand pe fie care
vorba Cezar Priboianu, director Alarma,
BucuretI, Romania. Dan se uit la perul
eT blond, Impletit inteo coacla groash i
prins In cretet c'un pieptene de baga,
cate-va fire scdpate, mal scurte, tivesc cu
o umbra delicata ceafa eT alba, rotunda.
Ea'T rldica ochil i'T spune sa-I lase mustata'n pace. Dan se apleacri, IT atinge maim
incetior, i dicteaza Fericit, recunosc6tor. Trimete imediat Potera Barlad pentru
actele necesare casatorieT. Cununia aid le-

gatie. J4teptarn nerabdatori. Dan.

Lassa. s scri i numele me aicea.
Ed... nu'mi venia s zic..,
Aa! Uite ce frurnos suna : Dan i

Ana.

amndol se uita cu drag la numele

lor alaturate, ei gsesc i aci o nota de simetrie, ceva predestinat, care sta. In acord
cu perfecta armonie a sufletelor tor.
La plecare Dan, cam jenat, da a Intelege

ca el ar dori sd vie cat de dimineatd,

www.dacoromanica.ro

- 207 asupra parerii lui ca Dornnisoara n'ar

prea avea aerul de a fi matinaltiv, ea '1
asigur ch un logodnic mai putin ceremoDios, care i-ar zice tu si Ano frurnusel, ar
putea veni la sapte ceasurT sri ia cafeaua
Irnpreund, dar dna Dan al eT vrea ssa fie
Domnu Dan, ea se sfieste s'T ias6. 'nainte
cu ochiT carpitT de sornn. In prag Ina] stall

de vorb un sfert de ceas, in care fac primele Incercdri asupra intrebuintrel pronumelui tu.
Asa dar, maine la sapte... si ochiT lor
se privesc adahc, antic, 41 sorb cu lcornie
provizie de fericire, pentru lungile, nenumeratele ceasuri ale noptii.
Afard e recoare. Dan pluteste; instinctiv
IsT tine mana dreaptii 'nchis6, ca si curn
ar stringe In palma luI, caldd Arica' de impresia pe care i-o lsaser degetele subtirf
ale Anel, toat senzatia aceleT duloT intelnirT,

ceva palpabil din iubirea ei, si s'ar teme

s'a nu'I scape cand ar deschide mana. Stelele de sus, tAcerea noptiT, casele, aerul, laminile de la felinare, toate i se par solemne
in momentul acesta. Sufletul luT creste, un
sentiment de infinit II infior6 gandurile :
lumea palpitd In ritmul vieteT WT.

www.dacoromanica.ro

XIII
Da, inteleg, e dureros sal vorbirn de
asta, dar un moment de bun franchets

ne upreazd i ne scap6, adesea de cele

mai crude turmente. Ed vreaii, i sunt sigur
ca pot, s te fac perfect linititd asupra

lucrului acestuia : mie 'mi trebue sufletul

WI ; i '1 vread senin, ca st poat fi bun,

i ca s '1 pot avea tot... Nino, las-rne"

s5.11 riffle obsesiunea asta de pe suflet. De

ce dal din cap ?

Pentruc... tu e.5,tT un sfnt, i nu vreail

sa te ga.ndetT la orori...

Dan o privi Iintii 'n ()chi, ca 0 cum ar

fi vrut s'o sugestioneze.
Asculta, A.no, tu suferi mai mult din
cauza moduluT tfi de a gandi : dacd, In
minutul sta, ai avea toatii increderea pe
care ar trebui s'o al In iubirea mea, i clac'al

www.dacoromanica.ro

- 209 fi o Vasa:rid, cu minte, cu totul superioard,

cum te-am visat e in tot-deauna... stil

ce-al face ?
Ce ?

M'al lua frumusel de man i m'al

duce... la leagdnul copilului... nostru ; nu
e al cal ? tu nu e0 a inea?... Ano, cugeli
tu cat te ador, cat esti de necesard vietil
mele, asa cu Incercdrile prin care-aT trecut
i cu tot ce se leaga de flinta ta ?... Tu nu

stii cat iml pail de mare si de sfdntd, tocinal prin suferintile tale... Haicle , dd'InT o
dovadd cd me lubestl in adever, ca sa fat
deplin fericit...
Thou tl, in fiorati de-un sentiment misterios, privesc amendoi mica figura rotunda
i

grdsceand a copilasului care doarme :

gurita, de jur imprejur asudatd, pare o

floare pe care-a cdzut roua,e asa de calm
repausul divin al acestef gingase vietT de-o
lund i jumdtate, c i aerul din odae are
ceva talnic, evlavios, solemn, ca si cum s'ar
simti acolo prezenta unui anger, pdzitor al
somnului nevinovat ; Dan se uit ki copil
cu o nespusd mild. ; gropita pronuntata, pe

care i-o descopere in barbie, il face sa'st

ridice ochiT la Ana ; ea e palidd i cu privirea dusd. El ii zirnbeste lute() cduldturd
-11

www.dacoromanica.ro

- 210 de infinith adoratie, buza ILA tremurd de

oapta uneT Intrebri sfiicioase :
E bdiat ?
Ana clatind din cap, s,i'.51" Intoarce fata.

Din momentul acesta nimic nu maT tulburd gandurile lor. De acurn pot vorbi i
pldnui In linite, cad fetita a intrat In cadrul vietil s,i visurilor senine, ce li se desfhurd Inainte cu strdlucirea i farmecul
uTmitor al basmelor.
Raclis, intinerit, nu maT avea astmp'or.

De dimineata pand seara era In ropotele

preggtirit Intr'o i ad es,it tustrel ; Ana la
bratul lui. Dan : discutie care din doT e maT
inalt,
erad de o potrivd se opriad In
stradd, se msurad, oglindindu-se in vi trine,

lipindu'T umerii... Nu te 'ndlta !

StaT

drept. Tu aT tocurile maT Inalte. Btrdnul

'Idea. El sustinea ch Ninica e cu dou degete maT scurtd, dar ea are sd mal creased.

OameniT, casele, ulitele, tot ce vedead, II

impresionad neobiclnuit : iubirea lor r6spandea, pe unde cdicad, un farmec de serbhtoare i de neinchipuith frumusefd. La
Intoarcere Dan IT ardth statua Republicei :
and aT ..t.i de Ole oil m'am uitat cu ciudd
la Cocoana asta de bronz, care-avea aerul

ch ride de mine,uite-acu ce, triumfdtor

www.dacoromanica.ro

- 211 ne privete, i el IT pare bine eh ne-am

regdsit i cd ne iubitn.
Unsprezece zile de cdnd 11 pun viitorul
la cale. Sunt singurI, la aceeaI rneild de
lucru, la care T-afi fdcut primele destdinuirl. Ana ascultd cu nesat : i se pare cd
intrd Inteo lurne noud, mare, plind de interes i de minunT. Dan evoacd figurile
prietenilor luT , pe cari'T prezintd, ca pe
nite eroT extraordinarT, Intr'o proectiune
de lumina uhnitoare : vieata lor rnndrd,
munca lor desinteresatd, fraternitatea lor
de ideT, de talent i de suferintl, care i-ail
apropiat, i-au strins ca Intr'o castd ,si i-ad
izolat de lume, visurile lor largT i urnanitare, apoi glurnele, particularitdtile i figurile fie-cdruia... Ana e sigurd eh' i-ar re,cunoate, cum iar vedea, i pared 'T-e dor
de eT, ca de ceva care face parte din vieata
luI Dan.
Ei If ia mana i i-o sdrutd ; cu o micare
delicatd, ea-I lasd capul visdtor pe um&

rul WI, gurile lor se chiamd cu sete, se

atrag, II sorb respirarea in sdrutdri lungi,
fierbinti, floroase. 0, dulcii, imbatatorii ei
ochi ce se Inchid i trernurd, atdt de drdgdla, sub apsarea guril lui arse de iubire !
Entrez !

www.dacoromanica.ro

eE

- 212 tine-va jos care 'ntreabd de Domnu

Dam). Cine poate sa fie ? Dan pleacti. en

capul gal. Portarul strigai 'n urma tut : ((pre-

nez garde, Monsieur, vous allez vous cas-

ser la tam Ana asteaptd,

Peste cinci minute u,a se deschide larga.

Un Doi:nu strain, se inclina jenat. Dan, in

extaz:

Ghici cine e ?
Ana se gandete o clip, apoi surlde.
Domnu Priboianu !
Vezi, ca te-a cunoscut?

Il aduc aminte de noaptea 'n care-au

stat pana 'n ziud. Gdsesc o phicere in rechemarea temerilor i suferintilor trecute.
Priboianu sehimba vorba, cand i se pomenete de ce-a filcut el pentru fericirea
aceastal.. Ana se uita curios la barba lui
stufoasa, la manile lui marl i paroase :
riRul, gesturile, glasul, vorbele cele mai
neinsemnate i se par extraordinare, de un
inteles adanc, mistic, ea credo cd vede
un om dintr'un alt planet, venit pe pament
numal de dragul lui Dan al el. Sub cbutatura duioas, parinteasca a lui Priboianu,
inimile lor se simt ocrotite, tresar de-o fericire noud, ei se privesc ca 'ntr'o oglind,

www.dacoromanica.ro

- 213 In sufletul lui bun, i parce se iubesc

mai mult.
Eaca i tata !...
Noua explozie de bucurie. Betranul adusese verigile de logodne. Ana trece In odaia
de alaturi sh 'ncerce o rochie. Dan se scobore. cu Priboianu s cumpere doue sticle de
arnpanie: mai mult un pretecst, ca sal vorbeasce, sal spue de copil, de cum a tiut
el sa. introduce In sufletul plepand i tulburat al Anei un mod mai larg i mai uman
de a privi lucrurile *i de a Inte lege vieata...

Inima bun i generoase a lui Priboianu

tresare, ca de triumful propriilor lui ganduri

i sentimente. Tot ap ar fi fecut i el.

Primul redactor de la Alarma sa se
c,unune MA frac ? Asta n'o permit. E, la
rnijloc, onoarea jurnalului meii !
Dan sfare*te prin a se lsa, ca un copil,
s fac ce-o vrea cu el. Priboianu Ii cum-

Ora ruferie, haine, tot ce se cade la un

mire, li d o mie de franc!, ca se aibe de
cheltuiald.

Dar cand o s me pot et1 pleti ?...

Nu vorbi fleacuri... Vol unde-o sa stati
la Bucureti ? Ori nu v'ati gandit anca.
Apol, se vedem, Ana clice ca se stem
deocamdata tot acolo, In strada Armav...

www.dacoromanica.ro

- 214 Asa ? va sA zica el tot mai tineaii apartamentul... de care'mi spuneai...

Dupd dejun, logodna. La inceput, discutie asupra punctelor cardinale. 0 mica
busold bre1oque Ii pune de acord. Dan
si Ana stag drepp alaturI, cu tata la rsdrit,
si sunt asa de emotionati, et de asta data
ail uitat s vacld care-i mai inalt. Priboianu
e vesel, vorbret.

S nu ye temeti, ca nu tine mult...

A, pardon... logodnica trebue s stea in
stanga. Vezi asa... Orl in dreapta... ce zici
boerule ?
Raclis e de parere ca in dreapta ; dar
nici el nu stie sigur, un moment se opresce
ganditor, intr'o atitudine ceremonioas, ca

si cand ar cauta sa'si aduca aminte, in

care parte-a stat el, cand s'a logodit ; conchide ca aceasta Ware nici o important,
tuseste o data uscat, din gat, si apropiindu-se de copiii lui, miscat, tremurand,
le pane verigele 'n degete. Sa ttaiti...

Vrea sa mai spue ce-va, dar ochil i se

umplu de lacrirni : sarutd pe Dan, apol pe

Ana ;

i se pare ca se desparte de ea si

n'are s'o mai vada. Priboianu, cu o miscare de scarnator, trece mI Dan un buchet

www.dacoromanica.ro

- 215 frurnos, pe care'l tinuse ascuns, i'l face

sernn s5.1 dea Anei.
Acum puteti ei din front. Noroc...
*ampania sf5rie in pahare. Planurile reIncep...
Ba eii, frate Dane, tii ce-a zice? S
lasi pensionul i sd te-apuci de avocaturd.
Ai licenta... o s5:11 vie poate grett, un an
cel mult, 011Tel da la brazda., panTel deprinde cu chichitele meseriel i cu lurnea.
Tu vorbetI adrnirabil nu cA eV.I de fata...
i logodit da ce'l al omuluf i-al omului,

n'ai ce'l face. Pentru cel dint6I trel anl te

iaii eil in antrepriz, cu doue-spre-zece mil

de francl pe an, vrei ?

EI la covrigl...
Me rog, primeti ?

Ea prirnesc, da s nu te pda1e.5ti.
Cell pas? Ada mana... Tae, Domnioard !

Ana nu tiia curn .,i ce sal tae, i trebui

sin explice datina poporulul.
Done" spternni trecurd cu repeziciunea
miraculoas5. a int'ernplrilor ce se alungd
prin vis.
Intenn compartiment din Sleeping-Car :

Ana doarme ostenit de fericire : calmul

somnului d figurel el frumoase espresia

www.dacoromanica.ro

- 216 acelei multurniri indefinite, acelui suris

divin, pe care-1 art copiii mici and dorm.
Dan, in picioare rezemat de briul ferestrel,

uimit ca de ceva magic, de prin basme,

IV stapanete respirarea, ca sd n'o detepte.

E a lui toat comoara asta de farmec i

de frumuseta? El o contempla cu un sentiment de nespusd adoratie ; mintea i se
pierde, i gandurile il dor, se infloard de
frica vaga pe carl o dari fericirile mari i
neateptate. II huesc urechile de-un suer
departat, neintrerupt, obsedant. Sufietul
hal arde : timpul, evenimentele, imaginile,
toate se topesc in contiinta lui. Simte, ca

prin somn, ca e in tren : o impresie surda

de micare fdr zgomot, fard zguduire. Jos,
pe geamantan, se clatind, vested, buchetul

de nunta. Dan il vede i se pleaca. Meet,

11 aaz mai bine, srt nu cada,... poate c'ar
fi un semn I'M ; i'n clipa aceea, ca la lumina until fulger, ii licaresc imagini, tin
amestec de amintiri ; Ana, in rochie alba

de matasa, pare-o zina din poveti, pe el

il strange fracul la subsuori, Racli are
dou decoratil la piept, Priboianu emotionat, i de-o solemnitate comica, II optete : Dane, ia seama, tu te-al zapacit.v
Il ia de mana i'l da povee pe earl el nu

www.dacoromanica.ro

- 217 le trite lege. I se pare ca toll 11 privesc Ingrijati ; II duc prin case necunoscnte, Ii
pun rnereil de iscaleste hartil ; oamenl

stralinI pe cari nu i-a mal.vOut nici-odata,

II string maim si vorbesc cu dragoste ;
in picioare langa Ana ; cat ail sal mai tie ?...
un domn scurt, chel, cu favorite albe, s'o
doamnd grasa cu sprincenile 'mbinate si
cu ochil Incrucisati, stall i ei srnirna de-o
parte si de alta, cu cate-o facile aprinsa in
mama ; citanif lungi, nesfarsite, descantece
superstitioase, sehime cabalistice, care'l

clue mintea intr'o lurne de fermece si de

farmazonii. aHi, hi, hi... Ati vezut? Farcasanu... am copildrit cu el... ambasador...
cum s'a Intemplat... el a botezat pe Ninica,

si tot el a cununat'o...
molesith de extraz, mintea lui Dan
apuca, de icy, de colo, cate-o figura', cate-o
vorbd, din valmasagul de impresii, ce prin

rnultimea si tariea lor pare a fi largit timpul In care-air Incdput ; de aceea internplarile din urrnd II scapara acum tulburi,
desirate, ca dinteo imensd depArtare. Ana
doarme. Vieata, toate gandurile lui, irnobilisate, o savureaza , ii prizesc somnul ,
11 asculta respirarea.... unde, sh se duch
din parfurnul acestei feticiri? Lumina in-

www.dacoromanica.ro

- 218 tens a momentului II ingr6dqte vederea,

imprkstie in intuneric pulberea de arnintirl ai de sperante, contiinta ILA se izoleazd,
se pierde in farmecul covii*tor al clipelor carT curg.

0 statie... Ce zgomot infernal. Aude rotile vagoanelor din nil-n rsunnd sub loviturile unui ciocan de fier,, bdtdile se apropie, tot mai tari, II sageteazd prin creeri i'I dati tresAriri nervoase, cari'l dor.
Ana deschide ochii speriatd, vede pe Dan
i'i zimbe,te somnoros.
Unde suntem?

Arnndoi la fereastr cauth s citeasdi

pe frontispiciul Ora, dar e noapte i nu
se vede, capetele lor se araturd, Is( lipesc
templele ; s'aude uetul uneT ape marl, lumina felinarelor tremurh pe stilpil albi asi
peronului, toat lumea se da jos, e vama
de la Verciorova.
Pe la amiazd sosesc la Bucureti. Ce curioase li se par strzile ! i casele parci

s'ail mai rnicorat in lipsa ion Pe calea

Victorief, cAtI-va cunoscuti II salutd. Dan

are sentimentul c sboard, Ana e ostenit; pe chipul ei trec umbre de melancone.

Acas, in strada Armau ; lucrurile parcA

www.dacoromanica.ro

- 219 se desteaptd dintr'un sornn lung, se deschid ferestrele, si oddile respird. Dan se
erede strain, parca se jeneaza de mobile.
Din odaia Anel se WO.' lung la fereastra

casutei din rap, unde'si Inchipue Ca se

vede pe el, visator, timid, mal tIne'r c'un
an, si toate, ale s'ad petrecut de atunci,
II sclipesc. in fulgerarea unui gand. Zile le
dintdi tree ea niste se'rbatori pline de surprize : primal lor dejun acasa la ei, primil lor pas,'" pe stradd ii emotioneaza si li
se Intiparesc In minte cu forta unor evenimente extraordinare, tot ce Iced li se pare
nod : sirnturile lor ad fiorul virgin si frescheta de senzatil a copilariei. Raclis pleacd
la o \Tara a lui in Basarabia. Dan pledeazd
dou6 procese si le pierde: aceasta il disgusta

pentru tot-deauna de avocatura, cad era

adanc convins ca In amendou pricinele
dreptatea fusese de partea lab_ IsT reia
lectiile de la pension, si Incepe sa se ocape mai cu dinadinsul de literatura. Uneori, noaptea, dupd ce adoarrne Ana, se

scoala binisor, si scrie ceasurt intregi, Isl

ascunde paginele chinuite, ca sa nu afle

ea caul osteneald it costa fle-care rand,

apoi Intr'o seard se asaza la masa si deschizendu'si caetul lncepe sa'si limpezeasca

www.dacoromanica.ro

220

de-al binelea._ tot ce-a miglit, in secret.

Ana se apropie Meet, se Mid cu sflealk
peste um6rut lui, el o simte 'acopere cu
mana ce-a scris, ca sd nu citeascd ea ; dar
nu'l rabdd inirna, io'l citete cat a Idcut, i'f

spune dinainte ce are sa mai urmeze. Ea

it asculth cu un sentiment de recunos,tintd
i de adrniratie care deteaptd. in Dan putell necunoscute ; privirea el" il inaltd, II
cid pasiunea munch, i setea de glorie, pe
care nici o-datai n'a simtit'o ca acum.
Peste doue" lutif apare volumul cancercad hterare de V. Dan. Erail poezif, nuvele i cate-va portrete, tot ee putuse s'a-

leagd din munca WI de zece aril. Cu ce

emotiune trece pe la vitrinite librariitor, *i
ce curios i se pare inteo zi cand 11 vede
cartea in mana until necunoscut ! Simte cum
sufletul hal se r6spandete, s,i circuld in su-

fletele altora. Cartea se vinde, e un succes

neobicinuit , Ana e mandrk , cand nu'i Dan
acasd, traduce dofcif cate-o nuveld ; if pare
I'M eh fetita, neavOnd de cat patru luni, nu
poate s guste i ea operele lui Dan.

0 mask prietenilor, din primif banf de

pe literaturk. Stelian gses,te ampania ernagistrala : la a doua sticld zice ca destupd.
nuvelele, la a treia eportreteleD. Petroni

www.dacoromanica.ro

- 221 in treabd mereil pe Graur : d Ce ai tu, de ce

esti asa trist? Era o glum veche a lor,

une scie : intr'o zi Graur vorbincl de puterea sugestiei le spusese ca, pe el, cand II
Intreaba cine-va : de ce e suparat? II face
imediat sit se simtd supdrat, asa fard nici
un rnotiv, ca si cand privirea si vorba ceIca care'l intreabil, ar arunca de o-dat in
suiletul lui bine dispus, o neliniste, o presimtire de ceva rii. De-atunci ei 11 needjiair, zicead ca incearcdi sal sugereze me-

lancolia. Priboianu, care se amesteca rar

in copilariile lor, de astA data se simte si
el sedus.
Ba nu, zti, ce ai tu Graure, de stai
asa... ca un tap logodit?
A6esta zirnbi, apol isl lug, In adev6r, si
poate involuntar, un aer ganditor.... Un
hohot general de ris.
E gala.
Vezi, Domnule, ce'ti-e si cu sugestia ?
Mititelul , mi-l-ati necajit , lsati'mi
balatu'n pace... i Stelian da sal sdrute,
Graur se fereste ; altd toanti de ris. Dupd

masa Stelian citeste un articol al lui despre cartea lui Dan ; acesta se uit in ochil'

Anei, ea strdluceste de frumuseta si de

veselie. Fericirea. lor capata un aspect nal,

www.dacoromanica.ro

- 222 se reimprospdteazd sub privirile prietenilor ; inimele lor parct se inteleg mai bine
i se simt mal strins legate In atmosfera
asta de simpatie i de solidaritate.
.... Dar nici vorbd c trebue sd'O pund
cartea la Academie ! Cine-o s ia premiul
anual de cinci mu de -lei? Anul acesta n'a
apdrut nimic vrednic de luare aminte ; opera lui Dan se impune, originalitatea ganclirel 'a darului de a exprima sare'n ochi...
E adevrat Ca nemuritorii sunt cam tari
.

de ochi, i a frumosul obiceid de a se

premia nurnal pe ei : aa, el ail respins
Poeziile lui Stelian , pen tru a premia o
bropricd cu impresii de cdldtorie a tmui
confrate; ail respins nuvelele TnT Graur,
pentru nite ddri de seamd. i rapoarte ministeriale intitulate Opere literare ale unui
alt venerabil nemuritor, care dupd o lung&
i eroicd luptd cu bugetul tariI, tI Infigea
acurn dintii osteniti In cozonacul Acade-

miel, atat de bun i de priincios pentru

botranetile confrafilor ; dar anul dsta nu
s'a v'eclut nimic scris ae vr'un academician, aa in cat vor fl siliti sa dea premiul
cui-va de-afard ; de sigur o s ia doliil academia, o sd fie un scandal aceastd sfdrirnare a celor mai sfinte traditii, dar, in

www.dacoromanica.ro

- 223 lipsd de gloante, trebue sa lase vinatul pe

seama altora.
i, apoT, zi eh' te refuza, ce perm? Un

bilet la lotrie, nut aa Petroni ?...

Ap'1, numai c prea castigh mere

cornitetul de tragere.... pe sfoard.
A doua zi Dan ;I-a depus cele douspre-zece exemplare ; dar cum nicl o-dat
n'avusese noroc la lotrie, era la addpost
de orl ce iluzie.
Ana se Instrainase cu totul de rude ; gndul c sord-sa ar privi-o de sus, 'ar ofensa-o cu compdtimirea el, VI indspria inima,

o umplea de revolt i de rutate, anc de

cand era la Paris ; oroarea de a vedea pe
unchiu-s66 punea pentru tot-deauna o praipastie !titre ea i familia el. Nu eia din
cas de cat cu Dan , n'avea nici o prietena.
Adesea zilele i se ptireafi lungi, apiistitoare ;
singurtitatea IT dddea ganduri utiLe, o =plea de terneri neintelese, superstitioase ;
'atuncI s'a*eza la fereastrd, 'a.5tepta pe
Dan cu nerabdare.
Se simtia incapabild de a face i ea ceva ;
seara, cand trebuia sa spue bucataresei ce
sd gdteasca, o apuca groaza; une-ori sta o
jurnatate de ceas se'si aduc'aminte de veuri
fel de bucate, tI venia sd plangd de necaz.
www.dacoromanica.ro

- 221 Dan se insarcina sa se ocupe el de rnenaj,,

facea haz de supararile ei copilaresti, s'o

ruga sa'i cnte ceva la piano, sthrsiail in

tot-deauna prin a gsi un farmec particular,
artistic, In casa i gospoclaria lor dezordonath.

Intr'o seara se 'ntorceati de la sosea pe

jos , batea ventul si ei inchideati ochii si
se feriail de praf.
Cdnd o s'avem i nol un cuped ?...

Dan vezu in aceasta intrebare un lung

s,ir de pareri de red , ascunse in inirna el
bol nava.

Ai vrea in adever?...
0, am glumit. Ce idee ! Am spus asa
o prostie, fard s me gAndesc.
Tu te aperi, ca i cdnd ... n'ar fl o
gluma...

Ea Incepu sa rid& Dan remase pe gndun. Ii inchipui o clipa c'o vede intr'un
cupeti trecend, vertiginos, pe dinaintea lui,
si deprtandu-se pentru tot-deauna, in lumea ei de altd data. Putea dar s'o piarda. !.

*i el o stringea In iubirea lui din ce in ce

mai adancd, mai pasionata, ca si cum ar fi
cautat s'o vindece de-aceasth nostalgie nenorocith.

www.dacoromanica.ro

XIV
E dirnineata. Afara ninge linistit. El stail
la fereastra ..i privesc cum se cern de sus
fulgii marl, wri, inteo cddere lenea, ostenit. Strada, coperiprile caselor sunt
albe, de un aspect moale, vaporos, ce predispune la visuri. Un farmec nofi, de care
nail dail seama, strabate sufletele lor, i
el se- mill., li se pare cd n'ail mai vezut
niclo-data o zi de lama'.
Ana suride visator ; bratul lui Dan :11
stringe incetinel mijlocul, ',i ea, alintata,
10 razima capul pe umerul 10. In sob&
trosnese lemnele prididite de para unul foc
lacom.

and me gandesc ca s'ar fi putut Intempla sd nu ne cunoatem, par'd. m'a15

www.dacoromanica.ro

- ),26 pued groaza... Ti-aduci arninte, cand aT venit

Intel in clasa la mine, cum voial sd... me

necaj

Ce nebun eram. Da pe urrna, cum

te-ascultam, cu ce nerabdare asteptam lectiile tale ! Pared te v6d... eraf asa cu minte,
si bland, si vorbiai incet, frurnos ; o data,
tif, ne-al povestit ceva trist din vieata lui
Paganini ; da nu stiu cum, pared i glasul

si figura ta aveaa peva misterios In ziva

aceea, c'o data am inceput toate s plangem... ti-aduci aminte ?
Te gem deal tu pe-atund, e'ai putea fi
a mea ?
*i Dan, suriznd ca de farmecul unui
vis, o stringe la sin s'o sdrut dulce pe

coltul gurii.

Acum mi se pare ca m'am gandit in

tot-deauna,

cred cC n'as fi putut trdi

fard tine, dar atunci... *CA eft? Erain asa

de proasta... Tu ai spus doicii sa mute

patul de-acolo ?

Eu, ea s'astupe usa care dd. 'n coridor...

Fusese o cearta intre slugi, din cauza

asta. Ea incepe sa'i inire, ce-a zis doica,
ce-a zis bucatareasa, fie-care 'n limba ei,
cum gesticula i tiia una la alta, furi-

www.dacoromanica.ro

- 227 oase c nu se pricep, i reznd ca, dach

striga vorbele mai tare, or sa se priceapa...

Era nostirn de tot, e ascultam de

i muriam de ris.
Pe Dan II dor aceste ruperi subite de
Wei : nu Intelege cum poate Ana sa. se
suiuIg cu atAta us,urinta dinteun curent
de ganduri as.a de atragkoare, i de-oidea, fara nici o noima, sa treaca la cdte
o banalitate neWeptata. De mai multe ori
observase la ea lucrul acesta, i i se parea

diet

straniii, 11 tulbura ca o rasturnare violenta

:i brutala a legilor mintil omeneti ; dar

Mei acum nul vine sa'i spue, se teme sa

n'o supere... Ar fi. pacat ; e aa de vesela!

E un cap delicat, copilros Inca, fi zice

in gand, s'o prive*te iubitor, zimbind in-conVient de risul ei dragala, captivant,
pe cand sufletul lui vibreaza i rdsuna
Anca de chiarnarile duioase ale trecutului.

Ei sunt tot In tuna de miere. Personalitatea lor doarme In leganarea Huziilor.

Toate gdndurile, toate grijile, toate asperitatile fusel lor se pierd, topite la o Jetta,
in focul until amor nesfaxit, i sfant, i
duice, cum n'a mai fost pe lume, cum
n'are sa mai fie.
Ei se doresc, cdnd nu se \red cdte-va
www.dacoromanica.ro

- 228 ceasuri. Dan vine 'n tot-deauna grabit acasa ; pe drum Isl face fel de fel de idei:
o fi bolnavd, s'o fi aprins casa... Inchipuirea lui II Infatosaz primejdil, tablouri
fioroase al cror aspect II alarmeaza constiinta, s'atunci ca un copil gonit de spama indefinit a Intunericuluf, IV iuteste
pasul, inima 'I bate speriatd, ochil i se
tulburd de soare ; ca sa's1 mai distraga
mintea ascult curn scartie zapada sub
talpi. Ana '1 asteaptd, IT sare 'n gat si '1
saruta, face nebunii, zice ca e cutu lui eel
mic si se gudura, 41 Indeasti fata In hainele lui reel, cart aduc In odae mirosui
placut al ernei, al aerului sanatos de-afara.

*tii ca e posibil sd luarn premiul de

la Academie !

Se 'ntOlnise cu Damaschin, un scriitor

de mare valoare, de si academician, si acesta '1 asigurase, ca toata atentia nemuritorilor, si toti sortil de izbanda sunt pentru cartea lui Dan.
Un noil tezaur de iluzii, la gura sobei :
cinci mil de lel ! Doue" prietenilor ; le rman trel : o cafatorie In .Orient... Cine-a
spus ca noptile de iarna sunt lung!? EY se
vedeati deja departe, pe mare, In larma
strainilor din teri deosebite, In sgomotul

www.dacoromanica.ro

,229

vaporului, auziail rotile sfdindu-se cu apa,

si, sub trompa de fum, vedeail coada alburie de clebuci de-a currneiisul talazurilor.

Me iubestI, Nino ? Nu'l asa, ca suntern fericiti ?...

i aceleasi gendurI, aceleasI vorbe revin cu alt parfum, el cred ch si le spun

pentru prima oard.

0 scrisoare de la Raclis : e bine, n'a

primit cartea lui Dan, pentru di marea
imperatie nu lase se intre in Basarabia
nici carte, nici jurnal romenesc ; dup
pasti are se vie pentru vr'o doue septemeni ; li doreste sil serute cu drag.
Se desprirnavareaza, ulitele sunt inurdare si stresinile picurd, toate casele parc ail guturaiil.
E Duminice. Dan scrie ; Ana ft face tigari ; bate cine-va la use. E Stelian.

Gum se te prepar, ca se null vie

lesin ?
M'a premiat !

Nu, te-a ras.

*than', si cui l'a dat ti
Lui Domnu Razi...
Fostul inspector... ?

Da, si cend ai sti istoria... Asculte,

www.dacoromanica.ro

- 230 nii-a spus'o Damaschin aseard. Cunoti pe

Curtius Borceanu ?
N'am anzit de numele asta nici-odata.
Cine-1?

Ce dracu, Dane, e nepermis, sd nu

til pe Domnu Curtius Borceanu, mare academician, de la descalechtoare ! Poate
l'el fl vezut vr'o data pe stradal e un prichindel, scurt, cu nite picioare subtiri i

strimbe, i are un barbison ro, foarte

nostim, mi se pare ca pentru asta l'a i
facut academician ; e el nitel cam hodorogit, i cam aduce din picior,... da craiti,
lucru mare ! Traete cu una Macareasca,

o vkluva cocheta, care de multa vreme

are-o fata de mdritat... Nu'i aa c pan'aici
am aerul de a bate campii ? StaT sa vezt:
Domnul Razi, de cand a rrnas fara slujba,
e vindtor, vinator de lei... noi. S,tii ca tata-sOil a murit, si n'a lasat de cat datorif.
De uncle i 'Ana unde tinOrul Razi curtezan cum e de felul lui--se introduce 'n casa
Doamnel Macdrescn, in calitate de viitor
ginere. Macareasca incantata. Se face logodna. Domnu Curtius Borceanu incantat

si el, ca i se limpezete terenul. Razi are

nevoe de cate-va mii de lei ca sa poat

intra in motenire, zicea el. Mdcareasca
www.dacoromanica.ro

- 231 nu dispune deocamdata, femee cu minte.

Ce'i de Meat ? Atunci el 11 spune c'a pus
o carte la Academie : un gbiveci national Intitulat : Augusta: miri n'al ci-

tit'o ? Am sa ti-o aduc, e grozava, moare si versurl,

s vezi,
numentald,
ma, linguire gretoasa ; sunt Ca veo suta
de pagini, pe hartie groasa. ; de la inceput
pan la sfarsit e o milogeald liganeasca, o
injosire de licbea flmanda i lasa, care

tremura si se tarste pe branci dupd un

codru de paIne...
El, 'a preiniat'o ?
A preiniat'o. Borceanu Incalzise inimele colegilor : le spusese cal chestie matrimoniald la mijloc : faceti aceastd casX,

pentru mine L.. Sunt tineri si se iubesc

ca dol hulubasi. Copiii lor or sa ye binecuvinteze... Academia a fost si de asta
data la inaltimea ei.
Mai bine. Preferintile academiei ad
ajuns sa fie compromitatoare... i totusi
in fundul inimei WI se ascundea un sen-

timent vag de deceptie, umbra unel parer1 de reu, pe care'l era, rusine s'o spue.
Sosise primd-vara. Copacil infloriserd, pa-

read nins,I. Era in vacantia pastelui ; Dan

scriia o drama. Intr'o dimineatd, Ana dorwww.dacoromanica.ro

- 232 mia Inca, el se pregatia s ias, ca sal

cumpere flori, servitoarea ' 1 acluse o telegrama : o deschise, nervos, cu presinnirea

unei nenorociri, i rtmase 'nlemnit: murise Rac4. Tiptil se strecurd afard, ca sa

poata gandi ; i se 'Area Ca vorbele, pe care

le citise, se vor speria de sine in tkerea

casei i vor Ingrozi somnul linitit al Anei.
Se aezti jos, pe scara, i sprijinindu-V
coatele pe genunchi, Ii lsa capul In maini

Inchise ochii. Vezu chipul uscat al bunuldi b6tran, In repausul spaimntator al

mortil, Ii vzu degetele de ceara Intepenite pe piept... Maine '1 ingroapa.... i Ninica '1 ateapta, ieri ii pregatea odaia, i-a a-

ternut covor la pat... ()are cum sn spue?...

Mintea lui se pierdea, cautand vorbe cari
nu sunt. 0 tiganca striga pe strada : ghiocei frumoT !)) Un moment se gandi sa cumpere ; i Indata '0 lud de seamd : ar f 1 un

dar perfidb... Intra ostenit, abdtut. Ana se

pieptana. Era vesela. II privi fix, tiindu-*i
rIsul, apol Ii saruta.
*iretule, crezi ca nu tio.?
Ce 2

Vine tata, ai primit telelegrama...

Cine ti-a spus ?
Iovita... da ce ?... Me sperii...
www.dacoromanica.ro

- 233 Dan era palid, sidti ca vorbele '1 scapd

prin ochi ; un moment i se para c'a spus
tare : ra murit ;a ei privi ratacit, in laud,
plecandull capul, Ca sub groaza unel 10vituri fatale. Ana '1 zgaltii, 0 'I racni 'n
urechi.

Spune omule ce e?

Dan se uita cu tristeta la ea. Sufletul

tul delicat i mandru, tresdri ca de-o ofens. Se hotari sa'i spue, glasul II tremura pe prirnele vorbe, cari nu erail acelea pe cari le gandise...
Nu'i nimic, Nino draga, lin*We-te.
Spune drept, e tata bolnav ?...
El inclind incet din cap.
Ea se rasti, impacientata, manioasa.
Da-mi telegrama... oh, cum me torturf !

*i ridicandu'0 pumnii in dreptul obrazuluf, vru s

blesteme vieata.
Dan o apuca In brate, inganand cuvinte
de iubire, de rnangaere. Atunci, prin una
din acele fulgerdri de contiinta, ce par a
lumina In noi gandurile altora, Ana intelese, i casca ochii marl, cu o expresie de
teroare.

A murit?
El o Invali inteo cautatura de-o nespus induioare.
www.dacoromanica.ro

- 234 Nino... dar glas(11 i se thec in lacram!, vru sal sdrute mana ; c'un tipet
de groazd ea se smulse din bratele lui,
ferindu-se ca de o atingere vinovatd, ce
profana doliul el dant ; i ca s nu mai
vadd nimic, 1I ingropd capul in pernd, si
planse, nebund de durere. Dan suspinancl
il sdruta pdrul despletit, gura lui arsa. II

optia cuvinte de adOratie, o implora s

'i intoarc fata spre el, sal fie mild de

vieata, de inima lui bolnavd... Ea nu vroia

sal asculte, i scutura din umeri ca s'o

lase 'n pace. El shnti un gol in suflet, ca

o retragere bruscd a iubirei lui vexate.
N'aveail el aceea0 vieatd, aceleni dureri, aceleni ganduri '1 De ce '1 gonia ca
pe un strain, in loc sh 's,i plece capul pe
sinul lui, i sd plangd cu el, awl' i el era
orfan, i toga, iubirea, toata vieata lui era
a el ! In mornentul acela i se pdru c'o vede
la coald, rsfatata, cochetd, fuduld de

manile el albe i de zgomotul pe care '1

fdcea rochia el de rndtase..

Telegrama if chema la inmormantare.

Au plecat in ziva aceea, Ana a plans tot
drumul, din cand in cand suspina, legnandu'O capul : aN'am sd'l mai ve'd, n'arn
sal mai v'd. Au sosit tocmal cand II awww.dacoromanica.ro

- 235 sezair in sicrid. Ana se aruncti desperat5

i boci pe trupul incrernenit al mortulul,
it sdrutd pe obraz, pe mini, pe haind ; abia ail putut'o ridica de acolo : cum iI inclestase rninile, unghiile ei hiriird c'un
sgomot fioros pe chemblica rosie ce imbrca sicriul. La cimitir vroia s s'arunce
'n groapd. Lasati-me, ce-aveti cu mine !...D

Glasul ei era rgusit, spart ; cioclii trasera

fringhiile, a cdror frecare pe fundul cosciugului dete un sunet uscat, sinistru ;
si toT simtird trecend prin el suflarea glacial& a necunoscutulul, misteriosul for al
veciniciel. Ana leinase.
Vara lui Racli era una din acele flinti

in cam nenorocirile parcd trag la tint&

bdrbatu-seil internat inteo cas& de ne-

:.

bunI, bdiatul el exilat in Siberia, din causa

unui discurs entuziast la o intrunire de

studenti ; o fat& cocoatl, cu picioarele
rnoi, pe care-o purta toatd ziva lntr'un car* acestia Ii mai rarnasesera ; betrama
nurnra pe degete mortir .familiel pe earn
dusese, pe rend, la cimitir, in anii din
urm...
Ce de dureri sunt in lurnea asta, cuget
Dan. A doua zi plecail. Ana era panda, din

and In cand II ducea batista la ochi si

www.dacoromanica.ro

- 236 plangea. Tdcerea el, nepdsarea de tot ce-o

Incunjoard, rochiea el cernitd, erepul negru ce'T flutura din cretet pand'n poale,
puneail in jurul fiintil eI o atmosferd rece,
impenetrabild. Dan o privia cu sfleald, nu
indrdznea, nu tia ce i-ar putea spune. Un
sentiment de dureroasd izolare If intuneca
mintea, II discorda vointa ; se sirntia slab,
la, gonit din sfera propriel luf vieti. Une-

orl avea clipirI de revOltd, de rutate.

Pand'n gat '1 venea sIlt spue : Ce va s
zicd. asta?... Parcd l'a fi omorit ea... I
se pdrea ca i-a auzit glasul tremurand pe
cuvintele acestea. *'atunci: tresdria ca dintr'un vis prapdstios ; flrea luf bund t i miloas '1 dojenea pentru momentele acelea

de rdtdcire i de egoism, In earl el se alarma numal de suferintile lul ; se uita

pocdit, rugdtor la Ana i, In gand, Ii cerea

ertare de ce era sd'i spue, se ru,ina de

ce gandise, ca de un acces de nebunie
prin care trecuse i care 'I umplea contiinta de-o spaim retrospectivd.
,
Dar vremea vindecd, toate durerile. Aduti aminte, cititorule, de mortiI pe cari

i-ai plans, de prima Incercare crudd ce

te-a Incremenit pe loc, de cele d'antehl
momente de supremd sfa,iere i despe-

www.dacoromanica.ro

- 237 rare, pe carl ti se pdrea c n'aI sd le mai

poti uita nici o-datO, i c va trebui s
mori de durere... Cap ant sunt de atunci ?
Prin cdte incercari cumplite n'af mai trecut, i toate a incdput In inirna ta larga,
i vremea le-a acoperit, *'a potrivit locul

unde le-a ingropat, ca s nu se mai cunoascd, *'a semnat pe deasupra flori, ca

sa nu mai tie lumea, ca s nu mai tiE
nici tu, cdte-ai indurat, cdte doliuri marl
porti in sufletul t
Azi a fost Matilda pe-aici... de cnd

nu mai e ministreas, i-a mai venit In

fire, vorbe,te ca lumea, nu se mai strimM... *di ca ne-a poftit pe maine seard la
mas...
AI spus c mergem ?
Ea am zis ca. nu ,tifi ; s te'ntreb pe

nu 'mi a venit sh'i spun cd nu

tine,
vreail, dar dupd ce-a plecat i-am scris, c
maine avem i noi lurne la masa... Cum
ai crede tu c'a merge ? Mie'ml face rik, pi

cnd intainesc pe stradd, pe cate cine-va

din familia mea... De ce te uiti aa ?.,.
Pentru ca... am di un gand, care mo.
tot urnadrete de mult, i nu ti l'am spus,
dar acum ved cd i tie...
Ce gand ?

www.dacoromanica.ro

- 238 S plecam din Bucurqti. S ne retragern...

Unde ?

On unde, la un targuor, la veun sat

unde-va, in linite.
Ana fu apucata de-o bucurie copildreasc;

nu mai avea astOmpr, nu'l venia s crea(la ; se aeza pe genuchii lui i'l lud de
gat ; ochii ei frumos,i scanteiail de fericire.
Spune drept, s'ar putea ?
Numai s, vrei tu.
0, de ale ori nu m'arn gandit i e la
asta, ca la un vis irealizabil !...
Inchipuirea lor se pierdea in perspective
de fericiri, Cu atat mai atrgetoare cu cat eraft mai nehotarite. Bucuretii li se Infatiail ca o Comord ; o lume stricatd, capis,tea

tuturor vitiilor, un aer gra], bolnav, impestat, In care nu se poate visa, nici iubi,
in care inimele lor suferiaa, tnjiaui, fara
s. tie de ce ; eraii neraldatori sa plece
mai iute ; departe, o cdsula alba, simpla,
ascunsd de copaci, un adeverat cuib de
fericire, i cum or sd se iubeascd, i ce
linititi or sa fie, retrai, nqtiuti de nimenl, acolo o sd'i isprveascd el drama,

la care lucreazd de atata vreme far nici

un spor, acolo are sb: cugete in toata Ii-

www.dacoromanica.ro

- 239 bertatea, 'are sa scrie pe Ile care an cdteun volurn, vieata celor asupriti, tichloiile
oraelor marl, triumful parventilor, toata
dezordinea, toate nedreptdtile, cari se petrec zilnic, i nimeni nu le vede, i nimenI nu le spune..
Era prin August. Mica Lori Incepea sa
faca primil pa1, Implinise anul. Do Ica
plecase 'n patrie ducnd cu ea convingerea nestramutata, Ca toate bucataresele
noastre sunt ni,te asasine, i c fetita
seamana cu Dan, bucatica taiata.
Fusesera dou6 septemani la Radaeti.
Smarandita se maritase c'un arenda gras,

apoplectic, un fel de goril, pe care Dan

nu putea sill sufere. Aglaia edea 'n pat. i
toata ziva 'i cauta 'n cartl, nite cartI soioase, pe care le-amesteca numal c'o mana,

ceealalta find paralizatd. Unchiul lor Imbtrnise, de-abia mai umbla, vecinic cartitor i rutacios, ochii II erail acoperiti
de-o ceata, nasul vinat ; avea o figura idioata, i duhoria a rachid, ca o velnita. Pe
Ana o interesad tipurile curioase i vieata
asta, noua pentru ea ; surorile lui Dan II
erad dragi, II placea sa le-asculte, sa le
Intrebe ; ele o admirati, II desmierdad mainile, ii spunead mere]. cat II de frumoasa,

www.dacoromanica.ro

- 240 II vorbiaii de Vasile, and era copil ; ea

ar fi mai stat bucuros, 11 ruga s'o mai
duca pe la locurile pe uncle se jucase el
cu Meth' din sat, sal arate urmele vietii lui
de-o-dinioara, s'o umple de amintirile lui,
earn erail aa de scumpe : Dan Irish' suferia ; pe el II prigonia gandul cd in casa

asta trebue sa se fi petrecut o crima ; in

ochii stin0 al lui unchiu-sed cduta umbra
unei remucdri, seara se uita cu fricd in
colturile mai intunecate, ca si cum s'ar ft
Weptat sd vadd deodath, es,ind dinteun
pdrete, spectrul lui Leonida. SI fi mai stat,
s'ar fl imbolndvit de sigur.
Ana e singurd, la fereastrd ; ateaptd pe

Dan. Nimic nu i se Idmurete 'n minte.

Gandurile ei ostenesc cand se intorc spre
trecut. Unele intemplari trdite de curnd i
se par rrnase departe, strine, ca i cand
n'ar maT tinea de vieata ei ; si totW, cand
10' aduce-aminte de Peruianu, i se urea.
sangele 'n obraz. L'a v'ezut Intr'o zi la

(:)-.

sea, i un for, o durere surdd a simtit.

In tot trupul ; Dan n'a b5gat de seama. 0,

ar vrea sa piece, sd piece mai curnd,

i-e dor de locuri departate , necunoscute ; aici e lute() continua nelinite, o
apasd privirile, gandurile oamenilor, amin-

www.dacoromanica.ro

- 241 tirile el urite, aerul, toate'l fac reit. Ce bun

e Dan cu ea ; sufletul lui delicat o atinge,
o Induioeaza, ea 'I aduce-aminte cu mustrare de momentele 'n care l'a supdrat ;

n'are sal mai supere niciodat5..... I1 privete mainile cu Atentie, ca i and nu

le-ar fi vzut de mult : toate gandurile ei
aclorm pe lustrul trandafirti al unghiilor.
Dan intr vesel... PoimAni pleca'm
Chief unde... CI arat clecretul : era numit judecdtor de pace la Pungeti.
A doua zi Potera ajuta la impaclietare, Un tapiter ambala pianul, ale c'arui
coarde tresdriail Inteun suspin jalnic la flecare loviturd de ciocan ; rsunetul acesta,
zgornotul pe care'l fcea btutul tintelor in
ltizile de brad, huruitul rnobilelor, dezordinea tuturor lucrurilor din Casa', dhdeati Anil

un sentiment de devastare ; i se prea ch

toatrt vieata el se distruge ; dar se silia
s s'arate veselrt, ca s'a nu 'nteleaga Dan.

Priboianu venise cu gandul srt mai Incerce, doar le-o scoate din cap ideea asta
nesocotit de a pleca pentru tot-deauna
din Bucure1I. La Inceput crezuse c e o
glurna, a xis ; in urmd cdnd a v6zut c e
serios, a cautat sAt convingd de prostia
pe care vor s'o facA, de greuttitile nepre16

www.dacoromanica.ro

- 212 vezute la cari se expun aruncandu-se In

necunoscut, aa orbete, ametiti de iluzil
copilreti ; i-a aratat lui Dan respunderea pe care *1-o ia, ducnd pe Ana Intr'o
lume, de care i el se va satura peste

cate-va luni. Insa'i iubirea lor va suferi

de monotonia aceloraT vorbez aceloraV
impresii, pentru ca toate se 'nvechesc cu
vrernea ; ,i 'ntr'o bura dimineat or sd se
simta straini, singuri, o sh li se urascd,
'atunci, or s5, vada ce mare greala ail
facut... Dar ei rldeail : aVezi, Nino, omul
care n'a iubit ? El nu tie ce'l asta.
Acum, ce sa le mai spue ? IO hid un
aer indiferent.
Cand plecatT?
Maine... Gum se vede Ca e.5,ti superat
pe nol !
*
Ed ? De ce ?

Dan II kid de brat i'l rug sal ierte CA

nu tine searnd de sfaturile lui, IT rupea

inirna aceast despartire, dar lin mai putea
sta, se simtia ostenit, strivit de ce vedea,

de ce auzia In jurul Ini, II sufoca aerul

stricat al acestel socieaiti, In care oameni

ca Veronescu-Priscani triumfaii, eiail din

ce in ce mai in lumind cu o statornicie exas-

perantd, pe cand cel buni i cinstiti rema-

www.dacoromanica.ro

- 243 neaii vecinic in .umbrti ; spectacolul acesta

II sdruncina mintea, il invenind peste me surd ; nu mai putea gdndi, cand trecea pe
strad vedea atatea trOntori fericiti, atatea
lichele enervante, c'adesea il coprindea o
scarbsd imensd ; vieata, mizeriile de afard 11
ndvaliait ca nite valuri de mocirld ; nu,

nu mal putea respira in duhoarea asta ; se

duce sd se re'coreascd, sii scrie In linite...
are sd.V isprveased mai Antal drama, .5i

pe urma are sa scrie un roman, II poarta

de mutt in cap._
Priboianu se uit lung la Ana.
M6 rog, Dumneata ce zici de toate astea?
Eil, zic c'o sa fim foarte fericill. *i vara ai
s:i vii s ne vezl, nifi aa? Dan are sa scrie...
null faci idee, ce bine 'inl pare ca plecam.

*i ea imprumuta incontient frazele WI

Dan ; vorbia de linitea necesard until artist,

de potrivirea minunata a gandurilor 'a

dorintilor lor. Se iubiail as,a de malt, ce
li se putea intmpla?
Ei tacurd. Tapiterul lAtea zorit In stingliiile de- brad ; un sgomot lugubru se isbia

de pretii goi, tremura In ferestrele fdrd.

perdele; toga casa ddea 0 impresie de
moarte i de pustiii.

www.dacoromanica.ro

XV

Pe valea Racovei, la dou6 ceasuri departe de liasluid, e tergusorul Pungestii.

NicI o priveliste deosebitd ; sunk locuri
terse prin cari treck, faird s le vezi, ca pu

langd aceI oameni, dupd car"' nimeni nu

Intoarce capul, nirneni nu Intreabd cine
sunt. Pe esul din fata o coamd lungd du
lozil si de papurd Insamnd cotiturile until
parriii, a c5rui mated e uscatd pe vrernede arsitd. Nurnai pe Capsanul din spre apus se vede un petic de dumbravd rard,.
In colo stair mdgurile desvdlite, miriste si
imauri cat bate ochiul. hi Vatra Inclinatri
a tOrgului casute albe, cu prispe inguste
de jur Irnprejur ; la ulit5, de o parte si de
alta, sunt insirate dughene, multe din ele
lipite -sub acelasi coperi de sindrild thegrad de vechime; unele strimbe, pleostitep

www.dacoromanica.ro

- 215 i virile 'n pdrnnt pdn' in fereli, pared

vinjesc la trecetori. Unde i unde rsare
-cdte-o clddire mat de seamd : casa proprietarului, conacul suprefecturei, cazarma...
Aicea 's Pungetii ! Tragem la Ilan?
Nu, la primrie !

Era pe la toaed, tot drumul, ploaia bdtuse darabana pe burduful intins al trdsurei. Fetita dormea 'n bratele lui Dan. Ana
pliinsese, o durea capul. Primdria era mai
la deal : calf, rupti de osteneald, de-abia se
mai urniad. Plesnetele din bicid, strigkele
desperate ale birjarului, talanga legatd la
oite, umplead aerul linitit al or'defului
de-un sgomot alarrnant: capete curioase
se grmdead pe la fereti, copiii alergad
pe lngd roll', se attrnad de- arcurile de
dinapoi, l'asate sub greutatea cufdrului.
Trsura se opri In fata primriei.
Notarul, crezend cd e Domnul Prefect,
.ei In poart emotionat, cu condeiul dupd
cureche. Dan se dete jos, li spuse eine e,
i 'I intrebd unde-ar putea trage deocamdata.
Suntett familistru, ved ; aveti Inca-

pere destuld; eaca aid mai la vale/ casa

D-voastrd, poftim...

www.dacoromanica.ro

216

*i cun-i Dan nu pricepea ce Insearnna

casa D-voastrb, notarul II explica : Moisi
Singhel tinea embaticurile tergului. El pl-

tia lui Spano, proprietarul mosiei Pun-

gesti, done" miT de galbeni pe an, si Incasa

venitul tuturor acareturilor.

El e stapan pe tot cel aicea... (Notarial ridica bratul si '1 misca In aer, ca
si curn ar fi adunat sub mana lui toate
bogatfile tergului).

i fiindca...
A, Inteleg, H Intrerupse Dan irnpaci-

entat, Domnul Singhel... are daraveri cu

embaticarii si... da o cas pentru locuinta
judecatnrului... Ell nu pot primi ; void sa
pldtesc. Aiurea nu gasirn?
Notarul 8e gandi un moment, i se parn
cam iute noul judecator.
Are popa Vasile ; da 'I mica, numai
dou Incaperi...
E departe de-aici ?
Eaca
colea ; a treia casa. Poftim

s'o vedeti.

vzu si le esi lnainte. Dintr'un

cuvnt se 'nvoira : trel zeci de lei pe Lund.
Preuteasa alergd la trasura. Se minund
de frumuseta Anel, 1ui. fetita 'n brate. Iovita se dete jos (le pe capra, era udd bleasPopa

ca . Cati-va curiosi se strinseserd 'rnprejurul

www.dacoromanica.ro

- 217 trAsurel. Ana 'si sirntia picioarele amortite ; ea privia aiuritd, ea un copil desteptat din somn ; i se 'Area Ca viseazd ; tI
treca ochii, vezu figura simpatica a preutesel, si, ceva mai Incolo, paretil albi al
casutel, In care 'sf aducea tinereta, iubirea
i visurile el.
Intdia searrt In Pungesti : o luminare de
cear51 infipt6 Intr'un sfesnic de alamd,

bine frecat, trnprtie o 1umin

sdracO ;

doue paturi primitive, cu asternuturf curate,

pe mesita de la fereastr o fata de
masa lucrat cu crosetul, In paretele din
spre resarit icoana Maicei Domnului, c'un
smoc de busuioc pe policioara eandelef,

s'o pand frumos impletit din spice de

griti ; pe briut sobel, de jur imprejur, sunt

insirate gutul, mere domnesti i trtAcute ;

e carat, e liniste,

i miroase frumos a
tara s'a fructe de toarnng. Pe jos e lipit ;
usa e deschis 'n tind si sprijinit c'un
petrohl; dincolo, doarme copila cu Iovita.
Asa 'I cd 'I drOgut aiel?
Ce fericit m simt ! pared nu me
'ncred...
El privesc mirati in toate partile, se ex-

taziazd de toate nimicurile.

Aerul, luerurile din odae par sfinte ; a-

www.dacoromanica.ro

- 218 mintiri vagi din basme, din dull citite de

mutt, dad irnpresiilor .,,i gandurilor lor un
for indefinit de evlavie i de mister ; ei
se simt izolati. de lumd, tot cel Inconjoard
li se arata ca o resfrangere a inchipuirei
lor... Ap, intocmal asa ad visat ei sa fie.
Sfenicul, horbota de la aternut, icoana,
soba, toate li 's &nip. fac parte din fericirea lor; iubirea 'i coverte, i se revarsd peste tot ce ved. Acuma incepe acleverata lor viegal Pierduti, ne mai Ondind nimic, se string in inbratis,ari fungi,
pasionate; buzele lor se ating, cu setea .i
Inflorarea primelor sdrutdri.
E dimineata. Dan zasfoete dosarele, pe

cari i le-adusese de cu seard ajutorul, i

deschide mered codul pe la locurile insemnate cu cate-un peticel de baffle pus
intre filele soioase, aa de soioase Ca se
Incleiail pe degete... era codul judechtoriei. Ana scoate carp', haine sj albituri
dintr'un curer, i le a:aza pe lavit.

Cam pe cand crezf tu sa ne vie lucrurile ?

Dan citia o hotdrire a predecesorului

sea ; i se 'Area trasa de par. Toc,mai peste
vr'o cate-va minute contiinta lui tresari,

ca ,,i cum in t4cerea odilii ar fi mai re-

www.dacoromanica.ro

- 249 urns un r'esunet confuz, din vorbele AneL

.Ai zis ceva ?

Ed ? A, de mobile 'ntrebam ; pe cand

crezi sa le-avern ?
Peste vr'o zece zile.
Uite ce m'am gandit ed... pianul, sd.

1 punern dincolo... Aid am sali nez masa

ta de lucu ; in coltul dsta are sa tie etajera...
.
*i ea rndsura i tdia din ochl spatiul pe
care '1 va ocupa fie-care lucru.
Preuteasa veni WI intrebe cum s'aii odihnit. Era beArand, dar voinicd, i de-teaptd, i vorbaretd. Un b.diat au i. avut si
ei, era cdldra cu schimbul; ce mai man-dret de firicail ! Pentru el ridicase casa
asta, sal gospoddreascd ; i astd iarnd, prin
postul Grciunului, s'ail pornenit intr'o

seard cu Durnitricd al lot:, cd intrd pe 4d

cu capul Minna, vindt la fath i tremurand

ca varga. Cand l'a desbrdcat, tot trupul

lui era negru ; II bdtuse un afurisit de serjent de '1 stalcise, nu l'ar mai rgbda Durn-

nezeil cu zile, cd mai bine nu i-ar zice.

Patru zile *i patru nopti a stat lungit pe
spate, ;.i 'ntr'una '0 legdna capul pe pernd
-i se vdita, de IA rupea inima : Vale',
mdmucutd dragli, dd 'ml ceva sd mor mai

www.dacoromanica.ro

- 250 de grabd.D Zicea rnereil cd are un sfredel

in cap ; i pdn'a inchis ochil a tot ardtat
cu degetul : uite-aicea, aicea 'ml invertete sfredelulD... De geaba, cAnd nu'l parte

de sus, mil, i pace bun& !

Dar nici o lacrimd. Ea spunea aceast
istorie, cum ar fi povestit ceva din biblie.
Btea soarele. Eird afard. Ea le ordta.
buctitaria, pivnita, fat-liana la do paI, i
pomii, pui de indna el. Ana se uita la o
gdind nadoleancd.

E a noastrd, eaca, acolea suntem i

nol, doar gardul ne desparte ; i tot ceaveti trebuintd.... e ca i la D-voastr4.....
spunetT.

Acum cerul pdrea spdlat.

Era o -cdldurd dulce, o's lumina albti,
intensd, care Ihrgia orizonul i ldrnuria
vederea departe. Casa era pe deal ; copa-

ea, neclintiti in aerul calm al diminetiI,.

pdread zugravitT. Un coco se sui pe gard,
batu din aripi i cantd. De, departe, ca

un eco, IT respunse un confrate, apol altul. In linitea i simplicitatea acestuT tabloil de lard, Ana strdlucea ca o zind fericit din pove0i. Preuteasa, intr'o pornire
de dragoste i de admiratie, II lu mdnile
si i le sdrutd.

www.dacoromanica.ro

- 251 --

Dejunaril de vreme. Dan se duse la judechtorie. lard' emotionat ; privirl curloase, impaciente, II fixati, II studiail figura,
hainile, micdrile. Cnd suntt clopotelul, i

se paru un semnal solemn, care vestia

mal mult de cat deschiderea unel edinti oera ceva care nu se petrece
bicinuite ;
in toate zilele ; In momentul acela avu
sentirnentul ca. 'ncepe-o vieara noud,, i ochil lui de necredincios se oprird cu o adanca reculegere i pietate pe figura blnd
i rezemnat a divinului martir, ce'l sta
in fattt, cu bratele intinse pe cruce, Incununat cu spini.
Dan avea toate calita'tile unui bun jude6:tor ; asculta cu rbdare psul fie-cdruia,

spiritul lul de scriitor urmria cu o pasionata atentie, vieata plind de interes,

care trecea subt atdtea forme pe dinaintea

lui ; unele espresil de figurtt, unele vorbe
de-ale Impricinatilor parch' tgiail de-o data
o dungd de lumind In adncimile Intunexate i atrgtoare ale vietil, *'atuncl el se
ulta cu lacomia de-a vedea prin deschiz-

tura aceea de perdea, se ulta departe ca

Inteo lume vastd i necunoscutd. Veniail
oameni Invr5jbitt Intre el pentru lucrurl
de nimic, &all earl se tr6geati In judecati

www.dacoromanica.ro

- 252 pentr'o banild de mdlair), cart' se urail, inveninati, inrii incontient de alte nevoi,
de biruri, de asupriri, de rnuncd degeaba.
Dan if intelegea ; el vedea bine cd oamenil acetia se inald ; er cred ert se ursc,

i nu baga de searnd c sunt necdjiti de

altele ; i cu-atdta mild le vorbia, gat de
bine tia ce vorbe sd le spue, ce coarde
sa atjngd in inimile lor tulburate, cd'ndata parc le ridica o perdea de 'pe ocbl;
ei

simtiad ca o nvlire de lumind in con-

Uinta i, imbunatf, cii parc de vrajmdia lor nedreaptd, plecad capetele 'n jos.
Aa 'I, Domnule Judecdtor, noi n'avein nicl o dumdnie...
0, mica Lori, ce dragalad se fkea, i
-cum umplea casa cu risul i prirnele el
vorbe, ce dddead senzatia unor sclipiri de
lumina prin aer ! Dan se a6za jos :o tinea frumuel, de subtiori ; La cati-va pasi,
Ana '1 bdtea din palrne 'o chidma ; fetila
se sdlta pe loc, ezita, calcula dificultdtile
i primejdiile u.nei cdlatoriT aa de lung,
voia s piece, ei'el lua de searn. Apoi o
data isT incorda picioruele, i speriatd,
cu ochiT marl, dedea fuga in bratele ma-

sa Une-ori 6c:tea ; atunci zicea i ea

4hopa I)) i. se scula cu o trudd i ca 0
www.dacoromanica.ro

- 253 complicatie de' rni,scdri stangace, i se fd-

cea un rls 'o veselie, la care ea nu lua

parte pand cand nu-I vedea echilibrul
bine asigurat.
*Venise Potera

s le-neze mobila ; a

stat trei zile ; a plans cand a plecat. Prezenta lui hisase..in aer ceva din zgomotul
si agitatia lumel, pe care ei o uflaserd aproape, 'acum, involuntar, se pomeniad
mered vorbind de prietini, de cunoscutl,
de cum li se fcea dor s plece, cand erad in BueurEti, sa plece unde-va, departe ; i cum If apucad une-ori momenta
de nelinite, de griji, de alarrntirl surde,
inesplicabile, ca i cand o suflare de melancolie ar 11 trecut de-o data peste linmile lor. Cat de mutt li se parea deatunci !

Ce fericitl suntem acum !... Nu'l aa?.

.5i el se Intrebad mered, c'un fel de Mc&
de a nu'I descoperi cutn-va umbra vreunel ascunse parerl de red, incoltirea vreunel nenorociri, pe care n'o numiad, nu
vroiad nicl sa cugete la ea... S'ar II putut,
s'o evoace numal cu gandul !
Une-orl Dan venia acasti ostenit ; in inima lui resunad ailed galcevile i suferintile celor pe earn judecase, el se sim-

www.dacoromanica.ro

- 254 tia contaminat de ranile pe earl le atinsese.

0, ce de nefericiri sunt in vieata astal...
*i mintea i se pierdea intr'un &lane nes-

farit de dureri ornene,V, ce i se pareaa

fatale, iremediabile, Ana II intelegea, ii
sdruta ochii posomoritl, rT certa pe Cate
unul, le spunea sa fie cuminti, sa nu mai
vie la ea na uritt i superati, Ca ea nu

le-a facut nimica. 4ati la primblare ; lumea se uTta la ei, cat de bine le ade ;
ei simtiail bine cum 11 strabate, ea o emanaliune de timpatie, acea influent& secreta

pe care o exercita asupra noastra privirile celor cari ne iubesc. i 'n aceasta
atmosferd priincioasa de admiratie, Dan
se simtia mai bun, Ana mai frumoas.
,Tamendoi, tiindu-se de mana, eia din
terg, *i se duceail thcet pe qoseaD... Erail
ultimele zile ale toamnei, campiile goale,
; crengile arborilor paaerul trist,
read niVe- brate intinse, incremenite in
atitadini de o sfantd, atingetoare rezemnare ; lumina scadea in apusuri din ce
in ce mai reel, soarele 'Area ca ia i duce

cu densul o parte de vieata, pe care n'are

s'o mai aducd nici o data. *i el p4iail,
singuri, in aceast melancolie penetrant&
a naturei ; o greutate, o penibila osteneala

www.dacoromanica.ro

- 255 li se lsa pe gAnduri, cuvintele le 'nghetail pe buze... thcerea li inunda.

Ne 'ntoarcem ?
CUM vrei tu...
Inteo seard, pe la sfdritul lui Noembre,
se 'ntorcead mai de vreme ; li-era frig i
veniaii iute - incepuse-a fulgui ca din senin, alte ail auziad din poartii gura Lorii;
acum o gdsird tdcutii, de o neobicinuitd
curnintenie. Iovita o infsurase Intr'un al
'o rezernase de pernh In patul Anel ; s,i
mititica sta acolo, ca un huhurez, cu ochiT
mari, deschi,s1, i adanciti In cine stie ce
gAnduri. Capul i mnile 'i ardeau. Veni
doctorul:
Sh n'avetT nicl o grijd,.. putine Old.

Sd nu mnnce nirnic i s'o pdziti de raceald. Acorn H dam o linguritd de revent,

i maine... o sal vedem.
Privirea blndd, putin distrasd a doctorului, i mai ales vorba 10 potolitd, onestri,
avea ceva deosebit de atrhgelor. Fu o do-

rinth reciproch de a se cunoate mai de

aproape, de a's21 spune irnpresiile. Ana TA-

mase cu fetita. Dan trecu cu Doctorul in

cea-raltd odae ; ceaiul Ii facu i mai cornunicativi. Dupd un ceas, li se pdrea c'ail

fost prieteni de mult, inteo altd vieath,

www.dacoromanica.ro

- 556 s'acum se regdsiaa cu aceleasi sentimente,

cu acelast fel de a gancli.

Anton Pravdt scrisese si el o carte :

ABoalele si rnizeria de la sate. Dan n'a
citise, dar din cate-va fragmente reproduse

prin ziare, stia cd e o lucrare de seamd,

care zugrdvia In tablouri de o Infiordtoare
realitate, vieata nefericitilor Omni. De palspre-zece anI era doctor de plasd. Cunos-

tea aproape toat tara ; nu trecuse nicI a

datd granita. De-un an era In PungestI,
ca 'n toate pdrtile, pe uncle fusese, SQ izbia
si aid de nepdsarea ace1eia0 adrninistratil

pcdtoase, care n'are altd grijd de cat cdpatuiala si ghesefturile. Insira greutdtile ca
cart se laptd ca medic, ignoranta si superstitiile poporalul, mizeriile pe care el le
vede zilnic. Dan iriascalta cu interes ; dar,
de la o vreme Incepu a se ingriji de Ana :

era singura, poate cd'i era fried, poate ch

10 facea gand art unite ; -s'apoi era tarzia ;
11
cuprinse un sentiment de neliniste, de
impacientd. Doctoral, inse, se antrenase :
Ieri bundoard, am avut tdrdboiti mare

cu Domnu Giurgea, suprefectul nostru.

Jupanu Singhel, care tine castlpiile, vroia
sd ne lae o vita, bolnavd si slabd de nu
se tinea pe picioare ; zor c sd'i dart bi-

www.dacoromanica.ro

- 257 let ; zic : a fugi cu mortdciunea asta, ce,

vreI sd imbolnvesti oameMi.? Eaca si

suprefectul : da ce are doctore, vaca asta ?
Eu o ved foarte s'anatoasa.D M'am uitat lung

la el... Ea nu sunt om violent, dar sunt

misei de gstia, careti ridic samgele la
cap...

Pravat, era voinic, cu o musculatur de

atlet ; figura lui avea frumusetea oameni-

lor puternici. Involuntar Isl Incrunt ochii, s'o Incretitur adanc5. Il crest fruntea Intre sprincene. Dan II vedea acum
departe, ca printr'un binoclu tutors.
Incepuse suprefectul s'a fac5. gldgie.
M'am apropiat de el si i am spus Meet :
Sthl cd al leafh de la Singhel, stiii si cat
ai : cinci sute de lei pe hind; a venit sa'
-'mi propue si mie, si eft l'am dat afard...

prin urmare vezi ce deosebire e Intre nal' ;

n'as vrea s541 dovedesc s'o alt5. deosebire,
mai palpabi15. Ce crech c'a fcut ? 10 Inchipui c5. s'a schimbat calu'si de putin la

Ltd? De loc. A intors'o la glum : Uite

Doctorul cum s'a sup5rat. *'a spus ovreiului... Da mi se pare c eil abuzez...
In adever pe figura lui Dan era o suferint.5. Mita. El Ingand un fel de nu, care
Insernna alt ceva. Doctorul II strinse mama
17

www.dacoromanica.ro

- 258 -

si pled incantat ;

in us, if spuse cA,

pand'n seard, vaca ovreiului a murit.
doua zi Dan nu se duse la judecdtorie. Afard viscolea a iarna. De dimineald
se Meuse foe, la inceput soba nu trAgea
si tot furnul esise in oclaie.
A trebuit s deschidd usa. Ana era de-

zolata.

Gum o sa erndm nol in casa asta?

Da nu'i nimica, draga; asal la inceput, pAnA se inclzeste bine soba... trite,

deja a mai contenit...

ee tine, se vede cd nu te ustura ochit, e niel nu mai ved...

Sd'i sdrutain s'o sd le treaci
deje s'o ia in brate ; ea se feri c'un
gest de sila.
la lasd, Ca tu...
Nino draga, de ce vrei sa ne amarim
asa pentru lucruri de nirnic?
Apoi, la tine toate's lucruri de nimic...

Toate, afarA de iubirea ta si de chiTditul tea de paserica motata...

*i el fa asa de bland, si gasi atAtea
vorbe de alintare, c'o Imbund. If sdrutara

unul aituia ochil, si le trecu. De buna

seama cd nu mai esia fum ; Dan se uita
vesel iii aerul odder. Vezi?... s'a trecut !

www.dacoromanica.ro

- 259 i tnchise ua : focul duduia In soba, parea cd se ceartd cu viscolul de-afard. Lori
sta frumupl invelitai In tartan, ochii ei ayeail o cautatura dulce, vistoare : land
ea o papue mica de portelan, ciung de
o mama', avea un aer de suferinta, de re-

.zernnare, aerul trist pe care'l ail pdp4le

copiilor bolnavi.

Dar ce-ati infauraro aa, mititica,

zise Doctorul dupd ce-o examind, copila
e bine, trebue s se joace ; azi nu'i dati

de cat putin lapte, i de maine regimul

obinuit.

*i pe cand Ana o despacheta, Doctorul

trase pe Dan de-oparte.
Bine, da aseard... ceaiul dumitale m'a
irnbatat se vede : tocmal acash mi-am Irenit in fire, i m'am gandit ce idee urita
trebue salt fi facut de mine...
De ce ? nu Thteleg...
S te tin eft pand la miezul noptii !...
Nici nu mai tiii ce ti-oia fi spus, da aa'l

cke o-datd, te uiti vorbind, i nu Iii mai

dai seam de ce se petrece In cel care te
asculta....

Peste cate-va zile veni s 'i ia adio ;

11

permutase : se atepta la asta.

Ningea 1ntr'una, s'acopereail c'grAri le ; za-

www.dacoromanica.ro

, 260 pada crestea mereil, copacil, casele, toat&

se inecail Intr'o imensitate alba, neclintitk.
trista. Tim pul 'Area eh' nu mai curge ; su-

furl mol de fum se ridicail Incet de pe .

case, si se risipead. In aer era o tacere
fatald, apdstoare Ca o prevesti re de moarte.
Nino, pentru Dumnezeil, ispraveste....

nu pricepi cd 'mi faci ferf ?

Lori suspina. Ana bdtea din picior la

ea si tipa furioasa : tact afurisito cd iar

te bat.p Ochii fetitii, rn sfortarea de a'si

tinea plansul, capataserd o Invaphere intunecatd, stranie ; frica, suferinta, II micsorase si'l virise mai addric In orbite. Ana
si Dan reInasera fnlemniti, sagetati de acelasi for ; erail ochil lui Peruianu, era

privirea lui posomoritd, rece, cu reflexe

de otel, care rsdrise de o-data pe chipul
Lorii ; sangele, speriat, II arunca In fall
expresia several si Incruntata a tatglui,
marca pro funda a paternitatii, la care secretele fiziologice addogeaff poate si ceva
din oroarea conceptiei.
Ca un val de umbra trecu pe chipul lui Dan.

Las'o acu... nu vezi, ca s'a potolit ?

Ana era palida ; ea se Intoarse, fail sa
se uite la el si privi pe fereastra lung, distras : pentru prima oara blandetea si bu-

www.dacoromanica.ro

- 261 tra iltatea asta, fr margini, a lin Dan, o

.enerva; i se 'Area o nesimtire, o 14tate.
El se apropie Incet, iubitor. Ea se feri,
S

n'o atingd.
Te rog, 1as6-rn6.
De ce ? Nu me" iubeti ?...

In momentul hsta, nu!

Dan se retrase. Toed flit* lui prea

cd se stinge, se nimicete inteun sentiment desuprema' osteneald i descurajare.
Se aez la masd, ochii lui cazura distrni
pe o scrisoare descbis5, la care nu re'spunsese... o lu 'o citi din noil, inteun
fel de ameteala, care fcea ger joace conViinta pe intelesul randurilor, cu o palpire de flacArd care se trece. ...Dar ce
interesantl stint prietenil Durnitale, de cari
'ml vorbeal la Sinaia I Am fost i i-am ye.zut In cenaclul lor din strada FAntanii...
Cand al ti cum te dorim aid cu totil...
Peste-o lund Miba 'ei int.drcgi odorul... Ce
zice s ye pomeniti late() zi Ca ye cal-cam, In sibstria In care v'ascundeti far-Imi inchipuhl ce frumoase lucruri
trebue s scril acolo ; cand o s vedem
drama ?...

Lori adormise. Ana se uita pe fereastra,

cum ninge : incontient i se urzia in cap

www.dacoromanica.ro

- 262 o comparatie intre natura de-afar si sufletul el ; ea V punea ochil pe cate-un

fulg mai mare de zapadh ; It urrndria cum
se- lasd de 'ncet... tot na de red, tot asa
de ostenite cadeah i gandurile el, ca dintr'o indltime rnisterioasa, pierdutd, dincolo

de existenta el ; si tot ap simtia ca se

.scufund, se ineacd !Mei) vastd, nemarginit monotonie, toate iluziile, toata vieata

el. Aspectul, aerul iernei intra in ea di'l

rscolea dorintile i vanitatile el adormite,
Lucruri uitate de Irma, se desgropail pi'l
apdread de o-datai hi constiintg ; sufletul

el se umplea de farmecul unel vieti departate, ca de armonia unui cantec frumos... lama, iarna '1 aducea aminte de
policandrele saloanelor cu parchetul lustruit, de splendoarea i agitatia balhrilor,
de-eleganta rochiilor, de nespusa, ametitoarea voluptate a valsulul !... 0. cum ti'esAria *i se deschidead acum flmAnde,
toate simturile el : vedea figurile, cut zhnbetele, cu pieptandtura, cu ticurile lor
nervoase ; auzia muzica, fosnetul fustelor
de rndtase, soptirile discrete ; simtia bratul, care'l hifdoara talia 'o strange... asa
de'ncet, aa de bine ; i aerul parfumat,
s,i sorbetul r6coritor pe care i '1 oferia cu
www.dacoromanica.ro

- 263 atata gratie manusa alba', a until cavaler

surizetor, i bine crescut... Apol nu mai
gandia nimic ; un clinchet lung de clopotel. II zuruia in urechl ca de la un ir de
sdnii earl se departaft. Vru sa se uite
'n oglinda, i cand se Intoarse vezu pe

Dan la masa, scriind : veni Incetior langd

el, II netezi perul, .,i 'I sdrutd.
Cul serif ?
Lui Albert.

Dan Ids condeiul, o privi iubitor, *i

luand'o de mijloc o aeza pe genunchl,
'o desmierda ca pe-un copil.
Reutacioaso, de ce-ai vrut sa me necajeti?
Ana ultase ; atatea lucruri se petrecuse

de-atuncl In sufletul ei ! El If spuse cat

l'a facut sa sufere, i ce urite gandur! II

dad unele vorbe ,i privin ale et_ dac'ar

ti, i-ar fi mila de el i nu l'ar mai suOra nici-o-datd. Ana Il asculta, putin
distrasd, scaldandu'51 degetele subtiri i
allie in Oral lul lung; el 11 cduta privirea;

Wepta un cuvCnt de pdrere de rdii, -de

I n d ui o *are ....

Dane draga, trebul s te tunzi, ulte

ce plete-al facut, pared eti un cioban !
Vezi Nino, ce Min te preocupd...

www.dacoromanica.ro

- 264 *till ce vrei s5. ziclfl Intrerupse ea

nu pricep cum poti tu s
te gandqti mere(' la o vorbd, la o prostie
pe care-am spus'o na fArd sd cuget.
impacientatd,

Da eti nu te 'nteleg pe tine, cum

treci de la una la alta cu cea maT mare

uurin45...... pe tine gAndurile se vede c

nu te-ating, nu te micd.... o coard5, lovit,
intr'un clavir, i tot vibreazai mai mutt.
MaT ales dacd pm ,si pedala.... Ce

vrei? Ed aa sint... n'ai zis tu cd am cap

de pgsdricd?
Ea ridea ; el o privia trist.
Ce te uiti ap? Nul pdcat sd'i piard5.
cine-va vremea i mintea gandindu-se me-

reti la un lucru de nimic?

Nu'i pacat, Nino ; eti un an de zile

m'am gAndLt la o vorbd a ta; 'aceea ml-a
dat curaj, vorba aceea...
Care vorbd?
Ti-aduci aminte, la Sinaia, cand ne
suiam cAlrl spre oVerful cu dor, tu poate

c mi-al spus aa fiird ati dal socotealh,

c'al vrea sa fit o-datd de-o-parte i sh me
vezi cand scriii.... Cla,te visuri frumoase n'arn

visat eil pe vorba aceea! De ale ori, cnd

scriiam, nu mi se pdrea ca te sirnt cum

te apropii tiptil i't,i fritinzi capul peste u-

www.dacoromanica.ro

- 265 rnerul men' ca sa; vezi ce scria, 'atunci

puneam o griya deosebita in alegerea cuvintelor, in forma literilor... imi inchipuiam
c toate tree pe subt ochii tei .5i le judecf.

El tdcu. Ana II infaurase bratele pe

dupa gat, i'l stringea, IT apasa capul pe
inima ei, ca *i cum ar f 1 vrut sa' nu'l mai

audd, sa nu se mai gandeascd la trecut,

nici el, nici ea. Valuri de regrete surde o
navaliati din toate prtile. Sufletul i se
umplea de intuneric, ochii de lacrimi.

www.dacoromanica.ro

XVI
Cocoanele mai ales erail furioase. Slava
Domnului, aveaii i ele cas, relatii cu lumea, fceafi esuarele... i mese mail la

zile onomastice. Adecd ce? nu catadixia

Domnu juclecdtor i madama Dumisale
sri vie !... macar o-datd, la un sfantu Du-

mitru, patronul lui Mitu (sub-prefectul), la

un sfantu Mihail, patronul capitanului....

Ce? Se tineail mandri?... Atka pagubil !

regulat, pana sd 'nceapA gliiordumul,
ii ve'rsati paraponul pe aceste... persoane
fard nici cre,stere... de cari nici nu face
s se mai ocupe cine-va...) La fnceput eraii
foarte intrigate : cine-or fi, din ce famine,
cum trdesc ?...

la vezi, Natalito, z, pune-te peatata i afla'-ne ce hram tin i de unde i-a

adus vntd pe'ici?

www.dacoromanica.ro

- 267 Asta afld, ch'i calu dracilor... una'i

Ioneasca sireaca ! Acu s'a, te vedern...

*i. s'a pus Ioneasca pe-atAta, 'a aflat :

El era un fecior de popA ; ea era fata unui
crlmar. *i de-aci 'ncolo, las' pe Natalita,
sd ti le ticlueascd ea...
BrbatiI, oameni seriosi, aveaii alte grip :
In fie-care seard se stringeail la Mihaita
Dimcea, cOrnandantul cornpaniei, si'i facea stosisorul obicinuit, care tinea pAnd
in ziuti, : Mita Giurgea, sub-prefectul, Costachi Stoica, vechilul lui Spano, Adlef spiterul ; Astia erail stilpii sinodulut,
el
de multe oil lucrai) ca tovarisl, cand le
cAdeaii 'n palrnd cAte-o gascA de jurnulit,
toatd noaptea era masa', 'ntinsd i b6uturd,
la discretie... aicl Is1 aduceaii recolta boerd-

nash de pe Racova, i de multe ori 10

lAsad cail i trAsura, ceasorbicul de la
brill, pusca de vinAtoare ; aici I0 depunea
primarul econ orniile , directorul coliI
leafa, i cei opt avocaticiupelile lor de
peste zi. Ce bAeti de ispravA erail totl !...

gura nu le-o auzial. Un singur scandal a

fost Intr'o searA cu Doctorul PravAt ; tdia
el o hanca de stos, i Dirncea, care'l tiut
ca., n'are nici-o-dat noroc la pontat, se 'ncdptineazA cu darna de caro si pierde

www.dacoromanica.ro

- 268 trel sute de leuori ; ajunsese la tibiir,

datora vr'o done sute.... i tocmal cand
vroia sl fach un quinze-leva de zece,
cloctorul pune cdrtile frurnuel pe masd ,i
spune cd nu mat joacd.
De ce?
Pentru ca.' nu mai am gust...
Dacd'i aa, zice Dirncea furios, nici

ea null pltesc datoria...

Chiar sd vrel sd 'ml-o dai, cd nu ti-a
lua-o.... Cat al mai pierdut la mine ? Tref
Asta'i painea biesute de lei? Na-ti'i 1
tilor soldati....
Mizerabile !...

Intr'o secundd masa fu rasturnatd... i,

zeil cat era de iute Dimcea i de inimos,
dacd n'ar fi sarit cei-l'alti imediat, sd'l
scoatd din m'ainile doctorulul, nu se tie
ce i s'ar fl Intemplat. oTe WI cu nebunul ?... Dar fie cd i-a venit Mitu de hac!
Iute-iute l'a mdtr4it.
Negustorimea compusa numal din ovrei
alcdtuia o clasd a pdrte : Intreprinzetor,
econom, insinuant, iret, ovreiul era singurul, care nu'I pierdea vremea , el specula nevoile teranului, venalitatea functionarilor, slabiciunile i vitiiletuturor ,--vieata

i bogatia acestul or4e1 trecea prin mai-

www.dacoromanica.ro

- 269 nile lui ; nicairi nu se vede mai bine, ca

In aceste tirguri mici din Moldova, cu cata

rbdare i iscusinta *tie ovreiul sa'i Intinda mrejele puteril 10 de acaparare, 0

cat e de profund i de invincibil spiritul de
solidaritate ale acestei rase fara pamnt !
De-asupra acestei Junfi, Temistocle Spano
traia ca un print. Tata-seil fusese chelar la
un boer mare, lordachi Bal, i... facuse
economii : la moartea lui la'sa celor doi
baeti cate-un milion ; cel mai mare s'a
dus la Atena, Temistocle a cumprat Pungetii, s'a 1nsurat c'o armeanca frumoas
i bogata, i 'Ana and nu s'a vzut stapan
Inca pe tref moii ale lui Iordachi Bal,

nu s'a lasat. Acum era omul cel mai en

greutate din tot judetul, i 'n opt orae se

vorbia de call, de trasurile i de bucatarul
lui Spano. adiatul lui, student la Paris,
avea coroand pe batiste i pe cartile de
vizit; fata se 'ntorsese numai de cate-va
lunf de la Dresda.
Era prin Fevruar. Dan venise de la judecatorie bolnav : it durea capul ; Ana fier-

bia la soba apa pentru cealli ; Lori facea

conversatie cu papua.

Ce-o fl durerea asta de cap la tine,

nu pricep... Inainte n'o aveal.

www.dacoromanica.ro

- 270 E aerul lnchis acolo, si miroase une-

on asa gred...
Gine te-a pus sa te fact judecator?
ce, toata vieata al' de gand sa te chinuestl aid ?...
Nino, cum gasesti tu tot-deauna ocazie

sa me amarsti? Me vezt c sunt bolnav,

i 'n loc s'aud i e o vorba buna de la
tine...
Ia lasa-me, ca rn' am saturat... nu'rni

mat face morala, te rog!

Oh, cum me torturt!

D'apoi tu!... cand a sti...

In momentul acela Dan sirnti c i se
distruge toata vieata. Et se privird cu ura,
cu o selbatica pond de a'tg spune cuvinte
grele, veninoase, ireparabile. 0 sanie se
opri la poartd. Ana se utta pe fereastra....
Cine dracu or ft astea?
Era Doamna Spano CU Domnisoara. Yeiiaii ele 'nt] ! cu acea familiaritate pe care

o cid bogatia, Doamna Spano lncepu de

la usa :
Da bine, se poate, de-atata vremeaicea, i s nu ne cunoastem macar?...

Apol dete cu ochil de fetita, o Iu in

brate i 'ncepu s'o sarute i sa 't spue i

el ca tata si mama erail niste urictost,

www.dacoromanica.ro

- 274 carl trebuiati batutl.... Domnipara citise

cartea lui Dan, numal de dou'e zile aflase-

de la o arnica a el din Vasluf ch autorul

acelor drumusetl admirabile era aci, aproape ; atunci... i-a luat curajul sa vie.
Peste dou spt2ernanI aveail sa dea un bal,

.i ea II ruga frumos, lua mana Anel 'o

stringea cu iubire : nu'l aa c'o sa yenip ?... Ana se uita la Dan, el nu ,tia
ce s r6spunda. Doamna Spano if lua cu
r6pedea :

Da, eine ye mai Intreaba ? Nici nu

mai vorbim de asta. Diseard sa *UV ca. v
trimetem sania sa veniti la masa. ; suntem

numal nol,aduceti i pe duchlia...

Nu vroia s creadd pe Dan ea' 'I doare
capul.

Bine, atuncI maine... negre0t !

La e0re, II recomanda din nod sa 'i

pue numal de cat un mutar la ceafa, la

moment are sal treaca.
Ana era veseld. Se uit in oglinda i '0
potrivi putin perul...
Tu, cum zici? sa mergem la bal?
Daca vrel tu.

El sta nem*at, cu coatele pe masa 0

'0 stringea 'n palme frun tea ferbinte : din
cand in cand 10 apasa degetul cel mare la o

www.dacoromanica.ro

- 272 parte de-asupra ochiuluI stang, acolo simtia

o durere surda, adanch, neintreruptd. Nu se
putea gandi la nirnic. Lori alerga prin cash

dupd un pisoin care zburda s'o facea sh

rida. Ana 'si aduse-aminte... dar ei II tre-

cuse-acum maniea ; U prea reil de ce

spusese.
Lorico, al sh cazi...
Veni lncetisor langa Dan.
Esti supdrat pe mine ?
S,i'l ruga, s'o ierte, ii spuse cal adord.
Dan U deschise bratele ; ea 's1 lasa capul
pe pieptul lul, i pe-amendoi II innech
plansul.
A cloua zi pe la toad, sania U astepta la
poarta. Domnisoara Elvira scria Anel. Ve-

zend vremea asa frumoash, m'am gandit

ch nu v'ar displacea saJaceti o mica primblare pan la ora mesei ; clack' vreti s ye
'ntovarsesc, treceti sa me luati si pe mine.

Era soare, Iinite, stralucirea zapezii facea

lumina zilei mai intensa, mai transparent.
Elvira IT vezu de departe i le facu sernn
cu batista. Spano, vesel, amabil, II internpied cu dragoste.
Bine ca v'am prins... acu am O. me

rkbun...
Isl puse mhnusile, si se sui pe capra s

www.dacoromanica.ro

273

mae el. Elvira se aez5. 15110 Ana, Dan la

spa tele sdniet in picioare. Spano plesni din
biciii, (WIT plecard sfordind ; cand ei la

drum, le dete un chiot i caii 10 luar5.

vint , sburai1. Spano se Intoarse rizend :
eSa," titi ct am srt ye rastorn. Ana zicea
c DU '1-e fried, iuteala if tdia respirarea

i'i ddea fioruri dulci; i se parea Ca plutete, ochil ei clipeati de voluptate, aerul
avea o coloare de foc. La o rspantie Spano
intoarse 'n toe din fugd ; sania se hartui...
cloud tipete, apoi un hohot general de rls :

Elvira 0 Ana erail culcate 'n zapadd.

V'a placut ?..: Ce zici, Domnule Dan,
nu'i aa ca asta a fost o figurd... artistich?
*i toat5, seara Spano a Mout haz de figura aceea.
Ana se 'mprietenise cu Elvira, eraii cam
de aceea0 verst5 i se potrivertil i la statur5, i la missri, i le edea bine, amencloud frurnoase, sprintene, fericite. I1 vor-

biail in secret, din cand in cand chicoteail

de ris. Dan le privia cu un sentiment de

nedesluit multumire, inima lui pdrea ca

ia ceva din parfumul i frescheta prieteniel lor. Ana i se prea o flintA noud : dra-

gostea Elvirei pentru ea, 1-o facea mat

scump, i-o transfigura, nici el nu 'i putea
18

www.dacoromanica.ro

- 274 esplica de ce apropierea, intimitatea acestor

doue suflete II fermeca atiita : in atingerea

i simpatia lor el simtia ca 0 extensiune

a propriei lui iubiri.
Dupd masd, Doarnna Spano i-a adus
cartea i l'a rugat sd le citeascd ceva. Niel
o-data n'a citit Dan aa frumos, ca'n seara

aceea. Tog erail m*ati i ascultail cu o

vdditd admiratie, numaT Ana pdstra un aer
indiferent, aproape plictisit...
Acum le trimetea sania in toate zilele.
Elvira adusese o croitoreasd de la Ia1.
Ana era intr'o fierbere continua, pregittirile acestui bal o umplead de grijT, de
bucurii, i de irnpacientI neobicinuite. Une
orT pleca de dimineatd i rOmanea cu prie-

tina ei toad zina. Dan nu zicea nimica ;...

dar ce r facea ea cal lasa singur atAta
vreme ! Pen tru cd, in ceasurile acelea, se
abteati asupra lui tot felul de gdnduil
urite. Atunci, se fceari in sufletul luI ca
nite spdrturi largl prin cari 'I ndvd.liail in
contiinta toate grijile, toate suferintile latente, earl se auriserd cu 'ncetul in umbra
vietil lui, i pe carT fdrd s tie le purta
de mult In el, ca pe germenii unei boale
ascunse.

Oare in ce profunzirni intunecate se re-

www.dacoromanica.ro

- 275 trgea atuncl bland*, i

rnila, i nerndrginita bundtate a naturii lul ? De ce nu

yroia s se joace cu biata Lori, care se
mta la el ap de dr5galq cu ochif el marl,
cumintl, rugdtori? Ce gandurl negre Il odiail, de umbla cu-atdta neasternper, de
colo colo, torturdnduV mustata, i ne mai
yezend nimic inaintea luI ?... 0, cat de sinistru era glasul care se detepta in el, ui
cum 11 mustra, i cum 11 umplea de spal-

m5. ! De undel veniaui vorbele-acestea, in-

t unecate, fatale, pe carl i se p5rea c i le

spune cine-va de-afard? aNu vezi, c etI
un om pierdut, el toad vieata ta ai alergat dupd o himerd, i c nimic n'are sL
s'aleagd din tot ce-ai crezut, din tot ce-ai
yisat !... De ce ti-aI legat existenta de-o
ninth' pe care n'ai inteles'o, i care nu te
poate 'ntelege ? Nu vezi cad' depdrtare e
Intre sufletul tea *i al el? Prive*te cum
s'aii deVeptat in ea toate gusturile, toate
yanitAtile i poftele frivole, carl dospiail
In sdngele ei, earl lucrail inlduntru ca o
otravd, lent, pe cdrid tu o inaltaT cu mintea

aa de sus ! N'al observat cu ce ochl aprinV se nitri uneori In oglincld, cum 4T

admird chipul, umerii, bratele, talia ? ea se
iubete, se vede frumoasd, In zimbetul el,

www.dacoromanica.ro

- 276 In gropita din barbie, In genele el lima.

in uvita de per, care'l tremurd pe frunte !...

Nu'ntelegl tu Ca acestea sunt darurile eT,

talentele ei, si ca e foarte natural sa ardd
de dorinta de a
ardta ? Atka are. Ce?
tu al visat o iubire, care sd renascd. in
fie-care dimineata, s dea vietil voastre acetall parfum, aceea1 tinerete de impresil,.

aceeas.i. intensitate de fericire pe care all

sin) tit'o la Inceput? Dar uitate bine In fundul inimel tale i vezi cum a inceput s s'aeze, Mr sa _WO de seama, ca o Datura de

cenud, peste ernotiunile i entuziasmul

fed de altd. data. Unde mai sunt mornentele

acelea de extaz, imbatatoarele fioruri ale

primelor stirutarl? All fugit de lume, i

v'atI ascuns aid ca s ye iubili? Dar nu
vedeti ca Imbratierile voastre sunt din ce
In ce mai reel, c vorbele voastre de dezmierdare nu mai ad farmecul i Intelesui
lor de-o dineoard? Nu sirntili, din felul
curn ye priviti, din lenea i indiferenta
atingerilor voastre, ca intre voi se redes-

chide vechia prtipastie, pe care nu mai

aveti cu ce s'o acoperiti ! Ce-a remas din
plan urile voastre ? Uritul, urltul i sila....
Bine c'ai venit, dragd !
Da ce e? Ce s'a intCmplat?

www.dacoromanica.ro

- 277 Nimic ; dar imi face ap de reil cand

sun t singur...
Ei, asta e, parc'ai fi copil mic. Mencarn
acolo. IIai Imbracete, ea' ne-Weapte sania.
Cum se me 'mbrac ?

Ce, aa al se mergi?... AT uitat? In

asta scare. 'T balul...

Dan in frac, pentru a doua oard : se

simte prost, urnilit, ridicul, par'ca nu mai
e In pielea lui.
Tine te mai drept... ce te cocosezi
aa, paece qt1 un puiii de bocla-prostii?...
Nino, draga, ai putea sa'rni vorbe0

mai cuviincios.
Te-ai i superat? Da inte'ti mai save
tandara!
Dan o privi lung, indecis : tot drurnul nu
mai vorbird nimic.
Dupe masa Ana se duse cu Elvira s se
frnbrace. Multi din invitati veniserd mai
cle vreme. PrefectuI, un tener de vr'o
kloue-zeci i cinci de ani, frumuel, jenat
putin de lumea care se uita numai la el,
II pipia mereil cararea, virful nasului i
panglicuta de la butoniera : i la fie care

doue minute intreba pe nevasta-sa dac

se simte bine ; figura 1u lua atunci un
aer ingrijat.

www.dacoromanica.ro

- 278 Ti-e bine, drag? Spune drept...

Ea clipia din ochi, i c'un semn gratios
din cap, 11 asigura din nod cd n'are nirnic.
0 cocoand voinicd, al cdreT sin deborda,

In toatd puterea cuvintului, din corsajul

unei rochii de mdtasd stacojie, if duse
batista la gurd i, aplecandu-se la urechia
D-nei Giurgea, U opti cam tdrivor.

E in pozitie.
Cine ?

Madam Costin.
A prefectului ?... Vai srdcuta, i-o co-

Din cAnd in cAnd se auzia plesnete

de bicid ; zdpada scArtiia sub Calpile sanii-

br, caii Ii scuturail zurgulaii. Lumea se

aduna mered : fanti de provincie, cu figura

ndcldiatd In pomadd de dafin, rnovieri,

strinvi sA plesneasch In redingota lor incheiatd la vase nasturi, cu coltul batistei
putin scos din buzunarul de la piept, cu
pantalonii scurti, saluiand in toate pdrtile,
sastisiti, nevtiind ce sA facd cu mainele ;
cocoane Intepate, c'un zimbet pregdtit de-

a casd, In rochii de atlaz cu fel de fel de

zorzoane, mirosind a paciulie cale de-o
povld, fdcOnd mivcdri i gestari anume
pentru ayi ardta mai bine bijuteriile. Era
www.dacoromanica.ro

- 279 si putina lurne mai deosebit, mai suptire, dar se pierdea in gloata de megiesi,
chrora Spano le-ar fi facut traiii it'll in
casa, si-iar fi avut vrajma.i pe vieatrt, daca
nu i-ar fi poftit.
De o-data un fior strdbate 'n rnultime,

toti se dad la o parte: trece Ana, mlaclioasa, eleganta, stratucitoare de frumuseta ; ea pare o mireasa de prin basme,
un vis ce pluteste in aer, atat e de ward,
atat e de vaporoasa in rochiea el alba de
matasa.. Ochil, gatul, bratele el goale....
toata fliiita ei imprdstie 1umin, i nu stirl
ce fluid captivant, tulburator. Elvira, la
cati-va past in urm o adrnira, a uitat c
si ea e frumoas; ochil el, sclipitori de
triumf, pared spune lurnei : priviti-o cat II

de superba! Muzica porneste c'o izbucDire de timbale si de clarinete care zgudue ferestrele. Valsul., incepe, leganator,
molatic, in esitarea gratioasa a primilor
pa0. Un moment Ana a cautat cu ochil
pe Dan, l'a zdrit inir'un colt, i-a zimbit,
si'n urm nu s'a mal ocupat de el.
Doamne, dar cine-o fi baranul, care
irnpuiaza urechile lui bietul Dan, cuatatea
istoril ce nu mai air sfarsit? 0, ce lupta
penibild s'ascult1 dou glasuri cart 11. vor-

www.dacoromanica.ro

- 280 besc, in acelasj timp, lucrurI deosebite!...

o vezi cat II de cochetd, o vezi cum se
irnbat de privirile cari-o admird, de bratele caril cuprind taliea to poarta in virtejul valsului, de oaptele mAgulitoare pe
care le aude in jurut el !... Tu nu tiT sa
joci, i chiar daeal ti, atingerile tale n'o
mai impresioneaza, sirt vechi, cunoscute;

cu nirnic tu nu mat poti face s tresara

nervil el osteniti, saturati de fiinta ta....
De mirare st nu cuno,t1 Dumneata
pe baiatul meg! Me rog, aT stat; chiar In
Bucure.,sti ?
Da.

Curios; foarte curios! El... eaca acu

la pai-spre-zece April se 'mplinesc ase
mil de cand e in Bucuretf. Neat c nu'l
cuno%.I... a, nu cal bdiatul meu, da sa'ti
spun drept, e o cornoarti ; las cal frumos
da hazul lui, me 'ntelegi, e ceva
rar, nu te maT saturi. Apol, mai acum vr'o
trel anT, la Sinaia, nu 'pi pusese ochil pe
el fata ministruluT?... cum dracul zice?..
care-a fost la Culte el... up nume.., Lambrino !... Ci-cd i fata era de toat frurnuseta, i 'nvAtata; IT placea i lui, i toata
familiea umbla dupa el... El! da ce folos ?
lipsia principalul.... nu'f dedea zestre, de

www.dacoromanica.ro

- 281 cat vr'o cinci-zeci de mil de francl.... o

bagatela; Nunutu meil e deprins sa traeasca bine... Maine-poirname '1 face maior... Ce'i pasa mut ? Toate cacoanele din
Bucureti, mor, se prpadesc dupa el.
Dan se uita la Utran, cu aerul unul om
care se deteapta din sornn.
Apoi, boerule, Lambrino*n'are fed de
maritat...

'Mare? Atunci... o sor'a lut.. ori sora

cu nevasta luT, nu mI-aduc bine aminte.
Ana joacd cu prefectul... cum tt lasa
capul pe umrul luT i cum Inchide din
ochl!... Oare ce se petrece In mintea el,
cand se simte In bratele unui orn strain,
cand respirarea lui...? 0, ce gust depravat., sfi'll despol gatul, i bratele i pieptul ! Pentru-ce ? Pentru-ce? Ca s le-arati

cat sunt de corecte, de pline, de apetisante?... Dar atunci... Va sri zicrt asta lucra Ana pe ascuns !... 41" taia rochiea ei
de mireasa...
Dou-zeci de milioane-a luat! Zestre
nu glurna
Cine?

Costin.... a, e o istorie de scris ! Asta

'T baiatul lui *erban Costin, care zice cal

nepot de domn, da scapatase r toata

www.dacoromanica.ro

982

familia ; nu mai avea niihic ; de cat til.,

cum sant nobilii, faceail lux pe datorie ;
'aa" pus ochiT pe un bulgar Fotachi, putred
de bogat, gad legat prieteug cu el, la ca-

taramd... bulgarul, cam prostdnac, nu i-a

dat in gand ; if murise nevasta, 'avea o
fetitd de vr'o opt ant, se prdpadia dupd
mama bdiatuluI.... vezt
Dumneata ce de departe-a luat lucrurile !
Fotachi, nu'si vedea capul de trebi, alerga.
ea coana SAftica,

pe la

moit , bucuria lui cd are eine

&Al ingrijascd de fatd. Coana Sdftica o lua
la ea acasA, o cocolia toat ziva, nu se
mai putea despdrti de ea, i i-a b5gat bulgarulut in cap cd se prdpAdete fata dac'o
da-o la coald, s i-o lase ei, c'o crete

ea, o Inv* frantuzete, pian, de toate, i

cand s'a fdcut fatd de mdritat, de-abia tiia

sd citeascA ; dar mirele era gata, lucrurile

erail puse de malt la cale, i Fotachi n'a

'avut ce zice ; anu trecut i a cununat ! b5.iatul ins, un stricat, cartofor, crai, ftrcea datoril in toate pdrtile, i socru-seu
ptia rhereti, i vede c na se mat ispraveste ; cand a deschis ochit era prea.
tarzii1; ast'd var5, era bolnav, se dusese
la bar, la Mehadia, cand se pomenete cu
ginere s'eti c5 iar vine sal ceard parale ;
www.dacoromanica.ro

- 283 atunci Fotachi li arata socoteala: in cinci

luni II daduse peste-o sutd de mil de francl,

i mutunacbi sta ci-c i-a spus curat :

da ce-ai crezut, cd ti-am luat fata pentru
ochii ei 'al Dumitale ? Ai vrut ginere nobit ? Pliltete... Peste cate-va zile am i
auzit c'a murit bietul Fotachi. *'a intrat
vita domneascd in dotle-zeci de milioane I. ..

Uita te la el... ni l'a trirnes prefect acu de

curend... chip sal filch coalti, pe socoteala noasta. Vezi D-ta banul, Domnule,
ce face ! Maine-poirnane 'I ministru! i D-ta
care...

Dan se sculd arnetit, nuc.

A bea un pahar cu apd...
*i se strecura prin multime : aerul salonului se incarcase de-un miros greil, a-

cru, pe care nu'l mai sirntiail de cat cel

cari veniail. de-afara.
Bufetul era tixit de consurnatori, cari

se instalaserd la rnese pentru toata noaptea ; In odaia de-alaturi se juca stos. Dan
cunoscuse i el frigurile jocului de cartr,

pe vremea cand era student. Acurn, il

placea sa. priveasca ; banche'ru1 avea no-

roc, gramada de bani cretea dinaintea

lui, pontatoril erati. fierti : nimic nu da o

expresie mai proasta figurii omenesti, ca

www.dacoromanica.ro

284

--

o goand continua la carp ; din and in

cand se ridica, palid, cate un mofluzit -si
incepea sd se caute cu gesturi tremuratoare, pripite, prin toate buzunarite : ochii

lui aratail o nelin*e, o spaima, o zapaceala de orn prhdat. Ce? te-a ras ? In.
c'un hoer suparat 1 a treci la bufet i altul
11 lua locul ; era imbulziald ; se auzia cate

un ah ! de revoltd, unh scrlniati din dint):

i rupeati cu necaz caxtile cu call pontail. Bancherul c4tiga mereil, el era senin,

ft domina pe toti, il tinea smirna sub ochii lui mici ,i foarte mobill, cartile pareel ca se mistifica in degetele Jul de
scamator ; cand ispravia taliea, 11 facea

mama grebld 'aduna mizele 'n bane c'o

mi*care gratioasii, rotunda. Un pontator la
spatele caruiaedea Dan In picioare, rupse

asul care fusese Ced de unspre-zece oil :

A Parca's balarnute.... eti n'am mai v'ezut
ap goand, (apoi intorcendu-se spre Dan,

cu un aer dezolat.) Mal du-te, te

Fog,

Domnule, din spinarea mea... pentru Durnnezeti !...

Abed era 2iud ; lumea Incepea sa plece ;

muzica tacuse ; ligurf palide, ostenite, bul-

mace se rniFail de colo colo, cu un aer

de nehotartre, glasurile re'sunail spart,
www.dacoromanica.ro

- 285 toate rochiile pAreafi vechi, spalacite. Ana

cduta pe Dan ; it gasi in buret, stand la
o masa 'ntr'un colt, si ascultand la socotelile

teoriile pe cari si-le facead, cu

un aer foarte serios, doi decavatf ; ochil

hal micsorati de somn, atintit1 in gol, Catail a drum. Ea '1 puse incetisor mana pe
ume'r.

Mergem, draga ?
Daca vreI...

Elvira if adusc o haina blanit, ca sa

nu raceascd, s'un pled sa pue pe picioare ;
II 'Area rtl. c pleac'asa de vreme... Pe
drum Ana, sgrebulita de frig, clantania
din dint1 si se 'ngliesuia, se lipia de Dan.
tiil c te-ai anostit, toata seara...
Ed ? De ce ?

nu mai vorhird nimic. Dan se mira

cum nu pricepe ea ce se petrece in sufletul lui, astepta sa '1 Intrebe, sh s'arate
netinistita, ingrijat de ce simte, de ce
gandeste el in mornentele acelea si, ca
sa-i forteze atentia, creznd ca-I va sugera, prin tacere, o parte din reflectiile lui,

ii impunea un aer indiferent, distras :

era sigur ca tacerea asta, pe care inadins
o lasa sa se prelungiascd, va apasa ca o
greutate pe constiinta ei, i va trebui, in

www.dacoromanica.ro

- 286 cele din urm5, s'o impacienteze ; 'o observa cu gandul ; une-ori i se parea, fr
sa se uite la ea, c'o sirnte cum se intoarce spre el ca sal vorbeascg, 'atuncl 1pima lui tresaria, ca de spaima... Ana se
gandia pe rand la linerii pe cari 't cunoscuse ea la BucuretI., i cauta s'aleaga dintre el Lin sot potrivit pentru Etv,ira : inchipuirea el o mrita pentru a zecea card,

cand saniea se opri.

U , ce rcoare e in apartamentele
noastre !

ea se desbraca pe fugd, tremurand,

se ghernui In pat i irnediat aclormi. Dan
trecu in cea-l'alta odaie.. Lori se sculase
i se juca cu pisoiul. Iovita '1 pregatia laptele la gura sobei. El se uit la ceas, era
noud. 1i schimba bainele, lu o cafea cu
lapte, i plecd la judecatorie. Servitoarea
se uita lung dupa el : nici o-data nu 'I yezuse aa tras la fat.a i cu privirea ratacita.
In caput lui se faceaii intunecinal i fulgerari subite, izbucniri de ganduri rupte,
arnestecate ; in aceeal clipa ii napridia ca
un torent de irnagini : rudele Anei, prietenii lui, Doamna Raspal, i Draghici, i
Razi, i carnarazi de coala pe earl flu 'i
maI vzuse i la earl nu se mal gandise

www.dacoromanica.ro

- 287 de ani Intregf... Toate aceste thipuri if aprea sirnultan, In scdpa'rdri ciudate de
lumind, cari dedeail cogtiintil lui fioruri
de o spaim neesplicabild, II =pleat' de-o
nelinite i de-o durere surd. Figura, asprd a luT Peruianu predomina ; 11 vedea
brutal, nebun, aruncandu-se asupra AneT,
ca o flard hernesit ; i toald scena, despre care el avuse delicateta sa nu 'ntrebe
Did o-dat4, i se inchega In inchipuire, cu
o cruzime de detalii cari &ideal carnii liii
o cutremurare de scaxbri, de supremd oroare. Apoi de-odatil i se deschidea iar ca
o prdpastie In sullet ; i nu mai gandia
nimic.. Contiinta luT tres5ria, din aceste
atipiri, speriat ca de-o bruscal ciocnire
de tipsil, e'o g6Idgie confuzd, asurzitoare i
se fcea in cap : ochii i se tulburail.
Pe la trel se intoarse acas abdtut,
zdrobit ; simturile lui erail amortite, bol-

nave de neodihnd. Ana se sculase, li Incretia un volan, era cald in cas, Lori
suspina, pus la colt, ea fata la prete. Ce
mult i se 'Area lift Dan de azT-dirnineatil, !...
Ea Il privi linistith.

Tu n'ai dormit de loc ?

Nu.

Da ce, gti sup'arat ? Ce al ?

www.dacoromanica.ro

- 288 ...NimiC, sunt ostenit.

Dar ochil lor se intelnird in una din

acele cdutaturi indecise, profund agitate,
can cer numai de cat o explicare.
Me sperii... curn te ulta
Ano dragii, vrel tu s m'asculti un
moment ? Vezi, e nu Oil cum s rdsbat
la con.,%iinta ta... de cate on iti spina cate
ce.va, tu 'ncepi s te superi, zici cd'ti fac
morald; cum vrei atunci s ne mai intelegem, s ne mai deschidem inimele unul
altuia ?... M'asculti ?
Pe Ana o apucase un sentiment de fried.

2- Teascult, da lasd-me st iai pe Lori

in brate...
Fetita trebui se.V ceard 'ntei pardon
de ce ?... nu prea avea rnultd memorie
sdracuta ; se cuibdri in poala md-sei i'T
lipi frumuei obrazul de sinul eL
Dan 41 aprinse o tigard. Mdndria lul fcea o censurd despoticd, dezastroasd, in
ce vroia s spue iubirea lul rdnit : nicT
o aluzie la impresiile balului, la grija ce
pusese Ana de a se ardta in toat strdlucirea frumuset.ii ei, la privirile lubrice, ce
se abdteati pe umerii rotunzi, pe bratele
ei goale... nirnic, din ce-ar putea trda
umbra unuT inceput de gelozie, nu trebuia

www.dacoromanica.ro

- 289 sit spue. .5'apoT, gelos... de ce ? de cine ?

*i tocmal pentru cd nu-0 putea da un

respuns, era torturat i de veninul, *i de
ruVnea acestui sentiment ; inima lui gemea In secret de-o gelozie surdk pasivk
umilitoare. E oare cu putintd sd pdtrunda
cine-va complexul de cauze carI hot.fir6sc
desprinderea i formularea unui gaud, inteun moment dat? DeschizI gura s spuT
ceva i... un obiect pe care ti-ad cdzut o-

chil in clipa aceea, un zgomot departat,

o vibrare imperceptibila in aer, imediat
ti-a furat gandul i ti-a pus altu 'n loc.
Acum, spune'mi.

Darr o privi duios : dinaintea lui era o

mama care 'i tinea copilul in brate; nu
ma avea de-a face cu fern eea decoltata i
cochet de la bal. Ce bunk i adorabila.
i sfant i se Om Ana in mornentul acela !

*i cat de bland i de emotionat s'a ayezat el langg dansa, i cum i-a luat maim,
:i cum i-a sarutaro de mai multe orl!...
Nino, nu-i aa c noi ne iubim Inca?
ne iubim mult...
*i ochil Jul innotair in lacrimi, o calthird dulce , odihnitoare , divinA , simtia
ca i se impeas,tie , de la inim , in tot
trupul.

9
www.dacoromanica.ro

- 290 Dar tu ti bine ca te ador...

.5i Ana plngnd i 1s capul pe ume-

rul lui. Lori II privia nedurnerita cu ochii

el marl, serioi, contemplativi...

www.dacoromanica.ro

XVII
E o noapte de prima-vard. Ana doarme
cu Lori in patul din fund ; pe canapearia
de la fereastra doarme Dan. El a scris la
drama lui 'Ana tarzi, i cand a stins lu-

minarea i s'a pArut c'a auzit Un ipet in

curte... a stat putin 'a ascultat... nimic ;

a dat perdeaua la o parte : afara era lurid,

'o tacere de pustietate ; se culcd i 'ncepu
sa se ga.ndeasca dach n'ar fl mai bine sa

s'apuce de roman... dar acum, doarme

dus. Aria aude prin somn un sgomot in
sal& i se deteapta... un fiiit de bartlf,
apoi pai Resiguri... o Juana b6jbaia la ua.
Ana, Inlemnit de frica, Incepe s tremure,

i, c'un glas zugrumat, Innuit, strigh pe

Dan :

Draga? draga
Ce e?

www.dacoromanica.ro

- 292 Scoald, Ca e cine-va 'n casa.

El sare buirncit, aprinde lurninarea, i
catrt speriat in jurul.
Unde?

In momentul acela s'aude un bocrtnit

la dulapul din said. Dan se repeclela u*d,
cu luminarea in mana , tiind de clantrt,
din toate puterile, intreabd, c'un glas alterat de spaim: c(Cine e?... Cine'i acolo
Nu se mai aude nimic. El ascultd, strtpa.nindu'i respirarea, Ynghetati de groaza, de-

ateptarea necunoscutulul. Ce livizi sunt

la fat5.! Ochil lor se privesc cu o disperare lad.
De-o-dat'aud... un rnioriait. E pisicalfr
Dan, cu o miFare eroicri, deschide spa,
mare ; pisica intr miorlind incet, IncovrigAndu'i coada, in semn de : bine

v'am grtsit. El rid.

Ce prostie ! sh nu ne dea In gamd !,..
Frica le:a lsat ca o amorteald in nervI,.
dar se simt uurati, veseli, le-a perit somnul..

S'aud cocoii cant-and. Ana casc.

Cale ceasurl or II ?
Eraii aproape patru. Ea se scoala i pune

de ceaiii, la spirt. Dan ii citete ultimele

pagini din drama lul : e foarte emotionat,
pentru crt nu mai scrisese nimic de-attlta
www.dacoromanica.ro

- 293 vreme, i vede c pe fata Anei nu se mai

arald bucuria i admiratia de-o-dineoara ;

dar recunoale i el, eu o ascunsa parere

de rell, ca toat scena .asta e slaba, lipsita de ori-ce interes ; i, luand condeiul,
incepe sa tearga toL ce-a facut in urma :
el sufere, in fundul inimil lui, ca. Ana nu
zice nimic ; ar fi vrut ea ea s aibd mai
multa. mil., i mai mutt respect de munca
lui, sa pretuiasca tot ce vine de la el ; i-ar

fi placut ca ea sal &eased superior pang

i in cele mai neinsemnate lucruri ; dar ea

n'a zis de cat atat, girl treacdt : a de ee

tergi ?... i Dan se gandete mult, ai
trist, la indiferenta acestei intrebari...
In rcoarea umeda a zorilor ei urea 'neet dealul din spatele tergului. In , urma
Ion, departe, s'aude cate-un latrat de caine:

stelele albesc pe cer, i luna pare theremenita, intr'o departare extraordinard. La

r6sarit se largete, se intinde in roatd, aa.
bureala zilei ea o respirare de lumina ce
spala' cerul i limpezete aerul ; pale de
eeata se tardse rnolatee peste durnbrava.
tii ce 'mi aduce-aminte lumina asta ?
Ce?
Cand ne'ntorceam de la Paris... tu

dormeal, i eil m'am sculat, Vain stat in

www.dacoromanica.ro

- 294 picioare la fereastra... tot aa se revdrsa

de zitia, i... nu tig cum mi se 'Area
eatunci, se urzete lumea, sub ochit mei...
cand m uitam la tine, cum dormeat

de linitit i de frumos, pared nu m'e 'ncredeam Ca te vd...

Ana '1 asculta visdtoare.

Ce mult imi pare c'a trecut de-a-

tunci!... Dane, oare de ce nu ne mai simtim aa de fericiti- acum ? Nu gaseti i

tu schimbare?... Poate-am fcut rti
earn venit aicea... Cc zici?
Ce s zic? *Lid eil dac'aiurea ar 11
fost mai bine?
Cat o sa mai stdm noi aid?
Da unde sd ne ducem?
Cum, toat'd vieata al sa r'emal judecdtor de pace ?
Ce Inteles trist , sfa0etor,, capta unele vorbe cate o-data ! aToatet vieala ?))
In sufletul lui Dan aceste cuvinte cad cu
un resunet lugubru i '1 umplu de-o neinchipuita jale i disperare. i el e aa de

nervos i de iritabil de cat-va timp,

lupta sa se stapaneasca : asta 'I face

i
i

mai nervos. Curn gsete flinta asta In

tot-deauna prilej sa'ml strice inima ?... dar
s m'arat bun i linitit, s ve'd lnnadins,

www.dacoromanica.ro

- 295 pand unde-are sd mearga. Dan isi ia un

aer smerit, si'si face glasul dulce.
De, dragd, poate cd, cu vremea, are
sd me 'nainteze si pe mine...
Ea intreabd, cu un aer distras, asciiMild cum scdrtiia in vale cumpdna unei
Mutant:
Cnd, cu vremea ?

Peste veo doi, trei ani, s'ar putea

sd me fad substitut la Vaslui... Acolo e
teatru, iarna se dail baluri... si se petrece
admirabil!

Dar Ana nu mai e de loc supdratd ; ii

spune 'n treacdt, c'ar 11 bine sa. scrie WI

Priboianu ; ea crede cd, cu putind std-

ruintd, ar cdpdta inaintarea mai curAnd.

Dan simte o pldcere reutdcioasd de a se
umili ; in el se svircoleste ca un demon,
care cautit ceartd : in momentul acela ar
vrea ca Ana sd fie rea.
Pribpianu, nu; dar am cunoscut eil

un samsar de slujbe, unu... Alfred Ga,

mulea, arnicul tuturor ministrilor,

am
sh'i scriii, am sd'l rog foarte mult sd me

ia sub protectia lui, s stdrue el sd me

Inainteze...

Ea nu se mai gandeste la, asta, si nici

n'a .luat seama la ce i-a spus acurn, In

www.dacoromanica.ro

- 296 urma. Ochii ei mari se umplu de pace si

de lumina; ca o debordare de frumuseta
interna i se asterne pe figura'.
Ah, ce frumos e!
Dan, instinctiv, se Intoarce: in adev'er
era frumos ! Un punct se aprinsese pe
muchia dealului opus; o mijire de foe...
dar cum creste, si cum radiaz de puterDie; e departe, i se lied asa de bine bulOrli din aratura proaspet, parca se rosesc i tremura In zarea dogoritd, incencliatd, i discul de foc iese Incet, rotund,
mai mare, acum e drept la jumatate, si se
.ridic... se desface... Inca nitel, o geana
a mai r6mas, lipita de parnnt... s'a desprins
S.;i.

Ce splendoare !
Ana se lipete de Dan, apucandu'l de

brat, si 'i razima capul de umrul lui.

Amndoi privesc dusl pe ganduri, li se
pare ceva solemn si misterios rev'ersarea
asta de lumina s,i de vieata; dealurile arate, copacil desvaliti, pajistea cruda din
es, toate palpita de-o multumire si de-o
putere noud, pe care-o sorb cu lacomie
din ranle soarelui, ce se inalta maestos,
triumfdtor, fericit parca, de veseliea pi
spornica vieata pe care-o arunca 'n lume

www.dacoromanica.ro

- 297 cu-atAta darnicie. ParnOntul bea caldura ;

din toate se exara un parfum sAndtos, indefinit... in aer se sirnte ea o respirare de

amor, cerul e de-un albastru clar, stra",vezni.

Ziceal tu adineaorea ca nu mai suntern asa fericiti, ca la 'nceput... e cred

a daca ne-am iubi, cum ne iubiam atuncea...

Dar efl te iubesc, draga... Ce om cu-

rios esti tu!

De ce curios ?
Ca Ti pui asa eke ceva 'n cap, si te

gandesti tnere, zile 'ntregl, s'eptgmani intregi, tot aia si Lot aia! Uite, de cand suntern aici, tu n'ai mai scris nimic... ednd
ai s te-apuei de roman ? Mai liniste, ce
avern...
*i ei

se scoborail Meet, tiindu-se de

mana. Dan simtia mai de mutt mustrarea aceasta a timpului pierclut, i 'n tot-deauna
isi zicea : maine, de maine 'ncolo m'apuc

de lucru. Acurn cand Ana II dojenea ea

pe-un copil, constiinta lui vinovat chuta
st se apere, se pierdea in subti1ittl, cart
tra"gead afara o multime de nemulturniri

surde, neformalate ancd, de earl inima

lut suferea In tcere.

www.dacoromanica.ro

- 298 ....Sa scril. Lesne 'I a zice. Dar cate nu

II trebue until suflet, pentru a se putea

Werne cu tot dinadinsul la o lucrare

vasta ca aceea pe care vroia el s'o Inceapd. Pen truck' nu 'I vorba aicl sa 0 nurnal

lin*ea de azi ; trebue sd vezl neted Inaintea ta, departe ; sa simtl odihna i echi-

librul perfect, pe care ti '1 dd siguranta

ca e.,ti la adapost de orr-ce griji, ca nirnic

nu te ameninta ;.... sa al sentimentul de

armonie i de lumina neintreruptd, in care
mintea ta sti poatrt lucra isolata, retras
pentru multa vreme, din zbuciumul ,i galagia vietii de toate zilele.
Ulte, vrel sail dad un exemplu ? Cate
odat me hotarasc... sd 'ncep. .5i me 'n-

treb : e oare statornicit pe deplin pacea

i iubirea noastra? Nirnic nu se clatind,
In jurul nostru, sub nol ?... 5.'atunel, me
nit la tine, i te ved gdnditoare, si 'ml zic
c tu poate suferl, poate ca alta vieata. 0
visat sa traeIT cu mine ; i 'ml aduc aminte de unele vorbe-ale tale, de unele
cautaturi de repro*... o, ed inteleg foarte
bine Ca nu'i acesta un ideal de vieata, i
ca mai ales pentru tine trebue sa fie un
supliciii strimtorarea i pustietatea asta In
care te-am adus; de triune ori mi s'a pa--

www.dacoromanica.ro

- 299 rut cd ved pe fata ta un regret... cine tie

ce dorinti te rod in ascuns, i nu mi le
mai spul, pentrucd vezi ,i tu ca n'avem
nici un chip !... Ce crezi, cd ad nu'mi inchipuid ce se petrece 'n inima ta?... i nu
surer i eii destul? dar ce sa fac?
Dane, ce fericit al fi fost tu, dacd nu
m'ai fi cunoscut pe mine!
De ce ... Ed cred cd dacd ne-am
iubi, toate ni s'ar parea frumoase ;... s
fid ed sigur di tu e,ti multumita in cdsuta asta, cu ce-avem, i Ca me iubeti?..
da nu mi-ar mai trebui nimic, m'aisimticel mai fericit om din lume ! Ii-aduci aminte, cum ne fceam noi planuri, cAnd
erarn la Bucureti, sd treim retrW, retrai
sa nu ne tie nime !
Poi, Mai retrai ce suntem!
Da, insd tu suferi...
Eii? veil cum te 'neli !
*i intimitatea asta cu Spano, ne stricd
linitea... el sunt bogaci vi...

Dar a se duc de-aicea... nu ti-am

spus, pleacd cu totul la Galati, septdmana

asta chiar ; n'are sd ne mai tulbure ni'Beni... i ed am sd MI cu minte, 'am s'a,
te iubesc mult, mult, *i tu al sit serif, 'o
sd fim fericiti, nu'i asa ?

www.dacoromanica.ro

- 300 Eraii aproape de casd; o barzd trecu pe

de-asupra capetelor lor fAlfaind linitit din
aripele'i marl : picioarele ei lung)", roii,
culcate 'ndArat, ardtail, In Intinderea lor,

senzatia de voluptate pe care-o cid plutirea. Preuteasa svirlea graunte la paseri.

Ea paru foarte mirata, cand 11 vdzu.
Da barnicl ati mai fost azi, v'ati sculat cu noaptea 'n cap!
Ana facea haz de lacomiea i iuteala cu
care se repeziail coco,ii, mai voinici, i
furati grauntele de dinaintea gainilor, cari
se zapaciall, i n'apucail mai nimic....
Vezi, zise ea rizOnd, tot gainile mai
proaste !

5i el intrara, veseli, renAscutI parca, de

vieata asta puternica i vastd, care se trezia de pretutindeni, ,i'i inunda. Sub straina lor, de asupi a uii, dou rAndunele
11 regasiserd cuibul de anul trecut : era

o bucurie pe ete 'un neastimpdr, 'un

chirait, de credeai ca'l un stol.... ,i erail
numai dou. Ana scoase pe Lori afara,
ca sa vada i ea cum se joaca de frumos
randunelele. Iovita punea masa subt un
zarzar inflorit. Dan meteria cu briceagul
un carucior pentru fetita soarele btea
pe prisp.
www.dacoromanica.ro

- 301 Ce proasta' eram.., dar unde-arn putea Il maI bine ca aid?

Dan o privi cu o infinitti dui4e i recunostint5., ea zimbi rgsfdtat, i Inchizend

ochii Ii

trimese o stirutare, cu una din

acele mis,c5ri gratioase ale guril, can deli

senzatia delicata a unei sdrutdri immateriale amendoi simtiall cum trec prin aer

valuri de lumind, de tineretd i de iubire.

dupit prnz, cAnd se Intoarse Dan

de la judeditorie, gdsi bAtut in prete un
program In care emit hotrlte ceasurile
de somn, de lucru, i de recreatie, ca la
pension : ea IT Eicuse ordine pe biuroti,
dtlimara de cristat era spMat5. frurnos,
pe coperta unuT caet no scrisese cu litere ca de tipar : 0 viEATA PIERDUTA de
.5,i,

V. DAN.

- IV place tie titlul dsta?

Tu mi rat spus...
Da, Inse-acum, cand II ved scris....
Ao

vieald pierdutei de V. Danv?... nu merge

am s caut altul...
Apol citi anc'o-dat5. programul, II gdsia

perfect. Aceasta era 'nteo Vineri; se hotari s 'nceapa de Lulli. A doua zi primi
0 scrisoare de la Priboianu.
www.dacoromanica.ro

- 302 Frate Dane, vei fi Oat din gazete ce

1.5rdbohl am avut noi pe-aici cu alegerile ;
de i tiii, ch pe tine politica nu te intereseazd, totui Intru cat se leagd cu uniT
din prietenii i cunoscutil tel, i fiind-ca

mil plin capul numal de asta, 'vet fi silit

s'o Inghiti de astd data. Eu m'am ales ca
independent, 'am luptat din toga inima
ca sd'I scoatem pe Stelian In local Jut

Veronescu PrisdcanT, dar a fost imposibil

cu tot ajutorul pe care ni Fad dat prietenii
din loealitate; a tiut onorabilul sd se fac4
util i actualuluT guvern... se zice cd pre-

fectul a luat din afacerea asta opt ma de

franc! ; dar i'i scoate el Veronescu I *i

and te gandeti c bietul Stelian a luptat

ase an!, 'a scris, 'a tinut discursurf,
'a foat topor de oase, ba s'a bdtut i 'n
duel pen tru Domnul uGlaston al seri f
Cum II maT iubia cand erail In opozitie
D-nii X. i Y., il gdsiail genial, ale nu'i
fdgdduiail! i azT, cand sunt minitri, nici
nu vor sal mai tie. Aa cii. vorba noastr
s'a Implinit din nenorocire : Stelian a r6-

mas pdcalit. Pdn'acum nu tie nici el de

ce ssa, s'apuce, eu i-am spus cd Alarma
II ateaptd cu entuziazm. Petroni II tot
bate capul s facd cu el o revistd literard.
www.dacoromanica.ro

- 303 Graur s'a mutat la m'atu-sa, nu l'am

mai vezut de mult; mi se pare, dupd cat
am auzit, c e in dirdora insuratoril...c'o
profesoara de la *coala centrala, (D-oara
Mironescu), o fat foarte instruit ,i frumuica, mi s'a spus. Am cunoscut pe ti-

nrul Lambrino, e un bdiat de isprava ;

luna viitoare concureazd pentr'o catedra.
la Universitatea de-aici; dar se zice c'a
dasclii notri a de gaud sal rada, fiindc'ail aflat cal socialist. Lambrino tatal,
care nu seaman de loc cu fiul, de-aceea

poate nici nu se iubesc amendoi, e in

cautarea unui portofoliii ministerial.., pro-

babil c'are sal gsiasca, dar nu aa curind, find MIc nal i putin deochiat In
partid. Ce-ai zis and ai vezut i pe Razi
ales deputat? *tit' c dupa ce-a luat prerniul de la Academie, nici n'a mai dat pe
la Macareasca. Bietul Borceanu I c pe logodnica n'o plang. Nu'i aa ci. sunt in
buna companie? Dar sd mai vezi ce tipuri
impodobesc camera asta Avem i unul
despre care se zice cal femee ; te miri
de unde i-a rhai scos. Ghici cine mai lipse*te?.. Nepretuitul Bimbiricd! Meat, Gamulea e menit sa Re deputat, i va fi....
s'a multumit de o cam data c'un post de
www.dacoromanica.ro

-304

sub-prefect ; frumoasd administraiie trebue

sd facd el pe-acolo, ce zici?....

Dar tu cum o mai duel, ce mai serif ?

Malt o sd mai stall acolo ! Primiti gazeta

regulat? cd de citit, nu ve- mai intreb.

Sper sd ne vedem la yard. Mi-e dor de
tine, i'l'i string mAna in gAnd.
C. Priboianu.

Dupd o lurid' Dan emotionat, cilia Anei

primal capitol din roman : se 'ncepea c'un

tablog de la sat ; o hor in ziva de pnti,

scrinciobul din bdtlitura edrciumel, lutarii, chiotele i veselia celor tinerf, oala cu
yin pe care eel mai in virstd i-o treceaii
unul altuia, i sfatul femeilor, i jocurile
copiilor; ce-v.a ma! la o parte an Medd
slab, cu fata i mdnile ca de ceard, edea

trist land ma-sa, i privia la hord; asupra acestuia se indrepta simpatia i inte-

resul autorului, el era destinat sd fie eroul

roman alai.
Ce zici?

Si
Dan se nita in ochil And cu atdta
%
fried, in cat ea, numal de mild, il spuse
al place. Dar a doua zi, luAnd iar vorba
despre roman, i vdzend a Mel el nu era
tocmai multumit de ce scrisese, li spuse
www.dacoromanica.ro

305

drept : pdrerea el era dr din vieata unor

oameni de rdnd, nu se poate trage un subiect frumos de roman ; taranul traete aproape ca un animal ; ce sentirnente, ce
Igandiri ?...

Dan 1i ardta, cu o trista blandeta, cat

de mult se In.5ea1a ea, i cat de rtil Il
face s'o auda vorbind ast-fel ; el it dove-

dia ca aceti oameni de jos sun t cu mult

superiori i, din toate punctele de vedere,
mai interesant.r de cat acei nobill paraziti
din pdtura zisd aristocratica... Ea '1 Intrerupse cu un aer plictisit...
Le tid astea, pi le spuneai i Ia
grozav !

te

El tacu. Suficienta i dispretul cu care'i

vorbia Ana 11 detepta o multime de reIlectii penibile.., Va sa zicri nimie nu se

prinsese in mintea el din ce semnase

toata dragostea lul, toate silintile
lui de a-i sugera idei mai generoase, de
a o face sa gandeasca si s sirnta ca el,
fusesera zadarnice ! In momentul acela
el

Ana i se infatia ca o fiint perversa, care

furase iubirea i cele mar

sante credinti ale lul, ca sa'0 rida. de ele.
Ea aducea In viata ml deartaciunea oarbA
i lipsa de orl-ce entuziazm a atator geii amagise, II

20

www.dacoromanica.ro

- 306 neratii de trintori, deprinV sd alba toate

i sd urascd munca....
*i toata ziva nu 'i mai vorbird. Dar
dupa mas, Dan relua discutia. Atunci se
Incinse o cearta crudd, Inveninata. Sul letele lor tremuraii de ura ; o pofta bestigla.
de a se sfaia Ii apucase pe arnOndol ;
de-a gata,

ochil, In cuvintele lor deborda ca o

dupianie veche, intunecata ; i ne mai
stiind ce s 'i spue, cum s se loveasca
mai dureros i mai adanc, 1.1" aruncau
unul altuia pacatele nearnurilor, noroiul
In

umilintele familiel ; atatea intimitti pe

cari i le spuseserd In ceasurile lor de inhire, alimentaii acum rutatea, setea lor
pi

de a se rani, de a se injosi cat mai mult

unul pe altul. *i fiind-ca Dan avea totu1
aerul until luptator mrinimos care-ar pa-

tea sh dea o lovitura supremti, mortala,

dar nu vrea s'o dea, Ana, furioasd, nebunk prin una din acele neasteptate pervertiri de simturi i vijelii morale care tulbura si rstoarna toga econornia unul suflet, se pomeni spuind cu voluptate lucruri
oribile... Ea pronunta numele lui Peruianu; i 'i fAcea un biciii din propria el ru-

*ine, un bici cu care pedepsia amarnic

pe nefericitul Dan. In betia el de a tor-.
www.dacoromanica.ro

- 307 tura, de a da lovituri ireparabile, II spuse

c unchiu-seil e un om superior si cd ea
l'a iuhit, i c '1 iubeste Arica.... Dan se
ridica i fcu un pas spre ea. Ana dete
nfl tipet de groazil. Lori incepu s plang5..
El simti o rupere bruscd, o discordare dureroasti In tot trupul, i, In constiinta lui,
ca Intr'o vlvgitae de incenditl, if trernurard

de o-data toate gandurile...

Nu te speria, ed
fac nirnic...
IsT lu pldria i ei.
Cu mAinele la spate, fiuerand In nestire
una i aceeasi fraz dintr'un cantec uitat,
el mergea Inca In linistea i recoarea
nopteT. i ce 1impez i usoare i se pArearl
gandurile ; atdta doar Ca '1 lunecad prea

repede ; din and In cand el se opria In

loc, atunci nu mai fluera, i nic gAndurile
nu mai nvaliad asa iute ; privia la palcurile de stele de pe cer i pared se rnira
ed nu le-aude cum fisie prin aer, atat era de
adanc tdcerea din jurul luT, s'atat II erail
de rafinate si de atente toate simturile,
dar mai ales auzul ; i mereil se observa,
vroia sa" 'sT dea seamd perfect de tot ce
simte: mai antAT o multumire generald, care

provenia din faptul ca s'a stpAnit, i eh

n'a lovit'o, s'ar fi mustrat toat vie*.

www.dacoromanica.ro

- 308

de o asemenea brutalite , apol Isl amintea

vorbele lui, vorbele el... si cauta sh se lepede de orl-ce ura, ca sa poata judeca
senin : dar tot calmul acesta pe care si-1
impunea era factice : asa bund-oar, el nu
era in stare sa deosebeasca bine rat adever putea rknanea din vorbele Anei, dand
maniea la o parte, el nu pricepea ca '11
betia el de a face re'd, spusese minciunl,

isi detaimase propria ei vieata, cu pofta

cu care unil furiosi isi smulg pdrul si se
bat cu pumnii in cap. El credea cd e foarte
linistit si judeca re"ce, cand isi propunea

sa '1 spue : Down* find-ca iubesti asa

de mutt pe scumpul Durnitale unchill,

bundtate si du-te de trdeste cu ell

fd

*i

parc'o si veclea plecand, cu sluga, cu Lori

si cu tot ce era al eI. Lui nu-i pdsa. Se

Audi
un moment la ce are & ziert luts
mea... prietenil lui. Ridicul ?... de ce sa
fie ridicul ? Cati 1111 se- despart t Din moment ce nu se mai inteleg... In clipa aceea
H fulgerd un gaud straniii, inflortor :
Aria s'a sinucisD. El tresari, si'si intoarse

capul... i s'a parut c'a auzit un glas strigandu'l din urnid. Luna se ascunsese dup

un nor. Dan fugia spre casa, Ingrozit detabloul pe care nu si-1 mai putea sterge dia

www.dacoromanica.ro

- 309 inchipuire..In odaie era intuneric, intr

binior, picioarele it tremurati de spairnA,

trase-un chibrit... Ana dormia, !LTA Lori,

cu fata spre perete.

www.dacoromanica.ro

XVIII
De-acu numal e nicl un pericol, darputea s'o ph4easc5.

Bine din ce ?... nu pricep.

A luat ce-va, probabil ; o persoand,.
ap de bine constituit, nu avorteazd din-

tr'un lucru de nimic... acul yard_ ca s

presupul c'a recit, e greU, nu'T ap? Sh
stea 1initit 'n pat ; mal tree eft maine peaict.. noapte bun'a!
Ana, culcata pe spate, cu mAinile 'ntinsepe plapomd, privete fix in podele. Ca perna

e de alb fata el vistoare, cu perul dat

la o parte de pe frunte, cu ochil Wag,

mhriti de slabiciune. Dart se apropie cut

sfiiald de pat. Ea clatind incetior din cap..
Nu dorm, stall aa.
Si 'I intinde maim si. i-o recoreasc.
www.dacoromanica.ro

- 311 -Ce ti-a spus Doctorul !

A zis ca... sal star IinitiL. Te rnal
doare !

Nu, putin... Me iubestI?

De ce me 'ntrebt ?... Tu stii bine ca
te iubesc.
Dan i pleacd gura pe mAna el ferbinte.
Ana inchide ochil, s'adoarme. In odale e
un miros cald de salve ; luna plin bate
'n fereastr, un grief chirde dup sobh. Ia

picioare, la capWiul Anel, Dan, cu bratele Incrucisate pe piept, stai s'o priveste
mult, atentiv, ca i cnd ar cduta, in repausul figura el, secretele, alcdtuirea acelei
naturi ciudate, pe care de douf ani o studia

si n'o putea pricepe. Ce nu i-a spus ? In

eke chipuri n'a Incercat sh'T sugereze gn
durile, i dorintile, i entuziazrnul lui ?...
De cAte orl, cu ochil Inecaci de lcrimi, nu
sTa rezemat capul pe genunchii el, si n'a
irnplorat'o sa 'I fie mita de vieata lul., sa '1
iubeascd, sA fie bun cu el, sa inteleagd.
*'atunci ea deschidea ochiI mari, o ce frunaosi, ce dulci ochi avea atuncea, i cu ce
glas incnttor ti spunea : dar te 'nteleg,
te 'nteleg, si te ador ! i el II sdruta manile cu recunostinth... cAte-va zile inimile
lor se sirntiad aproape, gandurile lor erail

www.dacoromanica.ro

- 312

acelea0 ;

'apoi de-odatd li se strica iar

toata ferieirea ; Ana nu maY era a lui, o

simtia cum II lunecd din brate, ca ceva
fluid, impalpabil, iar o pIerdea. Ce de iluzil,

ce de vieata stricatd ! 0, cat de puternic

l'ar fi fa.'cut, cata lumind i intensitate ar
fi dat mintii lui, i cat de sus l'ar fi ridicat, dacd, l'ar fi inteles i l'ar fi iubit, aa
cum visa el odinioaral... acAno, Ano, unde'f
snfletul tti, pe care '1 caut de atata timp

i nu '1 gdsesc ? Oare nu s'ar putea, deaci 'nainte... II6mase pe 'ntuneric, se trecuse toata luminarea. El dete perdeaua la

o parte, luna arunca 'n odaie o lumina

fantasticd, de vis. LuI nu 'I era somn. Sa
fie Ana bine, gandi el, ce frumoasd, primblare-am face !D

In momentul acela 10 aduse-aminte de

noaptea 'n care i-a spus lul Priboianu amorul lui, era tot aa, prin August... Se culcd,
i 'nchise ochil de voluplatea odihnel ce i se
rdspandia !fleet in tot trupul ; numai atunci
IsI dete el seamd cat era de ostepit. Cate-va
minute nu gandi nimic. Ana respira lini-

*i el, ca s'adoarrna, asculta In tcere

suflarea ei cadentat ; apoi 10 Inchipuia c
e tnteo barca, pe-o apd linititd, nemrginit... un sentiment vag de lunecare 'n intit.

www.dacoromanica.ro

- 313 tuneric... era la pragul sornnului, cand o

tresdrire violenta II zgudui tot trupul, una
din acele tresdrifi ce par o smucire bruscd
a viestii speriate de atingerea mortii ; gandurile inceputh a cla ndval in constiinta
lul alarrnatd, aducend cu ele suferinti ascunse, scotend In Iumint de-oclata amtird-

ciuni necunoscute, can i se strecuraserd

In suflet, pe hesirntite, ca o otrava lentA.
Nicl oclath nu i se lArnurise asa de bine
vieata lui nenorocitd. It reveniail unele fraze,

unele atitudini si privirl de-ale Anel, pe

carl numai acum le 'ntelegea, si pared, sumia pldcere de a le analiza, de a stoarce si

de a destfla in el tot veninul, toata

do-

rerea ce se ascunclea in sensul lor... alJn

copil? dar a prefera sal mor... Ce oroare !

A, tiia el acum cu ce se lega vorbele

acestea in sufletul Anel ! Nu era strigatul
noel amintiri de groaza si de rusine, care
se destepta in ea... alt-ceva o fcea s aibh
oroarea unel sarcini : era femeea cochetd,
amorezata de frumuseta trupulul el ; gan-

du! de a 'si vedea taliea groasd, soldurile

diformate, i rumeneala retrasa din obrajii
el pentru catva timp, nurnal gandul acesta
ornora in ea instinctul sfant al maternitatii.
*i Dan 10 aducea aminte de toate certurile
www.dacoromanica.ro

- 314 lor, de toate greutkile si nevoile prin cart

trecuserd amendol, si 'n fata carora ea se
ardtase pururea enervatd, lasd, incapabild
de a gdsi pentru el un cuvent, o cautaturd,
care WI consoleze, sa'i dea curaj, sd'i dea
puterea de a spera si de a lupta. 0, ce glaciald, si mutd, si exasperantd tristetd yedea pe fata ei, In momentele acelea de
strimtorare si de lipsti !... Se gandi la Albert, care venise cu Miba .5i cu fetita lui.,.
ce fericiti erad, ce aer bland si discret, de
femee curninte si superioard, avea ea, si
cum se 'ntelegead de bine unul -pe altul !
Ce frumoase zile-ad petrecut Impreund !
Cath bucurie sirntia el cand vedea pe Ana
vorbind cu Miba ; seara esiad cu. totii la
prirnblare; soarele se scobora incet dupd
deal, umbra curgea pe ses, se Inpanzia ca
o apd, un parfum de iarbd cositd imbal-

sdma aerul, si ele mergead la brat Inainte, ei rerndnead Inadins mai In urma,
une-ori se ascundead in dosul unei cdpiti,
ca s'a le sperie. Ca un vis ad trecut celepaIru zile, cat ad stat irnpreund. Albert era
prbfesor la Universitate ; el era iubit, fericit, sigur de vieata lui... Miba II adora!
C'o septemand inaintea lor fusese Priboianu ; acelasi suflet bun, vesel, entuziast,.

www.dacoromanica.ro

- 315

aceeai tinerete i senindtate de ganduri...

Toti prietinii lui munciaa, aveati un ideal !
Totl mergeati lnainte, nurnal el 41 perdea

vremea, 41 sleia toate puterile mintil pe

certurl, .5i neintelegeri, i griji, earl nu se
mai ispraviati. *i. el 11 cred fericit, sunt si-

gnet di el scrie i ca Inteo zi are sa dea

la lumina opere marl, ulinitoare...
Nin o ! d raga !

El sari speriat. Ana gemea ; o dureresurda. 11 curma respirarea, fruntea'l era

brobonit de sudoare. Afard se lumina de
ziuri. Dan se'mbraca. iute, i alerga dupa
doctor.
Peste-o saptemand Ana era bine. Cu ce-

dragoste o purta de mand, ca pe-un copil,

In primele zile de Intremare ! *i. ce sfant1i

i se parea figura el palida, .i m*drile el

incete, delicate, i glasul el dulce, de a
blandeta. ferrnecatoare. Toata fiinta el i se
parea schirnbata, regeneratd.

Dane, tu n'ai mai scris de mult...

.5i fticead proecte. In tard se pornise decatva tirnp un curent sanatos, idei generoase Insufletiail tinerimea care se ridica,.
lumea Incepea s citeasca *i sa distinga. lucrarile de adeve'rat talent, din toate prtile-

sufla ea o yieata noua, ca un vint de priwww.dacoromanica.ro

- 316 mttvard, care-alucea sperante mail, i dor

-de muncd, i entuziasm.
Da, are O. scrie ; la iarnd are WO puNice romanul. .5.i ei facearl socoteald :

-cinci mii de exemplare, a patru lei... se

vind de sigur inteun an !... produceati net
zece mil de lei ; dar sa nu ia banil cu tiOita, c'd nu'nteleg nimic aa ; s roage pe
Priboianu sii'l stringd, grmadd... i'n vrernea aceea el are sd scrieal cloilea roman,
'atuncT ail sa se mute la Ducureti, o s
fie liber... de and visa el lucrul acesta !...
sh'.T poata' asigura vieata aa, sa' scrie cate

un volum pe fie-care an... cu ce drag ar

lucra! are-atatea'n cap... le vede, doar s
le-atearnd pe hartie. Ana va traduce romanele in frantuzete. Ce fericifi or s5. fie !

In toti aniI or sh piece pentru cdteva luni

in strainbtate... *i amendol, in momentele
acelea, credeaii, vedeati aevea desfurAndu-se inaintea lor fericirile de cari vorbiaii.
Era o noapte uritd, pe la sfaritul lui Octombre. Afard ploua milrunt, i urla un
vint amarnic, ate un vertej se repezia cu
manic in ferestre, de para se cldtina casa.
Ana dormia. Dan scriia, adecd se chinuia
s scrie, cacT pagina pe care-o incepuse de
c u seard era de-abia la jumetate... i ce de
www.dacoromanica.ro

- 317 tersaturT ! co randurT Incalcite, lndescitrabile, *i cum aratail de bine dezordinea din
sufletul luT! De doue sptdmanl avea o durere de cap, distrug6toare, ,i se forta sa
scrie, i nu putea, i asta'l facea nervos,
intabii, 11 Imbolndvia i maT rii; din cand
In cand 11 apuca un sentiment de coVaritoare revoltd, scarnia din clintl, i rupea coildeiul, descarcanduV mania inteun
ah ! de o profunda disperare ; *'atunci
holba ochil i se uita speriat In jurul... In

fata AneI se arata Iinitit, vesel ; dar uneon 11 trecea cate un junghig maT ascutit
prin creerT, i figura WI lua o espresie desuferinta, pe care nu 'I-o maT putea ascunde.

e reii? It intreba Ana. aNu ;

foarte bine... *i lua alta vorba. Ana se ingrija dacd'n adev 6r s'ar putea vinde cincr
mil de exemplare ! aceasta o preocupa pe
ea maT cu deosebire ; Dan o asigura merefi ; dar numal el tiia ce era In sufletul
I ut

0, ce red II facea in noaptea asta

vijelia de-afara : el auzia In vuetul vintu-

lui glasurI omeneti, gernete confuze, departate, gen Inchipuirea luT bolnava luneca tablourl spiiimntatoare, nemarginite
pustietatT de mare, cordbiI earl se scufundart In valurT.., i veutul, vntul acesta si-

www.dacoromanica.ro

- 318 nistru, i se parea c'a adunat de pe oceane

tipetele desperate ale naufragiatilor ,si le
poarta prin lume. Era tarziii, aproape cloud...

se culcd. Cerca sa'O alunge vedeniile urite

cari'l napadiail ; deschise ochil In In tunelie ; un sentiment de apasare, de lipsa de

aer, Il facea s caste gura i sa respire

lacom. 41 Muse arninte de ultima ceartd
c u Ana: venise vorba de Draghici, , Dan, cu
oare-care sfiiala, o Intreba dac a fost ceva

adevrat In svonul care se facuse o data la

Sinaia... Ana nu Oia nimic. *i din cea mai
lin*itil discutie, se pomenira, pe nesimtite,
IncaeraLl la sfada. Ana zicea ca Draghici ar
fi flicut'o fericita. Dan, Intr'un moment de
revolta, i ca s'o urnileasca, II spuse ca

Draghici n'ar fi luat-o, pentru ct era sciTac. In urind el s'a cait arnar, 'a rugat-o
sal. ierte, i s'ail Impacat.... dar eke cuvinte inveninate nu4I aruncaserd unul altuia, de eke ranI profunde, iremediabile
nu tremura sufletele lor, pe cand el se
imbrati,sail In frenezia Impacdrii !

Din ziva aceea Dan remase pe deplin

convins, cd Intre el i Aria e o prdpastie,
un gol imens pe care cu nilllie nu'l maT
poate astupa. Gaudul ch el n'a fost In
stare s'o facd fericita, ca inima ei tanje.%e

www.dacoromanica.ro

319

de dorinti pe earl el nu i le poate 'mplini,

ca toate aspiratiile lui de a se face folositor lumei, printr'o munca pacienta i
dezinteresata, pe ea n'o miFa ,i n'o InedIzesc de loc, gandUl acesta il urnplea
de-o desperare intunecatd, la, zdrobitoare. Va -s zica, ea nu pretuia talentul
Ira de cat ca pe un mijloc de a ca*tiga
parale !)) Mandria, inaltarea morala, clivina

seninatate pe care ti-o da cons,tiinta c'ai

facut bine, i ca n'ai trait degeaba, multurnirea intensa, farmecul nespus pe care
'1 simti in expansiunea generoasa a proiwiei tale vieti, amorul sfant pentr'nn ideal,
jertfa, gloria..,. toate acestea pentru ea

erati vorbe goale, aiur6rI de om bolnav !

,-,i se hotari sh nu mai vorbeasca cu Ana
de cat de lucrurile earl o interesail pe ea.
Dan inchise ochii, nu'i venia somn ; frun-

tea 'i ardea; simtia intre temple o durere

apasdtoare, Infundata, cu svCcnituri cull
fespundeati In ceafd, gura'l era uscata, amark stomacul lquit, i parcti'l alergati
furnici In tot trupul. Imagini rupte, invalmdite If treceati cu o iuteala vertiginoasd

plin contiinta. Vntul s.uera In str4ini,

i iar ti aducea privelisti Ingrozitoare, cordbil inecate, oameni disperag cad se awww.dacoromanica.ro

- 320

gatail de valuri.... de-o-datd simti o wan

rece pe calcgia, i 'I trase lute piciorul ;
un moment rrnase inghetat de spaimd....
ce prostie! mi s'a pdrut i instinctiv II
duse mana la cdlcaiul strng i se pipai,
ca i curn ar fi cdutat sd'O reproducd impresia. Cercd sa'I inchipue un om aplecat pe brand la picioarele patului : atuncr
vezu bine in intuneric un cap necunoscut,
hidos, care s'apropia incet, se inclina cu

ochil bold* la el... u, ce figura de seldescliise ochii ta sd n'o mat

batic !
vadd; apd iI intinse piciorul, *rnadins
i 'I aeaza exact in pozitia, pe care-o
i

avea la incellut... sa vqdem clac'arn sal mar

iint o-datd maim aceea rece... .0 el a*tepta, cu 0 concentrare de aten tie, ca i curn
toatd shntirea i s'ar fi IngrAmadit in calcaiii... nimic ; cons.tiinta WI, in luptd cu
somnul, sldbia, se intuneca... de odatd dete

Un strigat de groazd ; mana rece, evocat

de. propria hfl inchipuire, venise...
Ce e ? intrebd Ana speriatd.
Aprinde te rog lumindrea...
Ea se sculd; bajbdi pe masa'. ; in odae
era cam frig, 0 manile et trernuraii ; trase
un chibrit, i clipi tare ca sd'O scuture
ochiT de zapaceala somnului ; cu lumina-

www.dacoromanica.ro

- 321 rea 'n rn4ri se indrept spre'Dan, dar o

data'. se 0136 Irndrmurit ca 'n fata unuT
spectru. Atund el crezu cd Ana a vzut
in adeve'r pe cine-va 'n odaie.

Dane, ce ai ? Me" speril... Unde te

uiti -asa ?

Sgrebulit in coltul patului, Dan trernura

ca varga i cata cu spaimd in toate partile. Ea puse lurninarea pe masa si se asez
lang5. el; 11 lu mAna rece i i o strinse
cu dragoste, pi vorbi bland, milos.

Linisteste-te, pentru Durnnezeia pi

spune'rni, ce e? Ce-al visat ?
Dan 'sT veni in fire, i durerea de cap,
intrerpta de emotiune, iar II apuca.

El li spuse c n'a pntut dormi de loc,

ca sgornotul vIntului de-afark Ii enerveazd,
cid alucinatli...._ Ana nu se mai duse
si

in patul el ; ei adorrnirrt irnbrtisati ca 'n

vrernile cele bune.

21

www.dacoromanica.ro

XIX
Dan e din ce in ce mai nervos. impricinatii nu mai gasesc In el pe judecdtorul
calm i bun de-o-dinioard. Prezidentul tribunalulul din Vaslui, i-a atras .atentia,
printeo scrisoare foarte a micala, asupra
cator-va hotariri date cam In pripa.v Subprefectul II sapa. Vieata cu Ana ajunsese
un _suplicill Ea nu putea pricepe cum atatia
oameni, cu mai putin talent i cu mai Mind
invttura de cat Dan, ail tiut sa'i croiasca
o cale cu mult mai band, 'aii mers *Main te...

pe cand el tot neprocopsitp a rmas, F,4i

pe subiectul acesta se hartuiail vecinic.
ks mai intelege sh fie cine-va mandril,

cand are cu ce ; dar aa...

*i ce-ai poft.i Dumneata ? Sa fac ode
min4trilor? Sa linws,esc pe Voda, ca sa',i
faca pomand cu mine ? Asta al vrea ?...
www.dacoromanica.ro

- 323 Fireste; claca nu poti sa tret altfel...

de ce nu? Alta cum fac?

li'i

bine. Nu te vezi, in ce hal esti, si 'n ce

hal m'ai aclus i pe mine?... Dac'as fi stiut
ca toata vieata ai sa. n chinuesti asa...
Nenorocito, In ce noroid me' Irnpingl?..

Fugi, ea mi-e scarbd, and te-aud...

Uf,

ce femee ordinaral...

Dan tranteste usa furios si se duce in

cea-l'alta odaie. Ana rernane plangnd
blestemandifsi ceasul In care s'a niiscut,
Taticule, ce esti tu asa superat?...
eci nu te-a iubit mama? da?... ca n'a fost
mama curninte si gigea cu tined? da?...
Spune, c5. IT dad bomboana.., spune... c.
tu es11 fetita mea care te iubesc i 1.1 dad
prajitura... ia stal... sa te pup...
Lori Intinde rntinutele dupa' el sa

'1

prinda, i aline calea, s'aterna de haina

hit Dan se poartd, aiurit din colt In colt,
el n'aude, nu vede, nu siinte. Doarnne,
cum m'am
lat... cat sunt de nenorocit.! Yorbele astea II revin mered In minte,

ca un refren al gandurilor lui triste, neinchipuit de triste. Unde maT sunt visurile

frumoase ale tineretei ? Ce s'a facut cu

iubirea S1 cu entuziazmul inimei lui? Nimic din ce-a sperat !... toate i-at esit pe
www.dacoromanica.ro

- 324 dos... Ce neam de oarneni Mr noroc !

nu e nirneni sal inteleaga! Cat era ei

de bun... i ce dar are femeea asta de-a'l
scoate din fire i de a'l face red !... Oh,
cum ar vrea s'adoarrnA, s'adoarrnA i sa.
nu se mai detepte,
Taticule dragd, nu mai fugi aa, stai
s te pup!
ruga biata Lori, i cat de
Ce dulce
gratios hi ridica fata i 'i cauta privirea,
i cum tropalaii prin casd draglaele ei
piciorup !...
Asternpara-te-odata i lasd-rnd 'n pace... pleach de-aicI
fet4a se retragea de-o parte, cuminte,
si '1 privea lung cu ochil el marl *i supdrap.

Scene de astea se repetaii mal la tiecare doud (hie.

Cand pleca la judecatorie, pe drum se

pipaia speriat, crezdnd c poate i-a ultat
paldria, sai cravata... bite() dimineatd,
era pe la sfaritul luX Marte, Ana 'i spuse
hotdrit Ca s'a sAturat de mizeria asta, i
c se duce la sord-sa.
FA ce tii, H rdspunse Dan, cu o suprem disperare, i eV.. La primarie cis-;
luiaii, pe prispat cati-va consilieri i nowww.dacoromanica.ro

- 325 -.
tarul, care ii avea, despre toate cele,
ideile i reflectiile lui personale. Dan ii
salutd distras i trecu 'nainte.
Ia aista orn fericit, zise notarul, ditept, invlat, i ce cocoand frumoasd are,

i cum se iubesc amndoi... halal de el

Ce le pasd ?...
Era In edintd, si pronunta o botdrire...
la mijlocul unel fraze i se fdcu deodatd in-

tuneric In minte ,i 'i perdu irul, fata i

se crispd trite() peMbil sfortare de reculegere ; el gAngdvi de cate-va orI aceeaT

vorbk ochil i se umplead de grijd,

de

spaimd, obrajil i urechile II ardeafi ;

puse coatele- pe rnas i 'I lsd capul In
maini. Cand 'i ridicd fata, era alb ca liartia. Rug pe ajutor sli. continue, i plecd.
Din ziva aceea contiinta lui Dan se puse
la pandd Cu tot dinadinsul. Vorbia rar, incet, ,i evita ori ce discutie cu Ana. Ochit
lui pdreail a privi mai mult inhiuntru. IT

cumpania mersul, glasul, cele mai mici

gesturi. La fie-care moment cauta sd ',T
dea bine searnd de tot ce face, i de tot ce
se petrece 'n el. Adesea lucruri de nimic
il Impresionail puternic, cuvinte neinsemnate, intmpldri obicinuite, se exagerati in
atentia lui de maniac, luau proporiii iin-

www.dacoromanica.ro

- 326 telesuri de evenimente estraordinarg, 'atuncI inima 'ncepea s 'I bati tare, ap de
tare ea el 1i auzfa sangele cum II svOc-

nete 'n cap, i tot sufletal lui vibra naucit, ca de-o nenorocire fatala, ireparabila.
Cate o-data 'i deschidea ochii mari i pri-:

yea curios la lucrurile de prin prejur, ca

un om ametit, care vrea s '1 dea seam&
de local in care se afla. Glasul i se schimbase, cdpatase uti re'sunet profund, mistedos ; o melancolie dulce, de copit bolnav,
i se fixase de figura.
Ce al lu Dane, de ellaa... fail chef ?
Ea ? N'am nimic ; ce sa am ?

De cat-va timp nu mai scriia, nu 'I venia sa s'apuce de nimic, ceasuri 1ntregI
sto uitit, i nu scotea o vorbd ; la scrisorile prietenilor nu mat respundea. Intr'o
zi Ana cercd sa '1 aduc'arninte de roman,
de planurile lor... dar el ii spuse eh tie,
are el grija... o raga' aa de bland s '1
lase 'n pace, sa nu '1 mai intrebe de asta,
ea ofta i nu mat zise nimic.
Noptile eraa Ingrozitoare. De cum Ii
punea capul pe perna, gandurile Il navahail in dezorcline, i contiinta lui lupta ca
s se desfaca, din valmaag, din valurile
care-o acoperiaa, is iasa la lumina. Sim-

www.dacoromanica.ro

- 327 tia in tot trupul o ctildurd'o tulburare penibilrt, deschidea gura i trgea aer mult,
ca sal V umple golul pe care 'I avea 'n16untru, cerca sd princla cdte-o imaginA
deslr*tA, srt V fixeze gAndul pe ce-va, i
nu putea. Toate i se rupeail i i se amestecati confuz In minte. Figurile cunoscute,
pe care vroia s i le reprezinte, apdreail
diforme, in inchipuirea lui, ca 'ntr'o oglindd stricatA. Cduta sa dea membrelor

lui atitudinT cornode, odihnitoare, *i peste

cate-va minute, trebuinta de a se Intoarce

i se impunea cu o putere imperioasd, obsedantd, In potriva cdreia vointa lui slabd

cerca s lupte, se lntindea in sfortrirl dureroase, 'o data se discorda, atund '1 cuprindea un sentiment de silk de discurajare, i se 'Area c'a plesnit un resort In el,

ca o putere ocultd, strind de vointa

lui, II Impingea trupul gra' *i molqit, si
da bratelor i picioarelor lui alte atitudini.

Aa se canonia pAnd despre zia. Uneorl, II fura somnul, i. o-dat simtia cA se

micd patul cu el.... tresdria speriat ! ca
un fier ars II trecea prin inim6, il urnplea
de-o nelinite nb4toare , .s,i iar Incepea
O. se observe, srt se spioneze, cu un sentiment de spaImrt superstitioasri, In fie-

www.dacoromanica.ro

- 328 care impresie, in fie-care licdrire de gand.

Dirnineata avea arnetell ; de obiceiii, and
se pleca sa se spele *sirritia o intunecare
subit a con*tiintil, o clipa I*1 pierdea e
chilibrul, trupul lui pornia sa caclii. 'nainte,
.*'o data se opria, *i se retragea ca de pe

marginea unei prpastil. El b6gase de

seama ca directia in care i se lasa-capul,
in

acele clipe de ameteala, venia cam

i '*1 aducea arninte Ca tot

In partea aceea, sub templa, i se localiza

spre stanga :

mai adesea durerea de cap. Intrase la

griji.

controlul, examenul acesta, pe

care ti-I racea la fie-care moment, II oste,

nea i 'I intimida mintea, neutraliza o

parte din spontaneitatea emotiunilor, din

libera functionare a puterilor lui suflete*ti.

Ca un orn care '0 -pierde intru cat va

cumpetul, mersul *i mi*carile lui naturale,.

cand *tie cd '1 observam, tot a*a gandurile, caracterul i toate apucaturile lui Dan

se alteraii, incetul cu incetul, sub privigherea continua, obsedantii, a ochiului aceluia neadormit, tulburiltor, care se cdsca, din ce In ce mai mare *i mai speriat,
In con*tiinta MI. 0 clipa de distractie, ui-

tarea unui nume ,

spaima,

ti

dadead fioruri de

toata figura MI lua o expresie

www.dacoromanica.ro

- 329

de nelinite i de alarrnare, ca'a fata noel

mart primejdii.
Ana il vedea In toate zilele, nu'i putea
da searnd de schirnbarea care se fcea In
el. Neintrerupt preocupat de flinta ei, de
dorintile, de regretele i de soarta ei, ea
. se uita la Dan cu ochi din ce in ce maT

osteniti, aproape indiferentl, ca la un om

cu care s'a obicinuit, gi'n care nu mai descopere nimic nal. Se mira ea singurrt de
admiralla i de entusiazmul pe care i-t inspira o-dat ornul acesta, de influenta pe
care-o exercitail asupra el vorbele, gesturile, privirea lul, tot- ce emana de la el.
-Curn a putut fi oare atAt de -naivrt... .5,i de

proastd, cacl e o curat prostie s te extaziezi aa, cle-un om

ct toti oamenii I
Gandurile el treceail cii o nespus jale,
de la iluziile pe cari i-le fcea in pension,
la vieata el deacurn, atat de sarbddb. .5i de

nenorocit.... E curios, cum Ana nici odata nu se incercase, sd'gi dea socoteald
de imprejurrile in cari Dan a venit s'acopere, cu immaculata luT iubire, durerea
i ruinea de care sangera Inca inirna ei.
*'adesea, seara, cand se desbrdca i'I vedea in oglind5 umerif goi, bratele albe,
trurotunde, perfecta alcdtaire a figariT

www.dacoromanica.ro

- 330

pului e, o cuprindea mita de-atAta frunousete, condaninat sd se stingh in inchisoarea asta mizerabild, in pusnicia si
selbdtdcia asta, unde nimeni n'o admira,
nimeni nu'i mai stiia de stire. Ii aducea
aminte de rochiite elegante pe care le
purtase, de baturite 'n care strdlucise, in
toatd splendoarea frurnusetii el, si de
cuvintele dulci, soptite, neintelese Inca

pe vrernea aceea, i de privirde catde,

pasionate, pe cari ea parc le simtia, ca
pe-o suflare gadilitoare, cum it lunecaii pe
la ceafd, pe subt bdrbie, si '1 infiora umerii i sinul a de fecioara', o umplea5
de- o senzatie necunoscutd, de-o moliciune

tulburtoare, dar voluptoasd, de care sufletut el tremura, nedumerit i viskor,

ceasuri intregl, dupd fie-care bal. In ce
umilitoare mizerie o asvrtise soarta! Cum
*1-a pierdut ea mintile, de st-a legat exis-

tenta c'un orn asa de ursuz si de maniac,

care gseste-o cinste in a imnea sEirac
si smerit toat vieata? i mereil se gandia
la Titi, o prietend a ei din pension, care
se mdritase c'un stropsit, cu unu... Amitcar Ciuhureanu, poet simbolist, un grandoman ridicul, pe care ea it credea un geni
neinteles si prigonit de invidiosl, i care,

www.dacoromanica.ro

- 331 tot aa, o Um in cea mai neagr mizerie,

i ea it adora, zicea &al fericitd, i era
convins ca Amilcar al et are sa. triumfe
Mtn) zi. Ce s'o mai fl fcnd sOrmana
Titi, cu, geniul

ei de care nu se mai

auzia nimic? Ana IO aducea aminte, cu

mild, de increderea oarbd i devotarea_
naivd a acelei fiinti robite de-o himerd ,
si 'i racea un merit, o superioritate de
judecatii, din faptul c5. ea 'nu mai admira
pe Dan. Contiinta ei era vecinic Ingraditd
In impresia momentului : sentirnentul de-

acunt i se pdrea definitiv, pentru toat

vieata. Inter) zi de manie scrisese sord-sei
cd e nenorocit5. i'.1 vine sa ia campii; i,
'c'o pond Inveninatd de a se umili, o ruga
sd se Indure de ea s,i s'o prirneascd... se
oferia sd'i fie slugd, sal frece parchetele,
s stea la buctdrie i sal munceascd
toatd vieata, numal sd'I fach mild si s'o
ia.... Peste patru zile primi r6spuns: Erna
o atepta, li scriia cu Idcrimile 'n ochT,
'o conjura, cu toatd lubirea i durerea
ei de sor5, s vie numai de cat. .5,i Ana
planse ca o nebund i se cdi amar de ce
idcuse... Trecurd cate-va zile lini.,,Lite. Era

yard, pe la 'nceputul lui Maid. Intr'o dimineatd Dan se primbla prin casd i ofta.

www.dacoromanica.ro

- 332 Ana se uita la el cu sfieald, simpa Ca i

se rupe inima, fr s tie de ce....
Dane, tu nu me mai iubeti ! De ce
nu mai vorberi cu mine?
El o privi lung, nedumerit.... apol ii
Idsd ochii In jos i iar Incepu s'a se primble, resucindu'I mustata, dus pe ganduri.
.Ea crezu c'o dispretuete, i, pand de
manie, c'un gest solemn, If intinse son-soarea. Dan o clii, i-o clete 'napot i, c'un
aer distras, indiferent, II zise : clu-te.
Pe Ana o podidi plansul. El 1i Ind pd15.ria i ei lini.5tit. De vr'o zece zile nu mai

dase pe la judecatorie. Cand era sa iasa

pe poarta. sinati recoare la picioare, pi
baga de seamd cd era in papuci ; se 'ntoarse sd'T la ghetele; un vdtgjel II strigt
din urrnd : Dornnule judecdtor !... i 't
dete-un plic galben ; Dan II deschise : pe
ziva de 4 Maid era inlocuit. Curios, toate

i se rsfringeati ca 'ntr'un vis wit, obse-dant, din tare pared vroia sa se detepte,
i nu putea. El striga tare : dovito ! Iovito
0-am spus salmi IncdIze0 apa pentru bae,
vezi sd fie ferbinte ca atunci! Iovita II
privi speriata : aNu rni-a0 spus nimic....

da ce e asta ?... Dan, cu pa0. larg, ges-

www.dacoromanica.ro

333

tictand solemn, se priinbla prin. tivadh.

i declarna versuri* :
Gunicunda ade strimb/ pe spetezile ruOner,
Cine stoame dou lacriml din priporul igoliciunel?
Adormia 'n Intunetic desfiltArile dureril,
NumaT florae din arbirl umplu noaptea de mizeril!...

Dane, pentru numele lui Dumnezed,

tad c te-aude lurnea... te rog,..
El, fiira a se Intrerupe, o privi cu ochi
marl i blanzi, earl nu mai vedeati realitatea. Ana nu se dumeria; 11 ruga sh 'nceteze i sa n'o mat priveasca a,a, cal
face frich; 11 lila de bras i'l duse 'n cash;
ea era paha i tremura toga, el gesticula
cu cea-l'alth mana, i improViza meref4
une-orl nu mai gsia vorbe, 'atunci continua ritmul intr'un tam-ta-ra-ra, tam-ta,

ra ra*, pe care 'I repeta de sute de oricu o hnite inwerturbabila... Ana se nit&
la el fix, de o-dath, ochil i se umplurh de
spaimd, tot adevrul i se deslega In fulgerarea unui gand; c'un racnet sfaietor, ea
fugi din odaie, ca de groaza until uciga.
Doamne, coconita, da de ce te temi
aa? Ia lash, c'are sal tread., null strica
inima...
La dejun Dan infulica .bucaturi marl, i

www.dacoromanica.ro

334

clefia repede c'o lacomie de bestie. lovita

ii tntreba mereti dacd's bune bucatele, eL
in netire, cu gura plink zicea da. Ana nu

se mai putu stdpAni i 'ncepu sd plangd

cu bohot. Iovita 11 fAcea semne s -Wed.

Dan ii vedea de mncare, .strdin de tot

ce se petrecea 'n jurul lui. Dup. masa'. 41
aprinse-o tigard i, c'un aar timid, se aezd

pe-un scaun, de-o parte. Afard ploa. Ana

veni land el, duioasd, rugtoare, Ii mud
maim rece i i o netezi. (cDraga de ce nu
te uiti la mine? Ce 'tf-am fkut efl de nu
Fie'ti mild de mine,
me mai iubeti
Dane... Ii jura
adord, 11 imbratia,

al

DU tia ce sal mai spue. Glasul 11 tremura,

-ochii i se umplurd da lacrimi. Dan fuma

tacticos, privind fix inaintea 1ui Ea atepta, pierclutd, un cuvent, o cdutiiture...

El se scald, foarte preocupat,

prim

blndu-se cu pa1 agitati de colo colo, incepu :

Ducell cantecele mele In Odurl de- palisandri
SmulgetI astril din dezerturf... tam-ta-ra-ra tam-ta-ra-ra..,

gesticula teatral, cu amendoue mAi.nile.

Ana IT ingropase capul In pernd ca S

tiu mai vadd, i se bocia desperatd. Fetita

www.dacoromanica.ro

- 335 alerga prin cas, saria 'naintea lui, !Idea,

si zicea si ea : tarn-ta-ra-ra, tarn-la-ra-ra...
Ea r111 mai putea de bucurie c tdticu face
prostil si se joacd cu dinsa. Asupra acestei

scene sosi Priboianu, cu Poteras : el aflase

In ajun despre destituirea lui Dan, si yenia vesel, sti '1 ia la Bucuresti. Servitoarea
'i esi 'nainte si '1 preveni ; el nu Intelegea
bine ; cand intr, r6mase Inlemnit. Dan II
cunoscu, cum 11 v6zu Ii ceru o tigara, ii
spuse cu bucurie c'a facut, un poem *i 'ncepu sit i'l declarne... tarn-ta-ra-ra tarn-tara-ra..,
Aii plecat In aceiasi zi. Tot clrurrml, Dan

n'a esit din poemul lui. Ana plangea, se

ruga de Priboianu sa nu i-1 ia, zicea ct
vrea sa't Ingrijasca ea singurd, ca numal
iubirea ei are sa '1 faca bine. 0 ploaie torentiald inunda ulie1e capitalei.

Done" trsuri plecail de la casa de

sanatate a Doctorului *ut,,u : In una, Albert
si Miba tineati Intre e pe Ana, lesinata ;

in alta era Priboianu, zdrobit de osteneala,

si nauc de ce v6zuse : In calea Victoriel,

vizitiul, ne mai st.iind In cotro sa 'ntoarca,

opri, i '1 intreba undo sa '1 dud.: atunci

WO de seama Ca e In birj, se nita la

www.dacoromanica.ro

- 336 ceas : erati trei... La Camera! De-o sep-

tArnAnd se discuta darea in judecatd a guvernului trecut.

In vestibul ii astepta un alegetor... Nu
me mai cunoateti... Se recomandd 1 'ncepu s 'I spue
Priboianu se uita
.

la el i da din cap, dar nu'l asculta. Din

cAnd In and, ua de la sala de edinti
se deschidea, i se auziaii atunci aplauze,
crArnpee de fraze

aMoralitatea, Domnilor,

nl se poate dispdrti... ...ornului politic

mai ales, e ii cer s fie moral nu nutual
in societate, in vdza hunii, ci i Intre ai
lui, in sinul familiel lui, cu... ...aAcel
care nu tie mai Intel s respecte cinstea
i sfinteuia casel lui...
Un uier trecea zorit. Priboianu It opri.
Me rog, eine vorbete?
Domnu Peruianu!
A... Eram sigur.

www.dacoromanica.ro

Arto

www.dacoromanica.ro