INFECTIA HIV

este o boala infectioasa si transmisibila provocata de

virusul HIV, care face parte din familia Retroviridae,
genus Lentivirus, specia HIV

HIV a fost recunoscut pentru prima oara in 1981

retrovirusurile importante pentru patologia umana sunt:

- HTLV I , agent etiologic al leucemiei cu celule T a

adultului , al limfomului cu limfocite T a adultului si a unor
sindroame neurologice ( parapareza tropicala spastica a
adultului, mielopatia copilului sub 6 ani)

- HTLV II asociat cu leucoze

- HIV 1 si HIV 2
- HIV 2 a fost identificat in Africa de Vest, prezinta
omologie genica de 40-50% cu HIV 1 si de 75% cu SIV
(vs.imunodeficientei Simiene)

- este mai putin patogen si cu o latenta mai

indelungata decat HIV 1

- este mai putin raspandit in afara Africi de Vest

la microscopie electronica sfera de 1000 nm

ce contine o componenta centrala cu ARN si o
anvelopa

multiplicarea virusului e extrem de rapida ( 10 ??

virioni pe zi)

s-au descris 9 subtipuri ( genotipuri) cu o

anumita distributie geografica:

- subtipul B: Europa, SUA, sudul Africii,

China
- subtipul A si D: Africa Centrala
- subtipul F in Romania, Brazilia, Zair

* vs. HIV isi mentine infectivitatea la temperatura

camerei si in material uscat 3-7 zile, iar in mediu
apos > 2 saptamani

- este inactivat de concentratii scazute de alcool,

hipoclorit, detergenti; in mediul spitalicesc se
folosesc concentratii mai mari cu dubla actiune,
atat pentru HIV cat si pentru VHB si VHC: apa
oxigenata 6%, alcool etilic 70 grade, hipoclorit
de Ca si Na 1%, iodofori 2,5%, glutaraldehida
2%, aplicate 1-5min
- inactivat prin fierbere 20min.
- instrumente medicale sterilizate prin
autoclavare/ oxid de etilen
- pentru instrumentele sensibile la procedee
termice - imersia in solutie de glutaraldehida 2%
-30min
- modalitatile uzuale de dezinfectie a veselei si
lenjeriei sunt adecvate si pentru HIV
- razele ionizante si UV nu inactiveaza HIV

Clinica

infectia manifesta clinic apare la aproximativ 1530% din cei infectati

perioada asimptomatica ( intre infectie si boala)

dureaza 10-15 ani

simptomatologia este nespecifica si proteiforma

- febra prelungita
- poliadenopatie

- sindrom diareic cronic ( >1luna)

- scadere ponderala

- candidoza orofaringiana persistenta

- alte elemente clinice care se pot intalni pe

parcursul bolii:
- crytococccoza extrapulmonara
- cryptosporidioza
- herpes zoster ( cel putin 2 episoade)
- tuberculoza pulmonara sau extrapulmonara
- pneumonie cu Pneumocystis carinii
- toxoplasmoza cerebrala
- sarcom Kaposi
- limfoame
- infectii cu CMV
- perioada asimptomatica dintre expunere si
stadiul SIDA boala, dureaza 10-20 ani

Diagnostic de laborator

2 teste ELISA ( cu tehnici diferite) pozitive

efectuate prin 2 probe de sange

confirmare prin test Western Blot

vs. nu omoara prin actiune directa , ci prin

intermediul infectiilor oportuniste

CD 4, CD 8, CD 4/ CD 8

ARN HIV

Ac. anti HIV se pot identifica si din saliva

( sensibilitate si specificitate de 99, 9%) sau
urina ( sensibilitate 98,7%, test rapid 2,5 ore)

Ac anti HIV nu au rol protector

Seroconversia

aparitia Ac. antiHIV ca urmare a

contactului dintre vs. si sistemul imunitar

aparitia anticorpilor necesita 4-12

saptamani = fereastra imunologica
(pacientul este infectat si infectant)

Sursa de infectie

omul : infectat, indiferent de forma clinica, contagios pe

toata viata

vs. se gaseste la cel infectat in :

- sange si derivate ( Ig, albumine)
- sperma
- lapte matern
- os
- lacrimi
- urina
- materii fecale
- saliva
- secreti nazofaringiene
- LCR
- lichid amniotic

- contagiozitatea depinde de cantitatea de virus prezenta in

sange
- cantitatea de virus in sange este mai mare in
- faza precoce ( in perioada ferestrei imunologice
vs. se multiplica nestanjenit)
- faza tardiva , finala a boli apararea imuna este
prabusita complet si nu se mai poate opune virusului.
- doza infectanta este de 20-30 ori mai mica ca a VHB
- cu cat infectia este mai veche, cu atat cantitatea de
vs.este mai mare
- cand cantitatea vs. este < doza minima infectanta ,
infectia nu se produce
lacrimi, etc)

( nu se transmite prin saliva,

Transmitere

cale sexuala

expunere la sange

perinatal

1.transmiterea pe cale sexuala

in intreaga lume este principalul mod de

transmitere ( 80% din cazuri)

riscul de infectare dupa un contact heterosexual

unic este < 1%

partenerii sexuali de durata ai celor infectati

risc cumulativ de pana la 50%

factori in transmiterea heterosexuala

= factori demografici:
- sexul transmiterea de la barbat la femeie
este mai intensa
- rasa asociata cu anumite practici
comportamentale, promiscuitate (SUA: negrii, latino
americani)
= factori biologici:
- infectiozitatea sursei de infectie ( cea mai mare
in fereastra imuna si in stadiul final)
- contacte sexuale violente (microtraumatisme)
- atrofia mucoasei vaginale in perioada
menopauzei ( microtraumatisme)
- frecventa raporturilor sexuale
( microtraumatisme)
- contacte sexuale in perioada mestruatiei
( vs.din secreti vaginale, vs. din sange)
- prezenta altor boli cu transmitere sexuala
( sifilis, gonoree, herpes genital)

soluti de continuitate

ale mucoaselor

= factori comportamentali

- tipul contactului sexual ( contact

anal risc de 3-4 ori mai mare decat contact
vaginal)

- acceptarea utilizarii
prezervativului

- contacte sexuale cu parteneri

din grupele de risc (drogati i.v.,
homosexuali)

2.transmiterea parenterala prin sange

pe primul loc : transmiterea prin ace si

seringi contaminate la consumatorii de

droguri i.v.

politransfuzatii sau hemofilicii au risc

redus datorita screening-ului donatorilor
si posibilitatile de inactivare virala a
produselor continand factori de
coagulare ( 1 caz la 30 000- 200 000
unitati transfuzate - sursa se afla in
fereastra imunologica )

primitorii de organe / tesuturi risc minim

datorita screening-ului atent al donatorilor

inseminarea artificiala cu sperma de la

donator HIV + este de 3,5 %

riscul dupa intepaturi cu ace provenind de

la pacienti seropozitivi este mic 0,2- 0,5%
( creste in caz de leziune profunda si
pacient in stadiul terminal)

manevre parenterale medicale /

nemedicale cu instrumentar nesterilizat

3. transmiterea perinatala
transplacentar, in utero , in timpul nasterii
( prin expunere la sange, secretii vaginale,
postpartum prin alaptare ( 13-30%)

riscul infectiei nou nascutilor din mame

infectate : 13-40% , depinde de:
- stadiul infectiei la mama

- sarcina virala ( ARN HIV)

- travaliul prelungit

- alimentatia naturala

- infectia precoce intrauterina - evolutia spre stadiul

SIDA in primele 3-15 luni de viata
- infectie tardiva evolutie lenta, cu aparitia SIDA in
aproximativ 10 ani
- copi i din mame seropozitive sunt considerati
neinfectati cu HIV daca devin seronegativi la varsta
de 6 luni

Receptivitatea

infectia contractata persista toata viata

Manifestarea procesului epidemiologic

boala se manifesta pandemic

3 zone care au caracteristici diferite:

Modelul I:

tari : America de Nord, Europa Vest, Australia, Noua

Zeelanda, zone din America de Sud

infectia a inceput dupa 1980, cu maximum atins in 1990

seroprevalenta < 1% in populatia generala si > 50% in

grupele de risc

initial B/F : 10/1 ( homosexuali, drogati i.v.), tendinta la

egalizare prin ponderea transmiteri heterosexuale.

cei mai afectati: minoritati etnice, persoanele cu venit

redus

prevalenta crescuta la copi i nascuti din mame

seropozitive

SUA SIDA este prima cauza de deces la femeile de

culoare aflate la varsta procreeri

Modelul II

tari : Africa, America de Sud, Caraibe

infectia a inceput la sfarsitul anilor 1970

transmiterea preponderent heterosexuala

risc crescut de transmitere perinatala- risc

crescut de nou nascuti seropozitivi

raport B/F: 1/1

seroprovalenta 1-15% in populatia

generala

Modelul III

tari : Asia ,Europa de Est

infectia a aparut dupa 1980

transmiterea heterosexuala ( prostitutie) +

consumul de droguri i.v. modalitatile
principale de transmitere

Europa de Est (Romania) numar mare

de cazuri dupa 1989 la nou- nascuti si
copii ( absenta screening-ului donatorilor
de sange, instrumentar medical
nesterilizat)

Profilaxie
= specifica nu exista
= nespecifica ( se bazeaza pe limitarea transmiterii
infectiei)

relatii sexuale monogame

folosirea prezervativului

excluderea de la donarea de sange / organe a

persoanelor din grupele de risc ( homosexuali,
prostituate, drogati iv)

testarea donatorului de sange/ organe

limitarea transfuziilor de sange

autotransfuzia

tratarea gravidelor seropozitive

evitarea transfuziilor in afara tarii ( tari in curs de

dezvoltate legislatie diferita)

interzicerea alaptarii

testarea HIV recomandata:

- pacientilor cu boli venerice

- consumatori droguri i.v.

- premarital

- gravide in primul trimestru de sarcina

- prostituate

- persoane din institutii corectionale

EPIDEMIOLOGIA INFECTIILOR ACUTE

RESPIRATORII

grup de imbolnaviri acute de etiologie

infectioasa, ce se transmit preponderent pe cale
aeriana

afecteaza unul sau mai multe segmente ale

aparatului respirator

reprezinta > 25% din totalul patologiei

infectioase

etiologie :
virusuri,bacterii,ricketsii,fungi,protozoare

Sursa de infectie

omul (regula)

eliminarea agentilor patogeni

- secretii ale cailor respiratorii
- sputa
- saliva
- sange ( in diseminari sistemice)

Transmiterea

aeriana ( cea mai frecventa)

depinde de gradul de rezistenta al agentului

patogen in mediul exterior

contagiozitatea este mare si foarte mare

Receptivitatea

foarte variata, de la generala( ex:rujeola,

rubeola) pana la foarte mica (ex:meningita
meningococica < 1%)

patrunderea agentului patogen in organismul

receptivului se realizeaza prin:
- inhalarea aerului contaminat (cel mai
frecvent)
- mucoasa conjunctivala (adenovirusul)
- ingestia de alimente contaminate( BK,
streptococi)

rezistenta specifica dobandita postinfectios este

de lunga durata, protectoare, cu mare
specificitate de tulpina

Forma de manifestare a procesului

epidemiologic

endemica

endemo-epidemica

valuri epidemice sezoniere

RUJEOLA

boala infectioasa acuta, specifica omului,

determinata de vs.rujeolic

Etiologie

vs.rujeolic
- vs.ARN
- face parte din familia Paramyxoviridae,
genul Morbilivirus
- particule sferice cu diametrul de 120250nm, cu mici proiectii aciculare pe suprafata
- contine nucleocapsida cu ARN
- invelis extern format din lipide,
glicopeptide, polipeptide
- exista un singur tip antigenic
- rezistenta in mediul extern este scazuta (
supravietuieste < 2 ore in aer)

- inactivat rapid de caldura, lumina, UV, pH

acid, tripsina, dezinfectante, uscaciune
- rezista saptamani la frigider

- rezista mai multe luni in stare inghetata ( <

15grade C)
- insensibil la antibiotice

- are actiune hemaglutinanta si hemolitica

- este un vs.epiteliotrop si limfotrop

Clinica

incubatie medie 10 zile(8-11 zile), care ajunge la

21-28 zile in R.mitigata

clinic:
- febra
- catar conjunctival, al cailor respiratorii si
tractului digestiv
- exantem macular
- semn Koplik

- evolutie benigna
- complicatii suprainfectii bacteriene
- encefalite postinfectioase
- pacientii cu imunitate celulara deficitara ( boli
maligne, AIDS) fac forme clinice severe,
prelungite, cu fatalitate inalta

Investigatii de laborator

izolare virala

- este dificila

- nu este de uz curent

- cultivare din secretiile respiratorii,

lacrimi, urina, inainte de eruptie si primele

zile dupa aparitia acesteia

*diagnostic serologic (ELISA) : prezenta IgM

Sursa de infectie

exclusiv umana

bolnavi cu forme tipice/ atipice de boala

contagiozitatea se instaleaza cu 1-2 zile

inainte de debutul bolii, este maxima in
perioada catarala si se mentine in primele
5-6 zile ale perioadei eruptive

in perioada de contagiozitate vs.rujeolic se

poate izola din:
- secretii respiratorii

- sange
- secretii conjunctivale

- lacrimi
- urina

- elemente eruptive
- LCR (inconstant)

- indicele de contagiozitate 95-99%

- nu exista purtatori convalescenti sau sanatosi

Transmiterea

indirecta simpla- pe cale respiratorie

este maxima in perioada de varf a

catarului conjunctival si respirator

nucleosolii infectanti persista 2 ore in

incaperi

indirecta complexa

este exceptionala (deoarece vs.este

foarte fragil)

prin obiecte recent si intens contaminate

cu secretii ale tractului respirator, secretii
conjunctivale, lacrimi

Receptivitatea

generala (orice persoana care nu a fost bolnava sau

vaccintata poate contacta boala indiferent de varsta si
sex)

pentru copil receptivitatea incepe de la nastere daca

mama nu e imuna

daca mama este imuna, nou-nascuti sunt protejati pasiv

prin Ac transmisi transplacentar pana la 12 luni cand
incepe vaccinarea

receptivitatea se epuizeaza in primi ani din viata:

- natural, prin trecerea prin boala
- artificial, prin vaccinare

* imunitatea postinfectioasa este puternica si durabila

* imunitatea postvaccinala apare la 95% din cei vaccinati

Factori favorizanti
- factorul natural

- sezonalitate de sezon rece prin:

- aglomeratii

- temperaturi scazute

- supravietuirea crescuta a virusului

- factorul economico- social

- aglomerarea in spatii mici a

colectivitatilor de copii
- malnutritia

- conditii igienico-sanitare precare

- infectii asociate

Manifestarea procesului epidemiologic

in perioada prevaccinala
- manifestare endemio- epidemica
- valuri epidemice cu periodicitate de 3-5 ani
- frecventa mare la copiii < 5ani
- sezonalitate de sfarsit de iarna
de primavara
- durata epidemiilor de 3-4 luni ( martie-mai)

- in perioada postvaccinala:
- morbiditatea si amploarea valurilor
epidemice a scazut
- durata valurilor epidemice mai mare ( luni
de zile: decembrie-iulie)
- afecteaza frecvent varsta de 10 14 ani
- boala apare si la adolescenti si la adulti

inceput

care au ramas nevaccinati

Profilaxie
1) vaccinarea obligatorie a copiilor in cadrul
calendarului de vaccinari obligatorii
- cauze care au impus pe plan mondial
vaccinoprofilaxia obligatorie aspectele de
gravitate
- asocierea rujeola- PESS
- pneumonia rujeoloasa implicata in etiologia
astmului infantil
- encefalita alergica post rujeolica
- infectii supraadaugate aparute ca urmare a
faptului ca rujeola este o boala anergizanta
- intarzieri in dezvoltarea psihosomatica a
copilului

2. imunoprofilaxie pasiva cu Ig standard (

au o doza suficienta de Ac antirujeolosi)

doza: 0,25 ml/ kg c , iar la persoanele

imunodeprimate 0,5ml/kg c

se administreaza in primele 48 ore de la

contactul infectant

protectia dureaza 3-6 saptamani

indicatii: - copii cu vaccinare incerta

- copii nevaccinati

- copii necuprinsi inca in vaccinare