Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEST 3: Socrate
1.1. Prezentai ideile politico juridice a lui Socrate n raport
cu ideile sofitilor.
Socrate nu accepta predarea contra unei remuneraii, si de asemenea
el nu era de acord cu relativizarea tuturor conceptelor pe care le punea
in practica sofitii. Socrate promova ideile conform crora era necesara
o supunere absoluta fata de regulile cetii, pe cnd sofitii scoteau in
prim plan individul uman. Socrate i ajuta pe oameni sa ajung la
adevr, pe cnd sofitii practicau nelciunea. Dar totui att sofitii
cit i Socrate prin metode diferite si adeseori contradictorii au
revoluionat gndirea greaca prin concentrarea ateniei pe
individualitatea uman.
1.2. Explicai semnificaia maximei lui Socrate Eu tiu c nu
tiu nimic
Individualismul socratic se ntemeiaz pe adevr, care pornete de la
acel: cunoate-te pe tine nsui nimic prea mult. Aceasta cunoatere
este individuala si semnifica ntoarcerea privirii din exterior spre
interioritate spre ceea ce nseamn cu adevrat fiina uman.
Cunoaterea de sine este renunarea la egoism pentru a te descoperi
intr-un plan superior. Aceasta este semnificaia afirmaiei frecvente a
lui Socrate cum ca singurul lucru pe care l tiu este ca nu tiu nimic.
Aceast maxima semnifica punerea in discuie a noastr si a valorilor
ce ne guverneaz propria viaa. A te ndoi de tine nsui este calea spre
adevr. Adevrata problema nu este deci de a ti un lucru sau altul ci
de a fi intr-o maniera sau alta. Din maxima lui Socrate deriva
scepticismul sau in ceea ce privete actul cunoaterii. Socrate aduce in
discuie o problema importanta, anume aceea a posibilitilor noastre
de cunoatere si spun pentru prima data rspicat ca noi nu putem sa
cunoatem totul, ca posibilitile noastre de cunoatere sunt limitate si
ca nu trebuie prin urmare sa ne ntindem cu cunoaterea dincolo de
ceea ce nu putem cunoate. Universul este mult prea cuprinztor
dect ceea ce poate cuprinde ochiul uman si nu totul poate fi explicat.
Prin aceasta maxima Socrate ajunse la simpla concluzie - ca numai zeii
poseda nelepciune iar in fata acestora oamenii nu sunt altceva dect
nite mrunte creaturi fr darul nelepciunii. Dar din aceleai motive
suntem capabili de iubire si putem aspira la nelepciune.
1.3. Analizai raportul lege cetean pornind de la ideile
politico juridice a lui Socrate.
Lui Socrate ii aparine fraza:o lege nedreapta este tot o lege.Socrate
ca si urmaii si promovau ideile conform crora era necesara o
supunere absoluta fata de regulile cetii. Justiia, ca criteriu de
8
TEST 4: Platon
1.1. Prezentai principalele concepii politico juridice ale lui
Platon pe baza dialogurilor Despre stat (Republica) i
Despre legi
In concepia lui Platon educarea indivizilor umani are un mare rol in
bunul mers al societii si in organizarea de stat. Numai prin educaie
poate fi instaurata dreptatea in stat. Numai in felul acesta omul va
alege acea forma de organizare a statului care ii va asigura in cel mai
mare grad libertatea. In concepia lui Platon un filosof trebuie sa
conduc statul, deoarece doar el poate aduce individul la lumina
adevrului. Bazndu-se pe oameni cu caractere puternice statul va fi
puternic si va asigura fericirea tuturor, pentru ca statul mprumuta de
la oameni caracterul acestora. Pentru ca un stat sa fie drept si deosebit
trebuie ca cetenii si sa fie educai in spiritul dreptii, singurul care
poate inalta cetatea la ideea de Bine.
Platon distinge urmtoarele
Oligarhia, Democraia, Tirania.
staul unde toi sunt egali, si
trebuie sa se supun autoritii
10
11
TEST 5: Aristotel
numai ntre persoane libere i egale care aparin unei comuniti, iar
prerogativele i dreptul trebuie s fie n mod necesar identice. nsi
natura lucrurilor respinge puterea unei singure persoane asupra tuturor
cetenilor, deoarece aceasta ar da natere bunului plac. Cea mai
eficace surs a libertii este suveranitatea legii.
1.3. Apreciai corelaia formei de guvernmnt i regimului
politic pornind de la concepia aristotelic despre forma
statului.
Constituia este cea ce determina in stat organizare sistematica a
tuturor puterilor, dar mai ales a puterii suverane iar suveranul cetii in
toate locurile este guvernmntul. Guvernul este nsi Constituia.
Constituiile care au in vedere interesul obtesc sunt pure , cele care
au in vedere numai folosul celor ce guverneaz sunt defectuoase si
sunt forme corupte ale constituiilor bune. Primele guverneaz peste
oamenii liberi celelalte sunt despotice tratndu-i pe guvernani ca pe
nite sclavi. Exista dup Aristotel 3 specii de constituii pure crora le
corespund tot attea forme de guvernmnt: regalitatea, aristocraia si
republica. Exista si alte 3 specii deviaii a celor dinti: Tirania pentru
regalitate, oligarhia pentru aristocraie si demagogia pentru republica.
Regalitatea este forma de guvernmnt care se bazeaz pe
superioritatea absoluta a individului care domnete, superioritate data
de virtute.
Aristocraia este forma de guvernmnt in care aristocraii sunt alei
dup merit cel puin tot att cit si dup avuie.
Oligarhia este forma de guvernmnt in care suveranitatea aparine
celor bogai.
Tirania apare acolo unde puterea este concentrata in mina unei singure
persoane care nu deine nici virtute nici avere si care conduce in mod
despotic.
13
15
17
TEST 8: Cicero
1.1. Expunei principalele idei referitoare la stat i drept ale
lui Cicero.
Gndirea social-politica si juridica a lui Cicero este ntemeiata pe
conceptul de bine suprem. El a pus la baza politicului si juridicului
morala. Astfel un stat nu poate dura daca cei care l conduc nu au in
vedere binele comun. O cetate trebuie organizata avnd ca fundament
dreptul public si principiile morale. Filosoful ca nelept al cetii trebuie
sa se implice in politica si sa conduc realiznd acordul intre clasele
superioare inferioare si medii. Statul nu poate fi guvernat in afara
justiiei desvrite. Cicero susine ca unirea oamenilor nu se
datoreaz slbiciunii ci tendinei naturale a lor spre unire. Cea mai
buna forma de guvernmnt dup prerea lui Cicero este monarhia, cu
condiia ca regele sa fie virtuos.
1.2. Determinai categoriile dreptului n concepia lui Cicero.
Dreptul, n concepia lui Cicero, nu este un produs al voinei, ci este dat
de natur . El cuprinde trei precepte fundamentale: s trieti onest, s
nu prejudiciezi pe altcineva, s dai fiecruia ce este al su. Cicero
divizeaz dreptul n drept natural i n drept pozitiv. Dreptul
natural,opineaz filosoful, este o lege superioar, dup care se
apreciaz justeea legii pozitive. n
De republica, el susine c acest drept nu poate fi modificat, abrogat i
nu te poi abate de la el, deoarece este o lege natural nnscut,
implantat n individ. Dreptul natural precede orice lege scris,
existena statului. Legea naturii este raiunea suprem dup care
oamenii deosebesc dreptul de nedrept, cinstea de ruine. Dreptul
pozitiv este ntemeiat pe necesitile comune ale oamenilor, fiind
supus modificrilor n funcie de mprejurri. Existena diferitelor
popoare presupune i existena unui drept pozitiv divers.
1.3. Estimai legtura conceptual a ideilor politico juridice
ale lui Cicero i Aristotel.
Operele sale De republica i De legibus se apropie de tematica
platonian, dar snt aristotelice i stoice dup coninut.
18
20
22
23
24
26
27
TEST 14:
John Locke
(puterea
suprem,
care
edicteaz
legi
28
29
30
31
33
34
1.3. Adaptai ideile lui Im. Kant din lucrarea Despre pacea
perpetu la ideea contemporan despre integrare
european.
A gndi pacea nu este o iluzie politic, le amintete Kant
eventualilor si detractori: este un ideal spre care umanitatea trebuie
s tind. Despre pacea perpetu, tratat tiprit de Kant n 1795,
prezint principiile filosofice ale dreptului internaional. Kant susine c
vocaia umanitii este de a forma un Stat unic; timpul cnd popoarele
se vor uni n acest mod este nc departe, dar nu putem tgdui c
tendina este n acest sens, nici nu ne putem ndoi c scopul va fi atins.
Fr ndoial c opera lui Immanuel Kant marcheaz etapa cea mai
important n istoria doctrinei pacifismului. Lucrarea Zum ewige
Frieden reprezint concluziile practice ale conceptelor sale sociologice
asupra rzboiului si a pcii. Se pronun pentru crearea unui Congres al
Statelor, mprtind ideea c pacea se va statornici definitiv pe
msur ce libertatea popoarelor va fi ctigat si rzboiul nlturat
pentru totdeauna. Planul lui Kant de organizare a lumii preconiza o
Uniune de state, aceasta fiind, dup el,singurul mijloc de a mpiedeca
rzboiul si de a nltura violena. Kant credea c rzboaiele pot fi
nlocuite cu arbitrajul. De altfel, toate principiile stabilite de ctre el n
Spre pacea etern sunt astzi aproape universal recunoscute. Aceasta
ne arat c doctrine de acest fel nu sunt numai exerciii dialectice, ci
chiar factori istorici, care nsoesc si reglementeaz progresul real.
35
37
39
TEST 20:
Hans Kelsen
este
readuc
haosul
41
43
45
46
48
50
51
52
53
54
55
56
TEST 30:
Istoricismul n drept
57
59
61
62
TEST 34:
63
64