ISDR

ORGANIZAREA SOCIAL I NORMELE DE CONDUIT ALE GETO-DACILOR IN

EPOCA PRESTATAL

Geto-dacii fac parte din cadrul neamului tracic despre care printele istoriei
Herodot spunea ca este cel mai numeros dup acela al inzilor. Tracii au ptruns pe teritoriul
tarii noastre la sfritul neoliticului in cadrul procesului de indoeuropenizare a spaiului
carpato-danubiano-pontic si au reprezentat creatorii si purttorii epocii bronzului pe
teritoriul Romniei. In cadrul neamului tracic s-au cristalizat ca o ramura distinct getodacii , creatorii si purttorii epocii fierului pe teritoriul tarii noastre si totodat cel mai
important neam tracic att sub aspectul nivelului civilizaiei materiale si spirituale pe care lau atins , cat si sub aspectul nivelului de organizare politica . Cristalizarea geto-dacilor ca
ramura distincta in cadrul neamului tracic s-a realizat pe un ntins areal geografic
delimitat la nord de Carpaii Pduroi, la sud de M. Hemus, la est de fluviul Nistru si la vest
de fluviul Tisa a.i. geto dacii pot fi considerati autohtoni pe acest areal geografic.
Izvoarele istorice greceti si latine conin numeroase referiri la poporul getodac. Istoricii latini ii denumesc daci referindu-se la triburile din interiorul arcului carpatic, iar
izvoarele greceti ii denumesc gei cu referire la triburile extracarpatice. In realitate, este
vorba despre unul si acelai popor deoarece geii si dacii vorbesc aceiai limb i constituie
acelai popor. Mrturiile greceti si latine se completeaz cu rezultatele spturilor
arheologice i ntregesc imaginea societii geto dace att pe planul dezvoltrilor economice
cat si sub aspectul organizrilor sociale . Dintre cele mai importante marturii antice cu
privire la geto daci, menionm relatarea pe care Herodot o face in carte a IV a a istoriilor
sale cu privire la expediia regelui persan Darius a organizat o mpotriva sciilor in anul 514
i. HR. Ocazie cu care toate neamurile trace s-au supus de bunvoie regelui persan cu
excepia geto dacilor care au pus o puternica rezisten fiind totui nvini de armata
persan cu toate ca, spune Herodot, erau cei mai viteji dintre traci.
O alta meniune este relatarea istoricilor Strabon si . cu referire la expediia
regelui macedonean Alexandru cel Mare din anul 355 i. HR. mpotriva geilor de la nordul
Dunrii . Istoricii Iliodor din Sicilia si Polianos , precum si geograful Pausanias relateaz
conflictul dintre . . . . si Dromihetres cpetenia unei uniuni de triburi gete din Cmpia
Munteana.
Istoricul latin Pomepiues Strobus vorbeste despre cresterea puterii dacilor in
Transilvania sub regele Robobostres( incrementa dacorum per Robobostres regem ) .
concluziile care se desprind din examinarea acestor relatri ale autorilor antici coroborate cu
rezultatele descoperirilor arheologice sunt urmtoarele :
-

Geto dacii reprezint o populaie sedentar care practica agricultura pe scar larg ,
nalta construcii impuntoare si dispunea de armate puternice si bine echipate

Geto dacii au dezvoltat o strlucit civilizaie a fierului mai ales in cadrul celei de-a
doua vrste a fierului caracterizat printr-o puternic dezvoltare a schimbului de
mrfuri.
Sub aspectul formelor de organizare si conducere social, societatea geto daca se
afla in cadrul ultimei etape de descompunere a ornduiri gentilice Denumita
democraia militara a triburilor si uniunilor de trib. In cadrul acestui sistem de
conducere social atribuiile supreme aparin adunrii Poporului potrivit principiului
ca cine i risc viaa in lupta trebuie sa si decid.

Regii menionai de aceste izvoare nu sunt veritabili efi de state ci sunt simpli
conductori militari ai unor triburi si uniuni de triburi numii si revocai de Adunarea
Poporului care le stabilete si atribuiile . se manifest tendina acestor conductori militari
sprijinii de aristocraia gentilico tribala de a-si intari si permanentiza poziia , ba chiar de a
o transmite cu titlu ereditar , de a-si impune voina in fata Adunrii Poporului , in sensul de
a o subordona. Aceasta tendin este fireasc i marcheaz tranziia de la organizarea
gentilic la organizarea politic a societii geto dace

NORMELE
PRESTATALA

DE

CONDUIT

ALE

GETO

DACILOR

IN

EPOCA

In epoca prestatala , relaiile sociale sunt reglementate prin norme de

conduita fara caracter juridic , norme care sunt respectate si aplicate de bunvoie si care
au un pronunat caracter religios. Unele dintre aceste obiceiuri nejuridice ale epocii
prestatale au supravieuit sub anumite aspecte pana trziu in societatea feudala,
demonstrnd continuitatea poporului roman. Astfel, potrivit lui Herodot, fiii puteau cere si
obine de la prini delimitarea partii care li se cuvenea din proprietatea comun, ceea ce
nseamn ca proprietatea privata se afla in plin proces de constituire .In acelai sens furtul
reprezenta o foarte grava nclcare a normelor de convieuire sociala. Pentru ncheierea
diferitelor nvoieli sau convenii se utiliza jurmntul insolit de un anumit ceremonial
asemntor cu instituia ulterioara a infratirii. Se practica de asemenea jurmntul pe
vetrele regale sau pe zeitile palatului regal pe care trebuiau sa-l depun toi supuii
regelui, iar daca regele se mbolnvea, se considera ca unul dintre supui a jura strmb si
se recurgea la o procedura de identificare a celui in cauza asemntoare prin dublarea
numrului de ghicitori cu instituia juridica feudala a juraturilor .
In ceea ce priveste casatoria, Poetul . referindu-se la o perioada mai veche arata
ca unele triburi trace practicau poligamia, ins informaii pentru o epoca mai recenta avem
din odele poetului roman >Horatiu din care rezult ca geto dacii practicau cu foarte mult
strictee monogamia. Cert este ca la sfritul ornduirii gentilice, femeile geto dace aveau
o pozitie sociala inferioara barbatilor, dovada in acest sens este pedeapsa pe care regele
Oroles a aplicat o soldailor sai invinsi in luptele cu bastardii . Toate aceste reguli de
conduita erau respectate in mod firesc si nu prin constrangere, semnificativa fiind
mprejurarea pe care ne-o relateaz Aristotel, ca agatarsii care aveau aceleasi obiceiuri cu
tracii obinuiau sa formuleze regulile de conduit in versuri i sa le invete pe de rost
cntndu-le . In acelai sens, Iustinius arata ca sciii care aveau aceleai obiceiuri cu geii
respect dreptatea in chip firesc si nu prin legi iar Herodot,ne reamintim, spunea ca geii
sunt cei mai drepi dintre traci.

STATUL SI DREPTUL GETO-DAC

Saltul calitativ de la organizarea gentilico-tribala la organizarea politica a fost
determinat de transformrile economice si sociale pe care le-a suferit societatea geto-daca
. Sub aspect economic vorbim despre progesele realizate in cadrul celei de-a doua varste a
fierului care au dus la dezvoltarea producitie si al schimbului de marfuri, la apariia
monedei si dezvoltartea circulaiei monetare, iar pe plan social, aparitia stratificarii sociale
i formarea claselor sociale antagoniste. Sunt intrunite astfel cele doua criterii pe baza
carora distingem intre organizarea gentilic si organizarea politica: criteriul stratificarii
sociale si criteriul teritorial. Acest din ruma presupune ca apartenenta individului la
colectivitate nu se mai face dupa criteriul rudeniei de sange, ci din punct de vedere al
teritoriului locuit. Inafara factorilor interni care au jucat un rol determinant, exista si factori
externi care au favorizat apariia statului geto-dac . el s-a constituit in timpul indelungatei
domnii a regelui Burebista care , ajutat fiind de mare preot Deceneu a intreprins o serie de
reforme, una politica,una religioasa, una administrativa, una judiciara , toate ducand la
crearea primului stat geto-dac . la nivel central, statul era condus de rege, de marele preot
care juca rolul unui vicerege si de aparatul central de dregatori organizat dupa modelul
statelor elenistice. La nivel local, conducerea statului geto-dac era asigurata de doua
categorii de dregatori, unii cu atributiuni administrative, altii cu atributiuni militare. Sub
aspectul esenei sale statul geto-dac este un stat sclavagist incepator cu particularitati
care il apropie de statele bazate pe modul de producie tributal, de ex statele Orientului
Antic. Sub aspectul formei sale, statul geto-dac este o monarhie cu un pronuntat caracter
militar astfel Strabon denumeste stapanirea exercitata de Burebista, imperiu, iar o
inscripie descoperita in Siria denumete stapanirea exercitata de Decebal, regat. Chiar
imparatul Domitian i-a recunoscut calitatea de rege lui Decebal dupa primul conflict dintre
daci si romani acordandu-i diadema de rege desigur fiind vorba despre cnducatorul unui
regat clientelar Romei.

DREPTUL GETO DAC

Concomitent cu formarea statului geto dac, s a constituit si dreptul,
normele juridice luand locul cutumelor nejuridice din epoca prestatala. Dreptul
geto dac s-a format pe 3 cai:
1. Unele dintre cutumele nejuridice ale epocii prestatale au fost preluate de
stat si sanctionate
devenind obiceiuri sau cutume juridice intrucat
corespundeau intereselor claselor dominante.
2. In noile conditii aconomice si sociale proprii cadrului statal de organizare a
societatii, prin repetarea unor comportamente apar noi obiceiuri instituite
de stat care de la inceput au un caracter juridic .
3. Pe langa dreptul nescris exprimat in forma obiceiului juridic, in statul geto
dac a fost elaborat si un sistem de legi care nu ne-au parvenit pe cale
directa dar pe care autorii antici le mentioneza . Astfel Strabon si Iordanes
afirma ca legile geto dacilor au fost adoptate in epoca lui Burebista care
pretindea ca legile i-au fost inspirate de zei. Iordanes spune ca aceste legi

s-au transmis din generaie in generaie pan in vremea sa, sec 6. D. Hr.
Prin aceste legi nu s a realizat o simpla codificare a obiceiurilor asa cum sa intamplat la Roma prin adoptarea Codului Decemviral intrucat aceste
legi contin dispozitii noi (porunci ale regelui) . in mod eliberat regele
Burebista a recurs la autoritatea religiei pt a se face ascultat de popor
dubland autoritatea de stat cu autoritatea religioasa pt o mai buna
respectare a legilor .
Institutiile juridice ce compun dreptul geto-dac nu ne sunt cunoscute in
amanunt deoarece textele vechilor legi nu ne-au parvenit pe cale directa, ins
ele pot fi reconstituite in linii generale pe baza izvoarelor istorice indirecte si a
urmelor pe care aceste institutii le-au lasat asupra unor instituii juridice de mai
tarziu. Cea mai imoportanta institutie a dreptului geto dac este institutia
proprietatii .Iin aceasta materie, geto dacii au cunoscut 2 forme de prop :
-

Privata a stapanilor de sclavi

Prop comuna devalma a obstilor satesti sau teritoriale

Prop privata este atestata de Criton care mentioneaz ca in statul geto dac
erau mari proprietari de pamanturi si vite iar vnzarea sclavilor geto daci pe peitele
romane ajunsese o practica frecventa la geto daci prin urmare, obiectul prop private
il reprezentau pamantul, vitele si sclavii iar titularii acestei forme de proprietate
erau membrii aristocraiei geto dacice.
Proprietatea comuna devalmasu a obstilor satesti a carei fizionomie rezult
din odelor poetului roman Horatiu. Potrivit lui Horatiu pamanturile obstilor nu erau
impartite si se aflau in proprietatea comuna devalmasu a tuturor menbrilor obstei,
proprietate care se extindea si asupra recoltelor stranse de pe aceste terenuri.
Cultivarea terenurilor aflate in hotarul obstei se realiza protrivit sistemului
asulamentului in sensul ca terenul de cultura era impartit in loturi atribuite pe
termen de un an menbrilor obstei prin tragere la sorti. In anul urmator se recurgea la
o redistirbuire a acestor loturi de cultura tot prin sistemul tragerii la sorti .

Foarte importanta in dreptul geto-dac este institutia casatoriei, despre care ne

vorbeste Herodot aratand ca aceasta imbraca forma unui contract de cumparare a
sotiei de catre barbat de la parintii acesteia, femeia aflandu-se intr-o stare de
inferioritate in raport cu sotul sau. Aceast pozitie sociala a femeii este confirmata si
de poetul Ovidiu, care descrie muncile casnice pe care trebuiau sa le efectueze
femeile geto-dace.
Informatii pretioase referitoare la familia geto-daca avem din odele poetului
Horatiu din care se desprinde concluzia ca familia geto daca era monogama, si din
care avem informatii referitoare la institutia dotei, institutie de straveche traditie

getodaca, fapt confirmat prin pastrarea in lb romana a unui termen de sorginte gd,
sinonim cu cel de dota, acela de zestre. Tot Horatiu precizeaza ca principala zestre
a femeii gd era virtutea acesteia.
In materia dr penal, principalele institutii ale dr gd vizau apararea statului si a
proprietatii private. Exista putine mentiuni concrete in aceasta materie, dintre
acestea mentionam faptul ca adulterul era pedepsit cu moartea, asa cum rezulta din
odele lui Horatiu.
Pe planul dreptului procesual, desi din pct de vedere formal atribuiile realizrii
justiiei fuseser preluate organele statului getod, in multe situatii, in special in
cazurile de vatamare corporala, continua sa se aplice vechiul sistem al razbunarii
sangelui, o forma a justitiei private.
Organizarea activitatii de judecata era una din principalele preocupari ale
statului gd, Iordanes precizand ca marele preot si rege Comosicus era judecator
suprem. Nu stim daca aceasta atributie a sa de judecator suprem o exercita in
virtutea calitatii de rege sau in cea a calitatii de mare preot.
Informatii referitoare la materia dr procesual gasim si in poeziile lui Ovidiu,
care atesta utilizarea duelului judiciar, o alta forma de justitie privata, pentru
solutionarea unor litigii.
Pe planul dreptului international public avem informatii ce atesta rolul pe care
preotii gd il jucau , asemanator preotilor romani, in cadrul ceremonialului ce insotea
incheierea tratatelor internationale.