Sunteți pe pagina 1din 54

UNIVERSITATEA TEHNIC GH.

ASACHI IAI
FACULTATEA C.M.M.I.
SPECIALIZAREA I.E.D.M.
GRUPA 4406

ndrumtor:
Conf. dr. ing. Ungureanu Ctlin

Student:
Ciuhurianu Marius

2009 2010
1

Tema proiectului
S se proiecteze un dispozitiv in faza de documentatie de executie, pentru prinderea
piesei din desenul de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafetei marcate, in condiii
in care prelucrea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaie fiind de
100000 bucai pe an.

Tolerante generale ISO 2768-mK


Material OLC15 STAS 880-80

E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIIAL.


STABILIREA DATELOR INIIALE
F1.1. Analiza temei de proiectare
Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientareapozitionarea si fixarea piesei la o operaie de prelucrare prin strunjire.
Proiectul trebuie realizat in faza DE, adica trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si
desenele reperelor principale. Dat fiind programul anual de producie, de 6000 buc pe an, se poate aprecia,
conform indicaiilor din literatura de specialitate, c producia are un caracter de serie mijlocie si prin
urmare, dispozitivele de proiectat pot avea o complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de
revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare;

F1.2. Informarea iniial


Din analiza literaturii de specialitate de baz [GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea
dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983], [GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol.
1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981],[ ],[ ], rezult ca pentru rezolvarea temei de proiectare ar putea fi utilizate
integral sau prin modificari sau adoptare, inversare, solutiile prezentate sintetic in tabelul de mai jos:

Nr.
Crt.

Denumirea
soluiei

Mecanism de
centrare i
strngere cu
canal n
spriral
Arhimede i
flci radiale
glisante

Schia soluiei constructiv-funcionale

Sursa

Numarul lucrarii [1]

Pg. 35
Fig. 7.13

Mecanism
de centrare
i strngere
cu prghii,
pan
multipl i 2
flci de
prindere

Numarul lucrarii [1]

Pg. 54
Fig. 7.24.

Numarul lucrarii [2]

Bucsa elastica
bilaterala

Fig. 4.18,c
Pag 281

Numarul lucrarii [3]

Mecanism
de centrare
i stngere
cu role

Pg. 262
Fig. 4.6.

Numarul lucrarii [1]

Dorn cu
pene,
cuprindere
pe flansa

Pg. 786

Dorn
autocentrant
cu buc
elastic
pentru piese
scurte.

Numarul lucrarii [2]

Fig. 4.18,a
Pag 281

Orientare, pozitionare si fixare in universal

F1.3. Stabilirea datelor iniiale


Datele iniiale necesare proiectrii dispozitivelor
1. Date legate de pies:
Din STAS 880-80 rezulta urmatoarele caracteristici ale materialului piesei
piesa de prelucrat constituie o piesa cilindrica, in trepte, de revolutie de complexitate medie;
materialul
in tema de proiectare este indicat ca material pentru piesa OLC 15,
caracteristici fizice: masa specifica = 7845 kg/m3, conductivitatea termica = 24,65
W/mC la temperatura T = 1000 C
caracteristici mecanice:pentru un diametru intre 26 40 mm, rezistenta mecanica
Rm=590N/mm2, iar alungirea la rupere A5 = 8 %;
dimensiuni: masa 1,648 kg; volumul = 212585,292 mm^3
caracteristicile suprafeei de prelucrat:
profilele de prelucrat sunt doua suprafete cilindrice exterioare si doua suprafete plane
circulare;
dimensiunile celor doua suprafete cilindrice exterioare de prelucrat au diametrele de 80
mm si respectiv 70 mm, iar suprafetele plane circulare au o latime de 5 mm: un diametru maxim
de 80 mm si un diametru minim de 70 mm;

2. Date legate de scul: www.scudas.ro


-

Sculele folosite la prelucrarea piesei sunt cuite de strung cu placue CMS brazate:

1.) cuit de strung lateral cu sens de achiere pe stnga;


cuit lateral STAS 6381;
unghiul de aezare principal = 6 ;
Tab. 4.
Cod
81.01.00/AL

Dimensiuni
hb
L
H
1010 90 10

r
0,2

TIP AL
Tip placu
STAS 6373/1 86
B8
B2 8

P10
*

Grupa de utilizare
P20 P30 K10 K20
*
*
*
*

K30
*

Fig. 3.
2.) cuitde strung frontal cu sens de achiere pe dreapta;
cuit frontal STAS 6382;
unghiul de aezare principal = 6 ;
Tab. 5.
Cod
81.01.00/A

hb
1616

Dimensiuni
L
H
110 16

r
0,4

TIP A
Tip placu
STAS 6373/1 86
A12
A2 12

Fig. 4.
7

P10
*

Grupa de utilizare
P20 P30 K10 K20
*
*
*
*

K30
*

modalitatea de prindere a sculei:

suport pentru cuite 2.4285.00.0 0.00.0

Fig. 5.

2. Date legate de maina unealt


Lucrarea [10], pag.75, tab. 1.17.
Tab. 6.

Caracteristica
Diametrul max. de prelucrare deasupra patului
nlimea arborelui principal
Distana ntre vrfuri
Diametrul max. de prelucrare deasupra saniei
Diametrul max. de rotire in degajarea patului
Diametrul max. de prelucrare din bar prin arborele
principal
Diametrul max. de prelucrare cu lunet fix
Diametrul max. de prelucrare cu lunet mobil
Diametrul max. de prelucrare cu lunet fix cu
deschidere mare
Diametrul max. de prelucrare cu lunet mobil cu
deschidere mare
Capul arborelui principal: con scurt cu aiba baionet
Capul arborelui principal la cerere: Sistem Camlock
Diametrul alezajului arborelui principal
Conul reduciei alezajului arborelui principal
Gama de turaii a arborelui principal

U.M.

SNA 450

mm
mm
mm
mm
mm
mm

450
210
1000; 1500; 2000
225
680
62

mm
mm
mm

130
130
225

mm
mm
-

225
8 DIN 55022
ISO R 702 1968 (E)
65
Morse 5
16; 20; 25; 31,5; 40; 50; 63;
80; 100; 125; 160; 200; 250;
315; 400; 500; 630; 800;
1000; 1250; 1600;
Pas normal: 0,028; 0,04;
0,045; 0,05; 0,056; 0,063;
0,071; 0,08; 0,09; 0,1;
0,112; 0,125; 0,14; 0,16;
0,18; 0,2; 0,224; 0,25; 0,28;
0,315; 0,355; 0,4; 0,45; 0,5;
0,56; 0,63; 0,71; 0,8; 0,9; 1;
1,12; 1,25; 1,8.
Pas marit: 0,45; 0,63; 0,71;
0,8; 0,9; 1; 1,12; 1,25; 1,4;
1,6; 1,8; 2; 2,24; 2,5; 2,8;
3,15; 3,55; 4; 4,5; 5.
din avansul longitudinal

rot
min

Gama de avansuri longitudinale

mm
min

Gama de avansuri transversale

mm
rot

Gama de fileta metrice

mm

Gama de filete Witworth

pas
ol

Gama de filet modul

modul

Gama de filete Diametral pitch

D.P.

Gama de filete in oli

ol

Variante de port cutite

Distanta pe vertical de la linia vrfurilor pn la baza


10

mm

Pas normal: 0,5; 0,75; 1;


1,25; 1,5; 1,75; 2; 2,25; 2,5;
2,75; 3; 3,5; 4; 4,5; 5; 5,5; 6;
7; 10.
Pas marit: 8; 9; 11; 12; 14;
16; 18; 20; 22; 24; 28; 32;
36; 40; 44; 48; 56; 64; 72;
80; 88; 96; 112; 160.
Pas normal: 160; 112; 96;
88; 80; 72; 64; 56; 48; 44;
40; 36; 32; 28; 22; 20; 19;
18; 16; 14; 13; 12; 11; 9; 8.
Pas marit: 10; 7; 6; 5 ; 5; 4
; 4; 3 ; 3; 2 ; 2 ; 2 ;
2; 1 ; 1 ; 1 ; 1; ; .
Pas normal: 0,5; 0,75; 1;
1,125; 1,25; 1,375; 1,5;
1,75; 2; 2,25; 2,5; 2,75; 3;
3,5; 5.
Pas marit: 4; 4,5; 5,5; 6; 7;
8; 9; 10; 11; 12; 14; 116; 18;
20; 22; 24; 28; 32; 36; 40;
44; 48; 56; 80.
Pas normal: 160; 112; 96;
88; 80; 72; 64; 56; 48; 44;
40; 36; 32; 28; 24; 22; 18;
16; 20; 14; 12; 11; 10; 9.
Pas marit: 8; 7; 6; 5 ; 5;
4 ; 4; 3 ; 3; 2 ; 2 ;
2 ; 2; 1 ; 11/2; 1 ; 1.
Pas normal: 1/32; 3/64;
7/128; 1/16; 5/64; 11/128;
3/32; 7/64; 1/8; 9/64; 5/32;
11/64; 3/16; 7/32; 1/4; 9/32;
5/16; 11/32; 3/8; 7/16; 9/16;
5/8.
Pas marit: 1/2; 11/16; 3/4;
7/8; 1; 1 1/8; 1 ; 1 3/8; 1
; 1 ; 2; 2 ; 2 ; 2 ; 3;
3 ; 4; 4 ; 5; 5 ; 6; 7; 9;
10.
- rapid (subans.SNA500
4200)
- normal (subans.SNA500
4300)
- american (subans.SNA500
12000)
38

de aezare a cuituli
Seciunea maxima a cuitului
Unghiul de rotire al saniei port cuit
Pasul surubului saniei transversale
O diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a
saniei transversale de...
O diviziune a inelului gradat corespunde la o deplasare a
saniei port cuit de...
Cursa maxim a saniei port cuit
Cursa maxim a saniei transversale
Cursa maxim a saniei longitudinale
Cursa maxim a saniei longitudinale la o rotaie
complet a roii de mn
Unghiul de rotire a saniei port cuit
Precizia de recepie a poziiei de decuplare la tampon
asaniei longitudinale:
- la mers in gol
- n sarcin la operaia de finisare
- n sarcin la operaia de degroare
Pasul urubului conductor
Modulul cremalierei
Limea danturii cremalierii
Mrimea avansului rapid longitudinal
Mrimea avansului rapid transversal
Diametrul pinolei
Conul pentru vrful din alezajul pinolei
Cursa maxim a pinolei
Deplasarea transversal a ppuei mobile
Puterea motorului principal
Turaia motorului principal

mm2

mm

3225
90
5

mm

0,05

mm
mm
mm
mm

0,05
170
305
900

mm

27
45

mm
mm
mm
mm
mm
mm

0,3
0,1
0,3
12
3
30

mm
min
mm
min

mm
mm
mm
Kw
rot
min

Electropomp rcire ungere

Dimensiuni de gabarit (Llh)


Masa mainii pt. distana intre vrfuri(1000; 1500; 2000)

mm
kg

3,6
0,9
80
Morse 5
200
10
7,5
1500
0,15kw; 220/380V; 50Hz;
3000rot/min; debit cca.
1m3/h la 4,5m col.ap
305013501375
2760; 2970; 3180.

Partea din fa a arborelui principal; lucrarea [10], pag.79, tab. 1.18.

11

Fig. 6.
Partea din spate a arborelui principal; lucrarea [10], pag.79, tab. 1.19.
48

62

80

4
22

85

Fig. 7.
12

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E).


STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI
F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce
va sta la baza proiectrii dispozitivului
Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)


tehnic posibile
Nr.
crt.
0
1.

Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP)


Deumirea
1

Schita
2

Prelucrarea succesiva
cu o singura scula a
piesei din aceeasi
prindere;

13

Avantaje

Dezavantaje

strangere
uniforma a
piesei;
nu necesita
dispozitiv de
prindere
multiplu a
sculelor(fiind
utilizata o
scula)
timpi
ajutatori
de orientarestrangere
scazuti;
costul scazut
al sculei;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a
piesei complex

necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
grad scazut de
utilizare a puteri
masinii unealta;
scade
durabilitatea
sculei;
productivitate
scazuta;

2.

Prelucrarea succesiva
cu o singura scula a
doua sau mai multe
piese din aceeasi
prindere

strangere
uniforma a
pieselor;
grad ridicat
de utilizare a
puteri masinii
unealte;
costul scazut
al sculelor;
productivitate
ridicata;

3.

Prelucrarea cu mai
multe scule a doua
sau mai multe piese
din aceeasi prindere;

strangere
uniforma a
pieselor;
creste
durabilitatea
sculei
timp de
prelucrare
scazut
grad ridicat
de utilizare a
puteri masinii
unealta;
productivitate
ridicata;

4.

Prelucrarea cu mai
multe scule a piesei
din aceeasi prindere

strangere
uniforma a
pieselor;
creste
durabilitatea
sculei
timp de
prelucrare
scazut;
grad ridicat
de utilizare a
puteri masinii
unealta;
costul scazut
al sculelor;
productivitate
ridicata;

5.
14

necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
scade
durabilitatea
sculei
timp de
prelucrare mare
timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere ridicati;
necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
necesita
dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor;
costul ridicat al
sculelor;
timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere ridicati;

necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
grad scazut de
utilizare a puteri
masinii unealta;
necesita
dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor;

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare


Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Criteriul

Unitati partiale pentru SP-TP


numarul:
1
2
3
4
5

Precizia suprafetelor prelucrate


Gradul de uniformitate a strangerii pieselor
Gradul de utilizare a puter disponibile a MU
Timpi ajutatori de OP si S
Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor
Durabilitatea sculei
Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a
pieselor
Costul sculelor

10
10
7
10
0
7
7

10
10
7
10
0
7
10

10
10
7
6
5
10
5

10
8
5
7
0
7
9

10
61

8
62

4
57

8
54

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 1: Prelucrarea succesiva cu


o singura scula a piesei din aceeasi prindere;

15

1.

2.
3.
4.

Schema optima de prelucrare ce sta la baza proiectarii dispozitivului

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul


disponibil i poate fi folosit
Pozitia piesei

Orizontala

Modul de prelucrare al suprafetelor


de acelasi tip sau de tip diferit
Numarul pieselor
prelucrate
simultan

Cu o scula

Cu mai multe
scule
Numarul pieselor Pe un rand
prelucrate din
Pe mai multe
aceeasi prindere
randuri
Numarul posturilor de lucru

Tipul de dispozitiv, dupa gradul de


universaliate
Dispozitiv existent sau care poate fi
achizitionat in timp util si poate fi folosit
Gradul de mecanizare a dispozitivului

Dispozitiv demontabil

16

Succesiv
1

_
1

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIIONARE


I PROIECTAREA ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POTZIIONARE
SAU DE ORIENTARE-POTZIIONARE I STRNGERE
(REAZEMELOR)

Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziionare tehnic posibile (SOP-TP)


A3.1.1. Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

17

18

Nr. crt.

F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

Utiliti pariale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. T.


1
2
3
4
uik
uik
uik
uik

Criteriul

ujk

Grad de normalizare a reazemelor


Complexitate constructiv a reazemelor
Uurina asamblrii
Tehnologicitatea
Rezistena la uzur
Uurina accesului sculei la supraf. de prelucr.
Uurina evacurii achiilor
Uurina curirii dispozitivelor
Manevrabilitate
Grad de securitate a muncii
Grad de adaptabilitate la schimbarea prod.
Uurina exploatrii
Uurina ntreinerii i reparrii
Timpii de introducere i de scoatere a pieselor
de pe reazem
Timpul necesar proiectrii r
Timpul necesar execuiei r
Utiliti totale (globale)

ujk

ujk

5
9
6
9
5
6
3
4
6
8
5
8
3

6
40
6
12
5
7
5
4
7
3
8
6
8

11
39
12
21
10
13
8
8
13
9
13
14
11

6
7
8
9
6
5
8
3
5
7
8
7
7

7
8
8
7
3
8
2
2
8
6
6
5
5

13
15
16
16
9
13
10
5
13
13
14
12
12

6
6
3
5
8
3
9
7
3
9
9
6
6

6
40
6
12
5
7
5
4
7
3
8
6
8

12
46
7
17
11
10
18
13
10
18
14
12
10

5
3
5
4
4
8
3
8
8
8
3
3
7

7
8
8
7
3
8
2
2
8
6
6
5
5

10

13

16

6
8
96

6
5
133

12
13
229

8
7
105

8
6
98

16
13
203

3
9
101

6
5
134

9
18
235

6
8
92

8
6
10

19

F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei


optime de orientare-poziionare
A3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate
reazemul plan [6] mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
mecanismul de centrare-strngere extensibil de tip dorn [3] mbrac urmtoarele soluii de baz:
2.1. cu elemente de centrare-strngere rigide:
2.1.1. cu pene (lamele);
2.1.2. cu prghii (bride);
2.1.3. cu plunjire (tije);
2.1.4. cu flci (bacuri);
2.2. cu elemente de centrare-strngere elastice:
2.2.1 cu memrbrane elastice (diafragme) cu flci
2.2.2.cu buce elastice cu netede (cu perei subiri);
2.2.3. cu buce elastice secionate (crestate; cu lamele; cu flci);
2.2.4. cu buce elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
mecanismul de centrare tip varf [9]
3.1 varf automobil;
3.2. varf mobil;
Nr.
crt.

Denumirea solutiei si reprezentarea grafica

20

1Reazeme plane
7

Cepuri

Placute (placi)

1.3. Inel

3
1.4. Corp dispozitiv

4
2. Mecanismde centrare-strangere tip dorn

2.1 Cu elemente de centrare-strangere rigide


2.1.1Cu pene
5.

6.

2.1.2 Cu parghii

21

7.

2.1.3 Cu plunjere

8.

2.1.4 Cu falci

9.

2.2 Cu elemente de centrare-strangere elastice


2.2.1 Cu membrane elastice

10.

2.2.2 Cu bucse elastice

11.

2.2.3 Cu bucse elastice sectionate

22

12.

2.2.4. Cu bucse elastice cu nervuri

Surse:
Pentru reazeme planeLucrarea 5 tab 3.54. pag159-258
Pentru mecanismde centrare-strangere tip dorn: Lucrarea 5 tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59
pag. 323

A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme


Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
1.5. Varianta aleasa de reazem plan este inelul

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;

23

Pentru reazem tip dorn vom folosi elemente elastice de tip bucsa elastica sectionata

Avand doua tipuri de bucse pe care le pot alege.


Una dintre ele este Bucsa elastica sectionate unilaterala, cu guler, pentru dornuri prezentata in
figura urmatoare :

24

Iar al doilea tip de bucsa este bucsa bilaterala cu mecanism de deblocare, pe care o
voi modifica pentru piesa de prelucrat, prezentata in figura urmatoare:
25

Voi opta pentru bucsa bilaterala cu mecanism de deblocare pentru ca aceasta bucsa
se poate mecaniza usor si va putea materealiza bazele de cotare ale piesei cerute de
conditiile determinante.

26

A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor


Material: OSC 10 STAS 1700-90
Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 30-028
Sursa N Gherghel Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3 Iasi 1992, pag 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor


d = 52 mm
L = 40 mm
l = 10 mm
l1=17mm
D = 40 mm
D1= 46 mm
d1 = 50 mm

3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

27

STAS ul din care sau extras


abaterile limit i toleranele

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active


Diametrul suprafeei cilindrice exterioare
active
Unghiul suprafeei conice
Coaxialitatea suprafeei cilindrice active fa
de suprafaa conic i fa de suprafaa
cilindric de asamblare
Coaxialitatea suprafeei conice fa de
suprafaa cilindric activ

Valoarea abaterii limit

Condiii de precizie

Cmpuri de tolerane

Element de orientare-strngere

reazemelor

H7

0 , 018
0

STAS 8100/2 88

h6

STAS 8100/2 88

12

0,01

0,01

Buc elastic secionat pentru mandrine

Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare


fa de suprafaa cilindric activ

0,01

Rugoziti:
Suprafaa cconica activ interioar, Ra = 0.8 m;
Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;
Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;

3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor


Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i, eventual, a schielor de amplasare a


reazemelor

28

29

E4. PROIECTAREA ELEMENTELOR I MECANISMELOR DE


STRNGERE SAU DE ORIENTARE-POZIIONARE
(CENTRARE)-STRNGERE

Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n


regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente masice;

fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:


principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:


dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;

cursele de strngere (slbire) Cs;

elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.


4.1. Stabilirea schemei optime de strngere
Se consider ca schem optim schema care conduce la un consum minim de energie pentru

acionarea mecanismului de strngere sau centrare-strngere (cost minim al exploatrii dispozitivului) i


se poate materializa cu elemente i mecanisme ce satisfac anumite cerine economice de optim.
Utiliti

30

Nr.
crt

Criterii
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Nr. forelor de strngere principale


Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de
strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare
TOTAL

Alegerea materialelor i toleranelor


Material: OLC 75 A STAS 795 80, OSC 7...9 STAS 1700 80
Tratament termic: calire i revenire la HRC = 56...60 pe lungimea l1
i la HRC = 40...46 pe lungimea l.
Rugozitatea: Ra = 0,8 1,6 3,2 [m].

31

6
6
10
7
6
0
9
0
0
6
10
0
10
73

32

Sursa Proiectarea dispozitivelor vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 281

33

4.4. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrarestrngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ

2. Cu motor pneumatic rotativ

34

A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere


Nr.
crt

Criterii

1
2
3
4

Nr. forelor de strngere principale


Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare
TOTAL

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Utiliti
1
5
9
8
5

2
7
9
9
6

9
9
3

9
9
3

0
0

0
0

7
5
0
10
74

8
6
0
10
81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere


Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.


Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de

strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.2 2 2.2mm
T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare
aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.

35

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere

d = 40 mm
L = 90 mm
l = 30 mm
l1=37mm
D = 25 mm
D1= 31 mm
d1 = 37 mm

A4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor de strngere


si a forei de acionare necesare Q a mecanismelor de strngere

S
S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 391.9daN / mm S
2
2
C
Ca s 4.21mm
tg
36

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA


ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
F5.1. Elaborarea schemei de acionare
A5.1.1. Alegerea modului de acionare
n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de centrare i
fixare dispozitivele pot fi:

cu acionare manual;

cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este

acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere, cnd
forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd se cere
creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromecanic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de

acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acionare.

37

Acionarea pneumatic
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora
de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:

creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a


semifabricatelor;

reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii semifabricatelor;

realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;

determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a acestora;

motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;

la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.


Dezavantaje:

crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;

randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.


Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora

de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:

forte mari;

spatiu disponibil mic;

asigura autofranarea;

durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;

uzura redusa;
Dezavantaje:

complexitate constructiva;

cursa limitata;

cost ridicat;

38

5.1.3 Alegerea variantei de acionare


Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrarestrngere ales din urmtoarele considerente:

datorit forelor de fixare mari;

greutate relativ sczut;

suport supranclziri fr pericol de avarii;

alimentare comod cu energie;

posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune


Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-semifabricat
este orientat i fixat pe arborele mainii-unelte cu micri de rotatie.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de strngere


sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii

39

3 filtre separatoare

4 regulator de presiune

5 manometru

6 ungator

9 distribuitor

11 motor pneomatic

12 mansoane de alimentare

13 conducte

Sursa [3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983]

40

F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare


5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate
Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataate
pe corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

41

Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

Motor pneumatic special

42

Filtru de aer:

Distribuitor cu comand manual:

43

Regulator de presiune:

Supap de sens unic:

44

A.5.2.2 Alegerea variantei optime


Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl aciune

A.5.2.3 Dimensionarea componentelor


Motor cu piston cu dubl aciune
D = 75mm diametrul pistonului

l = 25mm

d = 20mm

l1 = 5mm

d1 = M14

B = 100mm

h1 = 130mm

C = 70mm

H = 110mm

H1 = 60mm

B = 12mm

l2 = 12mm

L = cursa+50

L1 = cursa+65
45

Fora Q la presiunea de 4daN/cm2 este:


Q = 400 [daN]
Ca = 5mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor


Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8

Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m


Rugoziti:
suprafee active plane:

nainte de rectificare Ra 125m


dup rectificare: Ra 0,2 6.3m
cilindrice: Ra 0,4 1.6 m

suprafeele guri uruburi de fixare: Ra 25m

46

47

48

49

E6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE I MECANISME COMPONENTE ALE


DISPOZITIVULUI
n cazul general, n structura unui dispozitiv tehnologic, pot s intre, parial, n afara de:
elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziionare (reazemele simple/ obinuite);
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strngere (fixare);
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziionare (centrare) i strngere
(reazemele autocentrante), i
elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acionare,
i alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate n tabelul 6.1 [16. GHERGHEL N. i
SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006, p. 77
84].
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
Tabelul 6.1 Structura general a dispozitivelor tehnologice.
1
2
3

Elemente comune
Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului

Elemente specifice/ speciale


Capete multiax (subansambluri pentru diversificarea micrii, subansambluri pentru instalarea
multipl)

Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)

STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm

50

E7 Date stabilite cu ocazia elaborarii desenului de asamblu


7.1 Stabilirea cotelor de gabarit ale dispozitivului

Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor


Pentru motor:
Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8

Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m


Rugoziti:
suprafee active plane:

nainte de rectificare Ra 125m


dup rectificare: Ra 0,2 6.3m
cilindrice: Ra 0,4 1.6 m

suprafeele guri uruburi de fixare: Ra 25m

Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere


51

Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.


Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de

strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Jmin

Cs 4.2mm
jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min =

0,5-1,5mm

E8. ANALIZA TEHNICO-ECNOMICA LA LUCRUL CU DISPOZITIVUL


PROIECTAT
8.1 Analiza tehnica
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat,
prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia
respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate
abaterile specifice operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor
introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de
prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au
fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta
solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se
poate trece la analiza economica.
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

8.2 Analiza economica


Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a
echiparii cu dispozitive pm

pm

NT 0 NT 1
100%
NT 1

52

In care NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea
masini-unelte si NT 0 =8 min iar NT 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului
proiectat si este egala cu 5 min

pm

85
100% 60%
5

O conditie este ca NT 0 > NT 1


Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare


Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in
raport cu masina-unealta si cu scula unealta
Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
Reducerea timpilor de baza

53

Bibliografie de baz
1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de
Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de
Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
4. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
5. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed.
Did. i Pedag., 1982.
7. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1969.
8. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1979.
9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru mainiunelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti:
Ed. tehn., 1995.
11. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de orientare i
fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
12. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare
i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
13. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod. Vol. 1.
Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a suprafeelor n
construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.
15. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai: Tehnopress,
2002.
16. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2006.
17. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor de
proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
19. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
20. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4. Proiectarea
sistemelor de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.
21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURC Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU Victor,
GHERGHEL N., ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice n proiectele de diplom. Inst.
Politehn. Iai, 1983.
22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRI C., COZMNC Mircea,
DRUU Costache, GHERGHEL N. .a. ndrumar pentru activitatea de cercetare-proiectare i
ntocmire a proiectului de diplom. Maini-unelte, scule, echipamente de prelucrare i control. Vol. 1 3.
Inst. Politehn. Iai, 1989.

54