Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Arestarea Preventivă C Sima A Ţuculeanu D Ciuncan 2002

    Încărcat de

    AlexandraCIonescu
    7 vizualizări161 pagini
    Arestarea Preventivă C Sima a Ţuculeanu D Ciuncan

    Titlu original

    Arestarea Preventivă C Sima a Ţuculeanu D Ciuncan 2002

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Arestarea Preventivă C Sima a Ţuculeanu D Ciuncan

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    7 vizualizări161 pagini

    Arestarea Preventivă C Sima A Ţuculeanu D Ciuncan 2002

    Încărcat de

    AlexandraCIonescu
    Arestarea Preventivă C Sima a Ţuculeanu D Ciuncan

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 161
    t 34S Sirt CONSTANTIN SIMA ALEXANDRU TUCULEANU DORIN CIUNCAN ARESTAREA PREVENTIVA ARESTAREA PREVENTIVA CONSTANTIN SIMA ALEXANDRU TUCULEANU DORIN CIUNCAN Lu, 4, 2 S xa* 4 ISBN 973-588-478-x Arestarea preventiva Consideratii generale introductive Arestarea preventiva este o masura procesual preventiva, privativa de libertate, care consté in lipsirea de liby “ate a unei persoane in cazurile si cu procedura previzute de lege, inauiwe de solufionarea definitiva a lunei cauze penale pentru a se asigura buna desfiigurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmirire penal, de la judecatt ori de la executarea pedepsei. Prin ,cazurile si procedura prevazute de lege” trebuie s& infelegem att reglementitile nationale (Constitutia, Codul de proceduré penal §.a) et si reglementatile internajionale la care fara noastra este parte (prin ratificare, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Conventia european a drepturilor omului s.2. au devenit parte a dreptului intern). Deoarece reprezinti o restringere importanti a libertifiindividuale, {n cursul desftisurarii procesului penal, arestarea preventiva poate fi dispusd numai de un magistrat (art.23 alin.4 din Constitutic). Magistratul {si exercit& atributile numai in baza legit si este independent -judecdtorul sau imparfial - proeurorul (art.123 si art.131 din Constitujie). Avdnd in vedere cd arestarea preventiv poate fi luatd in cazul savarsirii unei infractiuni numai in ipotezele, limitativ, prevazute de art.148 lita-h C.prpen. rezultd ca privarea de libertate a unei persoane constituie o masurd de exceptie. {in materia masurilor preventive, art.148 lit.a-h C.pr.pen. oferd lista complet a derogarilor de la principiul constituyional al inviolabi persoanei. Codul de procedurs penala rispunde astfel exigenfelor formulate de art.49 alin.1 din Constitujie care consacr& caracterul limitativ (de exceptie) al restréngerii exercifiului unor drepturi sau al unor libertifi constitutionale. Arestarea preventiva = in raport de situatiile enumerate de textul constitugional, arestarea preventiva, in actuala reglementare poate fi dispusd numai daca se impune, dupa caz, pentru desfaigurarea instructiei penale, apararea siguranfei nafionale, a ordinii, a sinataii ori a moralei publice, a repturilor si a libertafilor cetijenilor. Se deduce c& arestarea poate fi dispusi de procuror numai daca se impune pentru buna desfagurare a instructiei penale si de instanfa de judecata numai daca se impune, dupa caz, pentru apairarea sigurantei nafionale, a ordinii, a sinatifii ori amoralei publice, a drepturilor gia libert8ilor cetifenilor. Desigur apirarea acestor valori este realizati implicit si in cursul desfigurari instrucfiei penale. Arestarea preventiva are i un caracter provizoriu. Durata limitatd in timp a arestarii preventive rezulta din prevederile art. 146 C.pr.pen. (arestarea invinuitului dureazi pana la 5 zile), art.149 alin.1 C.pr.pen. (arestarea inculpatului dureaz8 pana la 30 de zile), art. 139 C.pr.pen. (cevocarea si inlocuirea arestarii preventive}, art.140 C.pr.pen. (incetarea de drept a arestirii preventive), art.160' C.pr.pen. (liberarea provizorie pe caufiune sau sub control judiciar). Aceste prevederi reprezint& reflectarea pe plan procesual penal a dispozitiilor art.49 alin.2 din Constitutie care statueazi cd restringerea exercifiului unui drept sau unei libertiji nu poate avea ca efect suprimarea dreptului sau a libertifii (art.49 alin.2 teza a II-a). Corelativ reglementirilor amintite, art.23 alin.6 din Constitute precizeazi ci eliberarea celui arestat este obligatorie dac& motivele luatii acestei masuri au disparut. Mai trebuie subliniat cA masura arestarii preventive, reprezentiind 0 ingrdire a libertafii individuale trebuie cireumscrisd obligatoriu tuturor coordonatelor (garantiilor) inserise in art.49 alin.2 din Constitutie. alta garantie previzuti de art.49 alin.2 0 constituie consacrarea principiului proporfionalitifii in virtutea caruia ingridirea trebuie s& fie proportionala cu situafia care a determinat-o (art.49 alin.2 teza I). ‘Aceasti condifionare presupune ca mésura si fie dispusd numai in scopul pentru care a fost prevaizutii (in fiunctie de situafia ce o justificd). 4 ‘Arestarea preventiva Daca in cursul desféigurarii procesului penale se constata cd scopul pentru care a fost luatd mésura preventiva a fost atins devin aplicabile prevederile art.23 alin.6 din Constitutie si art.139 C.pen. Luarea misurii arestirii preventive presupune indeplinirea cumulativa a mai multor condifii de ordin substanfial (previizute de art.143 C.prpen., art.146 C.pr.pen., art.148 C.prpen. s.a.) si de ordin formal (prevazute de art.137! C.pr.pen., art.150 C.pr.pen. $.a.) ce constituie tot atdtea garantii ale inviolabilitatii persoanei. Chiar dacs sunt indeplinite aceste conditii, luarea masurii arestarii preventive este subordonatd realizarii scopului specificat de prevederile art.136 alin.1 C.prpen, Potrivit art.136 alin.1 C.prpen. masurile preventive se iau in scopul asigurarii bunei desfisurari a procesului penal ori impiedicarii sustragerii fnvinuitului sau inculpatului de la urmarire penald, judecati ori de la executarea pedepsei. Realizarea acestui scop constituie o conditie speciali si esenfial pentru luarea misurii arestirii preventive. Miura poate fi luat si pentru realizarea numai uneia dintre ipotezele prevazute de textul art.136 alin.1 C.prpen. Din cele expuse se mai deduce cd arestarea preventiva este o masurd facultativa, in situafiile previzute de art.468 alin.2 si art.470 alin.2 C.prpen., in cadrul procedurii speciale de urmatrire si judecare a unor infractiuni flagrante, luarea masurii este obligatorie. Libertatea individuala, ca de altfel toate libertafile umane, nu este absoluti si urmeazi a se realiza in coordonatele impuse de ordinea de drept. incalcarea ordinii de drept indreptijeste autoritatile publice si intervind pentru restabilirea legalitafii. Aceste actiuni ale autoritatilor trebuie sa fie circumscrise unor reguli ferme si clar delimitate pentru a asigura persoanei ocrotirea juridic& necesara. Lucrarea de faf& isi propune si contribuie Ia cunoasterea _acestor ‘coordonate prin trecerea in revista a principalelor reglementari in materie si a orientarilor actuale ale doctrine’ sijurisprundengei instanfelorjudecatoresti, Arestarea preventivg <== Deoarece in doctriné si jurisprudenfa a rezultat o diversitate de ‘pinii care in mod firesc au condus la solufii divergente demersul nostru se vrea 0 incercare de armonizare a punetelor de vedere exprimate care si contribuie la aplicarea unitara a dispoziiilor legale, la respectarea stricta a garanfiilor constitutionale gi la apropierea legislatiei si jurispadentei romanesti de legislafia si jurisprudenta europeans. Din acest motiv publicm aceasti iucrare avand convingerea c& va constitui un instrument de lucru pentru tofi cei care, intr-un fel sau altul, contribuie la infaptuirea actului de justiie. I CADRU LEGISLATIV Jurisprudenta — doctrina Arestarea preventiva Conventia pentru apirarea drepturilor omului i Romania prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994 ART.S 1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranga. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si pottivit cdilor legale: a) daca este detinut legal pe baza condamnérii pronunjate de cétre un tribunal competent; b) daca a ficut obiectul unei arestiri sau al unei defineri legale pentru nesupunerea la 0 hotérre pronunfati, conform legii, de cétre un tribunal ori in vederea garantacii executirii unei obligafii prevazute de lege; ©) daca a fost arestat sau refinut in vederea aducerii sale in fafa autoritajii judiciare com- petente, atunci cénd exist motive verosimile de a banui cd a sAvarsit © infractiune sau cand exist motive temeinice de a crede in necesitatea de a-l impiedica si sivargeasc o infractiune sau si fuga dupa savarsirea acesteia; 4) dac’ este vorba de detentia Jegala‘a unui minor, hotarata pentru educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legala, in scopul aducerii sale in fata autoritatii competente; e) daca este vorba despre detentia legal a unei persoane susceptibile si transmiti 0 boala contagioasd, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond; f) dac& este vorba despre arestarea sau detenfia legala a unei Persoane pentru ao impiedica si patrunda in mod ilegal pe teritoriu. sau impotriva cdreia se afld in curs © procedura de expulzare ori de extradzre. 2. Orice persoana arestat’ trebuie si fie informata, in termenul cel mai scurt si intr limba pe care oinfelege, asupra motivelor arestiri sale si asupra oricdirei acuzafii aduse ‘impotriva sa, 3. Orice persoand arestata sau detinuti, in conditile prevaizute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol, trebuie adusa de indata {naintes unui judecator sau a altui ‘magistrat imputericit prin lege cu exercitarea atribujiilor judiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un ——— Arestarea preventiva termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii. Punerea in libertate poate fi subordonaté unei garanfii care si asigure prezentarea persoanei in cauzA la audiere. 4, Orice persoand lipsiti de libertatea sa prin arestare sau definere are dreptul si introduc un recurs in fafa unui tribunal, pentru caacesta sa statueze intr-un termen_ scurt asupra legalitatii detinerii sale si s& dispund eliberarea sa dacd definerea este ilegala. 5. Orice persoana care este victima unei arestiri sau a unei defineri in condifii contrare dispozifiilor acestui articol are dreptul la reparafi. ART. 6 1. Orice persoand are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de citre 0 instanja independent’ si impartialé, instituitd de lege, care va hotart fie asupra inc&lcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzafii in materie penala {ndreptate impotriva sa. Hotérarea trebuie s& fie pronunjat in mod public, dar accesul in sala de sedin{& poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parfi a acestuia in interesul moralitifi, al ordinii publice ori al securitit nafionale intr-o societate democra- tied, atunci cénd interesele minorilor sau protectia vietii private a pirfilorla proces o impun sau in masura considerat& absolut necesara de cdtre instanfi atunci cAnd, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de naturd sd adued atingere intereselor justi ) si beneficieze de asistenta gratuita a unui interpret, dac& nu infelege sau nu vorbeste limba folositd la sedinta de judecata; 2, Orice persoand acuzati de © infractiune este prezumati nevinovatl pani ce vinovatia sa va fi legal stabilitd. 3. Orice acuzat are, in special, dreptul: a) si fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care © infelege si in mod aménuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa; ’) si dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii Arestarea preventivg ———$—$a@$ a ) sf se apere el insusi sau s& fie asistat de un apardtor ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plati un aparitor, i poati fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunei cand interesele justitiei o cer; d) s& intrebe sau s& solicite audierea martorilor acuzaiii si si obfind citarea si audierea martorilor apirarii in aceleasi condifii ca si martorii acuzarii; ¢) 88 fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu injelege sau nu vorbeste limba folositala audiere. Pactul international cu privire la drepturie civil si politice, ratificat de Romania prin Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 ART. (1) Orice individ are dreptul la libertate sila securitatea persoanci. Nimeni nu poate fi arestat sau definut in mod arbitrar. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa, decat pentru motivele legale si in conformitate cu procedura preva zutli de lege. (2) Orice individ arestat va fi informat, in momentul arestarii sale, despre motivele acestei 10 arestiri si va fi instiinjat, in cel mai scutt timp, de orice invinuiri care i se aduc, (3) Orice individ arestat sau definut pentru comiterea unei fractiuni va fi adus, in termenul cel mai scurt, in fata unui judecttor sau a unei alte autoritafi impu- temnicite prin lege s& exercite funcfiuni judiciare si va trebui si fie judecat intr-un interval rezonabil sau sa fie eliberat. Detentiunea persoanelor care uurmeaza afi trimise in judecata nu trebuie si constituie regula, dar punerea in libertate poate fi subordonaté unor garanjii asigurand infatisarea lor la sedinfele de judecatd, pentru toate celelalte acte de procedura si, daca este cazul, executarea hotdrdrii. (4) Oricine a fost privat de libertate prin arestare sau detenjiune are dreptul de a introduce o plangere in fafa unui tribunal pentru ca acesta si hotirascd neintérziat asupra legalitajii detenjiunii sale si si ordone eliberarea sa, dacd detenfiunea este ilegalA. (5)Orice individ care a fost victima unei arestati sau detenfiuni ilegale are dreptul la o despagubire. ns Arestarea preventiva ART.I4 Orice persoand acuzati de comiterea unei infractiuni penale are dreptul, in condiii de depling cegalitate, la cel pufin urmatoarele garanfi: 4) si fie informatitn cel mai scurt termen, intr-o limba pe care o infelege si in mod detaliat, despre natura si ‘motivele acuzatiei ce ise aduc; ») s& dispund de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale si si comunice cu aparditorul pe care si-lalege; c) s& fie judecata fara o ‘intdrziere excesi d) sa fie prezenta la proces si s se apere ea insigi sau s& aiba asistenfa unui apardtor ales de ea; daci nu are apiritor sa fie informata despre dreptul de avea i, ori de cate interesul justi cere, s& i se atribuie un aparator din oficiu, fairs plata, daca ea are mijloace pentru a-l remunera; ©) Si interogheze sau si facd a fi interogati martorii acuzari i s& obtind {nfatigarea si inferogarea martorilor apitiri in aceleasi condi cu cele ale martorilor acuzarii; g) si nu fie silita si marturi- eased impotriva ei insesi sau s& se recunoasca vinovata. CONSTITUTIA ROMANIEL Art. 20, —Tratatele intemafionale privind drepturile omului (J) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertayile cettfenilot vor fi interpretate si aplicate in concordanfé cu Declarafia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Roménia este parte. . (2) Daca exist neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementirile internationale. Art, 21. — Accesul liber la juste (1). Orice persoana se poate adresa justifiei pentru aplrarea drepturilor, a libertfilor si a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. i Arestarea preventiva mm —$_ $$ Constitutia Romaniei Art. 23. — Libertatea individual (1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. (2) Perchezifionarea, refinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu-procedura prevazute de lege. (3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore. (4) Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durati de cel mult 30 de zile, Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plange judecdtorului, care este obligat si se pronunte prin hotarare motivata. Prelungirea arestarii se aproba numai de instanta de judecata. . __(S) Celui retinut sau arestat i se aduc de indati la cunosting’, in limba pe care o infelege, motivele refinerii sau ale arestiri, iar invinuirea, fn cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in rezenfa unui avocat, ales sau numit din oficiu. (©) Bliberarea celui retinut sau arestat este obligatorie, dacd motivele acestor mésuri au disparut, (7) Persoana arestati preventiv are dreptul si ceara punerea sa in libertate provizorie, Sub control judiciar sau pe cautiune. (8) Pana la ram4nerea definitiva a hotdrarii judecatoresti de condamnare, persoana este considerati nevinovata. __ (9) Nici o pedeapsi nu poate fi stabiliti sau aplicata decat in condi si in temeiul legii. - Art. 24. — Dreptul la aparare - (1) Dreptul la aparare este garantat. (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul si fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu. Art. 49. — Restrdngerea exercijiului unor drepturi sau al unor libertati : (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertifi poate fi restréins numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru apararea 12 es Arestarea preventiva siguranfei nationale, a ordinii, a snitafii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertafilor cetafenilor; desfisurarea instructiei penale; prevenirea consecinfelor unei calamitaji naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea trebuie sa fie proportional cu situafia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertafi. Art. 5 Codul de proceduri penal - Garantarea libertitii persoanei, in tot cursul procesului penal este garantati libertatea persoanei. Nici o persoand nu poate fi refinuté sau arestatd si nici nu poate fi supusd vreunei forme de restrangere a libertafii decdt in cazurile gi in condifiile prevazute de lege. ‘Dacé cel impotriva ciruia s-a luat mésura arestirii preventive sau o misurd de restréngere a libertafii considera c& aceasta este ilegald, are dreptul, n tot cursul procesului penal, si se adreseze instanfei competente, potrivit legii. ; Orice persoand impotriva cdreia s-a luat ilegal o masura preventiva are dreptul la repararea pagubei suferite, in condifile prevazute de lege. fn tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea in libertate provizorie, sub control judiciar ‘sau pe cautiune. DOCTRINA vp Asandra Tucueanu, GarayileIbertagt ~ Alexandru Tuculeanu. Garanyite Forcamelpretade de Codul de procedart constinginal al bert individual. ‘penald. “Dreptl” n.12/1999, p25 “Pro lege” 3/1999, pS jn PROIECTUL DE LEGE PRIVIND MODIFICAREA SI COMPLETAREA CODULUI DE PROCEDURA. PENALA, elaborat de Ministerul Justifei, art are urmatorul cuprins: ‘Alineatul 2 : “Nici o persoand nu poate fi refinutd sau arestaté ori privati de libertate in alt mod si nici nu poate fi supusa vreunei forme de restrangere a libertatii decat in cazurile si conditiile prevazute de lege”. 13 Arestarea preventiva : Alineatul 3 : “Daca cel impotriva caruia s-a luat masura retinerii ori a arestarii preventive sau s-a dispus intemarea medicala ori o masurd de restrangere a libertatii considerd c& aceasta este ilegala, are dreptul, in tot cursul procesului, si se adreseze instanjei competente, potrivit legi Alineatul 4 : “Orice persoand care a fost, in cugsul procesului penal, rivati de libertate sau cireia i s-a restrns libertatea, legal sau pe nedrept, are dreptul la repararea pagubei suferite, in conditille prevazute de lege” Art.5' C.pr.pen. - Respectarea demnititii umane. Orice persoana care se afla in curs de urmarire penala seu de judecaté trebuie tratata cu respectarea demnititii umane. Supunerea acesteia Ia tortura sau la ‘tatamente cu cruzime, inumane ori degradante este pedepsita prin lege Inpproiectul de Lege privind modificarea si completarea Codului de procedura penal elaborat de Ministerul Justitiei, dupa articolul 5! se introduce articolul 5? care va avea urmatorul cuprins: “Prezumtia de nevinovatie: Art. 5. Orice persoand este considerat& nevinovatd pani la stabilirea vinovajiei sale printr-o hotirdre penal definitiva”. Art.6 C.prpen. - Garantarea dreptului de aparare. Dreptul de apirare este garantat invinuitului, inculpatului gi celorlalte parti in tot cursul procesului penal. {incursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate sd asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale in condit de lege si si administreze probele necesare in aparare: Organele judiciare au obligatia si incunostiinteze pe fnvinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este invinuit, ineadrarea juridicé a acesteia si sii asigure posibilitatea pregitirii si exercitarii apararii, —~ Orice parte are dreptul sa fie asistata de apardtor in tot cursul procesului penal. Organele judiciare au obligatia si incunostiinfeze pe invinuit sau inculpat, inainte de a i se lua prima declarafie, despre dreptul de a fi “4 Arestarea preventiva asistat de un apairaitor, consemnandu-se aceasta in procesul-verbal de ascultare. in condifille siin cazurile prevazute de lege, organele judiciare sunt obligate si ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a ‘nvinuitului sau inculpatului, dac& acesta nu are aparator ales. . {in proiectul de Lege privind modificarea si completarea Codului de procedura penalé, elaborat de Ministerul Justtiei art.6 alineatul 3 va avea urmatorul cuprins: “Organele judiciare au obligatia s& {ncunostiingeze, in cel mai scurt timp, pe fnvinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este invinuit, incadrarea juridicd a acesteia si si-iasigure posibilitatea pregatiri si exercitirii apararii”. Art.66 C.prpen. - Prezumfia de nevinovatie. invinuitul sau inculpatul nu este obligat si probeze nevinovatia sa. ; ‘In cazul cand exist probe de vinovatie, invinuitul sau inculpatul are dreptul si probeze lipsa lor de temenici | in proiectul de Lege privind modificarea si completarea Codului de proceduri penal, elaborat de Ministerul Justifiei, art.66 are urmatoarea denumire marginala: “Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor”. CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI Fiind sesizat de aceste operajiuni, Ministerul Comerfului a ordonat 0 inspectie care si fac& Reclamantul, in calitate de inyestigatii supra _ firmei presedinte director general al mpenfionate, in baza art 432 si 442 societiii Giuness, pentrua inlatura influenfa unei firme concurente, a efectuat unele operafii ilicite ‘marind artificial valoarea acjiunilor cotate la bursa prin plafi ilegale, falsificarea de facturi gi alte operafii ilicite de sustinere a propriilor actiuni. a Legii nr.1985 asupra societafilor comerciale. La 12 ianuarie 1987, inspectorii au informat Ministerul Comerfului si Industrie’ ca defineau probe incontestabile c& Saunders a comis mai multe infractiuni, Ministerul a luat 15 Arestarea preventivg ——————— Jegitura cu parchetul carea autorizat pe inspectori s& continue ancheta si s& transmita procesele verbale orgapelor de urmarire penali. Tn ianuarie 1987, inculpatul a fost eliberat din functia de pregedinte ~ director general al societifi La5 februarie 1987 inspectorii au predat organelor de politie procesele-verbale si documentele obfinute in legaturd cu faptele comise de Sauders. Acesta a fost trimis in judecata la 27 aprilie 1989, iar la 23 august 1990 a fost condamnat pentru 12 infractiuni {ntre care fals in inscrisuri gi furt, a0 pedeapsa de $ ani inchisoare. La2 mai 1991 Curtea de Apel a.confirmat solutia primei instante si, totodata, a refuzat autorizatia de a fi sesizata Camera Lorzilor. Prin aceasta, au fost epuizate toate Bile de atac impotriva hota pronuntate de instanga de fond. La 20 iulie 1989, reclamantul a sesizat Comisia European’ a Drepturilor Omului, susfinand c& utilizarea in procesul penal a declaratiilor fScute de el in fafa inspectorilor din Ministerul ‘Comerfului si Industriei, declarafii 16 smulse printr-o anumit presiune administrativa I-au privat de un proces echitabil, astfel ci au fost violate prevederile art. 6/1 din Conventia Europeani. Comisia, cu majoritate de voturi, a considerat ca sunt intemeiate sustinerile reclaman- tului privind violarea art.6-1 din Conventie, dind un aviz in acest sens, Totodat’, Comisia a dispus sesizarea Curfii Europene. Analizénd actele dosarului si susfinerle parilor, Curteaa constatat ci problema centrala este aceea dac& este posibil s& se foloseasca in procesul penal contra reclamantului declaratiile date de acesta in fata inspectorilor numifi de Ministerul Comerjului si Industriei. Dupa pprerea Curfii, o asemenea anchet, desi ar putea avea ca urmare descoperirea unor fapte pe-baza cérora ar putea fi sesizate alte autoritati competente, ea nu este supusi regulilor proceduriijudiciare la care se refera art.6/1 din Conventie, deoarece s-a considerat caplicarea acestor reguli cu priviré la o anchetd de aceasta natura ar contraveni interesului public si acivitifilorfinanciare si comerciale, = Arestarea preventiva in raport cu regulile inscrise in art.6 al Convenfiei, ori persoand supusi unei proceduri judiciare are dreptul de a técea si ca o componenta a acestui drept, (dreptul de a nu contrinui prin propriiile declarafii 1a retinerea uunei acuzatii impotriva sa.) Ratiunea acestui drept este aceea de a proteja pe acuzat contra oricarei atitudini abuzive din partea i de a se evita erorile judiciare. Acuzarea trebuie si-gi ‘bazeze argumentarea pe probe, rd si recurgii la elemente probatorii obfinute prin constrangere sau presiune, impotriva vointei acuzatului. In acest sens, dreptul mentionat este strans legat de prezumtia de nevinovatie consacrati in art.6/2 din Convent In masura in care acuzarea s-a folosit de raspunsurile recla- mantului la diferite interogatorii luate de inspectori, raspunsurile care, sub o forma sau alta, tindeau sd-l acuze, nu se poate sustine c& reclamantul a beneficiat de un proces echitabil, asa cum prevede art.6 din Conventie. Curtea nu a ‘impartagit parerea guvernului c& fa{a de gravitatea fraudelor comise {n activitatea societitii comerciale conduse de reclamant si de interesul public s-ar putea face 0 exceptie de la principii si admite folosirea in procesul penal a proceselor-verbale incheiate de inspectorii_mentionati. Dupa parerea Curfii, interesul public n- ar putea fi satisfticut prin utilizarea {n procesul penal a unor réspunsuri obfinute fortat intr-o ancheta nonjudiciara. fn concluzie, Curtea a decis, cu 16 voturi contra 4, cf exist’ 0 violare a art.6/1 al Conventiei Europene. Totodat8, in unanimi- tate, a obligat statul englez si pliteasca reclamantului, in trei luni, 75.000 lire sterline pentru cheliuieli ocazionate de proces. Cacul Saunders contra Angliei publcats in, RDP.“ me/1997, 127 in ziua de 24 decembrie 1976, Jean de la Broglie, deputat si fost ministru a fost asasinat in fata locuinfei unde domicitia Ribemont; victima tocmai inménase acestuia © sum de bani sub forma de imprumut pentru contractarea unei afaceri comerciale. 17 Arestarea preventivaé —$>__—$—$—$—=$—< Cercetirile efectuate de Prefectura politiei din Paris au condus la arestarea mai multor persoane, printre care si a lui Ribemont, in ziua de 29 decembrie 1976, in aceeasi zi, cu ocazia unei conferinte de presd, ministrul de interme, directorul polifiei judiciare din Prefectura de poliie din Paris si seful brigazii criminale au dat amnunte asupra anchetei fn curs (conferinga a fost reluaté de doug posturi de televiziune), sustinéndu- se c& Ribemont ar fi instigatoriu la asasinat (autorul faptei fiind F). La 14 januarie 197, R. a fost invinuit de complicitate la omor intentionat gi arestat preventiv, find eliberat la 1 martie 1977, in baza unei ordonante de incetare a urmaririi penale. La 23 martie 1977, R. sa adresat primului ministru solicitand 0 indemnizatie de 10 milioane franci drept reparatie pentru prejudiciul moral si financiar pe care I-a suferit ca urmare a declaratiilor ministrului de interne si functionarilor de poitie. Memoriul lui R. catre primul ministru fiind respins, el s-a adresat tribunalului administrativ Acestas-a desesizat, motivand c&, desi actele administrative ale 18 unui membru al guvemului sunt susceptibile de a angaja raspun- derea pecuniara a statului, declaratiile pe care acesta le face in exercifiul funcfiilor sale guver- namentale scapa controlului juris- dictiei administrative; ca urmare, o cerere in sensul aratat nu poate fi primita. ‘impotriva acestei solutii, R. a declarat apel in fata Consiliului de stat care a respins cererea cu moti- varea c& declaratiile facute de ministrul de interne gi de functio- narii superiori de polifie cu ocazia explicafiilor date asupra unei operatii de politie judiciara nu pot fi desprinse de aceast operatie si, ca urmare, nu este de competenta Jurisdicfiei administrative de a se prenunfa asupra consecinfelor, eventual prejudiciabile, ale acestor declaratii e Ca urmare, R. a procedat la chemarea in judecati in fafa Tri- bunalului din Paris a primului ministru sia reprezentantului Tezaurului. Tribunalul, analizénd actele’ prezentate de reclamant, a pronunjat 1a 8 ianuarie 1986 urmtoarea solufie: - In ceea ce priveste actiunea indreptaté. contra primului ministru, Tribunalul constata potrivit art.38 al Legii din 3 aprilie 1955, orice acjiune adusd in fafa instantei prin care Statul este declarat creditor sau debitor pentru alte motive decét impozitele, va fi intentat, sub actiunea nulitati, de c&tre reprezentantul sau contra reprezentantului tezaurului public, singurul care are monopolul reprezentirii statului in justitie. Ca. atare, primul ministru nu poate fi implicat in aceast cauzi. In ceea ce priveste competenta, instanja constata ci declaratiile flicute de ministrul de inteme sunt strains legate de operatia de politia judiciara in curs de desfigurare, ca uurmare competenfa aparfine instanfelor de judecati. ‘Yn cea ce priveste afirmatiile reprosate, instanfa constatd cd R.a prezentat ca probe extrase din presi asupra conferinfei din 29 decembrie 1976, care insi nu rezult& declaratiile facute de ministrul de interne asa cum se susfine fn cererea de chemare in judecata: ca urmare, aceasta urmeazA si fie respinsa. impotriva hotdrarii R. a de- clarat apel in fafa Curfii din Paris, Arestarea preventiva la 19 februarie 1986, reiterand cere-rea ca instanta sa solicite inre- gistritile care s-au facut la con- ferinfa de pres. Instanja de apel a confirmat solufia instante de fond cumotivarea ca reclamantul nu a facut dovezile necesare in susfinerea acfiunii sale sichiardacd.un asemenea probatoriu, ar fi fost ficut, nu se demonstreaza c& exist o legatura de cauzalitate ‘ntre declaratiile incriminate i preju- diciul pretins de reclamant; daca acest prejudiciu ar fi fost, eventual, produs din cauza urmétirii penale, nu se poate refine c& declaratiile menfionate ar fi influentat cursul acestea. Solutia a fost criticata de R. in fata Curtii de Casafie care a respins recursul, la 30 noiembrie 1988, cu motivarea cd probele prezentate de recurent in fafa instanfei de apel nu erau suficiente si de natura sA justifice afirmatiile sale; ca atare, ‘nmod just, Curtea arespins apelul formulat de R. Prin plangerea adresat& Comisiei Europene a Drepturilor Omului, R. a sustimut c& declaratiile f¥cute de ministrul de interne au reprezentat 0 atingere adusd dreptului stu de a beneficia de 19 Arestarea preventivg ————<—$—$_—$—— prezumfia de nevinovatie protejata prin art.6 paragraful 2 din Con- venfie, De asemenea, a sustinut c& s-au inedlcat dispozitiile din art23 deoarece n-a beneficiat de posi bilitatea si se plingd in fata unei instanfe spre a obfine repararea prejudiciului suferit, precum si cele ale art.6 paragraful 1, prin lipsa de independenta a instanfelor interme si durata excesiva a procedurii, Comisia a refinut numai incdlearea prezumtiei de nevino- -atie si durata excesiva a procedurii, sesizand Curtea European. ‘Combaténd sustinerile Comi- siei Europene, guvernul francez a susfinut teza cd prezumfia de nevinovatie constituie inainte de toate o garantie cu caracter procedural in materie penala gi ci 0 atingere a acestui principiu nu poate fi conceputa decit din partea_unei autoritafi judiciare si mu ar putea fi relevat decdt in caz de condamnare, sinumai dacd motivarea hotirarii ar evidentia c8judecatorii au considerat anticipat(apriorie) c& inculpatul este vinovat. Dimpotriva, Comisia Euro- pean a motivat c& prezumtia de nevinovafie are o semnificatie mai larga; ea nu se impune numai 20 jucecitorului penal cand decide asupra unei acuzatii, ci i celorlalte autoritii Analizind motivele invocate, Curtea Europeana a retinut ci prezumfia de nevinovatie opereaza si in legaturé cu alte cauze si nu umai cu cele in-care se decide asupra vinovajiei unei persoane (vezi spejele Adolf contra Austria, Lutz §.a. contra Germaniei). Ca urmare, o incdlcare a prezumfiei de nevinovatie poate si provina nu numai din partea unor judecdtori sau a unui tribunal, dar si din partea altor autoritati publice; in aceste condifii se poate sustine c& afirmafiile in discutie reprezint& 0 incilcare a prevederilor art.6 peragraful 2 din Conventi itatile de politie au obligatia sa informeze publicul asupra anchetelor penale in curs, ins& este necesar ca aceasta si se fad cu toati discrefia i cu rezerva pe care ‘oimpune respectarea prezumfici de nevinovatie. De fiecare data, instanga sesizata va hotiri, motivat, daca mai subzist& ori nu ratiunile pentru care a fost dispusé arestarea inculpatului {in sfargit, nu se vede de ce, pe de o parte, se considera — implicit —c& prezumtia de nevinovatie nu —_———— Aresstarea preventive este inlaturata prin arestarea inculpatului “[...] in temeiul mandatului emis de magistrat (judecitor sau procuror), pentru durati de cel mult 30 de zile” (conform tezei intai din alin. al art.23 din Constitutie), dar, pe de alté parte impune respectarea prezumtiei de nevinovatie. In speta, organele superioare de politie au afirmat public, fird nici 0 rezerva c& R. este unul dintre instigatorii Ta asasinat, declaratie de natura si determine publicul si creada ca aceast situafie este adevarati sisi influen-feze asupra aprecieri faptelor de c&tre judecator competenti. in ceea ce priveste durata excesivé a procedurii, Curtea a re- finut ci nici complexitatea dosa- tului, nici comportarea reclaman- tului nu justifica o atat de inde- lungata perioada de soh dosarului (11 ani si 8 luni), Curtea a constatat c& exist’ numeroase perioade de inactivitate imputabili autoritafilor nafionale, iar prelun- girea procedurii s-a datorat gi faptului ci R. nu a fost ajutat si obtina probele necesare, desi @ solicitat instanfelor acest sprijin. Caurmare, Curtea, cu 8 voturi pentru si unul contra, a considerat cd in spettia existato violate a art.6 paragraf | si a art6 paragraf 2 din Conventie si a obligat statul francez sa achite, in trei luni, suma de 2.000.000 franci francezi ca despagubiri si 100.000 franci pentru cheltuielile efectuate de reclamant, Cazul Ribemont contra Franta in, RDP.“ nw. 1/1996, p.150 CURTEA . CONSTITUTIONALA, Admite excepfia de neconsti- ‘ufionalitate ridicata de Alexe Prund n dosarul nr.707/1999 al Curfii de Apel Galati — Sectia penalt si ‘constatiica dispozitile art.350 alin.1 din C.prpen. sunt neconsti jn masura in care se interpreteaza in sensul c& menfinerea sau luarea masurii arestarii inculpatului se dispune pe durati nedeterminati, iar nu pentru durata de cel mult 30 de ile prevazuti fa art.23 alin4 din Constitutie. Definitiva si obligatorie. Decizia se comunica celor dou Camere ale Parlamentului si Guvernului. 2 Arestarea preventiva —=———$$$<$—$$_$_$—— Pronuntatd in sedinta public din data de 24 ianuarie 2000. Decizia nr.10 din 24 ianuarie 2000 publicata in M.Of.nr.213/ 16.05.2000. OPINIE SEPARATA Considerim ca prevederile art.350 alin.1 din Codul de procedurd penal sunt constitu- fionale iar solufia care se impune ‘in spefa este aceea de respingere a excepfiei de neconstitujionalitate. Se ridic& problema dact nu cumya, prin solufia infifisata fn prezenta opinie separata, sunt incalcate dispozitile alin.8 al art. 23 din Constitutie, potrivit crora: “PAna la raménerea definitiva a hotdrarii judecatoresti de condam- hare, persoana este considerat nevinovata”. b) In al doilea rand, este de observat ~ daca se are in vedere ansamblul reglementarilor proce- sual penale — c& nu se poate considera c& prezumtia de nevinovatie ar fi inl&turaté prin aceea c& prelungirea masurii arestirii preventive nu este supusi 2 aprobatrii instanfei judecitoresti la fiecare 30 zile, intr-adevar , potrivit art.Salin.3 din Codul de procedur& penela “Dacé cel impotriva c&ruia s-a luat misura arest&rii preventive sat o masur& de restrangere a libertatii considera c& aceasta este ilegala, are dreptul, in tot cursul procesului, s& se adreseze instantei competente, potrivit legii”. Rezulta cA nici nu este necesar ca inculpatul arestat s& astepte 30 de zile spre a fi prezentat — din oficiu — instantei judecdtoresti, cAreia s& ti solicite punerea sa in libertate, fiindca acesta poate si declanseze 0 asemenea procedura “ in tot cursul procesului “, asadar att. inainte de “condamnarea” in prima instanfa cat si dup’ aceea. De fiecare dati, instanta sesizat’ va hotisf motivat daca mai subzista ori nu rafiunile pentru care a fost dispus’ arestarea ineulpatului. - c) in sfargit, nu se vede de ce, pe de o parte, se considera — im- plicit—cd prezumtia de nevinovatie nu este inkéturata prin arestarea inculpatului in temeiul mandatului emis de magistrat (judecttor sau procuror), pentru o durati de cel ‘mult30 zile (conform tezei intai din alin. 4 al art. 23 din Constitutie), dar, pe de alta parte, se consider’ c& prezumfia de nevinovatie ar fi inlaturati prin aceea c&, ulterior unei “condamnari * in prima in- stant, (supusa de altfel exigentelor “procesului echitabil” impuse de art.6 din convenfie, inculpatul Arestarea preventiva arestat nu ar mai fi prezentat, automat, la fiecare 30 de zile, instanfei judecdtoresti, pastrandu- si insi dreptul de a solicita ~ oricdnd, (chiar si mai devreme de 30 de zile) — examinarea de catre instantaa stirii sale de arest. Art.136 C.pr.pen. - Seopul si eategoriile misurilor preventive. in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare, pentru a se asigura buna desfisurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penalé, de la judecat ori de la executarea pedepsei, se poate lua fatd de acesta una din urmatoareler masuri preventive: a) refinerea; b) obligarea de a nu parisi localitatea; ©) arestarea preventiva. iar misurile ardtate la lit.b) si c) se pot lua numai de procuror sau de instanfa de judecata Alegerea mésurii ce urmeazia fi luatd se face jindndu-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiuni, de sinatatea, varsta, antecedentele si alte situafii privind persoana fafa de care se ia méasura. Elvetian nascut in 1952 si locuind la Winterthur, dl-Friedrich Schiesser se constituie’ prizonier la 5 aprilie 1976 dupa ce, un timp, s-a sustras cercetirilor politiei. El este imediat condus in fata procurorului districtului Winterthur care, in aceeasi zi, dispune plasarea sa in detentie provizorie; procurorul il CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI Notiunea de magistrat Punerea in detenfie provizorie de c&tre un procuror din district al cantonului Zurich. 23 Arestarea preventiv§g —=———=<—————————— suspecta puternic cd a sivarsit sau c& a incercat si sivarseascé mai multe furturi calificate si se temea ccd invinuitul sé nu facd s& dispar probele. DI. Schiesser face atunci apel impotriva acestei ordonante, dar recursul su este respins de citre procurorul general al cantonului Zurich. La 14 iulie 1976, Tribunalul federal, c&ruia petitionarul i s-a adresat fn recurs, sustinand incalcarea art.4 din Constitufia federala elvetiand si violarea art.5 /1 c) din Conventie, confirma respingerea actiunii. {ntre timp, Camera de acuzare a Curtii de apel cantonale I-a ‘menfinut in detentie provizorie pe dl. Schiesser, a cArui punere in libertate survine la 12 iulie 1976. La 11 mai 1978, Curtea de apel il condamna pe petitionar la 0 pedeapsi de 17 luni de inchisoare, {nsofiti de o aménare conditionata a executirii pedepsei de patru ani, pentru furturi in grup ca ocupatie. Cantonul Zurich este constituit din 11 districte dotate, fiecare, cu un parchet care cuprinde unul sau mai mulfi procurori. Acestia din urmd sunt alesi prin vot universal pentru o durat de trei ani (de patru ani incepénd de la 1 ianuatie 1977). 24 Fiecare procuror este in acelasi timp un organ de anchetd si de instructie, supus controlului procurorului general si un organ de urmarire pe lng judecatorul unic in materie penala si pe lang& tribunalul de district, pentru infracyiunile de important mici sau medic. El se bucura, de asemenea, de puterea dea emite un “mandat de reprimare” dac& invinuitul isi recunoaste vinovatia si dacd 0 amenda sau 0 pedeapsi cu inchisoarea, de cel mult o luna, sunt considerate suficiente, ‘Di Schiesser sesizeaza Comisia la 15 noiembrie 1976; el sustine c& s-a incileat art. 5/3 din Conventie, ‘constéind in aceea c& procurorul de district nu ar putea fi considerat ca fiind ,un magistratabilitat de catre lege si exercite functii judiciare”. Mai departe, el invoca, de asemenea, at.5/4 din Conventie, pé motiv c& nu a avut dreptul de a introduce un recurs in fafa unui tribunal pentru ca acesta din urma s4 statueze fntr-un termen scurt asupra legalitatii detentiei sale. Hotardrea din 4 decembrie 1979 (Camera) (seria A nr.34) fn privinta art.5/3 Curtea examineaz mai intdicerinfele care decurg din expresia ,magistrat abilitat de catre lege si exercite functii judiciare”. Ea apreciazi c& termenul “magistrat” nu se confunda cu “judecdtor”, desi acesta trebuie si posede anumite calitafi, adicd s& indeplineascd conditiile constituind tot atétea garanfii pentru persoana arestatd : ~ garantii de independent’ fat de executiv si de parti, ceea ce nu exclude orice subordonare fata de alfi judecatori sau magistragi, cu condifia ca acestia sa se bucure de © independents analoa - garanfii de proceduri, ceea ce implica obligafia de a audia personal individul care fi este deferit; = garantii de fond, ceea ce comporti obligatia de a examina circumstanjele constituind argu- mente pentru sau contra detentiei, de a se pronunta pottivit crteriilor juridice asupra existengei rafiunilor care o justifica si, in absenta lor, de a dispune punerea in libertate. Curtea cerceteazi dac procu- rorul districtului Winterthur a prezentat aceste garanfii d-lui Schiesser. Referitor 1a garantiile de independent, Curtea subliniaza ca, ‘Arestarea preventiva {in spef’, procurorul de district a actionat exclusiv ca organ de instructie examindnd daca trebuie sil inculpe pe cel interesat si si-l plaseze in detentie provizorie si apoi efectuind instructia dosarului cu obligatia dea cerceta, cu aceeasi grija, atét faptele in favoarea acuzarii cat si cele impotriva acesteia. in afara de acestea, ea constatd c& procurorul de district nea trebuit s& suporte nici o ingerinfa exterioard, nici si con- sulte o alt& autoritate, exercitind astfel propria-i putere de decizie pe care i-o atribuie legea. fn ceea ce priveste garantiile de procedura, Curtea arata cA, atunci cfnd dl.Schiesser s-a constituit prizonier, procurorul de district I-a interogat in termen de 24 de ore, i-a pus in vedere pentru ce era invinuit ci a comis sau a incercat s4 comitd infracfiuni i i-a adus la cunostinfé dreptul stu de recurs impotriva mandatului de arestare emis impotriva lui. Cat despre garanjiile de fond, Curtea noteazd cA ordonanta de detenfie se intemeia pe doud motive, enumerate de Codul de procedura penala al cantonului 25 Arestarea preventivaé————=>=>—$—$=$—$<—_———— Zurich, printre care existenta rafiunilor de a banui pe cel interesat de sAvarsirea unui delict. Acest motiv figureaza printre acelea care, potrivit art.5/1 ¢) din Conventie, justific’ 0 punere in detentic provizorie, in plus, ordonanta a fost adoptata potrivit c&ilor legale. Curtea concluzioneaza deci c& nus-au violat prevederile art.5/3 (5 voturi pentru, 2 impotriva). ‘Art.5/4 trebuia sd fie gi el pus in discugie? Curtea epreciaz& ci asupra acestui aspect raportul Comisiei echivaleaz&, in esenfé, cu © decizie implicit de inadmisi bilitate: ea constaté in plus c& ia d-lui Schiesser iese din cadrul litigiului cu privire la care Curtea este sesizata. in lumina jurisprudentei in materie, ea hot&raste c& examinarea deciziei mentionate fi depaseste competenta (unanimitate). Cazul Schiesser contra Elvetiei in V. Berger, Jurisprudena Curtit Europene a Drepturilor Omului, Institutul Roman pentru Drepturile Omului Bucuresti, 1997, p.64 26 Exercitarea succesiva, de c&tre acelasi procuror de district al cantenului Zurich si fata de aceeasi perscana, a funcfillor de instructie side urmatire. La 11 august 1983, un procuror de district din Zurich — MJ. elibereaza un mandat de arescare impotriva d-nei Jutta Huber, deoarece aceasta era banuiti de implicare intr-o refea de prostitutie si de marturie mincinoasd; ea este eliberaté din inchisoare la 19 august. in octombrie 1984, acelasi procuror ‘intocmeste si semneaza un act de acuzare contra acesteia, intre altele, pe motivul ci a depus 0 marturie mincinoas& in cursul unei proceduri judiciare. Procurorul menfionat nu ocupa nicidecum locul Ministerul Public in fata jurisdictiei de judecata—tribunaiul de district din Zurich - desi putea s& o facd intrucét Codul cantonal de procedura penala ii atribuie calitatea de parte in proces. Tribunalul o pune in libertate pe inculpati, dar Curtea de apel a cantonului Zurich o declar’, in final vinovata pentru sivarsirea tentativei la infractiunea de care — ee Arestarea preventiva fusese acuzata inital siti aplicd 0 amenda de 4,000 franci elvefieni. Apoi, condamnata introduce, in zadar, un recurs in casare si un recurs de drept public in fata Curfi de casafie a cantonului Zurich si, respectiy, a Tribunalului federal.In cererea sa din 27 februarie 1987, adresati. Comisiei, d-na Huber se plinge de faptul c& acelasi procuror de district care s-a pronuntat asupra detentiei sale, ulterior, a inculpat- 0. Ea invocd art.5/3 din Conventie. Hotdrarea din 23 octombrie 1990 (plenul Curti) (seria A nr. 188). Dupa d-na Huber, procurorul de district nu oferise independenta ceruta de exigentele Conventici, nut.) din moment ce el a plasat-o in detentie provizorie, apoi a inculpat-o si in final a actionat ca organ de urmarire penal in fata jurisdicfiei de judecats. in spef, M.J. a intervenit, intr- © prima fazd, in stadiul actelor premergiitoare; el a cercetat dacd trebuie s& puna sub inculpare pe petifionard si a prescris masura detengiei provizorii, ca apoi si efectueze instructia dosarului. intr- ‘oadoua fazi,respectiv paisprezece Juni dupa arestare, el nu a ocupat nicidecum locul ministerului public in fafa jurisdictiei de judecats. Referindu-se la mai multe hotirari ulterioare cazului Schiesser din 4 decembrie 1979, privind indeosebi “auditorul” militar olandez, Curtea nu disceme © rafiune de a ajunge la concluzie diferita pentru justitia penali de drept comun. Fard ndoiala, Conventia nu exclude ca magistratul care decide asupra detentiei sd aiba si alte functi, insa impartialitatea sa poate fi pusa in cauzi daca el poate interveni procedura penala ulterioara, in calitate de parte titulard a urmarir penale, Astfel s-a intdmplat si in cazul de fafa, ineat s-au incdlcat prevederile art.5/3 (21 de voturi pentru, 1 impotriva).in baza art.50, Curtea apreciaza c& nu s-a stabilit nici un prejudiciu material decurgand din nerespectarea art.5/ 3. in ce priveste daunele morale, dacd d-na Huber a suferit un asemenea prejudiciu, hotararea Curfii i furnizeaza o satisfactie echitabila suficienté. Cererea petifionarei de reparatie pecuniara este asadar respinsa (unanimitate). 27 Arestarea preventiva Elvefia trebuie si ramburseze totalitatea cheltuielilor cerute pentru procedurile najionale (1.092 franci elvetieni) si o parte din cheltuielile facute la Strasbourg (3.000 franci elvefieni repre- zentiind onorarii de avocat si 400 franci elvetieni pentru cheltuieli de c&litorie si sejur) (unanimitate), Cazul Huber contra Elvefie In V. Berger, Jurisprudenta Curfit Europene a Drepturitor Omului, 7.67-68, CURTEA - CONSTITUTIONALA Prin incheierea din 27 iulie 1999, pronunfata in Dosarul nr. 1.048/1998, Tribunalul Buzdu - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutional cu excepfia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 148 $i 236 din Codul de procedura penal, precum si a dispozitiilor art. 27 din Legea nr. 92/1992 pentru. organizarea judectoreascd, republicata, 28 excepfie ridicaté de Stefan Zinc. In motivarea exceptiei de neconstitufionalitate se considera c& dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 5 paragraful 3 din Convenfia pentru apirarea drepturilor omului sia libertafilor fundamentale si, prin aceasta, ale art. 11 si 20 din Constitutie. Se arati c&, potrivit art. 5 paragraful 3 din convenfia menfionati, orice persoand arestat sau detinut& trebuie si fie adus& neintarziat in fata unui judecdtor sau a unui alt magistrat abilitat de lege sa exercite functii judiciare si are dreptul de a fijudecata intr-un termen rezonabil sau eliberatd in cursul procedurii. Desi conventia recunoaste analogia dintre “judecator” si “magistrat”, totusi magistratul, altul decdt judeciitorul, trebuie si fie independent fafa de executiv gi imparfial (independent faja de parfi). Se invoca in acest sens jurisprudenta Curfii Europene a Drepturilor Omului, si anume hot&rarea pronuntata in cauza “Brincat contra Italiei”, 1992, prin care s-a considerat ci a fost ——— Arestarea preventiva incalcat art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertijilor fundamentale, prin faptul c& procurorul care a dispus privarea de libertate a inculpatului a actionat in calitate de adversar al acestuia, find si parte acuzatoare in procesul penal. Curtea Europeana a Dreptu- rilor Omului a statuat ca “magistratul abilitat de lege si exercite funcfii judiciare”, la care se referd art.5 paragraful 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertifilor fundamentale si fata clruia trebuie SA fie adus& o persoand arestata preventiv, trebuie s& prezinte garantii_de independent si impartialitate. Independenta este privitd in raport cu executivul, ira aexclude subordonarea fafa de alfi judecatori sau magistrafi, dact acestia se bucura ei ingisi de independent fats de executiv. Imparfialitatea se determind in mod obiectiv fata de partile din procesul penal, indeosebi fafa de inculpatul arestat. Curtea Europeand a considerat, de asemenea, ci magistratul care se pronunti asupra stiri de libertate, chiar dact exerciti si alte functiuni, nu trebuie st exercite sau si alba vocatia de a exercita funcfii care ar naste banuieli legitime cé impartialitatea sa ar fi pus in discutie de parti in caz contrar, art. 5 paragraful 3 din conventie ar fi incalcat, Autorul exceptiei considera cc in sistemul penal romanese in vigoare, stabilit prin Codul de procedura penala si prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, procurorul nu prezinta garantiile de independenya si imparfialitate necesare, deoarece este organ de acuzare, deci parte in procesul penal, si este subordonat procurorilor ierarhici si, prin procurorii generali, este subordonat ministrului justifiei gi Guvernului. Se mai arata ci procurorul nu este considerat de Constitutie magistrat si de aceea el ‘nu poate fi asimilat cu judecatorul, pentru a putea fi considerat competent s& emit’ un mandat de arestare. Procurorii, _fiind subordonati ierarhic, nu pot fi considerati independenti, chiar daca itatea lor este garantaté de principiul legalitatii si al 29 Arestarea preventiva imparfialitatii. Autorul exceptiei mai considera c& nici garantia de independenfa nu este indeplinita, pentru ca atat Constitutia, cat si Legea nr. 92/1992 nu inter ‘ic ordinul dat de ministrul justtiei unui procuror de a aresta un inculpat. In sistemul procesual penal roménese procurorul are doua functii ireconciliabile: de organ de urmarire penala si de acuzator in instanfé, fird a exista alte structuri organizatorice distincte in cadrul parchetelor, care si exercite atributile organelor de instructie si a celor de acuzare. in continuare se mai aratf c’, in mod obiectiy, procurorul nu poate fi impartial, intrucat a susfine solutia cliberarii. sau a achitarii inculpatului arestat ar insemna si contribuie la propriul sau insueces profesional siin final independent, chiar daca activitatea sa este garantati de principiul legalitaii si al impartialitatii. Autorul exceptiei considerd ca, si in situatia in care procurorul care a dispus arestarea nu este si pprocuror de sedinf,simplul fapt c& are vocatia legal s& cumuleze cele doué calitati transforméndu-se, in 30 faza judecdtii, intr-o parte in procesul penal, adversar al inculpatului, cu interese contrare acestuia, atrage inexistenta imparialitii acestuia $i incdilcarea art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apirarea drepturitor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, a dispozitilor art. 11 $i20 din Constitutie. Dispozitiile art. 148 51 236 din Codul de procedura penali, fiind norme preconstitu- tionale, contrare Constitufiei, trebuie considerate abrogate in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie. Autorul excepfiei invocd si jurisprudenta Curfii Constitu- fionale, si anume Decizia nr. 81 din 15 iulie 1994, rimas& definitiva ca urmare a Deciziei nr. 136 din 7 decembrie 1994, prin care s- statuat cd “interpretarea instanfei'de contencios european, este conforma principiului constitutional national”. Se mai susfine c textele de lege criticate contravin si prevederilor art. 23 alin, (4) din Constitutie, interpretate in lumina art. 5 paragraful 3 din Convengia pentra apararea drepturilor omului si a libertafilor fundamentale. Tribunalul Buzau - Sectia penal, exprimAndu-si opinia asupra excepfiei, considera ci aceasta este nefntemeiat, invocdnd jurisprudena Curfii Constitu- tionale, si anume Decizia nr. 268 din 18 iunie 1997, ramas& definitiva ca urmare a Deciziei nr. 709 din 19 noiembrie 1997, ambele publicate in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998, prin care Curtea a respins exceptia de neconstitu- sionalitate a dispozitiilor art. 305 alin. 2, ale art. 146 si 148, cu referire la art. 143 din Codul de procedura penal. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicati, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor dou’ Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. Guvernul, in punetul séu de vedere, apreciazi ci dispozitiile art. 148 si 236 din Codul de procedura penala, precum si dispozitile art.27 din Legea nr. 92/ 1992 pentru organizarea judectto~ ‘Arestarea preventiva reasci. nu sunt in deplind concordant cu dispozifille art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apirarea drepturilor omului i a libertatilor fundamentale si, ‘indeosebi, cu interpretirile date acestora de Curtea Europeand a Drepturilor Omului, contravenind astfel si prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie. Independenta procurorului roman fafa de exeéutiv poate fi pus la indoiala, dac& se are in vedere faptul c& procurorii isi desftgoara activitatea sub autoritatea ministrului justiici, organ esenfialmente executiv. Guvernul mai aratd c&, desi activitatea procurorilor este guvemata de principiul imparfia- litatii, conform art. 131 alin. (1) din Constitutie, aceasta nu exclude nici controlulierarhic si nici autoritatea ministrului justitiei asupra lor. Imparfialitatea nu echivaleaz4 cu ““independenta” acestuia, indepen- denja care este prevazuta numai pentru judecatori in art. 123 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, se considera cd nu este indeplinita nici cerinja “imparfialitatii” 31 Arestarea preventiva procurorului, prevazuti la art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertailor fundamentale,in interpretarea Curfii Europene a Drepturilor Omului, deoarece simpla posibilitate pe care 0 are procurorul romén dea fi, in aceeasi cauz& si cu privire la aceeasi persoand, organ de urmérire penala si organ de acuzare, “parte” i procesul penal, constituie o incdlcare a acestui text. Totodata Guvernul consideri cd este necesar un control automat, din oficiu, si nu lasat la latitudinea persoanei arestate, aga cum se prevede in sistemul procesual penal romanese actual, in cel mult 48 de ore, al misuriiarestarii de cdtre judecator sau alt magistrat imputernicit prin lege. Controtul judiciar al acestor ingerinfe din partea executivului in

    S-ar putea să vă placă și