z

a]
r-.{

p
.t
r

z
F

F.

ffie%
tn rominegte de VIORICA HUBER
Ilustralii:
T I A P E L I Z

PASA PASTOR
Povest e tu rteasc

d,

odatl in Bagdad u n paql foarte iubit de sultan, dar foarte temut de supuqii sei. Ali (aqa il chema pe paqir) era un a devirrat musulman,
un turc de r.i.ta vcche. De cum niijea ziua, cit si deosebeqti un fir de a![
albi de unul negru, iqi intindea un covor pe jos Fi, cu fata c[tre X{ecca,
se sp[]a cu credin{,a qi se mga. Cind termina rugiciunea. doi robi negri
imbraca!,i in roqu ii aduceau luleaua ;i cafcaua. Ali se aqeza turcegbe pe
un divan qi sta aqa cit (,i-i ziulica de lunqi. Bind in tihni cafeaua turceasci, neagrii, amara qi lierbinte, fumind agale tutun de Smirna dintr-o
narghilea lungi, dormind, neftcinJ nimic Ai gindind qi mai pulin, in felul
ista guverna el. In fiece lunti, e drept, o porunce venitd din Stambul ii
cerea si Lrimiti pentru vistieria imparateascar un milion de piaEtri,
impozitul pagalicului; in ziua aceea, bunul Ali, ieqindu-qi din tabietul
lui obignuit, chema in fa{a lui pe negustorii cei mai bogali din Bagdad
qi le cerea cu lrumosul doua milioane dc piaqtri. Bie,tii oameni ridlcau
miinile la. cer, iqi loveau pieptul, i;i.smulgeau barba, se_jurau plingind
c5.-.n-au nrci o paral cereau mila paqii, indurarea sultanului. Dup[ care,
Ali, I[ra a inceta sa soarba din cafea, punea se-i batl la talpi pini cc i
se aduceau banii aceil (-.are nu se giseau qi care, in cele din urmi, se
aflau totdeauna pe undeva. Dupf, ce numdra suma, oredinciosul administrator trimitca jumitate sultanului si arunca cealaltf, jumltate in llzile
sale; pe urmi rar incepea sa furneze. Citcodata, cu toati rlbdarea lui, se
plingea in ziua aceea de grijile mirririi lui qi de oboselile guvernirii;dar
a doua zi nu se mai gindea la asi,a qi luna urmitoare ridica dajdia cu
Iosl,

aceeaqi liniqte qi aceeaqi nepisare. Era un paq5. denin de urrnat

103

Dup[ lulea, calea gi bani, cel mai mult iubea Ali pe fiica lui, lncintarea-Ochilor. Avea drepl,ate s-o iubeasca, fiindca in fiica lui, ca intr-o
oglind[ vie, Ali se vedea pe sine, cu loate virtu!ile lui. Pe cit de frumoasl,
pe atit de leneqi, lnc intarea-Ochilor nu putea face un pas iird s[ aibi
pe linga ea trei femei gata oricind s-o slujeascS: o roaba albi se ingrijea
de pieptlntitura qi imbricdmintea sa, o roab5. galbenl ii !inea oglinda sau
elantaiul, o roab[ neagrl o inveselea cu strimblturi]e ei qi-i primea mingiierile sau loviturile. In fiecare dimineall, fata paqii ieqea si se plimbe
intr-un rldvan mare tras de boi ; stitea trei ore la ba ie ;i iqi petrecea resl'ul
timpului mergind pe la prietcnc, mincind dulcea!f, de trandafiri, bind
limonadl de rodii, uitindu-se la dansatoare, rizind de prietenele sale.
Dupi o zi aqa de plinl, se intorcea la palat, iEi siruta tatdl qi dormea ff,ri
visuri. S[ citeasca, sf, gindcascl, s[ brodeze, s[ se ocupe de muzica,
astea erau oboseli pe care lncintalca-Ochilor avea grija s[ le lase pe
seama roabelor ei. Cind eqti tirrirra, lrumoasi, bogati, fatd de paqd, te-ai
niscut s[ te bucuri din plin qi ce c mai desfitltor qi mai de laudl deciL
si nu faci nimic? Aga judecl turcii; dar cili creqtini nu sint turci in

privinla

asta

Nu e pe lumea asta fericire netulburtitd, altfel pamintul te-ar face

sd uili cerul. Ali o incercl pe pielea ]ui. lntr-o zi de dajdie, pa$a cel neobosit la datorie, mai pu{,in treaz ca de obicei, puse si batl la talpi, din
nebigare de seaml, rn raial grec, de sub sprijinul Angliei. Ce] b[tut
.tip[: era dreptul lui; dar consulu] englez, care dormise prost, lipa mai
tare decit cel b[tut qi Anglia, care nu doarme niciodati,.tipa mai tare
decit consulul. Jurnalele urlard, in parlament se vociferd, la Constantinopol se ameninJ,d. Atita zgomot pentru un lucru aqa de mic obosi pe
sultan qi, cum nu putea si scape de credincioasa lui aliata, de care ii
era teaml, vru cel pulin si scape de paql, pricina nevinovatir a inl,regului
scandal.

104

Primul gind al tnillimii sale fu str porunceasca sl lie sugrurnat fostul

sdu prieten; dar se gindi ci uciderea unui musulman prea i-ar ingimfa 9i
i-ar bucura pe acegti ciini de cregtini, care la trir mereu. De aceea, in nesfirqita lui bunltate, stapinul dreptcredincioqilor sc nullumi sa porunceasci sd fie aruncat paqa pe vreun {,irm pr.rstiu 9i sa fie lisat acolo sd
moar[ de foame.
Din lericire pentru Ali, urmagul qi judecltorul sau cra un laga
bitrin, clruia virsta ii domolea zelul si care qtia din pa!,ite ci I'oinla
sultanilor nu e neschimbitoare decit in carte. El iqi spuse cd, inlr-o buni zi,
inlllimii sale ar putea s[-i parl riu de un vcchi prielen qi ci atunci i-ar
mullumi pentru un gest de indurare care nu-l costi nirnic. Chemi in taina
l Supus. (n.t. )

106

Ali

qi pe fata lui, le dddu haine de robi gi ciliva piagtri qi le spusecl,

daci a doua zi se vor mai afla in paqalic sau daci li s-o auzi vreodatd
de nume, o s[ puni sa-i sugrume ori si ]e taie capul, cum or alege. Ali ii
mul.tumi de atita bunf,tate; dupl un ceas, plecase cu o caravana care
mergea in Siria. Chiar in seara aceea se facu tuturor cunoscut pe uli(,ele
Bagdadului cdderea qi izgonirea paqei. A fost o bucurie generald. Din toate
pir(,ile se pream[rea dreptatea qi grija sultanului, care avea totdeauna
ochiul deschis asupra durerilor copiilor sii.
Si de aceea, in luna urnetoare, cind noul pafar, care avea mina cam
grear ceru dou5. rnilioane qi jumatate de piaqtri, bunul popor din Bagdad
pliti firir sa se mai l,ocmeasci, prea fericit ci a scipat in sfirqit din ghearele
tilhamlui care, atil,a amar de ani, ii jefuise fara fricl dc pedeapsi.
Bine e s[-!i scapi capul, dar asta nu-i dcstul; trebuie sd qi triieqti;
lucru greu pentru un om inrrd.tat si se bizuie pe rnunca;i banul altuia.
Ajungind la f)anrasc, Ali se pomcni f:irf, para chioara. Necunoscut, flri
prieteni, flra rude, murea de foame qi, durere qi mai.maie pentru un tatd,
iqi vedea liica ingilbenindu-se qi topindu-se llngi el. (le sa te faci in halul
irsta? Sa intinda mina? Nu se cuvenea unui birbat, care, pini mai ieri,
avea un popor la picioare. Sa munceasca? Ali trlise totdeauna boiereste,
nu qtia sii faci nimic. Toati qt'iin,ta lui, cind avea ner.oie dc bani, era sf,
bati oamenii la tnlpi; dar, pentru ca sir te indeletnice;ti in pace cu acest
mcqtcqug rcspcctabil, trebuie sa fii paqi qi si ai un lirman de la sultan.
Dar s:i faci rncseria asttr cu putere dc la tine, pe raspundcrea ta, inseamni
sir dorcqti s[ fii spinzurat c:r un ]ro!, de drumul mare. Paqalelor nu le prea
place intrccerea Ali ;tia cl ce ql,ia: cea mai frumusiciL faptl din viaJ,a
lui ertr ca trimisese la spinzuritoare, din cind in cind, cite un biet borfap,
care ficuse nrostia sir o ia De urmele cclor mari.
lntr-o ii, cind nu prinzise, iar lncintarea-Ochilor, topiti de nernincarc. nu putuse si se scoalc de pe rogojina pe care sta culcati, Ali,
dind tircoale pe ulilele Damascului ca un lup infometat, zlri niste oameni
care-qi asezau pe cap urcioare cu ulei qi le duceau la prar.alia dinapropiere.
La u;:i prar,iliei era un brliat care platea liccirui hamal cite o para de
fiecc drurn. Vedcrea acestui mic ban de araml il facu siL tresarl pe fostul
paql. Se a;eza in rind ;i, dupi ce urca pe o scari ingusta, i se df,du si ducd
o oala uriaqir de pamint, pe ct,rc o cumpinca cu mdre grcutate pe cap,
rnlcar c[ o !inea cu amindoua lniini]e.
Cu gitul indesa[, cu umerii lidica!,i, cu fruntea incordati, Ali cobora
pas cu pas, cind, la treapftr a treia, simli c[ povara lui se apleca inainte.
Sc trase inapoi, piciorul ii alunecl si el se rostogoli pina jos pe scara cu
cioburilc oalei sparte drrpa el qi sc:ildat in valuri de untdelemn. I'e cind,
ruginat, de-abia se ridica, sim!,i ca-1 apuca de guler btiiatul de prirvilie.
pe

Nepriceputule
ii spuse acesta din urmi - phtegte-mi iute
50 de piaqtri ca sa-!i indrep!i prostia ,si ieqi de aici ! Cind nu qtii o meserie,

si nu te baEi !

50 de
zise Ali zimbind amar. De unde vrei si-i iau?
N-am o para chioar[.
Daci nu-i pliteqtr din buzunarul l,iu, o s[-i plateqti cu pielea ta
bliatul de prlvalie firi si clinteasci.
- urma
$i, la un semn al omului acestuia, Ali, prins de patru bra!e zdravene,
piagtri

pomeni trintit la pdmint cu picioarele petrecute intre doutr fringhii gi

aqa, in starea in care prca adesea pusese;iel pe allii, primi la talpi 50
de lovituri de ba!, aqa de zdravene, de parca un paqd le-ar fi poruncil.
se

,
.Se ridica singerinJ gi gchioptitind de amindoui picioarele, iqi legl
lilpile r.x r-ileva zdronle se tiri bprc crsa sxspinirrd.
El

-- murrnuri el. E drcpt sii indur ce am ficut

pe al.tii si indurc. Dar negustorii din Bagdad pe carc-i batusem la tilpi
Dumnezeu e rnare

si platcasca pentiu
ei, iar eu mor de loamo qi m[ aleg mrmai cu lovituri de ba!,.
Se ingela. Unei lemei de treabir, care din intimplare sau din curiozitate vizuse palania lui, i se facu mill de el. Ii dirdu untdelemn sa-$i
lege rlnile, un saculet de faina qi ciliva pumni de seminlc sir-qi duci zilcie
pini s-o vindeca qi, chiar in seara aceea, pcntru prima oarl de la mazirpa lui. Ali putu dormi fura grijr zilci tle miinn.
Nimic nu ascute mai birre mintea ca boala qi singurltatea. ln odihna
aveau mai mult noroc ca mine; ei avcau prieteni care

lui firl voie, Ali avu un gind luminos. ...\m fost urr plost
se ma apuc de meseria de

gindi el
hamal: tirria unui pa;a nu e in cap; -boilor trebuie

se le lAsem cinstea asta. Oamenii de teapa mea se cunosc prin indeminare

qi mini ugoara; eran un vinitor farl pereche Si pe deasupra qtiu ctrm trebuie sir linguqegti ori sa min!,i ; ma pricep, doar erarn pasA ; trebuie sir-mi
aleg o meserie in care si pot minuna lumea cu aceste daruri stralucitc si
si-mi ci;tig repede o stare cumsecade."
Cu sindurile astea. Ali se facu barbier.
In primele zile, totul rnerse bine;patronul noului barbier il punea
si scoatii rpa, sa spele prin pravilie, sa scuture rogojinile, s[ aseze uneltele, si serveascir caleaua qi luleaua clientilor. Ali indeplinca de minune
aceste funclii delicate. Dac[. din inLimplare, i se i1c1'p,11n1n qi lui capul
vreunui tiran rie la munte, daca nimerea o dati mai pe allturi cu briciul.
nu se bega de seamf,. Oamenii aceqtia de treaba au piilea ttrre gi gtiu rloar
c[ sint facu!,i ca sf, fie jupui{,i; cer-a mai mull,, ceva mai pu{,in, asta nu

schimbti cu nimic gi nu zdruncini crr nirnic marginirea lor.

lntr-o clirninca,i, in lipsa jrrpinului, nrtla irr pilr'alie ul rr)are personaj: cloar r.lizinr-lu 1, bjetul Ali iqi picrdu curripatul. Era mascariciul
phqii, un coco$at niic si groaznic de urit, cu capul ca o tartaculi, cu labe lttz

108

lungi, plroase, cu privirea nelini;tita qi din!i de maimu!,ii. ln timp ce i

se turnau pe la!f, valuri de cllbuc parfumat, mitscariciirl, r'asturnnt pc
scaun, pelrecea ciupind pc biLrbicrul ccl nolr, rizinrlu-i irr nrs si s,-utind
limlia la el. De doui ori il facu sd-i cadi din minti ligheanul cu slpun,
ceea ce, de doui ori atit il invcscli, cn-i alunciL patm parale.
Cu toate astea, grijuliul;\li iqi vedea inainte de trcaba. Nuniai ochi,
str irrgrijeascir un cap aqa dc preJios, i;i nrigca briciul cu rcgrlaritrt,'si,,u o
ninunatii. indeminare, cind. deodatii, cocoqatul liicrL o strlmbituri aqa de
uritl qi scoase un lipit aqa de tare, c[ blrbierul, speriat, trasc brusc mina,
luinr.l in virful briciului o jumitate d intr-o urcche, dar nu dintr-a lui.
X'Iirsclricilor le place sa ridf,, insir pe socoteala altora. Ntr-s pe lume
oameni care si-aibl pielea mai sublire decit aceia care tiLurcsr. 1'jclpil
aproapelui lor. Intr-o clipir, cocoqatul se repezi cu purnnii la Ali sir-l siringl
de git, in t,imp ce tot el ii striga ucigaq. Din fericire pentlu.\lj, tii,,tuia
era aga de adinci, incit rinitul n-avea incotro; trebuia si se Eindeilscir la
urechea lui, de unde !,i,snea un va1 de singe. Ali prinse mom'ntul poirivit
qi o lui la fuga pe strizile Damascului cu u,surinla unui om care qtie binc ci,
daci e prins, e spinzurat. Dupa o mic dc ocoluri, sc ascunse intr-o pitni![
plrlsiti gi mr indrirzni sf, se intoarca acasi, decil, in plin intunorrc si in
liniqtea noplii. Sir mai stea in l)amasc dupd o asemenea pafanic, insenna
moarte sigure; lui Ali nu-i fu greu sir-i arate {iicci lui ci trebuic sa plece,
ba incti pe datl. 13agajul nu-i prca incurca; inainte dc rclarsatul zorilor,
ajunseri la munte. Tinip de trei zile merscrf, firl sd se opreascir, {,inindu-qi
via!a doar cu citeva smochine qterpelite din pomii de pe drum si ni!ica
api afJala cu mdre grculate pe fundul llbioj riurilor.
In orjr.e r:iu este gi-rrn bine qi se poate -qpune cu drept culint cir niciodatl, in timpul rnlririi lor, paga gi fiica lui nu mincaserir si nu biuseri
cu mai multi poftl.
La ultimul lor popas, fugarii luri primi!i de un leran de treab[, care
linea sa-qi implineasci datoria lui de gazdir. Dupa cina, il descusu pe Ali
qi v[zindu-l fdri mijloace de trai, il intrr.bir daci vrea si] intre pistor h el.
Si duci la m nte yreo Coulzeci de capre si vreo cincizeci de oi, nu e o
meserie grea;doi ciini buni duceau greul lucruluilnu puteai s[ fji batut
daci erai neindeminatic; aveai lapte qi brinzl cit poftcai qi, chiar dacir stepinul nu dldea nici o para, cel pulin daclca voie ca lncintarca, Ochilor
si ia atita lini cit avea nevoic pentru hainele tatilui ei qi ale ei. Ali, care
n-avea de ales decit intre a muri de loamc sau a fi spinzurat. sc hotiri
fari mul1,[ greutatc sa duci aceasti viala patriarhalir. C]riar de a doua zi
se infunda in rnunte cu fiica sa, cu ciinii qi cu turma.
Odatl la plqune, Ali cirzu din nou in lener-ia lui. Cu]cat pe spate qi
lumind din lulea, i;i petrecea timpul uitindu-se la pislrelele care se roteau
in inaltul cerului. Biala Incintarea-Ochilor era mai pulin ribdltoare:

se gindea

odinioari.

ia lSagdad; lurca n-o fdcea dc loc sa uite dulcea trindivie

Tate

- N-ar filipsir?

dc

zicca ea adesca
la cc e buni via.ta daci e do:rr o veEnici
fost mai bine s-o slirqim dintr-o data, decit sf, murim cu

incetiqorul ?
-- Dutnnczeu c mare, liica mea rispunden inl,eleptul piistor -ce s-a facut e bine facut. Am liniste. La- virsta mea. Ssta-i cel dintii dintre
bunrrri; de aceea, vczi, sini impicat cu soarta. Ah! Nunrai daca a; fi
invii{al, o mcserie I Tu ai tinere{,ea Ei nadejdea, tu po.t,i a$tepta siL se intoarci
nolocul. Destule pricini sl le mingii !

Mir supun sorfii, bunul meu tatti

susp ir.rind.

zicca Inciritarea-Ochilor,

insi cu alil, rnai pulirr, cu ci[ nirddjduia nai rnull,.

De mai bine de un an Ali ducea aceasti via!f, fericiti in singur[tate
cincl, inl,r-o dimineala, fiul pagei din l)amasc pleci la muntc la r.i-nitoare.
ll'm[rind o pasare reniti, se rf,tici; singur qi departe de inso!,itorii lui,
incerci sd-qi afle drumul, coborind pe lingl un piriu, cind, ocolind o
stinci, zari in fata lui o fatl care, stind pe iarbl qi cu picioarele in apa,
Se impdca

iqi impletea pdrul lung. Cind vdzu faptura asta frumoasi, Iusuf scoase un
stlig6t. lncintarea-Ochilor ridicd capul. Speriati c[ vede un strlin, {ugi
lincr lal!l ei qi picri din ochii prinIului miral.
Ce e asta? gindi Iusuf. Floarea munlilor e mai fragedl ca trantiafirul gridinilor noastre;aceaste fatA a pustietalilor e mai frumoasi decit
sultanele noastre. Iata femeia pe care am visat-o.
Alcrg[ pe urmele necunoscutei cit putu de repede, dcqi pietrele ii
alunecau sub picioare. Aflti in sfirgit pe Incintarea-Ochilor mulgind oile,
in vreme ce Ali iqi chema ciinii care litrau furioqi la apropierca unui strhin.
Iusuf se plinse c[ s-a rlilcit Ei ci moare de sete. lncintarea- Ochi]or ii
aduse indati lapte intr-o oal[ mare de pimint. El b[u incet, flrir sii spunir
nirnic, uitindu-se cind la tata, cind la fata; apoi se hotdri in celc din urml

s[ intrebe pe unde e drumu]. Ali, urmat de cei doi ciini, ciliuzi pe vinitor
pinir la poalele mun[elui qi se intoarse tremurind 1,ot. Necunoscutul ii
daduse un ban de aur: atunci era vreo cipetenie din oastea sultanului,
un paFd poate?
Pentru Ali, care judeca dupti amintirile lui, un paqa era un om care
nu putea face decit rlu Ei de prietenia caruia trebuie s[ te temi tot atiI cit
Qr de ura lur.
Ajungind la Damasc, Iusuf dldu fuga qi se aruncl de gitul mamei
sale; ii spuse de o sut[ de ori cd cra frumoasi ca la qaisprezece ani, strilucitoare ca luna plini, ci era singura lui prieteni, c[ numai pe ea o iubea
pe lunrc $i, spunind aqa, ii sirutl miinile dc mii de ori.
NIdma inccpu

sl

zimLreasr'6.

109

9gpilut meu - zise ea - tu ai sa-mi incrcdin!,ezi o taini; spune

repede. Nu qtiu daci sint aqa de lrumoasi cum spui; dar de un lucrl sint
siguri: cir niciodatti n-o sti ai o frietcnir mai bunt, ca mine.
lusui nu se lasri rugat; ardea de dorin{a si povesteascl ce vizuse cind
fusesr: la nunte; zugrnvi in culori minunate pe frumoasa necunoscuti,
sprrse rrispicat ci nu putea trii lara ea qi c[ r'oia si se insoare cu ea a
doua zr.
I)ulinl ribdare, liule, ii repetl mana. Aqtcapti sri af]dm intii
cine -esto rninunea asta de fr.umusele; dupd acecit, o sa-l hotarim pe tatal
tru si se invoiasci la aceasta inso{ire fericitti.
Cind p:rqa aflri de dragostea fiului siiu, la inceput,tip[ qi mai apoi se
supirir riru de tot. Nu erau in Damasc fe l,e bogatc ;i frunroase, ca sa fie nevoie
si caute in pusl,iuri o pastorila? Niciodalii n-o sa inglduie el c[satoria asta
nepol,rivit[, niciodat[ !
,.Niciodatn" e un cuvint pe carc un om preveziitor nu trebuie si-l
spunir in casa sa, cind are impotriva lu i gi pc so!ie qi pp fiu .
Nu se scursese o siptanrini si paqa, miqcat de lacrimile mamei, de
paloarea gi tacerea fiului, aj nse sd se dea bitut. Dar, ca un om tare gi
care se prctuieqte la adevirata lui valoare, spuse rispicat c[ flcea o prostie
qi cti o qtia.
Fie zise el n-are decit si se insoare fiul meu cu o p[storitr[
- lui si cadi: eu md spil pe miini. Dar ca sa nu
qi nehunir asta pe capul
lipscasci nimic acestei inso.tiri caraghioase, chemati pe misclriciul meu.
Nunrai lui i se potriveqic sa ccara ;i si aduci aici pe plcitoasa asta de
pIzitoare de capre, care a ficui, \.rdji asupra casei me]e.
Dup[ un ceas, cocoqatul, chlare pe un megar, se ducea la munte, blestemind toanele pa$ei qi dragostele lui Iusuf.
Cuminte era sai trimi!i in solie la un pdstor, prin pra{ si prin soarc, un
om gingaq, niscut ca si trdiasci in boga,tia unui palat si care incinta pe
prin.ti gi pe miri,t,i, prin ascuJ,imea min-tii sale? Dar, vai I Norocul e orb,
pune pc proqti in frunte qi coboard pinl la rncseria de
care nu vrea s[ moaril de foame !

mlsclrici

pe un geniu

Trei zile de oboseali nu-l imblinziseri pe cocofat, cind zlri pe Ali,

110

culcat la umbra unui roqcov, mai ocupat de luleaua sa decit de oile sale.
Cocogatul dadu pinteni migarului ,si inainti spre plstor, mire! ca un vizir.
ii zise el-ai vr[jit pe fiul paqii; ili face cinstea
Pdci.tosule
s[ se insotrre cu fata ta. Curi,te cit mai iute mdrgiritarul ista al
munlilor, trebuie s-o duc la Damasc. Cit despre tine, paqa ili
trimite punga asta qi-!,i porunceqte sa te cari cit mai curind de pe
aici.

Ali

lase sd cadd punga pe care i-o aruncase qi, flra s[ intoarci capul,
in lrcb! pc.ocu;al ce voia.
Dobitocule
urma acesta
m-ai auzil,? Fiul pasei ia in cisl--nu
torie ne fiica ta.
Ce face fiul pa,sei? zise Ali.
face!strigl mf,scdriciul bufnind de ris. Oaie timpitl ce eqti,
-Ce
i.ti inchipui ca un barbat atit de sus-prrs e un om de rind ca tine? Nu qtii
ce paqa imparte cu sultanul dijma provinciei ;i ca, din 40 de oi pe care le
pizegti aqa de prost tu. patru sint ale lui de drept qi treizeci si qase poate

s[ ]e ia cind vrea?

Nu vorbesc de paFA
cuvinta liniqtit Ali. Dumnezeu sii-l aiba in
pazi pe mdria sa. Te intreb ce face fiul lui. Este negulator de arme
Nu, dobitocule
-- Fierar?
?

- Cu atit mai pu.in.

- Dulgher?
Nu.
- Sinrigiu
- Nu, nu ! E un boier mare. Auzi, timpitule ce eqti ! Numai golanii
- Fiul pa;ii este r-rn om a.les, ceea ce vrea si spuni c[ are miinile
muncesc.
?

albe gi nu face nimic.

Atunci nu-i dau fata
zise rar si mindru plstorul. O cdsnicie cere
cheltuiall, n-am se-mi dau copila dupI un birbat care nu c in stare s[-si
lind nevasta. Dar poate c[ fiut paqei are \-reo meserie mai pulin aspri.
Nu e lesdtor?
Nu
spuse mdsclriciul, dind din umcri.

-_
-

itor?
Nu.

Cro

Olar?

Nu.
Face coquri?
Nu.

--- Atunci e blrbier?

- - Nu - zise cocoqatul rosu de minie. Sfirqeqte cu gluma asta prosteasci, sau te snopesc in baitii. Cheama fata; slnt gribit.
mea nu va pleca
rlspunse pistorul.
-Igi Fata
fiuierl ciinii, care veniri qi se aqezar[ lingi el, miriind gi aratindu-qi col!ii, ceea ce nu prea peru sl incinte pe trimisul pa$ei.
Coco;atul iqi intoarse mlgarul qi, amenintind cu pumnul pe Ali,
care-$i oprea

ciinii

cu perii

zbirlili:

lrl

.. - PAcf,tosul-c ii strigi el -

si mai auzi tu curincl tle mine; vci

sLr ce inseamnA sa ai alta vlerp dpcit prsa. strrpinul tau gi al meu

X{dsciiriciul se intoarse la Damasc.cu iu'motatei., lui dc ureche mai

pleoqtiti .dcsit de obicei. Noror-rrl lui ca pa,sa lua luclurile usor. pcntru
nevasta ;i liul lui era o micir irrfringere, p"nt.., el era u biruinla. De doul
ori izbindi. '.pnd r.p-i miculea pli;ut n;indria.
Zaiu
zrse el
omul f,sta e qi mai nebun ca fiu_meu, dar, fii
- Iusuf,
- pa;a
liniqtit,
iqi line cuvintul. Am sl trimit l. muntc n atru' cirlirrel,i.
care,o sf,-mi aduciL fata; cit desprc tate, nu-!i bate capul, anieu ac de cojol

cul lui.
$i, spunind acestea, fiiu vescl un semn cu mina, parca ar li dat la
parte ceva ce-l supira.

.. Ll ur semn-al namei, Iusuf se sculi qi ruga pe tatll sdu sd-i lase lui
elija dc a duco la b"un.sfr'rgit pol-estea asti. Fi;a'indoial[, mijlocul gasit
r-aled r.usrrr. Dar In c inttrrea-Ochi lor trvea poate sldbiciune si_l iubelsce
j)e bitrinul plstor qi ar plinge; qi paga mr va vrea s[ intunece primele zile
lericite alc unei casatorii. Iusuf nidtijduia c[, luind-o cu ni!ica blinde],e,
ar invingc usor o impotrivire care nu i se parea serioasi.
Fogle bine-spuse paqa. Vrei sa fii mai deftept ca tat t[u:
.
.
tqa-i obiceiul copiilor. Dr'-te a+"unci ;i i[ ce vrei; dar i1i pun in vedere c[,
incepind de azi inainte, nu ma mai amestec in treburile tale. DacI acesi
pistor bltrin gi nebun nu se invoieste, ai sf, rtimii cu ruqinea. A; da o mie

si te vld intorcindu-te cu botul pe labe, ca si pe cocogat.

Iusuf zimbi, era sigur ca va izbindi. Cum n-o sI-l indrlgeascl lncintarea-Ochilor? El se topea dupi dinsa. $i, cle altfet, la douizeci de ani,
de piaqtri

el insuqi sau de noroc? lndoiala e fdcuti pentru cei

pe care i-a inqelat via!,a, nu pentru cei pe care ii imbati cu primele ei
naluc iri.
Ali primi pe Iusuf cu toata cuviinla ce-o datora fiului paqei. ii mul(umi in cuvinte alese de cinstea ce-i ficea. Dar asupra hotiririi lui rimase
neinduplecat. N-are meserie, nu ia fata; daci vrea aqa, bine;dacit nu,
n-are ce-i facc. Tinlrul iqi flcca socotea]a ci. Inc intarea-Ochilor ii va veni
in sprijin, dar lncintarea -Ochilor rimase nevazuta. Pricina adcvlrat[
ca s[ nu iasa din ascultarea ce-i datora tati]ui ei era cf, preavizdtorul
Ali mr-i suflase o vorbii de cf,sattorie. De cind cu venirea mf,scdriciului,
pl o tinca cu griji inr.hisir in
''aqe.
Fiul paqei cobori de la muntc cu capul plecat. Cc si fac[? S[ se intoarcl la Damasc, sir fic luat in ris dc tatil siu, niciodati Iusuf nu se putea
implca cu gindul isi,a. Sir piardi pe Incintarea-Ochilor? I'Ia i binemoartea.
Sa-i schimbe hotlrirea lncirpi!intrtulu i astuia de pf,stor, Iusuf nu putea
se indoie$te cineva de

nndejdui, Aproape c[-i plrea rlu ci-qi taiase craca de sub picioarc de prca
multi bunf,tate.
Cufundat in a.reste ginduri triste, birgi de seania ci, lasat in voia lui,
calul il rdtacise. Iusuf se aila la margint'a unei puduli dc mi.slini. In depirrtare era un sat; furnui albistrui st' ridica dctisupra acopeliqurilor; se
auzea latratul ciinilor, cintecul muncitorilor, zgotlotul ciocanului pc
nicovala.
Lui Iusuf ii vcni un gind. Cine'l inrpiedica si1 inr'clc o rreseric? Sa lie
adica aqa de greu? incintarea-Ochilor nu pre{uia cil toatc sacrificiilc?
Tinarul legd calul de un maslin, lepada armele, vesta brodati qi turbanul.
La prima casA se plinse ci a fost jefuit de beduini, curnpiri ohaintide
rind qi, imbricat afa) merse din uqi in uqa cerind sa-l prinreascl
ucentc.
Iusuf avea o inial,i$are aqa de plticut[, incit to!,i il primirl foarte bine,
dar invoielile pe carc i le puneau il speriari.Irierarului ii trebuiau doi ani
ca sa-l inrrete meqtequgul, olarului, un ar, zidaruiui, sase luni;un veac I
Fiul paqii nu putea sa sc impace cu o slugarirc aga de lunga, cind o loce
lipltoare il chenia:
Hei, liule ii striga
dacd e;ti grnbit Ei nu I inteqti mai sus, r'ino
cu rnine; intr-o s[ptlmina te lac si-!i ciqtigi via!,a.
Iusuf iniil.tl capul. La ci,tiva paqi in fala ]ui, p i, banca, sta un orrl
gras, cu picioarelc incrucisate sub el, cu pintecele roturr-1, cu chipul vesel;
era un impletitor de coquri.
Era inconjurat de fire de paie qi crengule Ce rachit5, r'opsite in toate
culorile; facea cu indeminare irnplctituri, pc carc lc cose:L apoi, f.i.cind
coquri, coquleje, covoarc! pilnrii in tot felul de culori ;i dcsene. Ura o

priveligte care-!,i incinta ochii.

zise lusuf, dind tnina

Dumneata esti rnesterul care-mi trebuie
Si dacir poli sa mri inve,ti me;tequgul in doui zile, am si,I,i
risplStesc cu ddrnicie ostcneala. Poftirn arvuna.
Spunind acestea, arunce doi bani de aur luclirtor'ului aiurit.
Un ucenic care seamalni iiurul cu amindoua nriinile nu se intilneft'
pe toate drumurile; implctitorul nu se mai indoi ca are de-a face cu nn
prin!, care se ascundea; cle aceca ;i ficr minuli. Si curn elevului nu-i
lipseau nici de,stcptac iu nea , nici buniir.oinla, pina seara il inv:i1ase toate
tainele meqtequgului.
zise el
ti-ai terminat inli,tartura: ai s:i judeci tu singur
Fiule
dacd meqterul teu a meritaL banii. L,ite, apune soarclc;la cea-sul asta toli
lasl ]ucrul gi trec prin fala ugii mele. Ia rogojina asta pe eare ai impletit-o
cu miinile talc si scoate-ci in vinz:Lre. Daca nu miL ingcl, poli sa eapetri
pe ca patru parale. Pentru inceput, e un ciqtig frumos-

cu impletitorul.

E Laboulaye

Basne

ll3

lmpletitorul nu se in,sela: primul cumpiLriitor

ii ditlu drei parale ;

ei cenrrfr cinci,;i doar dupa o ura de ciorovirialir qi de lipete, acesta

se

iloa patru. Scoase o prrngir lurrgir, sc uitir tie mai multe ori la rogojina, ii gAsi cusururi, in sfirqit se hotiiri sit uumerc cei patru bani de arami,
unul citc unul. Dar in loc sa ia acerstir sumti, Irtsuf dirdu un ban ile aur
cumpirrir toru lu i, numira zecc irnpletiromlui;i, punind min:r pe rninttnea
facuti de el, icSi din sat, alergind ca un neburt. Cind ajunse ling:i cal,
intinse rogojina pe jos, i;i inveli capul cu burnusul qi cazu in somnul
cel rnai niliniqtit, gi totuqi cel rnai dulce, pe care-1 gustase vreridati

intlura

siL

in vlata.

La revitsatul zorilor, pe cind Ali sosi la piqune cu oile lui, fu mirat

vlzind pe Iusuf aqezat inaintea lui, sub birtrinul roqcov.
lnd-atii ce zari pe plstor, tinirul se scula ;i, luind logojina pc rare

sta culcat,

ii

spuse:

Tat[, mi-ai cerut si invi,t, o neserie; am invalat-o; iati lucrul

ff,cut- de mine, cerceteazi- l.

chiar de nu-i incir pre:r bine implctit,
zise Ali
P11rnes lucru
dar -e cusut zdravan. Cit !,' lodl.- ci5licr da,'i hci o Iocujin', ,'a
asta po zi?

Patru parale zise Ius,tf ''- qi cind m-oi mai deprinde, am sf, fac
pe zi.
cel pu!,in
-- doua
grai Ali modestia se potrivegte incepdtorilor.
Sir fim mdsurali
Patru paralc pe zi, nu e- mult; clar patru parale azi, patru parale miine,
fac opi parale;i cu patru parale poimiine, lirc dou:isprezece parale. La
urma.nrmei, e o meserie din cat'c poli trii, ;t daca aq fi avut n'rintea si
inYir{, meseria a-qta cind eram paqa, n-aq fr ajuns sl mir fac pistor la oi.
Cine fu uimit de vorbele astea? Iusuf.
Ali ii spusc poYestea lu i : inscnt na c[-qi primejdu iegl.e capul, dar lrcbu ie

114

sir icrtim inlnLliia unr.ri parinte. \{iritindu-qi fata, lui r\li ii plicea sa
artte ginerelui slru cir lnc intat'ea- Och ilor era demni de mir.ra rrnui fiu
dc lasa.
'
ln ziua aceea. duserit oile in larc inainl,e dc vrcme. Iusuf vru sa rr'ulqi
!umetsci el insuqi gospodarului dc ispravi, care primise pe t.rietul Ali
pe fiica hri; ii diidu o pungii plilir cu aur, ca sa-l rispl'rteasci pentm
irilostenia lui. Cine-i t'-tii di.,'ti" ca un orn fcricit I incintarea-Ochilor fu
infa!i;ati vinltoruhri dirt nun!r, 1i allind gindrrrilo. hri Iusuf. spuse cl
cea tlintii datorie a unei fete e sl asculte dc tatdl ei trr imprcjurtiri de
astea. se zice cl fetele sint lotdeauna ascultiltoare in Turcra'
Chiar in seala aceea, cind se llsa ricoarea noplri' pornira la drum spre
Damasc. Cnii erau upori, inimile qi mai u;oare, mergeitu ca vintul: iniiinte

de seara zilei a doua, sosiserl. Iusuf vru sa-qi arate ]oqodnica manei lui.
Ce bucurie fu pe sultanA, nu mai e ner-oic s-o spunem.-Dup[ primele dezmierdiri, nu-qi putut stapini plircerea si nu arate solului ei ci e,, era nrai
deqteapla 0a cl $i se bucure sa-i dezvaluie taina naqterii Incintarii-

Ochilor.

Pe Allah ! strigir paqa, rningiindu-gi barba lungi, pellru .r ieqi din

inculcatrrra
sr a-gi a.scundc tulburarea if,i inchipui dumncata, doamni,
ci uli orn de stat c.i nrine poate fi luat prin surprindere? X{-aq li invoit
la inso{,irea asta daci n-aq fi qtiut taina care te mir[? .,\fl[ cr1 un paqi

ltle tot.

Si pe datl

intrl in iatacul lui sa scrie sullanului sl hotlrascd

soarta

luj Ali. \ici nrr so girrdcc s;r s" puna inpotrirra in[l{,imii sale, de dragul
unei lamilii mazilite.

ii plac istoriile adcvlrate, dar paqa cra un om serios, care

.ineaTinerej,ei
sA lri irsnr I i si lroa r; pJSa
Tuturor sultanilor 1e plac por-eqtile, daoir e s[ credem ,,0 r.nie qi una
_
dc nop{,i". Ocrotitorul
Ali-nu pierduse
{

obiceiul strlmoqcsc: trimise

.lui
anume o corabie in Siria ca-sa-i aduca la Constantinopole pi vechiul guvernator din Bagdad. Ali, imbra, at in zdrpn,te si
biti de pestor in mina,
Iu adrrs. in serai ;i, in fa!,a curlii intregi, avu "u
cinstea sl-qi inveseleasci
sl:rpinrrl o dupd-.inriaza inlrpagd.
. Dupi ce Ali iqi termina povestea, ;ultanul il inrbrlcl cu caftan de
,'in"tp. Dinlr-un prii, lnaltimpr sa fa,-use un p;stor': acunr r.oia su rrimeasca lumca prrn lr-o noul minune a atotputerniciei lui qi, dintr_un
pirstor, facea l:r loc un paqir.
La aceastil stralucitd mlrturie a hatimlui slu, toat[ curtea batu clin
palme. Ali se aruncf, la picioarele sultanului qi ceru si fie scutit de aceasta
onoarc, care nu-l mai incinla. Nu voia
zicea el
si mai incerce sti
nemultumeascl incii o dalir pe Sbepinul Lumii qi ruga si-l lase s[ imbi-

trineascti, neqtiut de nirneni, binecuvintind mina binefacitoare care-l

s' oln,r tl irr prirprslio ln,lo p. lrnpt r"izuse.
Indr.trzneala lui,lli irrspiiimintl pe cei de fa![, sultanul, insfr, zimbi.
nrurp
str.iga_ el
d[ in fiecare zi un nou prilej dc
.
.-'Ulah.e
-!i domr.iesc,
".
ujmjre. D" ,louazeci -de ani de cind
iatir prima dati cincl iinul
din supuqii nni imi ccre se nu lic nirnic. Fiirrdca lucrul iis1,a c aqa clc rar,
Ali, ili _iricicplinesc nrgim ntca; tot ce cer e si primeqti u1 dar tle o m j de
pune i. Nirileni nu h'ebuie sI plece de la minc-cu mi-na Eoali.
Cind se intoarse la llam ,sr, Ali r.unrpdr.a,r g|adiniifr.umoasf,, numai
cu poltocaii gi lirmii, cai;i, pruni ;i vie. Sir sape, Ji plir-easca, sii alloiasca,
sa trile) si stropt-.asci asta era plitcerea lui; in liecare searir sc culca cn
trupulobo-sit gi r:Lr sufletul linigtii; in fi,'r-i,rp rlJmin,-r1J sc scula cu trupul
inviorat si crr miritea limpede.

lIj

lncintarea-Ochilor avu trei {ii, toli trei mai frumoqi ca mama lor.
Bdtrinul Ali se insircini sE-i creasci- Pe toli. ii inval,i grldinlritul, pe
fiecare il puse sa inve!e un alt mcslcqug. Ca sa'sadeasca in inimile lor adevarul pe'care nu-l ini,elesese decit in surghiun, Ali pusese si se scrie pe
ziduriie casei $i gradiilii sale cele mai frumoase versete din Coran qi d-edesubt pusese aces-te invdllturi inl,e]epte, pe care Profetul insuqi.nule-ar
fi Gg;duit: ,,Munca e singura comoard de care nu esti lipsit niciodatd'.
cu sd mincEti. Ci'nd' ai sd Stii cu ce greutate se cistigti o
Foloiste-ti
^iinile bunul ;i munca altuia. Munca d'd sdn(it&te, i'nlelepciune
para. ai i,i respecti
si bucurie. Minci Si plictiseala nu au stdt niciodatd' sub acela;i acoperis" -

MICUL OM CENUSIU
Poresle

island,ezd

^l
I

n vremurile de demult (acum trei sau p.rtru sute de ani) la

Skalholt, in Islanda, traia un laran bf,trin, tot' aqa de sirac cu duhul,
cit qi cu banii. intr-o zi, cind ltiranul nostru se duse la biserica, auzi

zicea
o predicir lrurnoasi despre milostcnie: ,,Dali, fra{,i creqtini, da!i
preotul
domnul vi va intoarce insutit." Aceste cuvinte, repetate mereui
intrar[ in cap J,iranului qi-i iniierbintara puj,inul creier pe care-] avea.
Cum se intoarse acasi, se apuce sa-qi taie copacii din grf,dini, si sape
ptrrnintul, si care pietre gi lemne, de parcA era sd zideascl un palat.
tot laci acolo, bietul meu blrbat? il intrebl nevasta-sa.
-Ce
S[ nu-rni mai spui ,,bietul meu bf,rbat" zise !5.ranul, cu glasul
solemn; noi sintem boga-ti, nevasti dragd, sau, ce1 pu.tin, o s[ fim.

l)cste doua siptarmini, dirruiesc vaca.

Toatl averea noastrd ! zise femeia. O si murim de foame !
- T:rci din gurl, femeie negtiutoare zise .tlranul. Se cunoaq[e cl
- Daci dlm vaca noastrir, o sI
n-ai priceput nimic din predica parintelui.
primin in schimb o suta ca resplate. Domnul perinte a spus-o, e doar
cur.iniul evtingheliei. Cincizeci de vite le pun in staulul pc care-1 zidesc
acum;i cu banii dc pe celelaite cincizeci o si cumper fin destul ca sd
hrlnirn cireada gi vara, qi iarna. O sf, fim mai boga!,i ca regele.
Si, fari si-i pese de rugimin!,ile gi de ocirile nevesti-si, zlpacitul
asta de lrunte se puse sa-qi zideasci staulul, spre marea mirare a vecinilor.
Treaba asta odatl isprlvitl, omu] nostru petrecu o funie de gitul
vacii ;i o duse drept la preot. il gasi vorbind cu doi strlini, dar nici nu se

uite Ia ei, asa era de grirbit sir-;i dea danil si si primeascl in

schimb

prelul.

118

Cine se minuni de acest nou fel cle nrilostcnie? Pleotul, se in,telege.

El linu o cuvintare lunga acestei oi netoate, ca sa o faca sa in(eleagi cir
dumnezeu n-a vorbit nicioclati dccit dc rasplatii sufletcasci. Degeaba
toat ,rstpneala I Tirranul o tinea intr'-una: ,,A;:L ai spus, piirinte, a;a ai
spus! ln sfir;it, plictisrt sir tot llmureasci pe un a,qcmenea nirtariu.
preotul se minie stra;nic qi trinti poarta in nasrrl taranului, care lrnrase
in u1i.t[, sastisit cu totul, spunind intr-una: ,,A;a ai zis, parrinte, afa
ai zis !"
Fu nevoit sa ia druniul inddriL, spre casa. Dar nu era tocmai usor.
Era primivtrra, gheaJ,a se topea, vintul spulbera zirpada in virtejuri. La
fiece pas, omul aluneca, \:aca muEea ,si nu mai vroia si mearga inainteDupa vreun ceas, {,aranul se ritiLci qi incepu sa se tcame s[ nu-qi piardl
qi via[a. Se opri tncurcat de tot, blestcmindu-Fi soarta qi nemaigtiind ce sii
lacj si cu r il" p" .n1p o lr;l!:raa dp funi".
In tirnp ce chibzuia intristat, un oln cu un sac mare in spate se
apropie de el qi il intrebl ce cauta afarl cu vaca gi inca pe un Lrmp aga
de urit.
Dupti ce ii istorisi necazul lui, striinul ii zise:
Om bun, dacl ar fi s[-!i dau un sfat, !i-aq zice si {aci un schimb
cu mine. Eu stau aproape; da-mi mie vaca dumitale, c[ tot nu mai
ajungi s-o duci acasa. ,si ia sacul f,sta. Nu e prea greu !i tot ce e iniuntru e bun: numar carne qr oase,
Dupf, ce ficur[ tirgul, striinu] luti cu el vaca, iar !5.ranul puse in
spinare sacul, care ii piru grozav de greu. Cind ajunse acasf,, cunr ii ela
fricl de ocdrile nevesti-si, ii povesti pe larg toate primcjdiile prin care
trecuse qi ce iste,t, a fost el, cl a schimbat o vacai gata se moari cu un sac
plin cu comori. Ascultind aste istorie frumoasd, femeia incepu s['qi nrate
col!,ii. Blrbatul o rugai sa-qi -t,in[ pentru ea superarea qi mai brne si
Duna De va[ra oala cea mai mare.
j O sa r-ezi ce-.ti aduc repeta el stai un pic Ei o sf,-rni mul!umegti.
Si, zicind aEa, deschise sacul;;i iata ca din fundul sacului ieqi un
om, imbrricat tot in cenuqiu, ca un goarece.
zise el mindru ca un print. Hei I ntiBuna ziua, oamcni buni
jduiesc
c[, in loc sa m[ fierbej,i, o sir-mi dali demincarc. Plinrbarca
df,
asta mici nii-a flcut o poftl straqnici.
'l'iranul cazu ca trisnit pe sc[unasul siu.
sigurf,. Iatir alti nebunie! l):r
spuse femeia
Poltim
-eram
la ce te po!i aqtepta din partea unui birbat, decit la vreo plostic]
Domnul a pierdut vaca, dupi urrna cireia trdiam, qi acum, cind nu nrai

aven nimic. domnul ne ailucc incir o qure in plus de hrinit. Cum de n-ai
rimr" .rub z'rpaJi si 1u. !i sacul lrir. 5i , umorrl:.,
Biata femeie ar ruai fi vorbit rnulb ;i binc. daci rnicul om cenrisiu
nu i-ar li arirtat in trei rinduri ca doar cu vorbe umflate nu umnli cratita
qi ca Jucrul cel mai cuminte c sa meargi la vintitoare. sir caute vreun vinat.
Si pleci indata, cu toatc ci era inbuneric, r.in[ Ei zdpadl qi se intoarse dupl un timp cu un berbec rnare.
Iacd
zise el
ia taia{,i-mi anim&lul irsta gi s[ nu ne lisim
si murim de foame.
Batrinul qi nevastl-sa privlri cani piezig la omulc! ;i la prada lui.
Chilipirul ista picat din cer mirosea a ho,tie caie de-o po;ta.- Dar cind
foamea ili dir ghes, spui r5.mas bun mustritrilor I Cu drept ori ba, berbecul
lu mincat cu mare nofti.
Din acea zi domni belqugul in casa taranului.
Se iveau oi dupd oi qi !,[ranul nostru, mai increz:itor ca niciodata. se
intreba daci nu ieqise mai in ciqtig cind, in locul celor o suti de r-aci la
care se agteptase, cerul ii trimisese un achizitor aqa de mester ca micul om
cenu$1u.

Dar, pe de alta parte, pe mf,suri ce oile se inmulleau in casa bitrinului, se imputinarr r-azind cu ochii in turma regale, care pi;tea prin apropierc. Baciul cel batrin, loarte ncliniqtit. inqtiin!,n pe rege c[, de la un
t,irnp, cu toatc ca ildoise paza, cele mai frurnoase animale din turrna
pier unul dupir altul. Firi indoiala cil vreun hot, dibaci venise sd se
igeze prin veiinAtate. Nu trebui mult timp cir su se aflc car in casa ,tdranului se afla un nou venit, picat nu se qtie de unde, si pe care nimeni
nu--t cuno;tea.
Regele porunci indat[ sa-i lie adus strlinul. X{icul om cenuqiu pleci
ff,rd sa zicl nici ,,pis", dar llranul $i nevasti-sa inccpurf, sd simti
oarecari mustriri la gindul c[ sint spinzuraJ,i cu aceeaqi funie qi gazdele
de ho,t,i, cit qi pungaqii.
Cind se ivi micul om cenugiu la curte, regele il intreha daci nu cumva
auzise ca se furtiser.f, cinci oi mari din turma regalf,.
* Da, maiestate rlspunse micul om eu le-am ]uat.

- intrebir regele.
$i cu ce drept?
X{aiestatc
respunse orluleJ,uil
le'am luat fiindca un bltrin
gi nevasta lui rabdau de foamc, in timp ce miria ta inot,i in avere qi nu

120

po{i minca nici milcar diinrl venitrrrrlor. Xl[i s'a pirrut tlrept ca qi oanenii
ace;tia de treabi-r mai bine si trliasci din priso,sul mlrici ta]e, decit sl
moara de foamc, in tirnp ce miria ta nu mai qtii ce sa faci cu bog[!ia.
Regele riimase uimit de-atita indrazncalri, apoi, privind la omul
cel mic intr-un fel care nu Drevcsteir nimic brrn. ii zise:

Dup[ cite vid, darul tiu dr: ciipetenie e furtu].

-Omul cel mlrunt
se inclina cu o inodestie plinl de mindrie.
-- I,'oarte bine zise regele -, tri rner.ita sl fii spinzurat, dar eu
te iert, in schimb, -pina miine pe r-r(.mla astl, si fuii plstorilor mei
taurul m-eu cel negru, pe care-l pizesc cu rnare grija.
-- Maiestate - respunse micul om cenupiu , cc-mi cereli, e ceva
.cu neputintl.
Cum vreli sl inqcl o asemenea pazit?
Dr,.i n.ai sii izbutplt j. ai si lii spinzui,,t.
.
Si, fa.cind un semn cu mina, termina iu holul nostru, clruia ficcare ii
goplcrr: ..Sp inzurat ! Spinzurat.! Spinzurrtl'
Micul om cenugiu se jntoarse ltr colibl, unde lu primit cu dragoste
.de moqneag
qi de nevasta lui. Dar el nu le
spusc nimic altccva, dec.it, cl
avea-nnvoie de o fringhie gi ca va pleca a doutr zi, in revirrstrtul zoritor. ii,f a.Au1a fostul capAstru al vacii; apoi e1 se tlrrse si se culcc ;i

oorml lllllstrl.
de ziu[, micul om ccnusiu plectr cu funia. Se duse in pi,durcCum,mlli
p_e drumul pe care trebuia sir treaca paznicii rogolui
;i, alegindri-gi
un stejar mare) care se vedea bine din drum, se agattaadc git tle iea nrrii
groasi craci. Avusese insl grijl si ]lotri\-elsci nodul sa Du se stringa.
Nu.trecu .rnult qi cei doi pastoii sosir'[, ducind tauml cel negru.
Aha ! zise unul din ei, uite pe derbcdeul iisla cf, gi-a lurit pl-ata.
Barcm de data asta a meritat qtreingul. Bun lirnas, caraghiosule, nu
mai jungi tu sir iei taurul regelui I
Tndat{ ce plstorii se depiitara, micul om ccnuqirr sc diclu ios din
copac, iipuca. pc scurtlturl gi se agi!,ti iar de un slcjar gros, pe linga
care trccea drumul.
Cine. credeli cI se mjnuntr vf,zind pe spinzurul? Pastorii regelui.
Cc-i asta? zise unul. Am orbul gAiriiloi? Uilt cI spinzuratu'l din
va le e acum aici.
Prostule! zise celdlali. Cum vrei sf, fie spinzurat cineva in doua
locuri tleodatf,? E alt hot. asta-i tot!
-- Eu ili spun c[ e tot lla zise iar prirnul lraznic ii recunosc
imbr!ri m in lea qi strimbitura. Si eu
zise al doilea, c[ruia ii plicea sir judece cu capul lui _
nil prind ca -e altul.
se prinseri, cei doi pistori legala taunrl rt,gclui de un copac
_ Daci
;i
'deteli fu.ga la primul slejar. Dar, pe cind iilt,r'gau ei, micul o- ce.rruqi,
slri jos riin la{,ul siu qi dusc frurnuqel taurul la ttiran. },Iare bucurie in
ai'sij ; puseri: animalul in sllrrl, pinrr l-or r irrrle.
Cind se intoarseri cei doi piitoli seara, la caslul, mergeau cu nasul
in jos gi aveau o mutr5. aqa de plouatl, ca regele vlzu pe dit[ ci i se ju_ 1gl
^a

un rcnglli. Trinise oencni sir atltci pc micul om

inlili;i , rr irrrrl,.'r irrs. 1i irrirna .onini'.
Tu mi-ai furat tnurul? zise regele.

('asr-

Naiestate

imllinesc

Dorunca.

r'trspunse

rricul ont

cenugiu , carc se'

n-am fircul-o decit cti si

vi

zise regele. 'fine zcce fianci pentru rilscumpararea

tirulului rneu. I)ar, dacri peste doui zilc nrr vei fi iurat ccarqafuriledin
palul meu in timp ce cu dorm acolo. lltn sir te spinzure.
l aiestate zise ornule{rr1- nn-mi cercli aqa cova. l{iriit la este
prea _bine pizit ca un bicl, om ca mine sal sc poatl rnacar tipropia de

Iloaite binc

casLc

lz2

l.

--

o sd am plnccrea sir te
Dtrca n-o si izbrrLegti - zise t'egele
ri'l sp inzrrt rl.
t.lind se f cu s,.aril, nri(rl om ccnuqiur carc sc intorsesc in cocioabir,.
hra o sfoarir lungti qi un oo;. Ceptuli cosu l cu nruqchi qi pusc in el o pisici
qi cu toli puii ei; apoiJ pe intunericul cel mai rnare, se furiqi in castel
si se urca pe acoperiq, firii "sii-l r'adir cincva. Nu-i lu greu omtrlui nostru
r.libaci siL intre in pod. sii taie fl'unru$cl podr:aua cu fer:lstriul qi, prin
aceasti deschiziLturd, si coboare in c:imera regelui. Odatir ajuns aci,
deslicu cu grijii culcuqul regal qi viripisica qi puii ei. Apoi netezi plapuma
cn grija qi, ctildrindu-se pe fringhie, se asezi pe pologul patului. Din
acest post inalt de observatie, aqtepta sit vadi ce-o se se intimple.
OiologiLrl palatului suna unsprezecc noaptea, cind regele qi regina
intrar[ in odlile ]or. Dupii cc sc dezbrecarl, ingenunchearf, qi-qi fdcurd
rirg[ciunetr, apoi legcle stinse lampa, regina se urci in pat.
Deodatti, scoAse un !ipt1t ;i sitri in mijlocul camerer.
EEti nebunir? zisc regele. Tc apuci sti dai alarrna in caslel?
nrr te urctr in patI am sirnlit ceva
Dragul meu -'zise legina
fierbinte si niciorul mi s-a atins tlc ceva cu hland.
-- Zi mai bine c[ c dracul in patul mcu -- zise iar rcgele, rizind
cu mill. Toatc fcmeile au inima dr: icpurr: qi cap de gisca.
Zicind a;a, cii un adel.arat viteaz, se viri cu curaj sub plapumd,
dar siri indati, urlind ca un apucat qi tlagintl dupl cl pisica cu g]rcarele
infipte in pulpa lui.
La strigltelc regelui, slrajil srr trlrlopic dc ufar qi lovi dc trci ori cu,
halebarda, pentru tr intreba dacir c ncr.oie dc vrcun ajutor.
Tacelc ! zise rcgele, ruqinat de slibicirrnea lui qi neloind sri se.
arate fi'icos.
Scipalir din arnliir', aplirtse dilt norr lanrpa qi vilzu pisica in mijlocul
patului, cal'o so l!ozase iar la loc qi'qi lingetr drirgdsios puii.
Asta c prca de tot! stlrge el. Firrii nici un respect pcntru coroana
]roastre, animalul irsta neruginat i9i ingaduie siL aleagi culcusul nostru

regal pentm .nurdiriile qi pisoii ei! Stai tu, a{urisito, am si I,i-o coc
atir 0urn merlt,l I
-- 0 si te rnu$te zise regina. Poate ci e turbata.
Nu avea^ nici o.-tpam; , draga mea zise bunul donn. $i, adunind
..
,
c,'ilurtlp cPrrsOILrlur drn lral^. n ir'y.liau puir.x 161. rpoi inlrqura pr,lrolul
jlSTro rrl laplnlir
it-tr i.adrsalL,lpt. lJr drn lrr;.lo O rrring,, Urieqa si u drUlrr.ir
f
pe lereastlil.
Acum
spuse el rltginei
si [rcccm in camera \.oastl,:i st.
cir
ncum
sintem
rf,zburrti!i,
str
dolrr.iim il pace.
lierrtru
o) rcgel $i fie-ti sornnnl legiinai cle'vise lericitel l)ar'. in
. Dorrli, In.u,lihnpit
lin'.p,,'
i. urr orrr -o r.;rl;rri 1.r, r.ul,pris. I,rg.r o fr irrghic
,lu
rlrumtLl
dil
si
alunerp
fr-$r
|ina irr curte. C utir pe dibrrite ceva lrcriizui.,
il rrrr. u in spir,rr.' ia.l;:-l , u lr,.r" r,psin zi,l oi o i:, la r:gu lritl z:jli1(lir.
"i
Dlrra p:.:1 r'r'nd"nr ql.r.,jilepr.irr t;,1;r lL,r J tr,,,.Ul O:lrrfjp si "ip iin luziL
(, ln.pIUL un t ,Optl nnu_ni{rUl.
Cind se.trezi a doua zi, regekr-isi aCunir gindurilc si inccpu sit jrrrlcce
perrtni intiia data. Binuj ca a fosl r.ictirna vreunei inqeirltorii'5i ca
flptaqul _neleaiuirii putea loar"tc bine sa fie nricu] orn cenrigiu. Triirise
inCata si-1 cau fc.
llicu I onr ci-nufiu ,\osj r purlinrl pe umeri ceargafurile proaspit cllcatr :
pusc un.gFnunrhr la lrinrin[.in fa]a regilei qi ii zise cu respect:
,\iaiestatorr roastrir ftie c! tot cc lni ficut n-a lost decii, peritru
.
a rrr rqcultare.r'cgelur. Sll,r ce yeti avea bundtatea stj rni jcrtati.
Fie
zise regina * dar sa. nu te mai lird pe aici. A; rnuli de

Ir I Ca.

Dar eu nu-l iert

zise regele, foarte atins ci regina i;i ingti_
-duie si fie miloasi, fir6 sa cearl iioie solului qi stipinulu"i
Ar.,il?e,

ho{ afurisit, da,-a pina miire searl n-ai furat chiar pJ reginn "i.
din casteiui
Pt, mllnc soart vol lt cpinzuritt.
... Mipstatc strirn m;iul crn spinzura{i-nri nhiar acrrnr, irni
.
- spatnr;. Lunr r.rplisa
.rulalr lr.d'' orp dc
- duc la bun sIir;il o tspm,.npjr
ripra\u.',\lrI uior ar lr si lprrri luna cu dirrtii.
Asll-i lreaba lr. nu a mpa -- urmir rpgalp. I'in; aLll.i. rt,i l,rrrrp
sa -(r rldrce sninzuritoarea.
pleca deznaclijcluit; isi ascunclea capul in palrne
.llicrLl om-.r,enu;iu
-, plingpa,le
St
!r se r1pcr1 inima; regelc, pentru prinra data,"ridea.'
l-e rnscratp, un ctlugiir cucernic, cu mitiniile in minl ;i cu traista
^
veni, dupii obicci, s[ ceari mi]ostenie la castcl. Cind regina ii
11 :tnt",
dud u r,omlni. ralugurul zis.
_- Do.rmni, dumnezeu vede buniitatca \.oastrar. Chiar acum va aduc
Dupa r-lnr_qtifi,.rn.iine r.a Ii spinzurat in castel u" n""o"t.4
il:fl1tr,.
destul de ylno\at, fari irrdoiall.

lzs

cu il iert din toatl inima qi aE fi vrut si-i

Asta nu se poatc
zisc c ugirul. Insir omul acesta, care e un
fel de vrljitor, poate se vd facir un mare dar inainte de amuri. Stiu ci el
Vai

zise regina

scap-vrata. -

cunoaqte trei taine minunate;una singuri din ele gi face cit un regat.
Din aceste trei taine, el poate lasa mostenire una aceleia cdreia i-a {ost
mila de el.
sint tainele? intrebi regina.
-- Care
Prin puterea celei dintii rlspunse cilugarul o femeie lace
pe birbatul ei sl faci tot ce rrrea ea.
Ah
zise rcgina, strimbind din nas
itsta nu-i
lucru
- De- la Eva,
- asta seunstie din nemaiponrenit.
fie-i sfintl amintirea, taina
mama
in fiicir. Care c a doua taina?
A doua tainii df, cumin.tcnie gi bunf,t11g.
-- Iroarte bine zise regina, pe un ton neatpnt. $i a treia?
A treia - zise cirJug[rul ii dn femcii care o $tie o frumusete
- in cea din urmti zi a vielii oi.
firrl -seaman pi darul sA placi pinl
Pirinte. taina asta o vreau.
Nimic nrai uqor
zise cilugirul. Numai ci trebuie ca, inainte
de a rnuri qi cil mai e incl liber cu totul, vrljitorul sd vi atingi amindouir miinile si sir va sulle dc trei ori in pir.

Sir vinir zise rrginii. Pirintc, du-te de-l cauti.

-- Aga
ceva nu se poate
spuse cilugarul. Regelc a dat celo mai
aspre porunci .a acest .rt.ri se nu potrti intra in caste]. Daci pune piciorul

in (urtea castelului, e pierdut. Nu-i lLrali cclc citcva ore carc i-au mai

rimas.

$i p" mine, pirrinte, m-a impiedicat regele sa ies pinl miine

searf,.
-{,sta incurca lucmrjle zise cilugirul. Vrld cl trebuie sa va
lrisati plguba;a dc comoara asta rninunatl. Cu toate acestea, ar fi fost
placut si nu imbltrinit,i, si rdmine{,i totdcauna tlniira qi frumoasl si,

mai ales, iubil,i.

Vai, plrinte, bine spui, hotirirea regelui c cca mai mare nedreptate. Dar daci aq vrea sd plec, girrzile s-ar impotrivi. Nu vamirali
uite-a;a se poarti regele cu mine pentru toanele lui. Sint cea mai neno!

rocila

femeie

, lli

se

sfisie

inima

zisc cirlugarul. Ce tiranie ! Cle barbarie ! Biata

I Ei bine, nu, doamntr, nu trebuic .si plecal,i capnl in fala unor

astlcl de dorin{,e. Datoria dumnear.oastri este de a face dupa voia

femeie

dun:neavoastrE.

r24

Dar prin rp mijlocl zise rcgina.

aflir unul, daci !ine!,i la drepturile maiestilii voastre. intrati

.in sacul
-peitsta. Eu
o sit ve scot din castel cu prel,ul vietii mele. $i peste
cincizcci de ani, cind ve!,i li tot atit de lrumoasa qi de-rumcntr ca .rzi, o
si ve parl bine cn ali trecut peste voin[a tiranului dumneavoastri.
Fie
zise regina
darl nrr cumva mi se intinde vreo cursir?
- Doamni
zise preacuviosul. ridicind bralc1e la cer qi lovindu-qi
. ,
pieptui
asa de adevirat precum ci eu sint cilugdr, n-aveli de ie
yii teme-.tot
dinspre partea asta. De altfel, atita timp cif o li nenorocitul
asla ling! dumnearoasirb. rnr sr rumin ii eu.
Si si
-. V-ooiu r. m[ aduci inapoi la caste]?
Si cu taini
addugi regina.
- Cu taini cucutottot? zise
iar cdluElrul. Dac[ maiestatea voastrl isi
face
ginduri,
ceva
s-o
llslm
balti
;i sti pi-ara gi retel6 61 cel care a glsit-J,
.

'daca nu cumva o
vrea mai degrabl s-o lase altei femei mai iircrez[toare.

D".pt. orice rdspuns, regina iqi lui inima in dinli qi intri in sac;
c...ugarul innoda sfoara, lua povara pe umlr qi stribitu. curtea cu paqi

In drum intilni pe rege, clre-qi licea inspecfia.

Ai slrins din belgug, pe eile v!d I zisp domnul.
- Sire respunse
cilugirul
mila maiestltii voastre c ltesecaiA; md tem ci am cam intrecut mdsura. Poate c[ aq face mai bine silas
:rici sactrl acesta cu ce e in el.
Ba nu, nu zise regele. Ia tot, pirinte, qi bine ca lra scapi
- cd tot ce ai acolo face cine qtie cit. O si cain
de el. Nu-mi inchipui
mdsural,i.

nostestr.
Doresc maiesti,tii voastre si cineze tot cu atita poft[
rf,spunse
_
calugerul perinteqte qi se dep[rt[, mormiind cuvinte neinleler.,
"..un
,.orentusl" , f[r6 indoia]i.
Clopotul sunf, pentru cinl;regele intrii in sala de osp[!,, frecindu-qr
miinile. Era mullumit de el qi nidljduia si se r[zbune: avea cle doue
ori, deci, prilej si aibl pofti de mincare,
Regina n-a coboritir intrebd el cu glas ironic. Nrr ma prea mir.
_
Intirzierea e virtutea femeilor.
gata se se aqeze la masi, cind trei solda.ti, incruciqind halebtrr.dele,Era
impinseri in sall pe micul om cenusiu.
Sire
spuse unul din paznici
nemernicul Asta a avut in- toate ci maiestatea
dr[znea]a sd intre in curtea palatului, cu
voastri l-a
oprit. L-am fi spinzurat pe loc, ca si nu tulburdm cina maiestdtii voastre,
I Citanic. lin limba latjni in tcxt). ln.t.)

l2llr

dar pretinde ca aduce o veste de la reginl qi ci. el cunoaqte un secret

de

stat.

slrigl regelc, raminind cu gura cirscatir unde e

Regina
oare? Nemernicule, ce-ai flcut cu eal
An furat-o spuse cu raceala nicul om.
- Si cum ai facut?
- spuse regele.
- Sire, criiugarul care drrcea 11n sac asil de mare in spinare si curuia
Llaiestatea voastli a binevoit sa-i spunal: ,,Ia tot;i binl cil ma sc;rl'i
de ele '...
Er:ri chiar tu! zise regele. Dar atunci, ticirlosule, eu nu mai arn
nici o siguran,ta. intr-o buna zi, ai si ma iei qi pe mine, si regatul nrcu
pe deasupra.
-- Sire, vin sir va cer ceva ntar mult.
zise regele. Dar cine eqt,i tu? Un vrijitor sau dracul
Xllir sperii
in persoand
Nu, sire, sint pur qi simplu printul de Holar. Aveli o fiici,
vencam se vi cer mina ei, cind timpul urit m-a silit sa mi adipostesc
?

cu marele mcu scutier, la preotul din Skalholt. Aci, intimplarea mi-a

scos in cale un laran nercd qi m-a facut sa joc rolul pe care-l qtili. De
altfcl, tot ce am ficut n-a lost decit pentru a da ascultare maiestl.tii
voasl,r'c.

zise regele. Tnlelcg, adica mai bine zis nu inteleg.

Prea binc
N-are a face. Prin,[ de Holar, imi place mai bine si te am de ginere decit
de vecin. Cum o veni regina...
Sire, este aici. l{arele meu scuticr s-a insdrcinat s-o a<lucl inapoi

in palatul
siu.
Regina

intlir indali, cam incurcatl de prostia ei, dar impicindu-se

uqor la gindul ci o sir aibti de ginere uo om aqa de iscusit.

-- .,Si faimoasa tainar - zisc ea inceti;or prinlului de IIolar - mi'a i
rAmils dator cu ea.
zise prinlul e sd
Secrel,ul de a ramine totdeauna frumoasl

iubiti.
fii totdeauna
Si mijlocul si fii totdeaunft iubiti? intrebi regina.
- S[ fii bunir gi modcstti qi si in[ri in voia solulut.
- $i rnai indrlznerste si spunii ctl e vrljitor ! strigi regina indignatri,
- rniinile l:r cer.
ridirind
-- Sa sfirqim cu tainele astea - zisr-' regele, ciruia inceper sir-i

126

fie fricir. I'rin! de Holtrr, cind vei fi ginerele meu, o sf, ai timp mai mult
decit vrei ca sl stai de vorb5. cu soacra dumitale. Cina se riccgtc: hai
la mas[! S[ llsbm seara asta numai pcntru bucurie; veseleqte-te bine,
ginere, miine ai sa {ii insurat.

Spunind vorbele astea, pe care le socotea de duh, regqle se uite la

ceginl; dar ea fdcu o astfel de mutri, c[ regele indat[ se sc[rpini in bdrbie
:gi se uiti lung la muqtele care zburau il tavan.
Aici se terminl intimpllrile prinfului de Holar; zilele de fericire
nu se inseamnl in istorie. $tim totugi ce urmd socrului sdu la tron pi
fu un rege mare. Pulin cam mincinos, pu!,in cam ho!, indrlzne.t, viclean,
.avea toate calitdlile unui rege. Numele lui se afld insemnat cu glorie in
vestitele cronici din Skalholt qi din Holar. Iar noi, tot la aceste fajimoase hrisoave il trimitem pe cititor.

ZERBIN CEL SALBATIC

Popeste

tuapolitand.

fost odati la Salerno un tinar taielor de lemne care se

numea Zerbin. Orfan qi serac, n-avea nici un prieten;retras qi tacut, nu
vorbea cu nimeni qi nimeni nu-i vorbea. Fiindca nu se amesteca niciodati
in treburile altora, toli.il socoteau prost.
qi porccliserd ,,silbaticul,,;
niciodatd nu s-a pomenit vrco porecli mai potrivlta. Dimineala, cind toi
oragul dormea. inca, el pleca la muntc cu ilicul qi cu securea pe umdr;
qedea singuratic prin paduri cit era ziulica de mare'qi nu se intorcea decii
in amurg, t.ir.ind dupA el cite o prlpnditn de legitura de lemne qi, cu ce
lua-pe ea, igl cumpara d-e cjnl. Cind trecea el prin fala fintinii'la care,
in,fier"e_ seara, se string.feteie din mahala si-qi-umple 'urcioarele gi sl-qi
goleasca sacul cu porre.sti, toate rideau de chipul lui intunecat qi_qibiteau
joc.de bietui tf,ietor de lemne. Ceata asta indricite nu se sperii nici de
barba_ neagri, nici de ochii scdpirdtori ai lui Zerbin; se iitreceau care
mai de care s[ intlrite pe sirmanul negtiutor.
Zerbin, suflelelule !-striga una spune un cuvint qi_{,i dau

il

inima

mea

Desfitarea ochilor mei

zicea alta
- las[-m[ sa ascult dulcea,ta
vorbelor tale qi sint a ta.
Zerbin, Zerbin
in cor toate nebunaticile astea _ pe
care dintre noi ai sd !,i-o-repetau
alegi de nevasta? pe mine? pe mine? pe cine iei!
Pe cea mai limbuta
rdspundea taictorul, amenin!,indu-le.
-Atunci,
fiecar.e striga indatl:
- Mullumesc, bunul meu Zerbin, multumesc
!

9-E

Laboulaye

Bdsne

I29

Urrrlarit de hohotele lor de ris, bietul biiat se intorcea acasa cu

gingaqia unui mistre! care o ia la goani din faJ,a vinitorului. U,sa odati
inchisii, minca o bucati de piine,si bea un pahar cu apa, se invelea cu
zdrenlele unei plipumi vechi qi se culca pe podeaua de plmint batut.
Fnra griji, lf,ra pireri de riu, firl dorinle, adormea repedc ;i nu visa
de loc. Zerbin era cel mai fericit dintre oameni.

II

lntr-o zi, cind se chinuise sa taie cracile unui cimiqirl bltrin qi tare
ca piatra, Zerl,in vru sa trag5. un pui de somn pe malul unui iaz mirrginit de copaci lrumogi. Spre marea lui mirare, zi.ri, culcati. in iarbf,,
o feme ie ti;era $i de o minunati frumuseJ,e, imbrlcatf, cu o rochie numai
din penc de lebldl. Necunoscuta se frdminta prada unui vis neplticut chipu-i era incordat, miinile i se zbdteau, parcd ar fi incercat zadarnic
st sl.ulurP somnul cole o af5sJ.
sir
Daca mai e qi asta judecati de om sen[tos zise Zerbin
- la amiazir cu soarelc in la!l. Z[u ci toate femeile sint nebune I
dormi
lmpleti citeva nuiele ca s[ umbreasca macar capul striinei qi, pe
impletiiura asta. puse drept umbrar haina lui de lucru.
Tocmai isprf,vise de impletit, umbrarul, cind zari in iarbl, !a doi
paqi de necuno'scutl, o viperi care se apropia, quierind gi scoJ,ind limba
inveninatd.
Ah ! zise Zerbin

cit e de mic[, atit e de rea !

- de topor, f[cu qarpele trei buceli' Cioturi]e

-Si, din doui lovituri
zvicneau, parca tot ar nrai fi vrui sf, ajungl li straind; tAietorul le ff,cu
vint cu piiiorul in iaz I cdzurti sfiriind, ca un fier roqu cind il bagi in apl.

La acest zgomot, zina se trezi qi, cu ochii strdlucind de bucurie,

strigl:
! Zerbin !
- Zerbin
nu-i nevoie sl strigi
rlsPunse tlietorul
Aqa m[ cheaml, qtiu
130

1 Cimigir

aqa de ttrre.

merifor si'Llbatic (arbust)

- lenn dc sculpturn.

(n t

Cunr, prietenc ; Srli gjn1 nu vrei s[-.ti multumesc pentru

brnele !e .at,e rrrr i-ai facut? -X{i-ai scepat mai mult decit via.!a. zise Zerbin cu dragalaqenii lui obis!i-am scipat nimic
. - Alta
Pl uqdati
nuita.
nu te mai culca- in iarba far[ sa te uiti-tiaca rru sint

pe acolo ;erpi. Asta-i sfatul pe care J,i-i dau. Acum, bunA-seara; lasa-ma
.si dorm, n-am tilrp de nierdut.
Sc intinse in iarbn iit era de lunq qi inchise ochii.
- ZcrLin spusn zina nu-nri cpr'i su-li duruiesc niminJ
lIl .'rf -cd-mt dill Dlrr.
-Si uriciosul incepu sa sforlie.
Sarman beiat-zise zina-!i-e sufletul amorlit; dar orice-ai
face, n-am siL fiu nerecunoscetoare. Far[ tine, aq fi cazut in mina unui
du\_ r[u., duqmanul meu de moarte ; flrri tine, 6 sutl de ani aq f i fost
prefacuti in nipirca;-ili datorez o sutiL de ani de tinerete gi de frumu..1'9..ClT sa. te risplatesc? Da, gt,iu adlugi ea. Cind-ai'tot ce vrei,
eqti,fericit. chiar tu ai spus-o. Ei bine, bunul meu Zerbin, si ai tot ce
ar sf, r'rei, tot ce ai sa-!i doreqti. 1n curind, nldiijduiesc ci ai s-o binecu_
vintezi pe zina apelor.
Illcu trei cercuri in aer cu nuieluga ei de alun, apoi intri in lac cu
pll
nqq de uqor inclt nici unda nu se increti. ln fala imparltesei lor,
yn
trestiile iqi plecau maciuliile, nufcrii igi doschideau florjle ceie mai proasl
pete; copacii, lumina, vintul chiar, toate zimbeau zinei, toate pdreau ci
rau parte la bucuria ei. O ultima dati ridicl nuieluqa; indatd-, ca si-qi
prrmeascd p tinera lor domnit6, apele se desfacurd luminindu-se; parca
le-ar fi strf,b[tub o razl de soare plna in adincuri. Apoi totul iniri din
nou in umbrd qi .tacere; nu se mai auzi nimic decit siorditul lui Zerbin,
.care dormea inainte.

III

Soarele in.gp."y. si1 srapete cind tiietorul se trezi. Se intoarse liniqtit

.la_r.unca
lul tzbr cu putere trunchiul copacului,

$r

gllo dtminedlJ. loporul

drr nu-l

Ii_rs na pe lemn
jn
DadUSpdl0 $rroalF

zerDln ll i'urgpr
copac, clruia nici ci-i

st

ciruia-i

spjrgea

zAdar lorea

p5:sa de toate sforlarile

lui.

1,[iase cren-

de loc: lui

in aIuriS.itU.l

de

tat

Ah! zise el. uitindu-se la toporul clruia i se $tirbise iliSul - ee

nrr s-a niscocit incd o unea
unedlt[ care sd taie in ]emn ca-n brlnzl!
plcat c[i nu

Tare ag vrea se am eu una ca aceea I

Se'dadu inapoi cu doi paqi. invirti toporuI.deasupra '"apului. ti-I
repezi cu atila puterc, inciL r'5zu El Pl la zPco pa9l dc acolo. cu mllnlle
intinse si cu nasul in Pdminl'
Pe Bachus! strigi el; am orbul giinilor; am lovit ahturi'
-Dar Zerbin se liniqti
copacul
chiar, co,pacur
aceea, cnlar,
clipa aceeacdci in cllpa
indatS, cicl
linilti indati,
clzu, ba incA aqa de iproape de el, incit pulin a trebuit si nu-l tur-

'

teasca.

Fru11o.rd lovilurb ! slrisa el - asla mi-aduce spor pe ziua.de azi.

Cunr e relezat de bine, s-ar zi"e i'u-i o laielur'1 de lerAslrArl' I\u-s dor
tlietori pe lume in stare s[ facd treabl ca feciorul maicS-mi !
Ziciid acestea, adun5. toate crlcile pe care le doborise de dimineal'l;
aDoi. de.zlegind o fringhie pe care qi-o incinsese ia briu, incllec[ pe leg[tura de lerine ca s-o stringe mai bine gi o legir cu un lal''
trebuie sf, tir[sc asta in oraq' Pdrat cu ]egetuzise
cum au caii! Aq porni mindru la Salerno gi
de leilne -n-au picioare
rile -Acum
i"t"", strunindu-^mi ca1ul, ca un-J,anloq cavaler, care se plirnbl f[r[
"l
nici o treabl. Tare ag vrea sd mi vdd aqa!
ln clina aceea, iatl ci legltura se sllti qi incepu s[ intindd pasul'
t"no-i""p !'pn.a sa se mire, ZJrbin se lf,s[ dus de soiul [sta nou de ca]
si. ^cit iinu drumtrl. se uita cu miln la biel'ii oameni care mergeau pe

jo!, liprili de un astfel de buestraq'

IV

ln vremea de care vorbim, in mijlocul oraqului Salerno era o

in piala asta era palatul regelui' Acest regc' toale lumpa
niata mare si
'rpstiiul-f,lxsg6nrnjeie,
caruia .iqloria i-a facuI numele npi ri;..

139

"..
murlf,or.
'
ln liecare dupi-amiaz[ vedeai, stind tristd in balcon, pe fiica reget"i. n"i"t"sa Aleii. Degeaba incercau roabele s-o incinte cuei'cintecele,
i"r-ii. J"" tt*utirile i'or; Aleli nu-gi asculta decit gindurile De trei

.ani, regele, tatdl ei, voia s-o mlrite cu oricare din baronii din vecinltate; de trei ani prinlesa trimitea la plimbare pe to{,i pe}itorii. Salerno
era zestrea ei qi ea sim!,ea bine cd. doar pentru zestre era pe!,ita. Serioasi
qi drigdstoasi, Aleli nu era ambilioasi, nu era uguraticl, nu ridea s[-;i

arate dinlii, qtia sa asculte cind vorbeau allii qi nu vorbea niciodatd doar
.ca s5. vorbeasca; boala asta, aqa de rarl la femei, ii deznidajduia pe
.ooctorI.
Aleli era si mai visitoare ca de obicei cind, deodata, intrd in piala
Zerbin, minindu-gi legitura de lemne, mere! ca un imperat cu pene la
roif. Cind vdzur[ aga cerla) pe ce]e doui slujitoare ale prinlesei le apuci
un ris nebun qi, cum aveau la indemind portocale, incepura sa arunce
.cu ele in c lre!,, cu atita dibacie, ca doul i] izbirl drept in fa!1.
gi mlcar
strigi el, arltindu-le cu degetul
Rideli, afurisitelor
de-a!,i ride pinl vi se vor toci dinlii in gingii. Iac[, asta vl doreste
Zerbin.
$i numai ce se pornesc cele dou5 femei s[ ridi, s[ leEine, ilrd sl le
poati opri nimic, nici ameninllrile t5:ietorului, nici porunca prinJ,esei,
'cdreia ii era mill de bietul tiietor.
zise Zerbin, privind pe Alcli
atit de
Drigull femeiugci
blindd qi de tristd!Ji-aq dori numai bine. Sl fie sa iubeqti pe cel dintii
.om care te-o lace sa rizi qi, pe deasupra, si te gi marili cu el!
Zicind aqa, iqi apuci guvil,a lui de par qi saluti pe prinlesi cit putu
mal currenrtor.
Reguli gener:rl[: dacEr eqti calare pe o legiturl de lemne, si nu saluJ,i
pe nimeni, de-ar fi sd lie qi-o regini;Zerbin uitl asta si rlu f5.cu. Pentru
.ca sd salute pe prinlesa, d[dusc drumui funiei care !,inea lemnele legate;
iati ci legitura se desface qi bunul Zerbin cade pe spate, cu picioarele in
.sus, in chipul cel mai caraghios qi mai de ris. Se ridica, flcind o slritum indrdzneall, luind cu el jumitate din frunziq si, incununat ca un
:zeu al pddurii, se duse de-a dura la zece paqi de acolo.
Cind cade cineva gi e ga1,a s[-qi fringl gitul, de ce ride toatf, ]umea?
Habar n-am; e o taind pe care filozofia ince n-a llmurit-o. Ceea ce gtiu,
.e ce toate lumea rise qi prin,tesa Aleli flcu qi ea ca toatd lumea. Dar
indata se scull, privi cdtre Zerbin cu ochi ciuda.ti, puse mina la inimii,
o duse la frunte qi inl,ra in palat, fr:rrnintala de o tulburare necunoscut[.
In timpul lsta, Zerbin igi aduna crengile risipite qi se intorcea acasi
pe jos, ca un simplu tiietor de lemne. \ici miirirea nu-l scosese din minti,
nici nenorocul nu-l tulburl. Ziua era bunl, asta-i era destu]. Cumpiri o
bucata bunl de brinzi de bivoli],[, albl gi tare ca marmura, taie din ea o
felie zdravini qi cinl cu o polta straqnicd. Naivul nici nu blnuia riul
ce-l flcuse si incurcdtura ce ldsase in urma lui.

133

In- timp ce se petreceau aceste nemaipomenite intlmpllri, la turnul

din. Salerno suna ora_patru. 7,iua era arzatoare, pe strizi dbmnea liniqtea.
Ferit intr'un iatac, departe de calduri qi de zgbmot, regele Muscanmiere
se gindea.la fericirea poporului: dormea.
Ileodata se deqtcpt[ tresirind: doul bra.te ii inco]iceau gitul, lacrimi
iierbinli ii scildau fa!,a; frumoasa Aleli igi slruta pirintele, intr-o por-

-,

nire drdglstoasi.

NII s[ru{,i qi
.asta?
- Ah, fiicl
plingi?
a maicl-ti, vrei sa mf, indupleci si"!i fac pe voie
Tocmai dimpotrivl, scumpul meu tlicu!
zise Ale li ; iatl o liica
ascultitoare, care vrea stl facd ce vrei dumneata. Ginerele pe care-l doCg e

zise regele, surprins de

atita dragoste.

131

reqti l-am gdsit. Ca sa-J,i fac plicere, sint gata s[-i dau mina mea.
Muscanmiere
s-a isprivit cu toanele I Si cu cine
-Bun-relua
ne miritlm? Cu prin.tul de Cava? Nu. Atunci contele de Capri? Marchizul
de Sorente? Nu. Cine-i atunci?
Nu-l cunosc, bunul meu plrinte.
- Cum
nu-l cunoqti? Dar, totuqi, l-ai vdzut?
- Da, adineauri,
- $i !i-a vorbit? in piala castelului.
- Nu, tatl. Ce nevoie s5. vorbegti cind doul inimi se inleleg?
-Muscanmiere se strimbl, se scdrpinl dup5. urcche gi, uitindu-se drept
in ochii conilei. zise:
aal ;,,+i^ a ,,n n"i-r1
- Nu qtiu, tatd, dar ce-are a face?
a face nult, Iiica mea,;i tu nu te pricepi de loc la politicd-Are
Daci ili alegi de bunlvoie un ginere care si-mi placi, minunat! Ca rege
qi ca tatd nu-!i voi stinjeni nicicind voinla, daci aceasti voinli va fi qi
a mea. Altfel ins[, am indatoriri la!,[ de familia gi de supugii mci si nu
incuviintez se se face altlel de cum lireau eu. Unde se ascunde pasdrea
asta rarir pe care n-o cunoqti, care nu {i-a vorbit si care te iubeqte?
Habar n-am
zise Aleli.
- -Ei, asta-i prea-prea
! strigir Muscanmiere. $i ca sd-mi indrugi
nebrniile astea imi ripeqti clipe cale se cuvin poporului meu? Hei ! $ambelani! Chemali pe insolitoarcle prinJ,esei, s-o duci inapoi in odiile ej.
Auzind cuviritcle astea, Aleli ridicl braJ'ele spre cer gi se puse ])e
plins. Apoi cazu la picioarele regclui, hohotind. In aceeagi clipa, cele
douir femei intrari, rizind intr-una cu hohote.

r-:
.-

(:y

-EF
'l
=

T6.cere, nenorocitelor, tdcere

lipsi
- de cuviintd.

! strigl N{uscanmiere, miniat de atita

Dar cu cit dtriga regele ,,tacere", cu atit cele doui femei rideau, fdrl
s5. se sinchiseascl de ce se cade qi ce nu.
zise regele, scos din fire puneli mina pe neruqinatele
Paznici
astea- doud gi s[ li se taie capul. Am sd le inv[! eu cir un rege nu e de
loc un prilej de batjocurd.
grli Aleli, impreunindu-qi miinile - aduce!,i-vd aminte
Sire
c[ ali ficut si strlluceascir domnia voastrd, desfiinlind pedeapsa cu
moartpt.
dreptate, fiica mea. Sintem oameni cu bunl creqtere' S[ fie
-Ai
crulate aceste femei qi sa ne mullumim sf, le pedepsim cu toat5. crularea
dorita. Sd fie batute. Dine ce-or muri de moarte buni.
te rog eu, fiica dumitale.
tatd
zise Aleli
- Iertare,
Pentru dumnezeu ! si nu mai ridi qi sa nu le mai vld in ochi !
- bunul Muscanmiere. Lua{,i vitele astea - incll,tate de aici, le
spuse

iert; s[ fie inchise intr-o temnili pinf, or cldea acolo de tlcere

qi

plictiseal[.
tatd I suspinl biata Ale]i.
- Ah.
atunci si le marita!'i ;i sd ispravim odatal
zise regele
- Hai
strigarl cele dou5. femei, cizind
Iertare, sire, n--o sal mai ridem
in genunchi qi deschizind gura in care nu mai aveau decit gingiilc. Sa ne
iertl maiestatea voastra gi s[ ne razbune. Sintem victimele unui me;tequg
drlcesc: ne-a vrliit un tici]os.
vr[jitbr in linuturile me]e! zise regele, care ntr credea in
-Un
e cu ireputinlti. Aga ceva nu sc aflf, pc-aci, o datl ce eu nu cred
duhuri

in

vra iitor i.
Sire

c sii meargl ca un cal de

- in trap, struniti de mina unui
-" la paradd,
o legltura de lcmne
cillrie
tlietor de' lemne? iati. asa ceva am virzut mai adineauri in pia!a
zise

una din

femei

iresc

castelului.

legaturi dc lemne! rclui regele asta miroase a vr[jitorie.

-O p.,.,i1i mitta pe omul accla qi p9 legitura.lui -,si, umrl peste altul,
Paznici,
ardeti-i ie amindoi ! Dupir asta, nldljduiesc sa fiu lisat s[ dorm.
Str-l arda pe iubiiul meu ! strigir prinJ,esa, dind din miini ca apucati.- Sire, acest nobil car.aler este alesul meu, fericirea mea , via{,a mea !
Dacir se atinge cineva de un singur fir de plr din capul lui, ma pripidesc

iad e casa mea ! zise sS.rmanul \'Iuscanmiere. La ce bun sf, f iu

Un
rege, daci nu pot nici micar si dorm pinl ]a amiazl? Dar sint eu prea
136

milostiv ca-mi bat capul ! Chema!,i pe sfetnicul Cotoi. Dac[ am un sfetnic,

mdcar s5.-mi spunl ce sa gindesc qi si qtie ce vreau.

VI

Boier Cotoi fu ingtiinf,at. Era un om nric, gras, scund,lat, care mai

rnult se da de-a dura decit mergea. Ochi de viezure, care sfredeleau in
{,oate pdr!ile deodati, lruntea jdasi, nasul coroiat, obrajii umflali, trei
rinduli de guqe; acesta e chipul vestitului sfetnic care fdcea fericirca ora.qului Saleino. in numele regelui Nluscanmiere. Inirl surizind, gi{iind,
fandosindu-se, ca un om care duce cu voie bun5. puterca, cu toate greu-

,tatilc
-

ei.

! zise domnul larii. Cum se face ci sub stipinijrea -mea se petrec lucruri nemaipomenite gi c[ eu, regele, sint cel din
'urma care le aflu?
Totul e in ordine, ca de obicei -- zise Cotoi cu un ton sigur. iat[,
.am in mini rapoartele poli.tiei: fericirca qi pacea domnesc in !,ar5., ca

in sfirqil,

iatf,-te

r1,otdeauna.

$i, desflqurind nigte hirloage mari, citi ceea ce urmeazd:

.,Portul Salerno. Totul in liniqte. La vaml nu s-a furat mai mult

ca de obicei. Trei certuri intre marinari, qase lovituri de cu!'it, cinci blr.ba!,i dugi la spital. Nimic nou."
,,Oragul de sus: taxl de vamd indoita; prosperitatea 9i buna purtare
rnereu in creqtere. Doui femei moarte de loame: zece copii plr[si,t'i ; 1,rei
blrbali care qi-au bf,tut nevestele, zece femei care gi-au bntutbnrbalii;
ireizeci de furturi, cloui ucideri, trei otriviri. Nimic nou."
tot ce qtii? zise Muscanmiere, cu glas supirat. Ei bine, eu,
-Asta-i
domnule, eu, a cdrui meserie nu e sa cunosc afacerile de stat, eu qtiu mai
mult. Un om, cilare pc o leglturir de lemne, a trecut prin piala castelului
gi a vrajit pc fiica-mea. Uito-o. r'rpa bi sn marile cu el.
zise Cotoi-gtiam aminunt'ul acesta; un sfetnic qtietot;
Sire
dar de ce si obosesc pe maicstatca voastri cu asemenea prostii? Omul
va li spinzurat, qi cu asta gat:r!
Si-mi pol,i spune undc este nenorocitul esta?
Farir indoialii, sire
zise Cotoi. Un sfetnic vede tot, aude tot,
e pretutind en i.
Ei bine, domnule -- spuse regele dacl pini-ntr-un sfert de ori
altora care nu se mulluderbedeul ista nu-i aici, ai sd laqi treburilc
mesc sa vad6, dar trec qi la fapte. Du-te !
Cotoi iegi din odaie tot surizind. Dar, odatd in sala de aqteltare,
se flcu roqu ca un om care se inibugi qi fu silit s[ se sprijine de bralul
primului prieten care ii ieqi in cale. Era tocmai prefectul oraqului, pe

r37

care o intimplare norocoase il adusese lingi et. Cotoi se dldu inapoi

doi paqi qi lua pe magistrat de guler.
Domnule
ii zise, silabisind apitsat fiecare cuvint dac[ pin[-n
- c[lire pe.
zece minute_nu--mi aduci pts omul care se plimbi prin Salerno
o legetura dc lemne, tp idlobesc, auzi? ie zdrodesc! Du-te!
...Cu totul z[picit de aceasti amenintare. prefectul alergl la geful
poli!,iei.
Unde este orrul care se plimbd pe o legituri de nuiele? ii zise.
- Care om? intrebd
qeful
- Nu vorbi cu mai-marelcpoliliei.
tJu I Nu-{i inEudui asa ceva. I]iinclcir
n-ai.inchis
pe ticalosul [sta, _1i-ai .a]l.ab toate indatoririle. Dac[ pin[-n
r:inci minute omul ista nu-i aici. le dau afara. Du-te !
$eful .poli],iei alergii la postul de gardi al castelului, g:irsi acolo
pc oamenii sai care pizcau liniqtea oragului, iucind zarriri.
Derbedeilor
pinl-n
le strigir cl
-legaturatrei minute nu-nri
- pe omul care
- se plimba cnlaredacl
aduceli
pe o
rle nuiele, pun si
r.iL snopeasci in bltii, ca pe ocnasi. Alerga.ti ;i nici o lorblITrupa iegi injurind, in timp ce dibaciul qi inleleptui boier Cotoi
increzdtor in minunile ierarhiei, se intorcea liniqtit in odaia regelui gigi lua din nou pe buze veqnicul zimbet care face parte din mes6ria lui-

VII

138

Doui vorbe, qoptite de sfetnic la urechea regelui, incintarii pe Xlluscanniere. Ginduls[ardl un vrnjitor ii era pe plac. Era o mici fapta
dregu![, care i-ar cinsti dorrrnia, o dovada de infclepciune cale r-a uimi
pe urmaqi. Lin singur lucru cani supaLra pc rege: gindul la biata Aleli
inccati in lacrimi. pe care il zadar inso!,itoarele sale incercau s-o ducit
in odirile ei.
Cotoi su uit[ la rcge, furindu-i r-u olhiul. apoi, apropiindu-se cle
prinlc.r'r. ii sprr.e , x 91asu1 lrri ,.r.1 mri pulin lil'alor:
Donini!i, el va reni. riu trebuie sir v[ vada plingind. Dimpotrivii"
gntiJ,i-vn, ficcli-vii dc douir ori nai frumoasl, ca vederea dumneavoastri
si-l incredinteze de lericirea lui.

Te ascult, bunul meu Cotoi ! strigi Aleli. Mullumesc, tatd, muladaugl ea, aruncindu-se asupra miinilor regelui qi acoperintr1me,sc
du-i-le cu sdrutdri. Fii binecuvintat, de mii de ori binecuvintat
!

Iegi beati de bucurie, cu capul sus, cu ochii stralucitori gi aqa de

fericita, aqa de fericiti, ci opri in drum pe primul qambelan ca si-i
vesteasce chiar ea cisltoria sa.
ea
el va veni. Fa-i chiar dum- primirea ia palat qi- fiiadaug[
neata
nu
sigur ca
vei avea de-a face cu nerecu-

Bunule qambelan

noscdtorl.
Rimas singur cu boier Cotoi, regele iqi privi sfetnicul cu un aer futios.
Esti nebun ! ii zise. Cum? Firi sd-mi ceri p5.rerea, imi dai cuvintul meu? Te crezi stipinul ![rii mele, ca sa hotirlqti soarta fiicei mele

qi a mea, fara incuviin{area mea?

zise liniqtit Cotoi trebuia sI liniqtim pe prinlesi; asta
-Aq!
era mai grabnic. In politica nu te preocupi piciodata de a doua zi.
Ajung zilei dn azi grijile ei.
Dar cur-intul meu
relul rege]e cum vrei acum s5. mi-l iau
- se ma rizbun pe neruginatul
inapoi f[r5 si mi-l calc? $i totugi, vreau
care a furat inima copilei mele.
zise sfetnicul domnul !,[rii nu-qi ia inapoi niciodata
Sire
cuvintul, dal sint mai multe feluri de a qi-l !,ine.
vrei si snui cu asta? zise Muscanmiere.
- Ce
L{aiestatea voastrd
urml sfetnicul a fagnduit adineauri fiicei sale s-o mirite ; o s-o mf,rite. Dupa aceea vom lua legea care zice:
,,Dac[ un nobil, care n-are titlu de baron, indr[zneqte sa ridice
ochii asupra unei printese de singe regal, va fi tratat ca un nobil, adici

se

va tdia capul.

Daci prelendentul este burghez, va

soinzurat.
- Dacd este

on

de rind, va

fi

li

tratat ca un burghez

adicl

inecat ca un ciine."

\redeli, sire, cl nimic nu-i mai uqor decit si implcali dragosl,eir

voastri de parinte cu justilia regali. Avem atitea legi la Salerno, ci
oricind giseqti mijlocul sd le potriveqti cum i.ti place.

zisc regele
egti un ticllos
- Cotoi
zise grisunul umflindu-se in pene
m[ miguli],i, nu sint
Sire
decit un om poiitic. Am invalat cd este o morall mai largl pentru
!

prin,ti qi alta mai mf,runtl pentru oamenii mdrunfi. Am profitat de

lec!ie. Deosebirea asta face tot geniul oamenilor de stat, provoacl admira!,ia celor pricepu!i gi scandalizeazi pe cei progti.
cu frazele dumitale intortoBunul meu prieten zise regele
cheate, eqti obositor ca un elogiu academic. Nu-!i cer vorbe, ci fapte;

140

gribeqte cu judecarea omului istuia qi

s[ isprivim odatd.

Tr,cma.i cintl sfirqea de vorbit, intrd in camera regelui,prinlesa AleliEr'a as,, de ffumoase, atita bucurie era in ochii ei, incit bunul l{uscan^

in"Lp" s[ doreasci sl fie cumva vreun prin!' cildrelul

pe leglitu;a de.nuiele, pentru ca sd nu fie spinzurat'

;l;."'i.;;;;i

VIII

Frumos lucru e gloria, dar are neplacerile ei' Atlio p.licerea de a fi

qi de a"sfida'curiozitatei- prosteasce a .multimii' Intrarea
"."r""r""i,
9i nu-nrai era nici un- copil
;"i;;i"l[ a tiri Zerlin nu se ispravise bine,
9i -locuinla tii'ietorului de
itt Sott.no
^n; s[ nu-l cunoasca pe'el, ca Ei via.tao"*" qi slujitoriior inarmali nu le {u prPa greu sd afle pe
i;;;;.
omul
oc rarp-l ciul,au.
"" "2i*,
in g"nrncbi in rurle' loarlc-ocupl.l si-;i asctrla faimo"ul
"r.
celui mare' cind o m.ina
rooor: il ln"ot.a iaiqul cu unghia degeluluipx
s 5mu..ituri puternica,
r""l".i o"'rro.rf i"i, it prinsJ d" gui.r Ei, ghionli
in spale' il rmplnil ridica'in picioare. Zece pumni.4ouS2eci de
..ra-i"*"it.i", asa aild cd un sfclnic se ingrijea dc persoana lui 9i cd
la palat.
reselp
'-"" insusi binevoia sa-l cheme
de nimic'
Zo.lin'".u un inlclepl, qi inlelef tul nu se.lasa miqcal'
fsi i;lu;da amindoua itiitiile in biiu $i mers" liniqt'il, firb sa se prbpScare cldea asupra lui' To.tuqi'
;;;;a;; firea, sub grindina de loviiuriloviturd
de picior care-l ajunse
.rt fi de tnlelepti nu e;ti sfint. O
snoas" din rabdari pe taictorul f9 lelne
in pulpi,
-"i Biniqor
- zise - mai cu mtl6 dc blala lump !
- fui.l pare
cl stl la vorbd cu noi, derbedeui - zise trnu] din cei
- loveau.'Boierul a crescut in puf; o si ne punem mlnuqi sd-I ducare-l
cem
'",''-degimin[. s[ vd v5d in locul meu zise Zerbin; am vedea atunci

mai da mina si rideli.

dacl v-ar ".""
de gind s[ taci, derbedeule?. zise qeiul bandei, trintindu-i un
-Aiin sf31c Sd rupd coarnele unul bou'
oumn
'

ajungri
Louitr.u nu ora bine indreptat6. fard indoialS.ricl in loc sa-l
pe Z;;bin, nimeri drept in oihiul unui paznic Furios, qi pe jumetate

141

chiorit, cel lovit se aruncl asupra neindeminaticului care-l izbise si-i

infipse.mina in par. Iat[-i inc[iera!,i; ceilal!,i sar sa-i desparta; pumnii
ploua in. dreaptu .gi in stinga, sus. jos; {u o inciierare generaia; nu-i
hpsea nim_ic, niri copiii care lipau, nici femeile care plingeau, nici
ciinii care latriru. Trebui se fie trimise o patrulil sl facl din no"., lirrlqte,

irrPslird pp h;lrJusi. fo b0tuli Si pc curioli.

Ze^rbir.r, tot iini;tit, se ducea la castel ca la plimbare cind, in piala
mare..fu.intiml.rinat dl un qir lung de domni gati,ti, cu haine Lroaate .si
panldlon.i scurli. Erau r';rlelii regeluicare..ondusi de majordom ;i chiar
de marele . sambelan. ieseau ina inteir logodnicului aqteptit de prinl,esi.
Cum primiserd_ porunca si fie politicogi-, fier:are din .i urreu pilu.ia in
mina qi surisul pe buze. Salutara pe Zerbin; tf,ietorul, ca un om bine
crescut, lc rlspunse la salut. Alte plcciciuni ale lacheilor, alt sa]ut al
lui Zcrbin. I'Icrse asa de opt sau zeie ori in qir cu o ceremonie desivirq_il[. Zerbin obosi col dintii;ncfiind nascut intr-un palat, nu era mlf,dios din qale, ii lipsea obi;nuinla.
Destul
strigl el destu] ! si, vorba cintecului:

Dupa arnare li.

V inp si norocul:
Dupf, p loconcli,
lncepe qi jocu l.

M-a!i salul,at prea destul, acum jucali!

lnd:rtn vale!ii incepura si joace salutind, s[ salute jucind, gi, mer_
gind inaintca lui Zerbin, intr-o ordinc desavirgita, ii ilcura o intrare
in castel demni dc un reEe.

IX

141

Ca si-qi ia o infa.tigare mireala, MusCanrniere iqi privea solemn virful nasului. Aleii suspina. Sfetnicul ascutea pene, ca-un diplomat care
cauti o idee; curtcnii, nenriqcati si muli, aveau aerul cd-se gindesc.
ln slir;il, u;a cpit milrp a salonului sc dr.schise. Maiordom si valeti
intrari in caden!f,, dansind o sar:rbandi care surprinse mult curtei.

in

tit

t... I :' r ':nea laieiorul, ala de pul,in fist,icit de minun[liile

regale,

'cle t'.,r . -. rrljfuse intr-un nalat.

I :..-. , ind lazu pe r'ege, se opri, igi scoase pilaria, !inind-o la
,,riirrlou:r nriirrile, salutri de trci ori trtrgind inapoi piciorul
Ilt.l:
tlr','t:..'r,,i i;r pusc paltiria pe cap, sc agczi lini,stit pe un jilt gi incepu
.,r r : 'l-atir
lir r jriul pi,.iorulrri.
striga printesa, siriutl de gitul regehti
iata solul pe
ciir.. r,i l-ai dat! Ce frumos elCe nobil! Nu-i a,sa cir- li sa-l iubeEfil
t.,,tor
murmuri tr{uscannricre pe jurrratate inirbuqit -. pune-i
irtr 'rf lli orlului astuia cu ceti rnai marc griji. Gindeqte-te la lini;tea
fii'r,rl nlelc si la a rnca. Ce istor.ie ! Ah. ce Icriciti ar fi l.a{ii dacl n-ar
r'r ' ., 'y, ii l
- llaicstatea voasl,rir sa se linigtcasci rf,spunsc slelnicul. Omenia
' 'l lor irr Ei nrullurrrircl mcl.
. - Scoala-te, l.icalosule ! zise el lui Zerbin pe un ton rastit ; rdspundc

irrlc claca Jii la pielea ta. Egli un prin!, ce se ascundc? Taci, ticllosulc?
ll;t i un vrijitor dar!
Tot aqa dc vlajitor ca fi l,ine, bur.tosule rf,spunse Zerbin, flra

.sa sc- scoale

din jil!.

Ah, tilharule ! strigl sfetnicul; tigada asta iJi dovedegte r.ina;

!i-ai dat arama pe fa![ frin tacerea ta, ticalos ce 6qti!
daci as mirturisi, aq fi nevinovat? zisc Zerbin.
-Adicn,
Sile
rispunse Cotoi, care lua furia drcpt elocvcnJ,i
faccl,i
_

dreptate;
cura{,i!i
lara, curi!iti pamintul de monstrul acesta! l{oartea
.c prea blinda pentru un asmenea nclegiuit.
Di-i inainl,e zise Zerbin; latra, burtosulc, latrl, numai sd nu
muqti.

strigi

sfetnicul, suflind greu - dreptatea si omenia votrstre sint martore, ham-ham-ham I Omcnia vir porunce$te si va apArali
Sire

supuqii, sc[pindu-j de acest vrajitor, ham-ham-ham, dreptatea viea ca

el sd fie spinzurat sau s[ lie ars, ham-ham-ham. Sinteli fite, ham-ham,
dar sinteli rege, harn-ham, gi regele, ham-ham, trebuie s[ treaci inaintea
tatAhri. ham-ham !
Cotoi -- zise regele
vorbeqti bine, dar ai un tic nesuferit.
Flri atita fandoseali. Concluzia !

Sire urma sfetnicu I moartea, lunr , l^ru l l Hrm-ham-ham

In timp ce regele ofta, Aleli, plc'cind DrllSr do llnga tdlullrt, \lrni
ln

lrnga zerorn.
Da!,i
ql a mea.

porunci, sire

zisc ea ; iat:1 soJ,ul meu

soarta

Iu

va ii

In fala acestui scandal. loate doamnclc de ia curtc i5i a coperirf,

ochii. Chiar Coloi so crezu indalurirt sa ro.p0s.;.

143

f[cindu-te de ris, !i-ai rostit,

zise regele furios
Nenorocito
singurA condamnarea. Paznici, arestali pe aceqti doi inqi; sn fie cisatorili

loc;dupi aceea,luali prima corabie care se va afla in port; zvirlili

in ea pe aceqti vinorali qi s[ fie plrnsili in voia va]urilor.
sire - striga sfetnicul, in timp ce prinlesa qi Zerbin erau
pe

sinte!'i ccl mai mare rege din lume ! Bunltatea, blin^

duqi -Ah,
de paznici
defea, ingaduinta voastru vor fi pildir qi uimire pentru urntaqi. Ce l-o
su spuna miine ..Jurnalul oficial" ! Cit pentru noi, ului!,i de atita m[re!ie
sufleteascl, nu ne rlmine decit sit tlcem $i si admirdm.
ce-o se se aleagi de ea, firi
Biata meti copili ..- strigir rcgelc
qi
taica-siu ! Paznici, puneli mina pe Cotoi duceli-l qi pe el pe corabieAre si-mi fie o mingiiere sl qtiu pe omul [sta aqa de dibaci ]ing[ scumpa
mea Aleli. $i apoi, dacl schimbi sfetnicll, tot e o petrecere; in starea
mea tristd, am nevoie de a;a ceva. Adio, bunul meu sfetnic !
Cotoi r!.masese cu gura c[scata; cind tocmai era si-qi tragd su{lctul
ca sd blesteme pe prinli ;i nerccuroqtinla lor, fu scos afarl din palat.
Cu toale strisiiele-, rugamintile, lacrimile lui, fu aruncat in barcir 9i

girsirl singuri in mijlocul valurilor.

Cit despre bunul r'ege \Iusianmipre, i9i qlerse o-lacriml Ei se incuie
in iatac ca s[-$i l]errline tabietul, intrerupt atit de neplacut.

in (urind coi trei lolara$i

so

144

Noaptea era frumoasi qi liniqtitl! Luna iqi revdrsa alba-i strllucire

reste mare si peste crestele ei tremuritoare; vintul sufla dinspre pimint
care se ridica din mijlocul
ii du."o barca in larg; se gi zlreastaCapri,
la cirmd $i murmura nu Dtru ce
valurilor ca un co$ de flori. Zerbin
cintec de tdietor de lemne ori de marinar'
cintec duios
La picioarele lui sta Aleli, tlcutl, dar nu tristd; asculta pe iubitul
ci. Trec,utul. il uita; la viitor nici nu se gindea; toatl via!'a ei era
doar sI stea lingl Zerbin.
Cotoi , mai pulin driglstos, era mai pulin filozof . Neliniqtit qi furios,
se invirtea ca un leu in cu.sci;i-i tinea lui Ze rbin cuvintiri frumoase,
pe care tlietoru] nici nu le asctrlta. Netuiburat, ca totdeauna, Zerbin iqi

pleca fruntea. \eobiqnuit cu cuvint[rile oficiale, vorbele sfetnicului i]

adormeau.
Ce-o -ra se alt'agi dc noi? striga sletnicul.

Hai, r.rijitor netrebnic,

daca- ai r-reo putere, trrtrta-ti-o. scoate-ne din bucluc. Fd-te print sau
rege under-a si numeste-mi primul tiu sfetnic. Trebuie sa arn ceria de
cirnruit. La ce-li. folosegte puterea, dacl nu-J,i faci tari qi mari prielenrr,'

fli-e foame zise

deschizind un ochi pe junatate .
--{leli sc sculi indald qiZerbin,
cit[ in iur.
Dlagul meu
zise ea ce doresl,i
\ r'"ru smochinc qi struguri
zisn laiplorul.
-Cotoi.
scoase
un lipit; un Lrutoia; dc smochinc gi de stafide ieqise
.
plintre
pirioarelo lui ;i-l trinlisp 13 punrinl.
aflat taina, vrejitor aturrsrt.
,,Ahalgindi el, ridicindu.se
_
- {i,am
DacA e r.orba s[ ai tot ceca ce doresti,
mi-am gisit norocu];n,am fost
?

eu dcgeaba sfctnic, scunpul meu prin!; lasi cale fac eu sA vrei ce r.oi

don

cu !"

in timp

Zerbin- minca smochine,

.de spate, cu c^e
fala zimbitoare.

Cotoi se apropie de el, incolorat

Boierule Zerbin
zisc el
vin si cer nlrier tale neasenlurta-r
Poate c[ altela voastri n-a inleles bine toati credin,ta pe care_o
as"undeam. suh asprimetr prefacuti a rorbelor melel dar pot si o incredrnjez ca totul erd chlbzult pentru a-i apropia fericirea. Numai eu am
grabit aceasti fericite cisltorre.
X{i-e foame -- zise Zerbin ; d9-mi smochine fi struguri.
-

prietenie.

sfetnicul, cu toata graiia

.- Iala, boierule*zise
-Nldljduiesc
cl mlria ta va fi mu],tumitir de micile

urri,i curtean.
incic slujbe qi;i ;;

da cil mai des -prilejul s[-i dor.edesc sirguin!,a mea.

Du"..,l acelaqi. trnrp ;opti inccti;or: ,,Dobitocul dobitocilor, nrcr nu
.
ma asculta. lreture neirparat s_o ciqtig dc partea mea pe Aleli. Sa stii
sa f l0'"r .lonrotlor, ial:'r nrarcla 5p.rcl tl f oliticii.'.
Si fiindci leni vorba, boier Zerbin
urmd el surizind _ urtatr
,ln asta,.-soara, sinteli insurat?- N-ar {i nimerit ra t"..Ji uii

ll:
drr ll".pinide nUnlu logndni.Ai voastrc rngslol

grasunulc, ce-mi_ tot bati capul? Dar de nuntl ! De unde

-1\r,
vrei s[ pescu.iesc? Din fundu] marii? Du.te de.i intreabl pe peqti qi sl
.

vii

s[-n.ri d:ii rispunsul.

thr_ut: in clipa aceea, ca qi cum l-ar li aruncat o mind ne\,[zut[,

_.
Cotoi siri peste bord gi se ficu nevlzut in valuri.
Zerbin .incep_u iar sd mirnince strugurii, in timp ce Aleli nu se mal
-.
siitura privindu-J.

Uil,e un porc dc mare care iese

10 E. Laboulaye -

Bdsne

din apl ! zise Zerbin.

145

Nu era un porc de rnare, era norocosul sol care, ajuns itrr deasupra
valurilor, de zbitea prin spuma lor;Zerbin il apuci pe Cotoi de ptlr qi.l
trecu peste bord. Lucru ciudat, grisunul avea in din!,i o nestcmati care
strelucca ca o stea in intunericul noplii.
Indjrlir {.c-li lrarl. ri'ullul'pa. Al ,isp:
Iatl dtrru] pe care regele pe;tilor il d[ruieqte incintltoarei Ale]i.
Vedeli, boier Zerbin, ci aveJ,i in minc pe cel mai supus si mai credincios
rob. DaciL a\-c!,1 vreodat[ vrco micti dreglt.orie sd-rni incredintati...
..._ XIi-i-. Ioame
zisc: 7,erllin. Da-mi smochine gi struquri.
n-o sa far"cli nimic pentru printesa,
1111i1 sfetnicul
Boierule
so!ia r.oastriri) Barca asta, supus6 la toate toanele vlrzduhului, nu-i o
locrrin{i vrcdnica de naqtere:r ,si de lrumuse{,ea ei.
Ajunge, Cotoi I zrse Alcli; ma simt bine aici, nu cer rrinric.
- Aduceti-r'ir aminte. doamnir zise indatoritoml sfetnic ci
- cind v:a peiit prinlul de Clrpri,- a trimis la Salerno o navi striluatunci
cita, dirr acaju, in care peste tot scinteia aurul qi lildegul. Si marinarii
aceia imbrlcati in catifea, ;i Iurriile de mltase, Ei cele trci stili numai
oglinzi! Iati ce facea un prinli,sor pentru dumneavoasl,rl. Boier Zerbin
n-o,sir vrca si lamini mai prejos, el, care e aEa de mirre!, dc puternic

st
- (te ru Il.
e omul astal zise Zerbin: vorbe;te inlr-rrna. As vrea sii arn
-Prost
o ccirabic a;a, numai ca sa-!i inchid piiscul; pc urmir ai tacetr clin gurir.
ln clipa aceea. Aleli scoasc un sl,rigiit cle rnirare si de bucurie, care-l
fucr ne taicIor sir lresara.
Lndc se afhJ Po o c.,rirbie mirreaJd, ciire spintcca valurile cu gratia

unei lchcdc, cu aripile r.lesfacute. Un cort, lumiriat cu lampi de alabastru,

inchipuia pe lrLnte o in( irfere bog:rt mohilatir: Aleli, stind tot la picioareln so{ului ci, ll privea mereu cu nesa!: Sfctnicul alerga dupti echipaj
qi voin si dea pomnci liecarrLi marinar. Dar pe corabia asta ciudati nu
vorbea nimeni. Cotoi iEi risipea in vint cur.intarilc si mr putca gasi
mil.irr Un ///r\ lrp rltp iu-l SllUn"Jy ir.
Zerbin se rid ici si privcasci dira liistrl:r in urma pe marc ; sfclnicul
veni in fugir pc dala, zinrbind mercu.
mea

l-

\,Inria ta este nrullumitl-zise el.-de sfor!,[rile

zise

de

sj;"gr1in11

tiietorul. 1'e opresc sa mai vorbelti pini

Taci. llecanrlc
lasir-mir sI dorm.
miine diminea{,it. Acu'r-isez,

146

;i

Cotoi ranrase cu {ura ciiscilta, ficind cele mai respcctuoase senlne;

apoi, dc deznidejdc, cobori in strfrageric gi incepu sit cinczc pc tecutc.
BJu patru orn inchciat,', iirir sir'qi poatti gisi mingiierc gi. in cclc din
116i, r;rzu sub nrasa. lrr limpul acesta, Zerbin cra la largul lui sa r.iscze
netulburat ; numai A.leli nu dorntca.

XI

lc,saLurt.de.
saLuri de toate, pini.qi de fericire, spune un proverb;cu atit
. Te
r]l:il^1,i1^1 t"
sa tot mergi
mare cu o corabie pe Care nu vorbeqte
:1t \o Llui'p nu
.pe
nrlltpnl lt c;rr.
sp slte incolro.
D_e accea, indati ce Cotoi i9i veni in 1ire si_9i rrcapati glasul,
nu mai

ll

aru alt gind d.ecit s[-] facl pe Zerbin sa doreaica sa'coboare pe pamint.
Grerr lucru: dibaciul curtean sta mereu cu frica in sin sa nu aibi iar
r.reo dorin!,d nepcitrivitl carc ]-ar trimite din nou la pesti; nrai presus
de orrce, trcmura ca nu c,rmva s[-i vini jui Zerbin doi de padurea si
dc toporul lui. Poftim, si ajungi sfetnic la un taietor a" i.ni* i.'* ''
Di.n f"rir.irp. Zerbin *" ltczise forrte voios, sp invala:el. prrntcsa
.
St.
orir.it din.topor ar [j fost pj., hipulxccsta drlgolrg il bu,-ura. C;t;i'i;,'r;
prrnl,l prrleJU l: drr. v0 I' lomp i lp au alil de pu I inu j ud cr,313 r"ind se inlimpld
su iubersna I \lelispunol lui Zprbin .rt d" jrrl,.n arlli traiul lor a lo turi
ulrui
de lumc qi.de zgom_oL, in vreo cotibi lil]iqril,a, in
*,:llL!
l".pn"t"
mlJlocul :,:^CIT]t
unpr lr\pzr.
pp malul
.unui pirirr. ljurrr sa prir.oapa , booba drn
toate poezia_ asta, bunul Zerhin
as, ulta tolu;i cu'placere aceste vorbe

blinde care-l leqdnau.

O colibl, cu vtrci, cu giini
zicea el
da, ar li dragu!. Daci...
-Sfetnicul se simJ,i
- marc:
pierdut qi dddu o lovituri
Ah, boierule ! stlisl el
ia priviti colo, drept in falii ! Ah, ce fru_

-^^- el
mos
-

Ce anumeJ spuse printesa

nu vltl nimic.
- $i eu nici atit
zise Zerbin, frecindu_se la
urma_Cotoi cu un aer mirat.

ochr.
Cum, nu vedeli palatul

, ^Ejl_lrl]n(al
^^^,^ oo
acpta
mHrmuta nctl. slrilu.^5lp in soarp.;i s,.a rl a".o6 mrre, imootlo_
bita totrt[ cu portocali, ctrre coboari mrrrc!, 'pr iltr_o ,"ta a. irJpirlp*i

pe malul miirii?
UI palat? zise Aleli. Sn am in jur curteni egoiqti ;i slugi... nu_mi
.
I
trehuie. Sf, fugin de,aici !
Da
Zelbin mai buni e o coliba; eqti mni liniqtit.
- Palatul
- zise
acela n-are seamilt pe
_ striga Cotoi., ctiruia spaima
h.l
ii stirnea,incliplir.c;.. ln art,sl casiel din br,-"nc nii sint nrcr curtenr, nici
valetr;psti serr-jt in rhip rLeliizrit, e5ti il acelaqi timp gi singur, i;;rll_
Fi
locrrl lumii! fttobil"lo rLr r,rrini, zidurilo arr ,.".t,i1 '
;i limbir? intrebl Zerbin.
- Au
_
- Da - urmi sfelnicrrl r.orbesc qi spun tot, dar tac cind r_rei. l1Z
10t

au mai multl minte atunci decit tine.

Ei binc zise taietorul
Ag vrea, zlu, s[ am un castel aqa. Dar unde zici cir-i palatul asta? Nu-] vld.
spuse prinlesa.
E colo, in fal;a ta, dragul meu
qi
se oprise intr-un golfule,t
spre
acum
Corabia se indreptase
![rm

in care apa era destul de adincir pentru ca si poata trage la chci. Portul
era inconjurat de o scarti mare de marmuri in potcoavi ; deasupra sc[rii,
pe o terasi uria;A, carc strljuia marea, se ridica palatul cu infi!,iqarea cea
mai pliLcutl ce s-a r.irzut vreodati.
eei trei tovari;i urcarir veseli. Sfctnicul mergea in frunte, suflind
greu la fiecare treapti. Ajuns la poarta cu zibrele a castelului, vrusi
strigi; chiar Poarta ii raspunse:
sune; nici un clopot
vrei, striine? intrebl ea.
-Ce
zise Cotoi, nilel cam incurcat,
SI vorbesc cu stipinul casei
fiindcir nentru prima oarl sta de \.orbar cu nn fier'ciocinit.
Stapitrul acestui palat esle boicr Zerbin rirspunse Poarta. Cind
s" va lpropia, r'oi desrhid".
Zerbin tocmai scisea, dind bralul frumoasei Aleli. Poarta se dldu la o
str treace pe cei doi so!i,
la priveliqtea
pe tcrasa, Alpli se

pi,rte cu respect qi Itsa

urma{,i de sfetnic.
minunati ce i se desflqura

uiti
Udatu
inaintea ochilor: marea, marea nesfirqiti, strilucind srtb soarele diiriinelii.
bine e aici! zise ea-;i cit de bine ne-am simt'i aqezali sub
-Ce
firida asta impodobit[ toatl cu leandri ln floare !
hai sa stirm josl
zise Zerbin
Da
- Dar-tru sint jilj,uri-pc aici? sLriga Col,oi.

Iattr-ne, iat[-ne ! strigarl jil[,urile; qi veniri toate alergind unul

cit le ingf,duiau de iute cele patnt picioare.
dupl
- all,ul,
pul,ea lua prinzul bine aici
zise sletnicul.
- S,ar
dar unde-i masa?
Da . zise Zerbtn
Iata-m[, iat[-nr[! rlspunse o voce joasi.
$t o nasi fnrmoasi de acaju, piqind cu gravitatc ca o matroanl,
veni de se aqezl in fala mesenilor.
prinJ,esa
unde sint lclurile de mincare?
incintf,tor
- dar
- ziscstrrgar[ nigtc
- EIati-ne, iat[-ne!
gliscioarc uscate; ;i treizoci de
tlvi cu minciiruri, urmate dc farfuriile celclaltc, surorile lor, qi de veriqorii
lor tacimurile, farl sir le uitlm matuqile - solni],ele, se rinduiri
intr-o clip[, intr-o ordine desirvirqitl, pe mas5., care se acoperi cu vinat,

fructc qi flori.

zise Col,oi
Boierule Zerbh
rnea.
mlrnca
sinl,
voastri ! Toatc trstca
N'Iin[,i
-Sfetnicul
I48

galeric.

! strigi o voc'.

r.er.le,t'i

cite fac pentru dumnea-

sc intoarse, dar nu vizu pe nimeni;vorbise un stilp din

Boierule

zise el
cir nimeni nu mA poate lnvinui de min_
' irrn , : iotdpluna am spus-.(red
atlevarul.
Ilint,i ! zise vocea.
-..Palatul
asta e nesuferit, gindi cl. Dac[ ziduri]e spur.r adevirul,

rrir i pomcneala ca poate

fi pe-aici curte ;i nici sa ajung u sietnic. Trebuie

sa scnlmDi{m [oate astea .
Boier Zerbin
relui el in loc si v[ petreceli viala aici, in sin_
guratat, nu,v-ar plicea mai bine s.r aveti un popor 6un, iarc r,-ar plirti

r,i;te ddri dregule, v-ar da niqtc soldetoi drugili qi v-ar inrenjx'1".,,

Llr.1t'rlste

.-

Rege! zisc Zerbin dar de ce?

' - Dragul meu, nu-l asculta spuse buna Aleli. Sa rf,minem aici,
ne simtim atit de bine arnindoi l.-. .
-- Adicl toJ,i trei zise Cotoi; aici miL siml ce] rnai fericit muritor
qi lingi dumneavoastra- nu mai doresc nimic.
Minti I zise vocea.
- - C_um,
boierule, e cineva aici care s,r Se indoiascir de credinta nca?
Min{i ! zise iar ecoul.
nu-l asculta{,i
sfetnicul. Eu v[ cinstesc qi vE
. - Boierule,.
- strigri
jc
iubesc:
incredoli-va in iur;lmintcle
mc
!

l\lin{i! zisc irr i.occ:r fur.r mil,i.

. . Ah; dacd-i vorba si

-Zerbin.

nr in

ji

intr-una, carl-te de pe plmint

zise

neprevazatoare,
_circi inda[iL Cotoi porni pe sus) ca o sigeatd
dincolo
de
nori. S-o mai li coborit vreotiail pe plmint? Nu se
fr.disperu
qtie, deSi unii cronicari nc incrcdinleazl cir s-a ivit diri ndu, dar sub ali
ny,mer,Ceea ce e sigrrr, e ca n-a mai fost vlzut intr-un palat in'care chiar qi
,.Vo-rbe

zrdurlle sDun adevirrr

xIt

rlnrascri sir.rguri, Zerbin igi incruciqi bralelc qi privi tnalta,

,\-l:f ..- lusa leglnatti dc celc mai riulci ginduri. Si rraieqti
l:.],rn1,::
] larmocatodro, :,
llrlr-o srngurd[ate
lr,turi,le cirrc {i_o ,Jrag, nu_i c.eg gg

..Dupi,

E f,dborlaye --

ce.

BasDe

149

visezi in ccle mai frumoase clipe? Ca s[-gi cunoascl nou] siu

.tinut, ea
lua bralul lui Zerbin. In drea^pta ;i,n stinga, palatul-era inconjurat
cle
s,tlgpirc de fi;tini !iqniro#el St"jo.i .,,,e.ri, fagi'ro.scrli,
l,):iic'-r
:liXil,:.u,rce subrrr-r. pla-laniru lrunzp Ealbui igi lungeau uribrnie lor
mor,|{r
murt pe lartra marunte. ln lrunzig cinl,a pitulicea, un cintec plin de bucurie
qi linigte. Ale-li igi duse mina 1l inim; si, privincl p.'2.i,11.,, ti;;;;;,
Dragul meu, esl,i fericit aici qi nu-mar ai nimic de dorii?
- - Niciodatl
n-am dorit ceva
zise Zerbin. Cc-ag cere ? \,Iiinc imi
rarr toporul;i am si muncesc zdravin;vad
pe aici lemne foarte bune de
tilra l; se pot facc mai bine de o sutil de leqaturi.
.\h zis'. Aloli suspinirr,l 'rrr rn,r iubesli!
Sr', tc iul,' sn i zi:o Zorl,irr ,.unr ino rstnl Sieur cu nu_li vrcau
rirul, ba chiar. d im pritrir,t. luta u,n cust,,l.\ r,urc nc picl din ..., .i fi,, J
durnitale. Scrie-i tatilui dumitale, chearna-l; asta mi_ar face plicere.
Dlci te-an mihnit, nu e vina nrea, lr-nm r..ri. Taietor de ta-n'n - oponenit, iiietor cie lennc vreau si nor. Asta mi_e mescria. Nu plinge,
eu nu lreau si spun nirnic carc si te intristeze.
-- AhIZcrbin striga b-iata lleli ce Li-am facut eu cr sa te porli
cu minc.a;a? A_sa dc urit[ gi dc rca sint de nu \.rei s[ mI iubesti?
I:ir aga ceva nu mir picep. l{aide, haidc, nu nai
, -. Sa te iubesc?
p.lilgclAstrrir
folospgte larrimic. Lini;te_;te-te, fii cuminie, copile dr.ag[.
I'oILrnl irr lacrimi acunt;ei bine, da, daci ili face pllcere, vreau ryi erisa
tc ir.rbcsc; Le iubesc. .,\leli. tc iubesc
Sarmana .Aleli, inlacrimatl, ridicir ochii; Zerbin se prcschimbase.
*In priviren,lui
se citea dragostea rlc-solJ crcdinla omului care-qi dtiruic;lc
pentru totdeauna inima.;i r,'iala. Cind_vazu asta, Ateli incepu sa plinga
mai cu foc, dar, printre lacrimi, ii zirnbea lui Zerbin care, la rindLil sair.
pentru prima oard incep'r si plinga.
....)i-atunci_ se ivi zina aL,olor, linjnd de mina pe intelcptul l.Iuscanrniere. Bunul rege.era foarie nenorocit de,'i16 nr,'-"t ivei pe lingi
el nici fata, nici sfetnicul. I;i imbre{ig.r cu dragoste copiii, le dadu binecuvintarca.qi-q i lui rlmas bun chiar in 2iua aceea, ca sa-9i cruJ,e tulburarea,
sim!irea qi slnatatea.
Zina apelor rlmase apirltoarea celor doi so!i, care trdiri multe
vreme, fericili, in palatul lor.
!

LINA DE AUR
poveste

din Serbia

mi plac basmele sirbilor; au in ele prospeJ,imea qi ginglgia

minunaGlor povestiri din Orient. Iatl, 0a tlovnda, rrnul dinlre cele mli
cunoscute, pe care, pe !f,rmul X{oravei. o bltrind torc[toare il povestea
cindva lui Vuk Stepanovic i.

vinirtor care se numea Ianko Lazarolici.

Era reEele muntelui. Cu toate ci n-avea altd avere decit o cdsull incon;uratl d6 o livadl, trdia acolo in belqug qi veselie cu ncvasta qi copilul
slu. Albinele lui ii dirdeau mierc, prunii sai cea mai bunl !uic[ din irnplejurime qi daborit'i flintei sale, vinatul nu'i lipsea niciodath de la masti.
boga!,ii au larini, niinc, comori, Ianko ave pntru sine pidurea. Iepuri,
capiioare qi' cerbi erau sub puterea lui cale de zece leghe jur imprejur;
qi cind la Belgrad, la Vidin, la Pesta, la Constantinopol chiar, \'oiil carpvil
piei frumoase de vulpe,o strasnica blani dc urs - cui i sc cerea? I-ui
Ianko, vinltorul de la Krujevatz.
Fericirea e ca floarea cimpurilor, trece intr-o dimineal,i.
lntr-o frumoasir noapte de toamnl, Ianko qedea la pindl, cind ziili
in deplrtare o lumini neobiqnuiLe. Arborii padurii se daudeau urrul dupa
altul ca la vdpaia unui marc cuptor, apoise umbreau qi lumina se aprof ia
mereu. In aceiaqi timp se auzea zgomotul pinintului riiscolit in piciolre
gi al ramurilor strivile. Si iasa din aditposLul siuqi s[ alerge sa radd
ce-i, fu pentru Ianko treabl de mai puf'in de o clipit[. Deodata ieEi in
larg din-pddure un berbec uriaq, ai carui ochi azvirleau fliclri gi a ciirui
lind strS.lucea ca razele soarelui. Ianko iqi incircl flilta, dar mai repede
deciL fulgerul, animalul sc nlpusti peste cl ;i-l dobori.

La Kruievatz era odati

r,rn

161

.A
_doua zi, curn se cripf, dc ziui, padurarii care mergeau cltrc
ocolul lor, glsiri pe sbrmanul r.inltor inti.rs la p[mint gi injepenit de
m0arte. Avea in piept douf, g[uri adinci pe unde i se scuisese 's inge ie qi
vrata

clrarti in l,irg trupul vjteazului lor lor,:irlg, il inmormin. _ Pirdurarii

tall
totul
se
sfirsi. ln acea loCl in !i fericlta, pe care de atitea orilanko
$i

ti ficuse

rlsune.(le cintpcele sale voioase, nu se mai auzeau clecit gemete

dp \',,Lluv5 st S bpinp de nopil.
Buni sau rii, anii trec, luind cu ei bucuriile si necazurile noastrc.
Sloia.n. bnial.ul lrri Irnko. sc fiicucA birbul : inliia sa dorin!a lu sa vinr.zc.
ln vlnele _lu.l .curgea singele tatllui slu qi chiar de copil cea mai mare
llucurre a lut.luseso si priveascir $i si atinga flinta vinitorului, ag5lati de
perete. l)ar in ziua in carn el ceru mamei sale sA-i incredinteze iceasta
armii aducdtoare de moarte gi s[-1 lasc s[ plece in pidure, sirmana fpmeie
incepu sl plinge.
\u, copilul meu ii zise ea cu nici un pre! nu-!i voi da aceastf,
s,5

- destul
p.uqci;

firrl

c[

- pierdut birrbatul,
mi-am
vrei- si-mi pierd acum

qi

Stoian tacu gi-qi imbrnliql marna; dar a doua zi o lu[ de la cap:

draglstos qi de mingiios, fagidui s[ fie aEa de prev[zitor, incit
ou sp dadu batula linu lr urma.
Dis-de'd imineall, Stoian, beat de bucurie, alerg[ cetre munte; el
vinl" toati ziua qi de cu seari chiar se pusc la pindd, ihiar pe locul unde

fu

aqa.de-

tat siu murise.

162

Noaptea era intunecoasd. Tinirul vinltor, obosit, se ]dsi fira voia

lui doborit de somn, cind un zgomot nemaipr,menil il de;teptl. E] zari o
luminf, ciudatl, vdzu arbolii pidurii luminindu-se unul dupe altul ca la
vipara.unui mare cuptor, auzi zqomotul ptlmintului rdscolit qi al ramurilor strivitc. li:1ri si plriseascir idIpostui siu, Stoian igi inclrcl flinta si
ceru a.;utoml lui dumnezeu. Deodata ie;i la lirrg din clesigul padrrrii un
berbec urias, ai ciLrui ochi zvirleau fJncnri 1i:r canri lini strdlucea ca
razele soarelu i.
-- Sto ian. Sloian ,triqir el eu am omorit pe tatal tiu qi te voi
omori gi pe tine.
Nu inca rispunsc tin:inrl. Cu ajutorul lui dumnezeu tt' r'oi
uride- eu pe tine.- Ochi aga de bine, c[ anima]ul lolit int]'e ociri se rostogoli ;i clzrr
fulqerat.
Stoian se azvirli pe dobitoc qi il injunghie. incepuse sir-l jupoaie,
cind dcodata se ivi lingl e] o femeie intrlti, cu penll negru, cu ochii vorzi.
Era zina pldurii, I/i/a N{unte]ui.

m-ai sclpat de-un du,sman dl-mi mina'

ea
la mine'
avea nevoic de-un sprijin.
-coijorigindeste-te
]a Krujevatz. fericit qi
Tinarul vinltor mulJ,umi zinei 9i
mindru de vinal,ul siu. Age!,atn de perete lina de aur a berbecuLui lumina
Stoian

grdi

sint -sora ta. Cind"vei

toata inciperea. Din tot linutul oamenii veneau ca s[ se mlnunezc ,sr

Stoian fu numit regelc muntelui, cum fusese qi tatal sau. Nrr se alla nici
o fatl si nu-i zimbeasci, trecind pe lingi dinsul.
ln timpul lsta, turcul (dumnezeu sl-l bata) era stapin pe toata
Serbia. Reqid, paqa din Belgrad, era un lechi ienicer care poate.c5. fusese
viteaz in timput seu, dar acum nu mai era decit un bitrin egoist qigrosolan, care iqi trecea via!,a bind, fumind;i dormind.
Pentru a cirmui un popor cf,ruia ii batjocorea limba, credinfa qi
obiceiurilc, arrea pc lingd ei utt om venit nu se qtie de unde, unul din
aceia care nu l,riieic declt din prf,diciuni. Yacub (lsta era nume]c acestui
cinstit om) avea fruntea mici, ochi de viezure, un nas incovoiat' ca un
cioc de vultur qi zece degete mai incilligate decit na-qul si.u. Dintre toate
cuvintele limbii, acela pe carc-l cuno;tea mai bine era verbul a lLra;el
il eonjuga la toate timpurilc qi la toale modurile. Cit despre verbul a.da
lnapoi, nu qtia ce inseamni. Irie ca Satan si-l invele in r.ecii vecilor

in

iad

lntr-o zi, cind Resid venise sd vineze la Iirujevatz, Yacub, dupi

obiceiul sau, incepu sa stringi darea in folosul sau'
cite ccva qtstiS[ spunem totugi, pentru
-dldea a fi drep!'i, ci el didea
din aceasta nimic sultamrlui'
ninului iiu: care nu
Int'rind in casa lui Stoian. s{etnicul fu orbit de lina de aur. Ochii s[i
strf,lucirii dc liLcon.rie, miinile sale se zgircira'

iatir o bucata minunatd !

spuse el tinlrului vinai'or
Pa$a trebuie sa cunoasca toate dobitoacele pidurilor sale;nergi de-i du

Fiul meu

aceasti blanl de belbec. E a lui.

Lina este a mea rispunse Sl,oian. Nu vreau s-o dau nimlnui.
- Cine iJ,i spune s-o- dai? urnlir sluga paqei. Cu mai-marii plmintului fiecarc
clar e un schimb. Paga, stiLpinul meu qi al tiru, osto plea darnic

si r;rrninir indalnrlf unui supus.

risputrsn Storan.
Eu nu vind bunul mpu, il pastrez
- llasoari-li cuvintele, tinere zise Yacub, incruntind sprin- are bralul lung. Vreau s:L am
- mindria aduce nenoroc qi paqa
ceana
aceastl- lini, imi trebuie.
Drept orice rispuns, Stoian iqi desprinse puqca qi ii ariti renega-

r.u

tuh.ri uqa.

153

Nu te supdra, f iul meu -- spuse Yacub, ieqind cit mai grabnic.

va pirrea rlu cit n-ai ascultat sfatul meu.
Reintors la palat, renegatrrl gisi pe Re;id bind cu paharul mare,

-Poate- intr-o zi ifi

vin alb de

Semedria.

Gustl din acest vin

zisc el ]ui Yacub
vin de Tokav.
- este
De 1-ar gusta crdiiia, ar dn in schimb tot Coranul
lor pentru o stich.
Biutura asta c minunata rlspunse renegatul dar nu face
- Sminrir. Este adevArat
- ci paqa are
cit vinul alb pe care l-arn bAut la
acolo o vic ctrre da struguri flrd asemlnare.

E foartc norocos--

beat de-a binelea.

---Cine vf, oprc$te de a ii totReqid,
atit de felicit ca el? ficu Yacub. Se
spuse

afli in aceasti lara un oarecare

Stoian, un fel de vr[ji'rot', care in opt

zile_poatc si planteze o vie care sir dea strugrrri asem[iitori. Dar poale
va face molturi.
llofturi I zise turcul ridicincl din umeri. Sti i sc trimitii un ieniccr
gi sir i se spune c[ daci in opt zi]e nu am o vic 1ot aqa de frumoasi
ca aceea din Smirna, si cu struguri tot atit de buni, ii voi tlia
capu l.
N-ai ce rirspunde la accasti judecatir zise Yacub, rizind cu
gura- pinl ]tr urechi qi arlaugi incet de tol: Lina de aur este a neaCind Stoian primi trista veste, el incepu sir plingi.
Vai, mama, sintem pierduji I
- Fiul meu spuse sf,rnana femeie nu ti-am spus ci aceastar
- te va costa viafa, aqa cun'r l-a costat;i
- pe tatal tiiu?
flinta
Deznid.rjduit, tinarul ieqi, luind-o tot inainte, alergind la noroc.
La poalele muntelui, o tinlrit fatl, trccu aproape de el.
Frate
ii spuse ca de ce plingi?
--- Dumnezeu
- sir te aibd- in paza r'aspunse ursuz Stoian tu nu

m! poli

jrr la

De unde qtii? rispunse ea; numai la neyoie se cunosc prietenii.

inalla capul fi recunoscu pc Zina lhrntelui. El i sc zvirli
plingind in brafc $i ii po\.esti toata rAutatea lui Yacub $i toati nebunia

-Vinitorul

paqer.

Nu-i decil atit? zise zina; curaj, lrate, sint cu tinc! Du-te de-l
gdseqte pe paqir, intreabi'l unde vrea str-i plantezi via qi spunc-i si lune
oameni s[-i sape gropile. Ia atunci o rlmuricl de busuioc, planteaz-o
in brazdi qi dormi liniqtit ln aceasti noue gradini. in mai pu!in de opt
zile, vei culege de acolo struguri copli.
Stoian fdcu ceea ce il invalase zina. Din prima zi plantl o remurea
de busuioc, dar n-avea de loc incredere in flglduielile zinei qi adormi
154

JudecJtori turr

i.

(n.t.)

cu inima grea. Sculat inaintea soarelui, el alergi la primele brazde.

Butaqii incepuserl si se iveasca din pamint. in a doua zi ercrr mari,
in a treia zi iqi deschideau frunzcte, in a patra zi inflorira. In a sasea zi
cu toate ca era primdvarf,, ciorchinii erarr pirguiti. Stoian ii culese, ii
stoarse $i aduse cruntului sau stiipin un urcior dc r.in dulcc si o farfurie
cu struguri copti.
La vederea acestui minunat cuics de vie, ficcare fu miral,, in afard
de pagi, care girsi lucrul foarte {iresc qi nici nrr-i mnltnmi sllmtrnului
Sloian. Ninri,' tru esl,. mti lesnc. zir, lru\r-rbul. leril sr i"i 'crlrii ,.u
mina altui:r.
Ei bine
spuse Reqid lui Yacub ce gindeqti tu despre putcrea
mea? Eu nu sint vreiilor, nrit mindresc cu asta. Cind ai sabla in minl
nu ai nevoie sa ;tii nimic, nici sl tri ceva: argintul qi isteJ,imea altora,
toate-s ale l,ale.
Md mjnunez de gcniul altetei voastre rlspunse sfcttricul, inclide aceea nldajduiesc ci nu l.e.t,i ]asa lucrarea voastri netermrnata.
Lipsegte cer.a 'r-iei mclc? inlrebi Reqid cu o mutrl neniullumit[.
--.li lipseqte tnrnnl dc lilrleq, care Ii Smirna stirneqte pre!uirea
credincioqiltir qi nefericirea necredincioqilor.
Nu-i decit asta? zisc paqa rizind. Apropie-te, tinere. Dac[ intr-o
luni n-am un turn cle fildeq ca acela din Smirnti, igi tai capul. Ai auzit,

nindrr-se

supune -te

Sloirrr rlprga plingind la mricl-sa.

Vai, mami, sintcm pierduti
- Du-te, copilul mcu, alearga !la munte, puate r.ei glsi acolo pe
bineficltoarca
si prietena noastri.
Tinirul alerga la munte gi de trei ori o chemi pe zlni. Ea veni
la el surizind qi-l asculta cu blindele.
Nu-i decit atil? zise ea. Curaj, frate, sint cu tine! Du-tc de cauti
pe paq5. Cere-i o corabie, trej sutc de Lutoaip cu vin, doui sute cle plosti
cu !uici qi doisprezece dulgheri. Odati pe api, mergi ilrept inainte. De
indatf, ce corabia va fi intre doi munti, coboari la ![rm, seaci ]acul pe
care-l vei glsi inaintea ta qi umplc-l cu vin Ei cu !uic[. Cind elefanlii
vor veni seara se se adape, ei vor bea pini vor cidea beJ,i mor!i: dulgherii
le vor t[ia col{ii, tu vei face din ei iute o incarcdturl serioas[. Intoarce-te
apoi inviatacu prada, ia cu tine o remurea de busuioc qi culcl-te
liniqtit in aceasta tin;rir gradini: in opl, zile turnul de lildeq va fi
1naltaf,.

Sfoian,flnu,tol .o.il povatuiso Iila. Corabia sc opri intre doi mun!i,

,
golira lacul si-l umpluru '.u vin Si ru luice.

I6b

inserat, elefanlii. venlra. in cird. primul care gustl

*._-Pe dar curind
luica plru
mtrat;
reveni la indelctnicirea ast.r crr pliiere qi'fiecatL
1a
rindul siu facu la fel. Fu atunci o bucuric, un zgomoi, o ,a"rri. ,r"spuri.
elefanlilor- se sdrbltorea. Iri ciudl- olii"irr", qr a bunei
I9oju. lr-"^
regele elelantrlor juci un dans de caracter qi regina vals6 cu
L,:il:",
ur rllar curtean. pe urml toatl ceata cizu intr-un somn greu gi dulgherii
igi.incepuri lucrul..Nu roqi de pilania tu, frrn popo"
elefintilor. nii
eqti tu primul ciruia, in timpuibeliei sau al soinriului,"1"i.,",
qi nici nu r.ei fi ultimul !
"'".".llill
lntors in tara, Stoian aleze
grirdiniL aceasti uriaqil grf,madi de
-._ _in
{ildeq.
yaclub
Ascuns'in dosul ziduiui,
pira." p. 1f"i"ul r.inator penlru ,'-,i smulge tainl. tlar Stuiln petrer.x toata ziua
inj ao;no-, lnf Suo_
raslndu-sc dtn lu:lJ- Cind nnrplpc pogori-giulerul "i,,f
:Ju pc pimint, nimin
nu cra inci facut. Yacub se indepilti,..freciridu_qi rnii"ii". ,,A
lrie.i..ui
gindi el lina de aur este f mea,,.
- D"l turnul de filde; ieqea din pimint, a doua zi se
.,.
{",dimineala,
rldrt.a pin;
ll inillinrpl primului .at, jna :dSoa zipru tprminrt, ru cuDola
$L mlnarplalF ialA. Laln de znr"c leqhp jur.inrprejur e] slruluc"a in soarp,
mai alb decit marea luminati aj ar{intia iuJl.
La vederea acestei clidiri minuiate, fiecare lu mirat, in afari de
palA, care gisi lucrul foarte firesc gi nici nu^i mullumi biciului Stoian.
Ei bine zise cl citrc Yacub, mingiindu_;i rnincrul iataganului

- gindeqti
- tu despre puterea meal-ce
geniul altelei voastrc _rlspunse renegatul,
.inclinindu-se.
,. _ Y[ mimrnez_de
Nidljduicsc de asemenea ci nn leti laria lucrarea ireterl
mlnata.
sau

Lipseqte ceva turnului meu de fildeq? intrebi Reqid cu o mutrf,

nemullumitir.
Ii^hqssltc.l)rjntpsa Indiilor. Ce inseamni turnul tle fildeq daca
_^,
ol nu 0r inl.hrdp dp{j\ ir;ir.n;, ,-elor z,,nrislitn in lumel

Tu ai dreplate -- rehrir paqa. Pisarica clri pre! coliviei. Apropie-te, tinere-iiziseluiStoiar. I)Jeaca,du.tc,cautn mipe prinlesa Indiei.
Si.daci te intorci lirrf, sit-ni i,tlrrci acclill minune tlc fmmusele, i!i voi
tiia capul. Ai auzit, supune-tel

166

Stoian alergrl la marira sa plinginrl.

yui, mamir, sintcm picrdu,ti; nri-li r.ei mai reveclea niciodatl
._
copilul !
fiul meu, aleargl la muntc l vci g[si acolo pe bineficitoarea
. -.Du-te,noastri.
$r Prletena
Tinlrul alerga la muntc ;i de trei ori chemi pe zini. JJa veni citre
el. surizind. si-l rsnulta cu drcq:

Nu-i decit asta? zise ea. Curaj, frate, sinl; eu cu tine' Du-te de
- pe pasd si cere"i o navd mare. Pe corabic a$aze douesprezece
silsestc
ir.,-oo*e piivilioare, punc acolo stofe qi podoabe nemaivizute in tot
lazarul Cinstantinopolului. ln accstc prarilioare pune drepb vinzltori
doisprnznno flin r'oi mri frurnogi fl!cii ni S*rbini qi imbrurtr-i ca.pe niql.c
nrirri i. l'loc.a dupu arool si, r-ind norubia bP vJ opri inlrp rloi munIi'
ioboala ue u-cal: vei Ii ,'hirr in impbrilia Indini. Ari. il lrizla la gi
cinl; impreuni ,-u in.olilorii tai gi rlurrci '' inr.l fiicolp.luii ror vcni lr
fintina, poftcqte-]e se Yada boga{'iile nalei talo. liu-le.d:'ruri; ele vor li
incintatri cle mirinimitr ta qi, r"eintoarse in orirq, r'ol zice: ,,Niciodata nu
s-a yizul o nar.i mai frumoasa, comori mai bogate qi negulatori mai
indaloritori." Fcmeie ;i prin!,esir, fiica regelui Indiei e de doul ori mai
curioasa;ea va veni si t'e vadn;f[-o si petreaci toati ziua, dar de crtm
se va lasa noaptca, ridica ancora qi ina11d pinzele. Cind.prinlesa va Ii
oe corabia ta. nu va fi inca totul terminat. Ea cste vrdjitoare qi poate
il te facai si induri multe neajunsuri. Ascultf, insa slaturile mele 9i vei
izbuti.

Zicind acesLea, zina se apropic de pirirrl ''e .:obut'il din munte qi

cheml un somo]l care urca qu.'oiul. li d"s|rinse un solz pe care i-l dldu

lui

Stoian.

Ia accst talisman ii spuse ea. Dac[ vreodatl \-ei avea neYoie

azvirle in apl acest solz qi cheami pe
de un sprijin in fundul mlrilor,

fratelc meu, somonul, in ajut'orul 1,Iu.

Apoi, ridicind ochii la cer, zina zlri un qoim care urmlr'ea o porumbitir. ba lluieri si cele doui pirsari venirl de se aqezarA pe umilml ei'
$o'imuhri ii dcspiinse o pana hin mo!, polunrl'i["i ii scoase o panl din
arioa si le didu lui Stoian.
'-lIa accste doul talismanc ii spusc ea. De vei avca vreodatil
nevoie s[ cape]i vlenn ajutor din -lizduli, azvirlc aceste pene vintului qi
chean.rti in sprijinul tiru pe fr:rtele meu, qormulr sau pc sora mea' porurnbi!a. Si, acrim, rarnas brin, frnte; am flclt pentru tinc tot ce mi-a stat
in ^I'ulinlr: tru mjr r',.i rnrri vctlna rri, iotllli.
Stoian ii nrullumi zinei, sora lui, Ei ficu tot cc-i spusesc ea. Corabia
se opri intrc doi inun{'i, tinerel,: fete vcniri la f intini-r, rscrrltarl cintccele'lui Stoian, se urcara pe prLnte, primiri cek: mai flumoase daruri
firir a se lisa prea rnult rugate Ei, o data cu scilra. se spunca intot
oraqul: ,,Niciodaia nu s-a vazut o navi miLi frttmoiisi, comori mai bogate,

mri u o r
- Atalori
doua zi, prinlesa

noqu

i n ,I

iI

ori

.'

'

indiei, ut'matil de douirsprezece inso!'itoare-, veni

la tlrm intr'un minunat baldachin, purtat de cel mai blind qi mai fnrmos
cleiant. Flri avea pe umdr un mic papagal terde, crre o inveselea cu vorbiria lui. Stoian'alergi inaintea prlrrlesei qi-i fa"u o primire demnI de

nava sa. La liecarc prtililioarl se desfigurau slofelc ce]e mai scnntpe,

streluceau giuvaerurile cele mai rare: incle, cercei, salbe, diademe. Prinlesa ;i insolitoarele sale furi vrijite ca ciocirliile dc o oglinda. Ziua
trecea fare ca ele sa-qi poati desprinde de pe atitea minuni ochii lor
mira,t,i qi incintati.
De indati ce noaptea se pogori peste mare, Stoian ridica ancora q1
in ![ pinzele. La primele c]itinlturi ale vasului, prinlesa sc spcrrcr se
urcf, pe punte qi luind pe degetul slu papagalul, ii spuse:
Pasdre iubiti, zboari, inqtiinleazi pe tatal meu ca i se {urti

copila.
Papagalul pleci, dar in acelaqi timp, Stoian zr.irli vintului pana de
goim, strigind:
soimule, r-ino-mi in ajutor !
-Si Frate
iatl ca in ina]tul cerului se zari un punct negru. Era un qoini care
picl din zbor drept pe papagal, gi il duse pe o stincd ca sir-]-.q{isie.
Prinlesa privi pe Stoian cu un aer dispre{uitor qi zlirli inelul ei in
mare. De incltrlS. corabia se opri ca gi cind ar li atins fundul nririi. Degeaba sulla vinlul in pinze, o putere a.scunsi !,inea vasul ncmiscat.
Stoian zr.irli in api solzul somonului, strigincl:
l-r:rte somonnle, r.ino-mi in ajutor !
-Nici nu sfirgise bine lorba cii se si r-irzurir scinteind pc fala apei strllucitorii solzi ai unui somon uria;1pe urml peqtcle se sculnndd, ]u[ ine]ul
qi corabia incepu sa luncce cu repcziciune, impinsa de cel mai prielnic

dintre vinturi.
in acest tinip, printesa dirdl un strigil, qi alergl si se intilneas('ii cu
insol,itoarele sale. D:rr a doua zi, la incepulul zilei, ea urci pe punte $i

lui Stoian:
Cu un cur.int, pot .qchimba acest vas in pitrtri qi tu nu-!i lei mai
revedea niciodati lara ta. Dar daca o sa po,t,i s[-mi dai api vie, sint gata
zise

si te urmcz.

Vezi acolo, departe, acca stinc:r din care iese un fum gros?
Acolo e o fintin:r pazita de doi balauri, alc ciror niri improa,scii foc.
Nimeni n-a in;elat vreoda[i 1'eEherea acestor dihlnii, care nu dorm nici
zi, nici noapte. Daci tu pot,i dobindi ceea ce nu a izbutit nimeni. dacd
tl poli umple accastl stich![, nn yei lLvea o prietcnl,si o roahir mai cre-

158

drncloasa ca mlne.
Drept orice riispuris, Stoian puse mina pe sticlull qi zvirli pana de
porumbi![, slrigindu-i :
Sord porumbilo, r-ino-mi in ajutor I
-De indata o porumbill alba ca zlpada se asezl pe umlrul lui Stoian,.
lui sticlu!,a in cioc, se ridicl in s]ava cerului gi se fdcu nevdzutd. Dupi
o orai, ea se intoarse intr-un suflet $i Stoian putu sl-i diruiascl prinlesei
apa vre.

zise tiniira cu voce mingiioasir din clipa

llul{,umesc, prietene
asta -nu mtri ai a te teme de mine. Yorbegte, unde mi duci?
Paqei, st'ipinul meu rirspunse Sl,oian
- Ahlzise ea, coborind virlul peste fala qi se departl. In tot timpul
nu-i mai vorbi lui Stoian.
drumului
Cind se afll la Krujevatz desprc into:rrcelea tinlrului r.initor, fu
slrbutoare. Din oraq qi din sab, alergari cu to{,ii s[ vadl intrat'ea prinlesei
Indiei. Era o prilcliqte minunatit. \reneau intii cele douisprezece insotitoare, cb.lare fiecare pe cite un cal negru. Fiecare cal era linut.dc hf,!
de citc un tovariq de-al lui Stoian. Nu sc putea vedea nimic mai miiret
ca acc;ti tineri cu straiele lor bogate, cu cingatorile lor strllucitoare, cu
slbiili: lor in teci de argint, cu llirrtele lor incrustate cu aur $i argjnt.
l)ar toatc furl uitate cind fu vizut Stoian qi cucerirea sa. Cu toate cd ea
era invelitii in lungi viluri, care nu ingaduiau sd se vadd decit doi ochi
mari, negri, prin!'esa lisa mai prejos pe inso!'itoarcle sale, precun luna
intuneci cu mult sl,elele. Calul siu alb pirrca bucuros cit o poartir. 'l'o{i
oamenii se minunau in l,recere, iar ft-meile ciltau spl'e Stoian. Frumos,
mindru 1i lri"l. ol fura 102lc priviIi1e.
Intrite in palat. unde o Cqtcpta psa, striina isi ridica vlhrl. La
vederea acestei ircintitoare frumusefi, Iieqid, rritindtr-;i virsta, alergir
spre prinles[ cu ur1 pas qubred ;i r.ru s o imbrlliqczc. I)ar etr il indepirtl
cu atila tirie, c[ dacii. n-ar fi iosl acolo credinciosrrl Yacub, paqa, cu
toatir mlrelia sa. si'ar fi rupt, nasul de plmint.
Hei spuse el --'fmmoasi sirlbaticl, ce !i-a lilcut lobul tiu ca
si fie astfel cinstit?
zisc cu mindric prinl,esa. Nu mi intreSinteli un prost-crescut
ba!,i nici despre numcle mcu sau al tatllui rteur llu ;tili nici cinc sinl,
nici ceca ce yreau. Sinl, un ciine sau un goim ca sl fiu luata cu forla? Si
qti!i c[ pentru a mi ]ua de solie, ar trcbui sa stipinili o indoiti tinerele:
aceea a sulletului gi aceea a trupului.
suflel,ul foarte tiner--zise paqa. Cit desple trup, n-aq cere
-Am
altcela decit s[ intincrcsc, de n'ar fi decit pentru a te lua dc solie qi a
trli timp indelungat lingl domnia ta. Dar mijlocul?
\lijlocul I'trm girsit spuse prinl,esa. Ia[i o sliciu{i plinii cu
- capul. Odatl nort, cu vir loi stropi cu
apl vie. l)rrnc{i sir vi se taie
aceilstar ipe fernecaLar qi vi voi invia, tindr si frumos ca la douirzeci
de ani.
Pa;a facu o nulri acr:r, pe urml, privind in jurul lui, il zari pe Stoian

qi incruntir

sprinceana.
dar nu m-a; supira de
Cred in aceaste api minunatti -- zise el
a avea 0 di,r'irdi. I]aca am facc o incercare cu acest baiat frurnos, a cirui

lbg,

vedere.mir sul6r[, nu

pentru ce? Apropie_te, supusu]e, pentru

ftiu
a tc
ti se va taia canul.
destul de_tiriar pentru a m[ lipsi de aceastd incercare _ r[s-Sint
punse
btorrn, prrvrnd 1a lrumoasa indianl _ dar chiar de_a! muri, nu
intineri

dau inapoi ipsi6lc; pljrncjdioi. Ce-mi trpbuic r irlal

La un spmn al paEei, un ienicer scoase sabia pi, dintr_o loviturl tlie
cop-u I linaluhri. Toli sr-oaspra.un strigaL d" groszd
dlr indata prinlosa
s!l9p-l ,-Y.al,1 sa.minrnallr 6.el lrup. n61c 5c 6si zbatpa jnr"A. Sioirn
"o
rro|'-r ptrn 1. _.,rLl si. d" senala_le li atjI t]p frumos ii dp tinrr, jnciI
bnlrinul pa;lr. innebunit de gcl62ip. .1r;*r.
Rcintineresle-ma.
.prjnIesa. qi repr'f,e, I!ra a pierde rrini o rlild!
-E!
iericerul.
ii
dldu porunr.i. pe urm!. ziiind pe yacub,.lare
"h.rlr
se prelicea ca plinge, ii zise
Sermane
credinciosul meu prieten, mina mea dreapte, nu
-. te las bdtrinYacub,
pot. si
cind eu ml voi face iara$i tinlr I nu ne vom ma1 purca
inlelege.; nu, prietene, eu nu sint un egoist. Arn nevoie de tine, trebuie
sa relntinerim amindoi. Si ni se taie capul in acela;i timp.
La aceasti dovadd de prietenie, Yacub se flcu palid ca moartea. El
.ince-rfi
sl lorlreasca, deschise gura, dtir semnalul s-e deduse qi, in acea
cllpa, capul.sftr.se rostogoli pe pimint, alaturi de cel al paEer.

lie ridicate aceste leguri-zise cu rdceali p'rinlera $i sa

-Sa
fie azvirlit ciinilor trupul neohrlzatulni care a indriznit sf,-nu mii
respecte.

La aceste_crvinte, fiecare se uiti la celilalt. Turcii incruntari sprinceana, dar sirbii scoaserir sibiile qi ziserl:
Prin!,esa arc dreptate. Nlpasta a caizut pe ce] care a iscat"o. Vai
qi-amar de cel care nu cinstegtc o femeicl

Un bltrin turc raspunse:

Ccca ce s-a ff,cut, s-a ficut.
-Flcindu-se
pace din nou, printesa spuse lui Stoian:
Iatrl-mi viduvl inaintc de maritiq iar tu nu mai ai stlpin. Nu
mcrgi si m[ duci inapoi tatilui meu?
Nici nu mi gindesc zise Stoian. Cel mai lrumos obicei al blrba!,ilor din Serbia este s[-gi- ripeasca solia, si iati aci doisprezece insolitori, care sint gata si faca ca mrne.
Stoian
zise printesa, surizind-tu qtii c[ nu-mi place for!,a.
Ce nevoie ai si md rirpcqti? Nu-J,i ajunge sa mi duci lingi mama ta qi
si-mi faci loc in cdminul tau?
Zis qi facut
qi in aceeaqi zi se fdcuri treisDrezece c[sitorii ]a
160

Kruievatz.

Regid avu mai mulli urmagi gi se g[sird mai mul!,i Yacubi, cici acolo
unde este un pagd ca Regid, acolo se gisesc, de asemenea, lingugitori qi
tr[ditori; dar pi!,aniile altora foiosesc r[ilor qi frica indreapt5. Nimeni
nu-l tulbur[ pe Stoian, to,ti cinstird pe prinlesa Indiei. Incd se mai vede
casa pe care cei doi so.ti au locuit-o qi strlinilor li se aratl o piatri aqezatd deasupra por!,ii qi pe careT se zice, insuqi Stoian a sculptat-o. Se vede
acolo o pugcd lncmciqatl cu un iatagan. Deasupra sti scris cuvintu] care

ii

face lericirea Serbiei gi spairria osmanliilor

Sc'obodnost

Libertatea.