Sunteți pe pagina 1din 9

Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric n literatura romn.

n opera sa, prozatorul


ilustreaz trei secole din istoria Moldovei: secolul al XV-lea (tefan cel Mare),secolul al XVIlea (Ioan Vod cel Viteaz), secolul al XVII-lea (tefan Toma, Vasile Lupu, Duca-Vod).
Viziunea lui Mihail Sadoveanu asupra istoriei este aceea a unui proces complex, cu perioade de
ascensiune sau decdere, mbibnd epopeea, eroicul i grandiosul cu maleficul, nesemnificativul,
antieroicul. Pentru Sadoveanu, aadar, istoria nseamn progres, civilizaie, modernizare,
stabilitate politic, evoluie economic dar i regres, primitivism, tiranie, instabilitate politic,
srcie. Prozatorul are harul de a armoniza realul cu legendarul, ntr-o dimensiune fabuloas,
nlnd personajele la statutul unor semizei, prin etica i faptele lor exemplare: tefan cel Mare,
Ion Vod cel Cumplit, Nicoar Potcoav etc. Raportul dramatic dintre om i istorie este ilustrat
prin neconcordana dintre fluxul evenimentelor i aspiraiile umane, acestea din urm rmnnd
nemplinite din cauza agresivitii pe care ntmplrile istorice o exercit asupra individului.
Sadoveanu construiete personaje dilematice, al cror conflict interior se declaneaz ntre
datoria responsabilitii istorice i pasiunile omeneti. Atunci cnd iese nvingtor sentimentul
datoriei, personajele sunt eroi exemplari ai neamului romnesc. Cnd, dimpotriv, conductorii
sunt dezinteresai de soarta rii, romancierul creeaz personaje fr semnificaie istoric i fr
aur legendar, pe care istoria nu-i reine ntre eroii neamului. Atmosfera nltoare a prozei
sadoveniene se datoreaz limbajului inconfundabil, care mbin, cu o tainic magie, limba
arhaic i stilul cronicilor cu cea mai aleas i fermectoare limb popular moldoveneasc,
rezultnd o muzicalitate incantatorie, n care se manifest, remarcabil, sugestia verbal.O alta
trasatura a romanului istoric sadovenian este naratiunea de tip epopeic ,dar si romantarea
evenimentului istoric ,nu numai agresivitatea acestora.
Sadoveanu este un scriitor cu individualitate distincta in literatura romana si universala. Este un
realist cu viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ.
Scriitorul evoca istoria unui popor, dandu-i dimensiuni mitice, individualizand o. el este in
primul rand un povestitor, iar povestirea capata rezonante de poem sau balada, pastrand accente
de revolta si un profund sentiment de nemultumire, generat de nevoia de libertate. In acest sens,
descoperim tendinta de retragere in trecut, si de rezistenta in fata civilizatiei (Hanu Ancutei).
Indivizii sunt conditionati istoric si social, supusi legii sau lipsei de legi, careia I se substituie
legea baltagului, nescrisa: fapta unuia devine fapta tuturor, sangele cere sange si mortii
poruncesc celor vii.
Eroii lui Sadoveanu sunt exponentii unor categorii, tipuri sau arhetipuri, exemplare pentru
umanitate prin faptele lor. Originalitatea operei este data de capacitatea scriitorului de a se
contopi cu lumea evocata, astfel incat un singur narator, autorul insusi, povesteste viata din trecut
si cea de azi.
O categorie de personaje sunt taranii, al caror univers spiritual ii obliga sa considere mandria
muncii cea mai de pret in viata omului. Sadoveanu descrie retragerea taranilor din fata
civilizatiei, precum si sentimentul dezradacinarii si al alienarii. Satul sau este vazut in procesul
de pauperizare a taranului in lupta cu administratia, cu boierii.
Personajele capata fizionomia si dimensiunea locului in care traiesc. In primele creatii inspirate

din lumea satului, se resimt influente naturaliste. Mai tarziu, scriitorul insista asupra explicarii
relatiilor sociale dintr personaje, opera sa devenind un adevarat studiu social, moral si psihologic.
Mihail Sadoveanu este un creator de atmosfera; universul prozei sale cu subiect din viata
targurilor este inchis, sufocant, in el se consuma destinele tragice ale familiei burgheze si mic
burgheze inecate de prejudecati. Mediul este sufocant, existenta este stearsa. Dar spiritele aspira
spre o alta lume, ele nu raman sa se ofileasca, incearca sa se salveze depasirea conditiei se
rezolva insa tragic.
Conditia istorica a individului presupune, la Sadoveanu, introducerea personajului in spatiu si
timp, in formula evocarii. Scriitorul creeaza romanul istoric romanesc. Lucrarile se intemeiaza pe
o larga informare, autorul explorand epopeea, istoria mediteraneean, hindusa, povestirea laica
persana si araba, balada si basmul romanesc, cronicarii, scrierile lui Nicoale Iorga. Sadoveanu
reconstituie epic istoria Moldovei din timpul lui Stefan cel Mare pana la Duca Voda, dezvoltata
intr o tema unica, lupta pentru independenta nationala si dreptate sociala. Perioada istorica este
foarte lunga, de la ultimele adieri ale spiritului dacic n Creanga de aur pn la evenimentele
istorice de dup moartea lui tefan cel Mare. Evocnd aventurile frailor Jderi, scriitorul se va
lsa, ulterior, preocupat de epoca Moviletilor n Neamuloimretilor,)
Arta literar a lui Mihail Sadoveanu este, prin excelen, una vizionar. Dup cum susinea
Tudor Vianu, ea se ncadreaz n modelul realismului, dar al unui realism propriu, confundabil cu
lumea visului. Cu alte cuvinte, autorul Crengii de aur a intenionat s creeze un propriu univers,
un microcosmos artistic particular. Cunoscnd profund epocile istorice descrise, prozatorul s-a
dovedit a fi i cel mai ingenios interpret al dimensiunii noastre naionale. Mihail Sadoveanu este
romancierul romn cu cel mai desvrit dar al istorisirii, impunndu-se nu numai ca un
strlucit mnuitor al cuvntului, ci i ca un nentrecut mntuitor de cuvinte (L. Blaga).
Pe langa personajele cunoscute in romane istorice, scriitorul creeaza arhetipuri, modele
exemplare care traiesc intr o patrie eterna. Sadoveanu opune, astfel, elementele de permanenta
ale unei culturi impresionante prin vechime si profunzime celor nestatornice si alunecatoare.
Autorul insusi devine personaj prezent in istorie; interferand planurile temporale, subliniaza
vechimea si departarea. Desi situate in timp, personajele gandesc in vremuri si mai vechi, mai de
demult, iar povestire, nuantata de sugestii, prin gesturi haiducesti, romantice, extraordinare,
devine poem, capata dimensiuni de balada.

Concluzionand se poate afirma ca dincolo de marile teme ale creatii sadoveniene: viata satului
romanesc, evocarea trecutului istoric, natura, targul de provincie monoton si asfixiat, teme care
se regasesc in toata creatia sadoveniana caci ele se repeta in varietate (George Calinescu), tot
farmecul lui Sadoveanu, ca artist, sta in naratie, vocatia lui fiind aceea de povestitor. Prezentul
este o realitate adesea trista, care are ca fundal o alta realitate, un trecut devenit obiect de
filozofare si contemplatie. Din perspective ca acestea, scriitorul aude vocea lucrurilor si

descifreaza tacerea oamenilor, practica plasticizarea fabulosului si transpune realul in legenda. In


esenta, arta lui Sadoveanu, de natura simfonica, se releva intr-o viziune totala a istoriei si a
luminii.

Baltagul
Aparitie. Geneza - 1930. A fost scris n zece zile, dupa o calatorie pe traseul Vitoriei.
Tema - Alexandru Paleologu, Treptele lumii sau calea catre sine a lui Mihail Sadoveanu, Ed.
Cartea Romneasca, 1978, Bucuresti - numeste romanul unul total,identificnd mai multe
romane:
roman de dragoste, fara nimic n comun cu transhumanta, nici cu misterul cosmic;
nfatiseaza o puternica pasiune erotica femeiasca, pasiune mplinita, pozitiva;
roman al unei actiuni justitiare, de o implacabila conduita tactica (roman politist)- exista o
crima, o ancheta, un detectiv, un criminal, un complice, un mobil si o rezolvare a cazului;
roman social, prezentnd realitatile generate de acumularea capitalista primitiva, n zona
de munte a Moldovei de Nord.
-

roman initiatic, tratnd o tema legata de unul din marile mituri ale umanitatii.

Bildungsroman (formarea si maturizarea lui Gheorghita).

George Calinescu vede n Baltagul un roman al transhumantei, o continuare aMioritei. George


Calinescu, n Istoria literaturii romne., afirma ca Baltagul are ca punct de plecare Miorita,
bazndu-se pe trama(actiunea) romanului si pe motto. Este o "nuvela politista", scrisa ntr-un stil
taranesc. Vitoria este un Hamlet feminin.
Titlul - baltagul este un topor cu doua taisuri, reprezentnd aici o unealta justitiara, un simbol al
vietii si al mortii; un simbol al labirintului (reprezentarea sa apare n constructiile labirintice
antice).
Structura si rezumat Romanul contine trei parti (16 capitole):
a. Pregatirile pentru drum ale Vitoriei Lipan 353b124d
b. Parcurgerea traseului initiatic
c. Razbunarea Vitoriei

Romanul se deschide cu o legenda despre Dumnezeu, care cnd a alcatuit lumea a dat fiecarui
neam cte un semn:
- tiganului i-a dat cetera;
- neamtului surubul;
- turcului sa aiba putere asupra altora cu sabia;
- srbului sapa;
- muntenilor nu a mai avut ce sa le dea si le-a dat inima usoara, femei iubete si frumoase.
Dupa aceasta ncepe prezentarea familiei Vitoriei Lipan.
Firul epic al romanului este dinamic, deoarece urmareste drumul pe care l parcurge Vitoria
pentru descoperirea sotului sau.
Realismul lui Sadoveanu este diferit de realismul lui Rebreanu sau de cel al lui Calinescu.
Realismul este infuzat de aceasta dimensiune mitica a textului:
-

motivul transhumantei;

prelucrarea mitului egiptean al lui Osiris si Isis;

numele personajelor au rezonante mitice;

oamenii citesc semnele timpului (cntatul cocosului, aparitia norilor);

interpretarea viselor: Vitoria l viseaza pe Nechifor Lipan trecnd o apa

neagra si fiind cu spatele la ea.


Realismul se reflecta prin surprinderea obiceiurilor, a traditiilor din zona n care locuia Vitoria
(vezi episodul n care Vitoria o cearta pe Minodora).
Ca i n alte scrieri, Mihail Sadoveanu prezint o lume rural tradiionalist, care vieuiete dup
reguli strvechi i respinge inovaiile modernitii.[8]:p. 318 Personajele din Baltagul triesc de
secole dup un ritual propriu, urmnd ciclul naturii i ghidndu-se dup legi nescrise. Tradiia
capt aici putere de lege i sunt pzite cu strnicie pentru c oamenii nu au ncredere n
instituiile moderne precum tribunalul, prefectura sau primria.[1]:p. 204 Viaa rural este
dominat de automatisme statornicite prin obiceiuri milenare, fiind lipsit de neprevzut.[3]
nclcarea principiilor etice produce un dezechilibru n acest mediu, iar restabilirea echilibrului
se face prin gsirea punctului n care existena a fost ntrerupt i prin pedepsirea celor care au
tulburat viaa panic a comunitii. Spre deosebire de balada popular Mioria, Sadoveanu

respinge ideile de resemnare n faa morii i de mpcare cu destinul ale victimelor, descriind
efortul fcut pentru ca dreptatea s triumfe.[1]:p. 205
Peisajul pustiu contribuie la formarea unor caractere puternice. ranii lui Sadoveanu sunt
ospitalieri i blajini,[6]:p. 196 dar nenfricoai i puternici. Principala trstur sufleteasc
preuit n aceste locuri este brbia, capacitatea de a lua hotrri ferme i de a le pune n
aplicare fr ovieli, trstur care este ntlnit att la brbai, ct i la femei.[1]:p. 209

Hanu-Ancuei
este un volum de nou povestiri scrise de Mihail Sadoveanu, volum publicat n anul 1928.
Prin frumuseea deosebit a limbii i vraja stilistic, observaia realist i ptrunztoare de a
surprinde destinele omeneti, candoarea romantic n dezvluirea sentimentelor i tainelor
sufleteti, cadrul de legend i atmosfera poetic, poate fi considerat cea mai strlucit creaie
lirico-epic a lui Sadoveanu.
n volumul Hanu-Ancuei, Sadoveanu recurge la tehnica literar numit poveste n poveste,
sau povestire n ram sau naraiune n naraiune ori ancadrament.(preluat de la autori
strini; Giovanni Boccaccio-Decameronul, O mie i una de nopi) Povestitorii sunt ei nii
participani direct martori ai evenimentelor narate.
Timpul aciunii se desfoar n planul trecut, iar spaiul se identific cu locul mitic i anume
Hanul. n cazul de faa avem Iapa lui Vod, povestirea suport pentru ntreaga suit de 8 povestiri
care urmeaz.
Uncheul Constandin din Hanu Ancuei consider ziua de 14 octombrie drept o zi de izbvire
pentru ara Moldovei, cnd s-a ntunecat cerul, s-au tulburat stihiile, -a prins a bate o zloat cu
vifor. Atunci, rememoreaz eroul, a aprut un demon adus de vnt care l-a mpins spre pieire pe
Duca. L-a dus cu averi cu tot n calea lotrilor, l-a despuiat i l-a aruncat ntr-o rp, mplininduse blestemul celor asuprii.

Limbajul artistic[modificare | modificare surs]


Limbajul specific lui Sadoveanu const n mbinarea epicului cu liricul. De asemenea este de
remarcat oralitatea textului, acesta fiind rsfirat cu arhaisme, regionalisme, onomatopee.

Fratii Jderi
Capodopera romanului istoric sadovenian; o trilogie inchinata unei epoci eroice si unei
personalitati de dimensiuni mitice: Stefan cel Mare.
Geneza:
La baza romanului sta o vasta documentatie. Romancierul a consultat cronicile moldovene
Neculce, Ureche. Din cronica lui Neculce a retinut mai ales legendele, in care era evocata figura
domnitorului, legende grupate in O sama de cuvinte; de asemenea a mai consultat Descrierea
Moldovei de Dimitrie Cantemir. Romancierul a mai avut in vedere si lucrarile inaintasilor sai,
care evocau figura lui stefan cel Mare: Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu.
In tesatura romanului Sadoveanu a introdus si motive din balade populare romanesti: Corbea,
Gruia lui Novac, Chira chiralina.

Astfel in Fratii Jderi ne ofera modelul unei democratii taranesti, condusa de Stefan cel Mare, care
reuneste calitatile inteleptului cu cele ale viteazului.
Structura:
Este o trilogie, alcatuita din: Ucenicia lui Ionut (1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii Mariei sale
(1942).
In atentia romancierului sta figura domnitorului Stefan cel Mare, dar si familia Jderilor, slujbasi
credinciosi ai domnitorului. Jderii reprezinta razesimea ridicata la rangul boieresc de stefan cel
Mare, care stabileste o noua ierarhie bazata pe merit personal.
Fratii Jderi este o constructie ampla, epopeica, figura domnitorului si spiritul de sacrificiu al
Jderilor fiind urmarite pe fundalul unei soceietati medievale romanesti.
Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala, o adevarata cronica a vietii sociale,
economice, politice si culturale a acestei epoci.
Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Astfel intalnim: romanul formarii unui
caracter, roman istoric, roman de aventuri, roman al eroismului.
Trilogia lui Sadoveanu este o epopee eroica, care urmareste destinul individului (Jderii) in
stransa legatura cu destinul colectiv. Romanul are o structura complexa pe doua nivele:
nivelul social: in cadrul caruia distingem:

planul istoric (actiunile politice si militare ale lui stefan cel Mare)
planul civil (viata moldovenilor)
nivelul existential: in care distingem:
planul real (concret al vietii)
planul miraculos (legendar)

Creanga de aur
Romanul Creanga de aur aprut n 1933, prezint episoade din istoria Bizanului anului 787. Este
un roman mitic deoarece este oper epic n proz, cu un numr mare de personaje i o aciune
complex, avnd ca tem expunerea vremii arhaice a magilor care continu iniierea n tainele
lumii.
Titlul romanului Creanga de aur, simbol al regenerrii i nemuririi, al nelepciunii, al
cunoaterii releva principalele atribute ale eroului Kesarion Breb.
Personajele lui Sadoveanu sunt tipice pentru constructia unui spaiu arhaizant, a unei "lumi
dincolo de lume": rani, pescari, pdurari, vntori, haiduci, lotri, morari etc. Toate aceste
personaje se retrag n faa ameninrii civilizatiei, ncearc s-i supravieuiasc i s pstreze
vechile norme de convieuire. Clugrii reprezint o galerie tipic de personaje ale lui Mihail
Sadoveanu.
Ca tehnici de caracterizare amintim: caracterizarea direct, facut de ctre autor i de ctre
celelalte ersonaje, caracterizarea indirect desprins din comportamentul, limbajul, vestimentaia
personajelor.
Tema romanului

Tema romanului Creanga de aur o constituie imaginea Daciei i a Bizanului din secolul al VIIIlea prin evocarea istoric a dispariiei credinei n zeul Zamolxe i nlocuirea acesteia cu
ortodoxismul, precum i iubirea imposibil dintre dou persoane deosebite, care nu pot forma
cuplul din cauza destinului potrivnic. Axa fundamental a romanului Creanga de aur o constituie
motivul cltoriei ca drum al cunoaterii i ca simbol iniiatic: la nceput, speologul Stamatin
prin cutarea peterii magului i apoi cltoria lui Kesarion Breb n Egipt i Bizan.

Structura romanului

Sadoveanu i organizeaz romanul n 17 capitole, fiecare avnd cte un titlu sugestiv, fie narativ
(nainte de a ajunge la fericitul Filaret, Kesarion Breb cunoate i ali oameni vrednici din
Paflagonia i de la Amnia), fie informativ (Unde apare ntia oar Kesarion Breb), fie de factur
aforistic (Subt strlucirea purpurei bizantine se vdesc lucruri nu tocmai
binemirositoare; Mrirea i tihna stau n hotare deosebite).

Titlul romanului

Titlul Creanga de aur este de natur magic i simbolizeaz iubirea imaterial i nepieritoare
dintre Kesarion Breb, viitorul mag, i Maria din Amnia, devenit tnra mprteas a
Bizanului. Sufletele celor doi se contopesc ntr-o iubire ideal i numai n plan spiritual, ntruct
dragostea trupeasc le este interzis de statutul cu totul excepional al fiecruia, aa cum reiese la
ultima lor ntlnire, cnd Kesarion Breb i spune Mariei: Iat, ne vom despri. Se va desface i
amgirea care se numete trup.
Creanga de aur este un roman istoric, de mai mica intindere, incadrabil langa Zodia Cancerului,
Nunta domnitei Ruxanda, Fratii Jderi, Nicoara Potcoava s.a. in fondul sau, se constituie ca roman
filosofic pigmentat cu o tragica poveste de dragoste. O definitie adecvata ar fi aceea de romanbasm, sugerata de autorul insusi atunci cand se refera la o creatie similara, Izvorul Alb, volumul
al 1l-lea din Fratii Jderi: Am convingerea ca romanul, in ultima analiza, trebuie sa fie ce era
basmul mamei, ori al bunicii in copilaria noastra".

Viata satului
Viata satului romanesc este principala tema a epicii sadoveniene, intrucat " taranul roman a fost
principalul meu erou"- marturiseste Sadoveanu intr-un discurs tinut la Academia Romana.
Epoca de glorie a Moldovei in secolul al XV-lea apare ilustrata in Fratii Jderi, care ilustreaza si
traiurile, obiceiurile, datinile taranilor moldoveni, in care Stefan cel Mare pusese capat
nedreptatilor.
Manole Par-Negru este seful clanului Jderilor, al " Oamenilor Mariei Sale " ( Titlul celui de-al
treilea volum al romanului ), familia sa reprezentand celula societatii, pe care se bazeaza Domnul
si politica sa. Manole reprezinta autoritatea suprema a clanului Jderilor, el pretinde fiilor sai
supunere fata de lege si de domn, respectarea randuierilor de viata mostenite si lasa ca jertfa

suprema tarii shi voievodului, dupa moartea sa in lupta de la Vaslui, pe un vrednic mostenitor al
sau, si al intregului neam al Jderilor, pe Ionut Jder, o personalitate plina de farmec, in evolutie de
la incocenta la maturitate.
Faptele ce-l cladesc si il formeaza pe Ionut ca ostean sunt: Expeditia din Polonia, la Vocinet
pentru gasirea Maruscai, fiica lui Iatco Hudici, sotia fratelui sau Simion, rapita si dusa in tara
leseasca.
Baltagul ilustreaza viata arhaica, aspra si plina de pericole a taranilor de la munte, oieri sau
taietori de lemne, ca pastrator a traditiilor si al specificului national, cu un mod propriu de a
gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii.
Vitoria Lipan intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu, care se inscriu in principiile
etice pe care le apreciaza cel mai mult poporul roman: cultul adevarului, al dreptatii, al
respectarii legii stramosesti si al datinei.
Autorul realizeaza portretul eroinei concentrand frumusetea si forta launtrica, inefabilul feminin:
"Ea era deasupra tuturora, avea intr-nsao putere si o taina pe care Lipan nu era in stare sa le
dezlege. Venea la dansa ca la apa cea buna."
Eroina se ghideaza dupa stiinta semnelor. Primele semne rau-prevestitoare sunt visele: - unul "il
arata pe Nichifor Lipan calare cu spatele intors la dansa", - altul "trecand calare o apa neagra era
cu fata incolo". Cand toate devin o certitudine, ea hotaraste sa plece in cautarea sotului "daca a
intrat el pe celalalt taram, oi intra dupa dansul".
Vitoria a fost alaturata eroinelor din tragediile antice ( Perpessicius ). Dar ea ramane mai ales, un
personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca stravehe, un model prin cultul
adevarului, dreptatii si traditiei.

S-ar putea să vă placă și