Sunteți pe pagina 1din 19

Dislipidemie

Dr. Marilena Constantin


Medic primar Medicina generala
Dislipidemie este o afectiune caracterizata prin alterarea
metabolismului grasimilor evidentiata prin modificarea valorilor
colesterolului, LDL-colesterolului, HDL-colesterolului, trigliceridelor.
Dislipidemie - clasificare
genetica
secundara altor afectiuni
Defectele genetice sunt localizate la nivelul genelor care sintetizeaza
enzimele implicate in hidroliza grasimilor (lipoproteinlipaza, lipaza
hepatica) sau la nivelul genelor implicate in sinteza apoproteinelor.
Dislipidemiile genetice pot fi autosomal dominante (este suficient ca
unul dintre parinti sa prezinte defectul genetic) sau autosomal recesive
(trebuie ca ambii parinti sa prezinte defectul genetic).
Dislipidemia secundara insoteste alte tipuri de afectiuni :
obezitatea (cresterea masei de tesut adipos si cresterea rezistentei la insulina
determina o productie in exces de acizi grasi liberi cu cresterea valorilor de LDL
si VLDL)
diabetul zaharat determina tulburari ale metabolismului lipoproteinelor prin
hiperglicemie si hiperinsulinemie la persoanele cu rezistenta la insulina
afectiunile tiroidiene, in special hipotiroidismul se asociaza cu niveluri crescute
pentru LDL-colesterol prin scaderea clearence-ului hepatic
afectiunile renale (in special asindromul nefrotic) se asociaza cu
hipercolesterolemie si hipertrigliceridemie
bolile hepatice pot determina atit cresterea nivelurilor de lipoproteine prin
scaderea clearence-ului acestora cat si scaderea lor prin afectarea capacitatii de
biosinteza a apoproteinelor
sindromul Cushig prin valori crescute de glucocoticoizi determina cresteri de
VLDL, LDL, tigliceride
estrogenii cresc sinteza de VLDL si HDL
consumul de alcool in exces inhiba oxidarea acizilor grasi liberi si creste nivelul
de trigliceride
dietele bogate in grasimi saturate (carne, lapte, ciocolata, produse de patiserie,
prajeli) produc dislipidemii
medicamentele modifica nivelurile de colesterol (diureticele tiazidice, estrogenii,
betablocantele)
stressul, anxietatea, fumatul

Diagnosticul dislipidemiei se bazeaza pe :


examen clinic care evidentiaza xantelasme (leziuni plane, de culoare galbuie
localizate la nivelul pleoapelor) sau xantoame (leziuni localizate la nivelul
tendoanelor)
examen de laborator care arata modificari la nivelul : colesterolului, HDLcolesterolului, LDL-colesterolului, trigliceridelor
excluderea unor cauze secundare prin efectuarea unor analize suplimentare :
glicemie, hormoni tiroidieni, transaminaze, uree, creatinina
identificarea unor factori asociati dislipidemiilor : obezitatea, fumatul, consumul
de alcool, sedentarismul
Istoricul familial, xantoamele, xantelasmele, valori foarte mari pentru
LDL-colesterol sau trigliceride (peste 1000mg/dl) orienteaza spre o
cauza genetica a dislipidemiilor.
Dislipidemie - consecinte
factor de risc pentru boala cardiovasculara
ateroscleroza
boala vasculara periferica
pancreatita acuta (hipertrigliceridemia)
Un studiu publicat in revista Lancet (09.2010) a aratat ca scaderea
LDL-colesterolului cu 1mmol/l a redus de 5 ori riscul de evenimente
vasculare majore (infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral,
revascularizatia coronariana).
Tratamentul dislipidemiilor
Scopul tratamentului dislipidemiei este reducerea nivelurilor de
colesterol, LDL-colesterol, trigliceride si cresterea HDL-colesterolului
reducind astfel riscul de boala cardiovasculara.
Dislipidemie - principii de tratament
terapia nutritionala
o scaderea grasimilor saturate si polinesaturate pina la 10 % din numarul
total de calorii
o scaderea consumului de colesterol(< 300mg/zi)
o consumul de fibre care impiedica absorbtia zaharurilor
o suplimente antioxidante (vitamina C, vitamina E) si cresterea consumului
de vegetale si fructe pentru prevenirea aterosclerozei
scadere ponderala (daca este necesar)
o scade nivelururile de trigliceride si creste HDL-colesterolul
promovarea activitatii fizice
o s-a asociat in unele studii clinice cu reducerea usoara a LDL-coleterolului,
fara a influenta foarte mult valorile HDL-colesterolului si trigliceridelor
tratament farmacolgic (medicamentos)
o statine : inhiba enzimele care controleaza biosinteza colesterolului
endogen; cresc activitatea receptorului pentru LDL-colestreol crescand
catabolismul LDL-colesterolului; au efect la nivelul placii de aterom prin

diminuarea formarii trombusului; au reactii adverse de tip : mialgii,


artralgii, cresteri ale transaminazelor
o derivatii de acid fibric : scad trigliceridele si cresc HDL-colesterolul; pot
determina dispepsii, mialgii, cresteri ale transaminazelor
o inhibitori ai absorbtiei intestinale a colesterolului
o acidul nicotinic : creste HDL-colesterolul; poate determina manifestari
dermatologice : prurit, rash; poate exacerba boala inflamatorie intestinala,
boala ulceroasa, astmul bronsic
o acizii grasi de tip omega3 sunt acizi polinesaturati care se gasesc in
concentratii mari in peste si care reduc nivelul de trigliceridelor; se
asociaza cu antioxidanti de tip vitamina C.
tratamentul cauzelor secundare de dislipidemii

Terapia farmacologica (medicamentoasa) in dislipidemie are ca scop


obtinerea unor valori tinta care se stabilesc in functie de factorii de risc
individuali. Tratamentul medicamentos se initiaza dupa o evaluare
medicala pentru stabilirea riscului cardiovascular si a patologiei
asociate si se supravegheaza periodic.
Dislipidemia familiala necesita asocieri de hipolipemiante, iar uneori nu
raspunde la medicatia uzuala.
Dislipidemie - preventie
alimentatie sanatoasa cu reducerea consumului de grasimi saturate si
polinesaturate, dulciuri hiperconcentrate, bauturi racoritoare care au un continut
caloric crescut, alcool in exces, cafeaua in exces, fast food-uri
evitarea fumatului
mentinerea unui indice de masa corporala la valori normale
practicarea activitatii fizice, in special exercitii aerobe
educatia copiilor pentru un stil de viata sanatos (in familie, la gradinita, la scoala)
Dislipidemie - screening
adulti peste 20 ani
testare < 20ani daca exista factori de risc - istoric familial de : dislipidemie, boala
cardiovasculara precoce (< 55 ani); obezitate
In concluzie dislipidemia este o afectiune complexa avind atat cauze
genetice cat si dobandite (stil de viata inadecvat, afectiuni ce
predispun la dislipidemii) fiind un important factor de risc pentru boala
cardiovasculara. Dislipidemia poate fi prevenita, se diagnosticheaza
prin metodele de screenig existente, iar tratamentul este individualizat
si presupune : terapie nutritionala, activitate fizica si tratament
medicamentos daca este cazul.

http://www.bio-medica.ro/ro/despre-noi/articole/349-regim-alimentar-unic-indislipidemii

PRINCIPII GENERALE IN REGIMUL ALIMENTAR


PENTRU DISLIPIDEMII:

Serviti obligatoriu 5 mese pe zi (3 mese principale si 2 gustari intermediare) si la

ore
regulate.
Nu mancati nimic intre mesele prescrise.
In timpul meselor evitati graba, infulecatul, cititul, privitul la televizor.
Consumati de 2 ori pe saptamana carne de peste.
Nu depasiti 2 galbenusuri pe saptamana, de preferat fierte tari.
Folositi la gatit si la asezonarea salatelor numai ulei de floarea soarelui, porumb,
soia, sau de masline.
Nu preparati sosuri cu unt sau smantana.
Reduceti consumul de sare la aproximativ 5g pe zi (1 lingurita rasa pe zi)
Nu consumati alcool.
Faceti cate o plimbare dupa mesele principale.

ALIMENTE PERMISE:

Carne de pasare fara pielita (pui, gaina, curcan); vita(vaca, vital); vanat(iepure,
caprioara); peste slab(salau, stiuca, stravid, cod, pastrav, platica)
Branza de vaci slaba; cas; urda;
Lapte dulce cu 1,8g% grasime si smantanit; lapte batut; iaurt slab;
Albus de ou fiert tare
Paine (Graham, integrala, neagra), mamaliga, fulgi de cereale
Legume cu 5% glucide: fasole verde, praz, gulii, varza, conopida, dovlecel,
spanac, rosii, castraveti, salata verde, srdei, ridichii, vinete, andive, ciuperci,
bame, sparanghel, urzici, stevie, loboda, untisor, papadie;
Legume cu 10% glucide: ceapa,morcov, telina, radacina patrunjel, sfecla rosie;

Legume cu 20% glucide: cartofi, fasole uscata boabe, mazare boabe, linte, soia
bob-in cantitati moderate;

Orez, gris, paste fainoase in cantitati moderate;


Fructe cu 5-10% glucide: mere cretesti, mere domnesti, pere, portocale, kiwi,
mandarine, gutui, capsuni, visine, cirese de mai, fragi, zmeura, affine, coacaze,
caise, piersici, pepene rosu/galben, grapefruit, lamai;
Unt in cantitate mica (5-10g)
Ulei vegetal sau margarina vegetala in cantitate moderata(20-30g)
Condimente aromate: patrunjel, marar, leustean, tarhon, dafin, cimbru,
scortisoara, vanilie;
Deserturi; budinci preparate cu lapte smantanit, placinte simple, biscuiti preparati
cu margarina vegetala sau uleiuri, jeleuri;
Lichide: apa minerala, sifon, ceai de plante, cafea, ness indulcite cu zaharina, suc
natural de fructe premise, suc natural de legume premise, bauturi racoritoare.

ALIMENTE INTERZISE:

Carne grasa (porc, oaie, miel, gasca, rata)


Mezeluri grase: salamuri, carnati
Organe: creier, ficat, momite
Costita, Kaiser, piept ardelenesc, sunca taraneasca, jambon
Peste gras: morun, nisetru, crap mare, somn, scrumbie
icre
conserve grase de carne si peste
lapte integrale (gras); condensat; praf;
branzeturi fermentate: telemea (oaie, capra, bivolita); cascaval; branza topita;
branza de burduf, swaiitzer
mai mult de 2 galbenusuri pe saptamana
seu, untura, slanina, grasime de pasare, jumari;
supe, ciorbe grase indiferent din ce carne sau drese cu smantana;
cartofi prajiti
salate asezonate cu maioneza si smantana
sosuri cu unt sau smantana
maioneze

condimente iuti(ardei iute, piper, mustar, hrean, otet)


muraturi
smantana
frisca
crme pe baza de unt sau smantana
fructe oleaginoase: nuci si migdale-in cantitate mare, alune, arahide, nuca de
cocos, masline-in cantitate mare

fructe dulci: prune proaspete sau uscate, struguri, pere, pergamote, banane,
curmale, smochine, stafide, poame, castane
zahar si produse zaharoase: bomboane de ciocolata, caramele, ciocolata, gem,
dulceata, marmelada, peltea, miere, rahat, halva, nuga, serbet.
Produse de cofetarie si patiserie: tort, prajituri, inghetata, pateuri cu carne sau
branza grasa, placinte cu carne sau branza grasa, gogosi;
siropuri, bauturi din ciocolata
bauturi alcoolice

Boli i afeciuni - cauze, diagnostic, tratament


Vizitarea site-ului implic acceptarea cookies-urilor. Citete mai multe
ROmedic - Medicin, sntate, ghid medical
nscrie un cabinet sau clinic
nscrie o firm medical
Despre ROmedic
Promovare pe site
Linkuri utile
Contact ROmedic
BIBLIOTECA MEDICAL
GHID DE SNTATE
FORUM MEDICAL
TIRI I EVENIMENTE
INDEX MEDICAL
LOGARE N CONT
Boli i afeciuni
Semne i simptome
Anatomie i fiziologie
Medicamente
Proceduri medicale
Dicionar medical
SUNTETI AICI:
Index
Boli & Afectiuni
Boli cardio-vasculare
Dislipidemia

Autor: Dr. Stiuriuc Simona


Mecanism fiziopatologic
Cauze si factori de risc
Semne si simptome
Diagnostic
Tratament
Dislipidemiile sunt anomalii ale metabolismului lipoproteinelor, incluzind supraproductia
si deficitul de lipoproteine. Se pot menifesta prin una din urmatoarele:
hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie si hiper-LDL sau scaderea HDL.
Dislipidemia este strins asociata cu ateroscleroza, fiind o cauza principala in dezvoltarea
bolilor ischemice. Evenimentele ischemice cardiovasculare si cerebrovasculare sunt
prima cauza de mortalitate si morbiditate in lume. Intelegerea patofiziologiei
dislipidemiei a crescut in ultimii ani, ducind la dezvoltarea unor strategii terapeutice
eficiente. (2) (10)
Nu exista o limita intre nivelul normal si anormal al lipidelor deoarece masurarea
lipidelor este continua. O relatie lineara probabil exista intre nivelul lipidelor si riscul
cardiovascular, astfel multi oameni cu nivele normale de colesterol beneficiaza de pe
urma scaderii nivelului de colesterol. Nu exista definitii numerice ale dislipidemiei;
termenul este aplicat nivelelor de lipide pentru care tratamentul s-a dovedit benefic.
Dovezile beneficiilor sunt mai puternice pentru scaderea trigliceridelor crescute si
cresterea HDL scazut. In populatia generala dovezile beneficiilor sunt mai putine, in parte
deoarece trigliceridele scazute si HDL scazut sunt mai predictive pentru riscul
cardiovascular la femei decit la barbati. (1) (9)
Dislipidemia este unul din cel mai importanti factori de risc modificabili pentru boala
arteriala aterosclerotica. De aceea sunt necesare determinarea cauzei dislipidemiei,
evaluarea starii de sanatate si a riscurilor individuale, stabilirea scopurilor terapeutice si
intelegerea clara a mecanismului si a efectelor agentilor de scadere a lipidelor.
Desi nivelul LDL este considerat principalul scop in tratamentul dislipidemiei, datele
arata ca HDL si trigliceridele sunt de asemenea asociate cu riscul coronar si nu trebuie
ignorate. Daca nivelul dorit nu poate fi obtinut prin monoterapie se va considera terapia
combinata. (10)
Mecanism fiziopatologic
Lipidele sunt un grup chimic divers de compusi putin solubili in mediu apos celular.
Principalele sunt colesterolul, trigliceridele si fosfolipidele. Colesterolul este esential
pentru cresterea si dezvoltarea celulelor. Poate fi obtinut din dieta sau sintetizat de novo.
Absorbtia trigliceridelor este completa in timp ce a colesterolului variaza intre 30-50%.
Sinteza endogena a colesterolului in ficat este controlata de enzima HMG-CoA reductaza.

Lipidele sunt transportate in plasma ca componente a complexelor lipoproteinelor.


Lipoproteinele sunt complexe sferice constituite din sute de molecule de lipide si
proteine. Proteinele denumite apolipoproteine ocupa suprafata lipoproteinelor. Ele
servesc drept interfata intre mediul apos si lipid si joaca un rol important in reglarea
transportului lipidelor si metabolismul lipoproteinelor.
Lipoproteinele sunt clasificate pe baza densitatilor lor in ordine crescatoare: chilomicroni,
VLDL, IDL, LDL, HDL. (9) (10)
Cauze si factori de risc
Tipuri de dislipidemie:
Dislipidemia primara
Au fost definite citeva tulburari monogenice care duc la diferite tipuri de dislipidemii, dar
in majoritatea cazurilor etiologia este poligenica. Aceste anomalii afecteaza nivelul
lipoproteinelor din plasma prin supraproductia de lipoproteine si/sau eliminarea lor
scazuta. Cauzele primare sunt mutatii genetice unice sau multiple care determina fie
supraproductia sau eliminarea deficienta a trigliceridelor sau a LDL colesterolului sau
subproductia sau eliminarea excesiva a HDL. Sunt principalele cauze de dislipidemie la
copii si nu cuprind un procent mare de cazuri la adulti. (2) (10)
Dislipidemiile genetice:
- hipercolesterolemia familiala, deficitul hepatic de lipaza
- apoB100 familial deficienta, deficitul familial de HDL
- hipercolesterolemia poligenica, boala Tangier
- deficitul de LPL, deficitul de apo C-II, boala Fisheye
- hipertrigliceridemia familiala, deficitul familial de LCAT
- hiperlipidemia familiala combinata, deficitul de apo A/apo C-III
- disbetalipoproteinemia familiala, hipoalfalipoproteinemia primara
- xantomatoza cerebrotendinoasa, sitosterolemia, boala Wolman.
Dislipidemia secundara
Multe conditii medicale sunt asociate cu dislipidemia usoara sau severa chiar in absenta
unei mutatii genetice.
Cauzele secundare ale anomaliilor lipoproteinelor:
Hipercolesterolemia:
- hipotiroidismul, boala hepatica obstructiva, sindrom nefrotic
- anorexia nervoasa, porfiria intermitenta acuta
- progesteronul, ciclosporina, thiazidele.
Hipertrigliceridemia:
- obezitatea, diabetul zaharat, sarcina, insuficienta renala cronica
- lipodistrofia, boala de stocare a glicogenului, alcoolismul
- chirurgia de by-pass, stresul, sepsisul, hepatita acuta
- lupus eritematos sistemic, gammopatia monoclonala

- estrogen, betablocante, glucocorticoizi


- thiazide, rasini alimentare.
HDL scazut:
- diabet zaharat tip II, artrita reumatoida, malnutritie
- obezitate, fumatul, betablocantele, steroizii anabolici. (9) (10)
Diabetul zaharat este in mod special o cauza secundara semnificativa deoarece pacientii
tind sa aiba o combinatie aterogena de hipertrigliceride, LDL crescute si HDL scazut.
Pacientii cu diabet zaharat tip 2 sunt in mod special la risc. Combinatia poate fi o
consecinta a obezitatii, diabetului slab controlat sau a ambelor, crescind acizii grasi
circulati, conducind la VLDL hepatic crescut. Trigliceridele bogate in VLDL transfera
trigliceridele si colesterolul pe LDL si HDL promovind formarea LDL bogate in
trigliceride si eliminarea HDL. Dislipidemia diabetica este adesea exacerbata de aportul
caloric crescut si inactivitatea fizica care caracterizeaza stilul de viata al unor pacienti cu
diabet tip II. Femeile cu diabet pot fi in mod particular la risc de boli cardiace prin acest
mecanism. (1) (2)
Semne si simptome
Simptomatologia asociata dislipidemiei este variata si poate fi observata doar in timpul
unei investigari de rutina. Persoanele pot fi obeze sau prezenta angina pectorala cu debut
precoce. Uneori, anomaliile lipidelor pot fi diagnosticate pentru prima data dupa un
infarct miocardic sau atac cerebral ischemic. Noduli nedurerosi denumiti xantoame pot fi
observati pe suprafata tendoanelor si la articulatii. Acestia se datoreaza depozitarii intra si
extracelulare a colesterolului. (7)
Dislipidemia este un risc major pentru ateroscleroza, proces care afecteaza circulatia
coronariana, cerebrala si arteriala periferica.
Dislipidemia in sine nu determina simptome de obicei dar poate duce la boala vasculara
simptomatica, incluzind boala arteriala coronariana si arteriala periferica. Nivelele mari
de LDL pot determina xantelasme ale pleoapelor, arcus corneae si xantoame tendinoase
ale tendonului lui Achille, coatelor, articulatiilor metacarpofalangiene si tendoanelor
genunchiului. Pacientii cu forma homozigota a hipercolesterolemiei familiale pot avea
simptomele de mai sus plus xantoame planare sau cutanate. Pacientii cu nivele ridicate
severe ale trigliceridelor pot avea xantoame eruptive pe trunchi, spate, coate, fese,
genunchi, miini si picioare. Pacientii cu disbetalipoproteinemii rare pot avea xantoame
palmare si tuberoase. (7) (8)
Hipertrigliceridemia severa (peste 200 mg/dl) poate da arterelor si venelor retiniene un
aspect cremos (lipemia retinalis). Nivelul extrem de mare a lipidelor poate da un aspect
laptos plasmei singelui. Simptomele cuprind parestezii, dispnee si confuzie.
Etiologia aterosclerozei este multifactoriala dar relatia cauza-efect dintre dislipidemie si
ateroscleroza a fost dovedita in numeroase studii. S-a dovedit ca reducerea LDL
plasmatic reduce riscul de boala cardiaca coronariana la pacientii cu boala preexistenta si

la cei fara. Studiile arata ca modificarea oxidativa a LDL in artera este necesara pentru
medierea aterogenitatii sale. (7)
Diagnostic
Diagnosticul cauzelor primare
Profilul lipidic seric cuprinde masurarea colesterolului total, a trigliceridelor si HDL
colesterolului si calcularea LDL si VLDL. Dislipidemia este suspectata la pacientii cu
elemente fizice caracteristice sau complicatii ale dislipidemiei (boala aterosclerotica).
Conditiile lipidice primare sunt suspectate cind pacientii au semne fizice de dislipidemie,
debut prematur de boala aterosclerotica (la mai putin de 60 de ani), istoric familial de
boala aterosclerotica sau colesterol seric peste 240 mg/dl. Dislipidemia este diagnosticata
prin masurarea lipidelor serice.
Testarea trebuie temporizata pina dupa rezolutia bolii acute, deoarece trigliceridele cresc
iar colesterolul scade in starea inflamatorie. Profilul lipidic poate varia pentru aproape 30
de zile dupa un infarct acut miocardic, totusi rezultatele obtinute la 24 de ore dupa sunt
de obicei indeajuns de exacte pentru a ghida o terapie initiala hipolipidica. (9)
Alte teste:
Pacientii cu boala cardiovasculara prematura, boala cardiovasculara cu lipide normale sau
nivele ridicate ale HDL refractare la tratament necesita probabil masurarea Lp (a).
Proteina C reactiva si homocisteina trebuie masurate la aceiasi pacienti.
Diagnosticul cauzelor secundare
Testele pentru cauzele secundare de dislipidemie, incluzind masurarea glucozei a jeun,
enzimele hepatice, creatinina, TSH si proteinele urinare, trebuie efectuate la majoritatea
pacientilor cu dislipidemie nou diagnosticata si cind o componenta a profilului lipidic s-a
agravat inexplicabil. (6)
Screening-ul:
Un profil lipidic a jeun trebuie obtinut la toti adultii peste 20 de ani cu repetare la fiecare
5 ani. Masurarea lipidelor trebuie sa fie acompaniata de evaluarea altor factori de risc
cardiovasculari: diabet zaharat, fumat, hipertensiune, istoric familial de boala arteriala
coronariana la o ruda masculina de gradul I inainte de 55 de ani sau la o ruda feminina de
gradul I inainte de 65 de ani.
Nu s-a stabilit o virsta definitiva dupa care pacientii nu mai necesita screening, dar datele
sustin screening-ul pacientilor la 80 de ani, mai ales in prezenta bolii cardiovasculare
cardiace. (2) (3)
Tratament
Principii generale
Tratamentul este indicat pentru toti pacientii cu boala cardiovasculara si pentru citiva fara
(profilaxia primara). Se doreste mai ales scaderea LDL colesterol crescut si in al doilea
rind hipertrigliceridemia, HDL scazut si sindromul metabolic.
Terapia in cazul copiilor este controversata. Modificarile alimentare pot fi dificil de
implementat, fara a exista date care sa sugereze ca scaderea lipidelor in copilarie previne

eficient boala cardiaca in perioada de adult. Mai mult, siguranta si eficacitatea pe termen
lung a tratamentului hipolipidic este sub semnul intrebarii.
Optiunile terapeutice depind de anomalia lipidica specifica, desi coexista adesea diferite
anomalii ale lipidelor. La unii pacienti, o singura anomalie poate necesita citeva terapii, la
altii, un tratament unic poate fi inadecvat pentru mai multe anomalii. Tratamentul trebuie
intotdeauna sa cuprinda controlul hipertensiunii si a diabetului, incetarea fumatului si la
pacientii cu risc de infarct, doze mici de aspirina. In general optiunile terapeutice pentru
femei si barbati sunt la fel. (5)
Optiunile terapeutice pentru toate grupele de virsta cuprind modificarea stilului de viata
(dieta si exercitii fizice), medicamente, suplimente alimentare, interventii procedurale si
terapii experimentale. (3)
Modificarile stilului de viata in hipercolesterolemie
Pot cuprinde alimentatia si exercitiile. Modificarea alimentatiei include scaderea
aportului de grasimi saturate si colesterol, cresterea proportiei de fibre alimentare si de
carbohidrati.
Modificarile stilului de viata in HDL scazut
Tratamentul pentru cresterea HDL poate diminua riscul de deces. HDL acazut este definit
sub 40 mg/dl. Tratarea LDL si reducerea TG cresc adesea HDL. Nu exista ghid terapeutic
pentru copii. Tratamentul cuprinde modificari ale stilului de viata cum este cresterea
efortului fizic si scaderea in greutate. Alcoolul creste HDL dar nu este recomandat de
rutina ca terapie datorita altor efecte adverse. (2)
Modificarile stilului de viata in hipertrigliceridemie
Desi este neclar daca hiperTG contribuie independent la boala cardiovasculara, sunt
asociati cu multiple anomalii metabolice care contribuie la boala cardiovasculara (diabet,
sindrom metabolic). Nu exista o valoare tinta, dar sunt considerate de dorit valorile sub
150 mg/dl.
Se va modifica stilul de viata incluzind exercitiile fizice, pierderea in greutate si evitarea
zaharurilor concentrate si a alcoolului. La diabetici, glicemia trebuie strins controlata.
Daca aceste masuri nu sunt eficiente se va considera terapia medicamentoasa de scadere a
lipidelor. Pacientii cu TG sever crescute trebuie sa inceapa medicatia la diagnostic pentru
a se reduce riscul de pancreatita acuta. (1) (4)
Medicamentele in hipercolesterolemie
Agentii farmacologici sunt urmatorul pas cind modificarile stilului de viata nu sunt
suficiente.
Statinele:
Sunt probabil tratamentul de electie in reducerea LDL colesterol; acestea reduc
considerabil mortalitatea cardiovasculara. Statinele inhiba HMG-CoA reductaza, o
enzima cheie in sinteza colesterolului, rezultind cresterea receptorilor pentru LDL si
eliminarea mai rapida a LDL. Acestea produc scaderea cu pina la 60% a LDL si cresterea
usoara HDL cu scadere modeste a TG. Statinele par a diminua inflamatia intra-arteriala,
sistemica sau ambele prin stimularea productiei de oxid nitric endotelial.

Efectele adverse sunt neobisnuite dar cuprind cresterea transaminazelor si miozita sau
rabdomioliza. Toxicitatea musculara fara cresterea enzimelor a fost raportata. Efectele
adverse sunt mai frecvente la batrini, pacientii cu comorbiditati si cei cu terapii plurimedicamentoase. La unii pacienti schimbarea statinei sau diminuarea dozei rezolva
problema. Proprietatile statinelor difera usor, iar alegerea medicamentului se bazeaza pe
caracteristicele pacientului, nivelul de LDL si experienta medicului. (3)
Blocantii acizilor biliari:
Acestia blocheaza reabsorbtia acizilor biliari intestinal, fortind cresterea receptorilor
hepatici pentru LDL pentru a capta colesterolul circulant pentru sinteza biliara. Sunt
divediti a reduce mortalitatea cardiovasculara. Sunt folositi alaturi de statine sau acid
nicotinic pentru a creste reducerea LDL, fiind medicamentele de electie la copii si
femeile care sunt sau vor sa ramina gravide. Sunt agenti siguri, dar cu administrare
limitata de efecte adverse precum balonarea, greata, crampele si constipatia.
Colestiramina si colestipolul, dar nu si colesevelamul, interfera cu absorbtia altor
medicamente (thiazide, beta-blocanti, warfarina, digoxina si tiroxina - efect diminuat prin
administrarea cu 4 ore inainte sau cu o ora dupa alte medicamente. (2)
Inhibitorii absorbtiei colesterolului:
Acestia inhiba absorbtia intestinala a colesterolului si fitosterolului. Ezetimibe scade LDL
cu 20% si determina cresterea usoara a HDL si scaderea usoara TG (trigliceride). Poate fi
folosit ca monoterapie la pacientii intoleranti la statine sau adaugati la statine pentru
pacientii cu doze maxime si crestere persistenta a LDL. Efectele adverse sunt infrecvente.
(2)
Medicamentele in HDL scazut
Niacina:
Este cel mai eficient medicament pentru cresterea HDL. Mecanismele sale de actiune
sunt necunoscute dar par a creste HDL si inhiba eliminarea HDL; poate mobiliza
colesterolul din macrofage. Niacina scade TG si reduce LDL. Determina eruptii, prurit si
greata, iar premedicatia cu aspirina poate reduce aceste efecte. Niacina poate determina
cresterea transaminazelor, insuficienta hepatica, rezistenta la insulina si hiperuricemie cu
guta. Poate creste nivelul de homocisteina. (9)
Medicamentele Lp (a) crescut:
Limita superioara a Lp (a) este 30 mg/dl. Exista putine date care sa ghideze tratamentul
acestei conditii. Niacina poate fi utila. Se recomanda scaderea agresiva a LDL. (2) (4)
Medicamentele in hipertrigliceridemie
Fibratii:
Reduc TG cu 50%. Par a stimula LPL endotelial, ducind la cresterea oxidarii acizilor
grasi in ficat si muschi si scaderea sintezei hepatice de VLDL. De asemenea cresc HDL
cu pina la 20%. Fibratii pot determina efecte adverse digestive: dispepsie, durere
abdominala si enzime hepatice ridicate. Determina rar colelitiaza. Fibratii pot potenta
toxicitatea musculara cind sunt folositi cu statinele si potentiaza efectele warfarinei. (9)
Statinele:

Pot fi folosite la pacientii cu TG peste 500 mg/dl daca LDL sunt de asemenea prezente;
statinele pot reduce LDL si TG prin reducerea VLDL. Daca sunt crescute doar TG,
fibratii sunt de electie. (2)
Hipercolesterolemia familiala homozigota
Poate fi tratata cu mipomersen si lomitapide. Mipomersen este o oligonucleotida antisens
care inhiba sinteza ApoB. Se administreaza saptaminal sub forma de injectie si poate
determina reactii locale, simptome de gripa si cresterea transaminazelor. Lomitapida
inhiba proteina de transfer microsomal a trigliceridelor, o proteina critica in formarea
VLDL si a chilomicronilor. (2) (3)
Tratamentul dislipidemiei diabetice
Tratamentul trebuie sa implice intotdeauna modificari ale stilului de viata, cu statine
pentru a reduce LDL, fibrati pentru a reduce TG sau ambele. Metforminul scade YG,
acesta fiind un motiv pentru care este ales in fata altor antihiperglicemiante. Unele
thiazolidinedione cresc HDL si LDL, iar altele scad TG. Aceste antihiperglicemiante nu
trebuie preferate in fata antilipemiantelor pentru a trata anomaliile lipidice la pacientii cu
diabet, dar pot ajuta. Pacientii cu hiperTG si diabet mai putin controlat pot avea un
raspuns la bun la insulina decit la antihiperglicemiantele orale. (6)
Suplimentele alimentare:
Acestea scad colesterolul si cuprind fibrele alimentare si margarinele disponibile
comercial sau alte produse care contin steroli vegetali (sitosterol si campesterol) sau
stanoli. Cel din urma reduce LDL cu pina la 10% fara a afecta HDL sau TG. (10)
Acizii grasi omega-3:
In doze mari (1-6 g/zi acid eicosapentaenoic EPA si acid docosahexaenoic DHA) pot fi
eficienti in reducerea TG. EPA si DHA sunt ingrediente active in uleiul de peste marin.
Efectele adverse cuprind eructatii si diaree. (2) (10)
Abordurile procedurale
Sunt rezervate pacientilor cu hiperlipidemie severa (LDL peste 300 mg/dl) refractara la
terapia conventionala, cum este hipercolesterolemia familiala. Optiunile cuprind afereza
LDL (LDL este inlaturat prin dializa plasmatica extracorporeala), bypass ileal (pentru a
bloca reabsorbtia acizilor biliari), transplant hepatic (care transplanteaza si receptorii
LDL) si sunt portocav (care scade productia de LDL prin mecanisme necunoscute).
Afereza LDL este procedura aleasa in majoritatea cazurilor cind terapia maximala
tolerata nu reuseste sa scada LDL. (3) (10)
Terapii viitoare
Cuprind agonistii receptorilor activati ai peroxisomilor cu proprietati thiazolidinnedionelike si fibrat-like, activatorii receptorilor LDL, activatorii LPL si apo E recombinata.
Vaccinarea colesterol (pentru a induce anti-LDL anticorpi si a grabi eliminarea LDL din
ser) si transferul de gene sunt terapii inca in studiu. (3) (4)

http://www.nutritionistcluj.ro/boli-metabolice-diabet-cluj-obezitate/i-3-dislipidemiile/cemedicamente-se-recomanda-in-dislipidemii/
Ce medicamente se recomand n dislipidemii?
Principalele medicamente utilizate n tratamentul dislipidemiilor se numesc statine
(simvastatin, atorvastatin, rosuvastatin etc.). Ele acioneaz asupra lanului metabolic
al produciei de colesterol, prin inhibarea unei enzime hepatice (HMG-CoA-reductaza).
Statinele sunt utilizate de peste 30 de ani, reprezentnd una din marile descoperiri ale
medicinei (o descoperire inspirat din natur, primul medicament de acest tip fiind
produs prin imitarea unei substane produse de o ciuperc). Dealtfel, ca i n cazul altor
medicamente (de ex. metforminul, utilizat n diabetul tip 2), se descoper n timp
mecanisme de aciune ce explic i alte beneficii, uneori surprinztoare, dincolo de
efectul lor principal. n cazul statinelor, exist nu doar efectul scderii pe termen lung a
colesterolului (mai exact a LDL-colesterolului), ci i efecte rapide, datorit crora
statinele nu lipsesc din tratamentul infarctului miocardic acut, sau efecte asupra altor
sisteme biologice: antiinflamatorii, imunomodulatoare, antireumatice etc. Statinele nu
sunt doar eficiente, ci i sigure, aa cum o dovedete utilizarea, pe termen lung, de ctre
milioane de pacieni din lume.
A doua categorie, fibraii (fenofibrat) acioneaz n primul rnd asupra trigliceridelor, n
principal prin aciune enzimatic. Fibraii se pot recomanda singuri sau mpreun cu o
statin, tratamentul cu dou medicamente n dislipidemie fiind indicat destul de frecvent,
datorit mecanismelor, intelor beneficiilor diferite. Deocamdat, n Romnia, nu exist
medicamente care s conin ambele tipuri de hipolipemiante (statin i fibrat).
Alte categorii de medicamente sunt cele care acioneaz asupra absorbiei colesterolului
(ezetimib) sau metabolismului lipidic, n special al trigliceridelor (acizii grai omega-3).
Administrarea de acid nicotinic nu este larg rspndit, produsul actual nereuind s
concureze ca eficien i siguran cu celelalte clase.
Restul produselor disponibile pe pia i adresate scderii colesterolului nu sunt
medicamente, iar utilizarea lor nu trebuie dect, cel mult, s completeze un regim i un
tratament medicamentos indicat de medic, dac persoana alege s apeleze la ele.

Articole pe aceeai tem: Ce sunt dislipidemiile?; Cum se diagnosticheaz


dislipidemiile?; Sunt dislipidemiile periculoase?; Cum se trateaz dislipidemiile?;
Cuvinte cheie: dislipidemie, tratament, statine, fibrati, mecanism de aciune, statine
naturale

Tratamentul natural al dislipidemiilor


Din revista Revista HOFIGAL - Natura si Sanatate Nr. 29 , numarul 29 din 21 10, 2011
Tratamentul natural al dislipidemiilor Dislipidemia este un dezechilibru al nivelului de
lipide din snge. Literatura de specialitate identific mai multe tipuri de dislipidemii,
printre care creterea colesterolului total sau a colesterolului LDL, scderea colesterolului
HDL, creterea raportului colesterol total/colesterol HDL peste 5 mg/dl, creterea
trigliceridelor. Dislipidemia netratat corespunztor duce n timp la afectarea arterelor cu
depunerea colesterolului la nivelul pereilor arteriali i apariia ateromatozei.
Ateromatoza odat instalat este un proces cu evoluie continu care conduce de-a lungul
timpului la apariia unor serii de evenimente cardio-vasculare: cardiopatie ischemic,
infarct miocardic, accident vascular cerebral, arteriopatia membrelor inferioare.
Cauzele acestei dereglri metabolice pot fi: excesul alimentar de grsimi saturate de
origine animal, metabolizarea insuficient a grsimilor n snge datorit unei disfuncii
hepatice sau consumului glucidelor n exces, care pot fi transformate n grsimi i
depozitate sub form de esut gras.
Greutatea corporal crescut crete nivelul de trigliceride i l scade pe cel de HDLcolesterol. Lipsa de activitate fizic crete nivelul de LDL-colesterol i l scade pe cel de
HDL-colesterol.
Anumite boli, cum ar fi diabetul zaharat sau hipotiroidismul, determin creterea
nivelurilor de colesterol.
n cazul n care exist mai multe persoane n familie care au niveluri crescute de
colesterol (agregare familial), aceasta afectiune este motenit.
Fumatul este i el un factor de risc pentru apariia dislipidemiei, scznd nivelul de
colesterol bun - HDL.

Tipurile de colesterol
Colesterolul circul prin organism legat de o protein (proteina transportoare). Acest
ansamblu de protein-colesterol se numete lipoprotein. Lipoproteinele pot fi, fie cu
densitate ridicat, fie cu densitate sczut, n funcie de cantitatea de protein i grsime
coninut.
Lipoproteinele cu densitate sczut (LDL, low density lipoproteins) sunt alctuite n cea
mai mare parte din grsimi i o mic parte de proteine. LDL-colesterol este tipul "ru" de
colesterol, datorit faptului c determin ateromatoza (obstrueaz arterele). n cazul
pacienilor cu niveluri crescute de colesterol, ultimele ghiduri recomand reducerea
nivelurilor de LDL-colesterol sub 100 mg/dl.
Lipoproteinele cu densitate ridicat (HDL-colesterol) ajut la eliminarea colesterolului
ru din snge i prevenirea aterosclerozei. HDL-colesterol este tipul bun de colesterol.
Nivelurile ridicate de HDL-colesterol (60 sau peste 60 mg/dl) protejeaz mpotriva
apariiei fenomenelor cardio-vasculare majore.
Trigliceridele sunt un alt tip de grsime din snge. n cazul n care sunt crescute att
nivelurile sangvine de trigliceride, ct i de LDL-colesterol, ansele unui infarct
miocardic sunt mai mari.
Hipercolesterolemia nu determin simptome. Este, de obicei, descoperit n timpul unor
analize sangvine de rutin, care determin nivelurile crescute de trigliceride i de
colesterol. Poate fi descoperit atunci cnd este diagnosticat o alt boal, determinat n
parte de hipercolesterolemie, cum ar fi, de exemplu, boala arterial coronarian,
accidentul vascular cerebral, arteriopatia periferic sau inflamaia pancreasului. Unele
persoane cu dislipidemii, cum ar fi hipercolesterolemia familial pot avea simptome
distincte, cum ar fi depozitele de colesterol pe piele (xantoame).
Exist dou metode de a scdea nivelurile de colesterol. Prima const n modificarea
stilului de via prin modificarea dietei, scderea n greutate, practicarea de exerciii
fizice n mod regulat i abandonarea fumatului. A doua metod const n administrarea
unuia sau a dou medicamente hipolipemiante (care scad nivelul de colesterol), asociate
cu modificarea stilului de via. Scopurile ambelor metode de tratament este de a scdea
nivelul de LDL-colesterol, de a crete nivelul de HDL-colesterol, de a scdea nivelul de
trigliceride.
n cazul pacienilor cu diabet zaharat, hipertensiune arterial sau boal coronarian sau
cei cu niveluri foarte ridicate de colesterol, este necesar iniierea ct mai repede a
tratamentului medicamentos. Acest fapt se explic prin faptul c riscul pentru infarct
miocardic este crescut i cu ct se reduce mai mult nivelul de LDL-colesterol, cu att
scade mai mult riscul.

Dei o diet foarte srac n colesterol scade ntr-adevr nivelurile de colesterol, aceast
diet strict nu este recomandat. De obicei, dietele foarte srace n grsimi asigur mai
puin de 15% din raia zilnic de calorii din grsimi. Prin comparatie, dieta de reducere a
nivelurilor de colesterol permite ca 25-35% din raia zilnic de calorii s fie asigurate din
grsimi, din care doar 7% s fie grsimi saturate. O diet cu mai puin de 25% din raia
zilnic de calorii provenind din grsimi poate chiar crete nivelul de trigliceride i scdea
nivelul de HDL-colesterol (colesterolul bun). n plus, o astfel de diet strict poate crua
organismul uman de anumii nutrieni i vitamine foarte importante.
Dieta n regimul dislipidemiei permite scderea n greutate i reducerea colesterolului
LDL, adaptarea aportului caloric n funcie de necesiti i greutatea corporal, reducerea
aportului de grsimi saturate i colesterol, creterea aportului de fibre solubile, creterea
aportului de fitosteroli i fitostanoli, creterea aportului de antioxidani (fructe, legume).
Pacienii cu dislipidemii trebuie s respecte urmtoarele reguli de alimentaie:
s respecte obligatoriu cinci mese pe zi (3 mese principale i 2 gustri) la ore regulate;
este recomandat o mas pe zi de salate, de cruditi sau fructe, precum i legume fierte
sau crude;
s consume de dou ori pe sptmn carne de pete;
trebuie consumate maxim trei glbenuuri pe sptmn, de preferat fierte tare;
carnea de pui, petele i carnea de vit au un coninut sczut de grsimi i merg foarte
bine consumate fripte sau fierte;
broccoli i conopida sunt foarte bune hipocolesterolemiante, ca i spanacul, loboda,
tevia, fasolea verde;
sunt permise, dar nu n cantitate mare, dulciurile preparate din albu de ou: bezele,
spume, tarte de fructe, orez cu lapte degresat;
este recomandat consumul a cel puin doi litri de lichide pe zi, nsemnnd ceai sau ap
plat.
Sunt interzise:
consumul de alune, nuci, smochine, curmale, migdale, prune, banane i dulciuri
concentrate, ciocolata;
trebuie evitat consumul de alcool, sucuri acidulate ;
eliminarea din alimentaie a crnii de porc (ea fiind cea mai bogat carne n grsimi),
mezelurile, rntaurile, maionezele, prjelile;
renunai treptat la smntn, fric, unt, telemea, urd, brnz de burduf, cacaval, care
au un coninut crescut de colesterol.
Acizii grai Omega-3 i Omega-6 au o serie de aciuni la nivelul aparatului cardiovascular: normalizeaz tensiunea arterial; reduce nivelul colesterolului i trigliceridelor
din snge i reechilibreaz raportul dintre colesterolul ru (LDL) i colesterolul bun
(HDL), scznd riscul dezvoltrii aterosclerozei; posed proprieti antitrombotice
(reduce riscul de formare a cheagurilor de snge n arterele coronare), descrete tendina
de coagulare a sngelui i mbuntete circulaia sanguin. Uleiurile vegetale din

semine de in, cnep i negrilic, obinute prin presare la rece, sunt o surs direct de
aport al acizilor grai Omega-3 (acid alfa-linolenic, EPA si DHA) i Omega-6 (acid
linoleic) ntr-un raport (1:3) optim, echilibrat, net superior uleiului de pete (1:4-5). Dei
sunt lipide eseniale care se gsesc din abunden n creier (cca 60%) i fac parte
integrant din membranele celulare i neuronale, aceti acizi grai Omega-3 i Omega-6
sunt obinui exclusiv prin aport alimentar, deoarece organismul nu-i poate sintetiza
pentru a alimenta continuu construirea lipidelor cerebrale i reglarea unor procese majore
ale organismului.
Hof Lipomin este un supliment alimentar cu compoziie fito-complex cu aciune
hipolipemiant, hipocolesterolemiant, de scdere a trigliceridelor serice; regleaz
raportul ntre colesterolul bun i ru (HDL/LDL). Asigur aportul de nutrieni i
substane bioactive necesare echilibrrii dietei n prevenirea i combaterea aterosclerozei
(inhib ngroarea i indurarea peretelui arterial, mpiedicnd reducerea progresiv a
lumenului i pierderea elasticitii vaselor arteriale). Topinamburul conine fitocomplexe
de substane cu rol antioxidant, iar inulina din topinambur are efect n refacerea florei
intestinale, reglarea tranzitului digestiv i detoxifierea colonului.
Uleiul de in conine o cantitate mare de mucilagii cu efect reglator al tranzitului
intestinal. Conine acizi grai nesaturai de tip Omega 3 i Omega 6, cu rol binecunoscut
n activitatea sistemului nervos central; acetia au rol protector cardio-vascular prin
efectul antioxidant (inhib reaciile de formare a grsimilor n organism i depunerea
acestora la nivelul peretelui vascular).
n spiritul campaniei pentru asigurarea unui stil de via sntos, dl. Ing. tefan MANEA
Director General HOFIGAL Export Import S.A. a autorizat cercetarea i dezvoltarea
suplimentelor alimentare Hof Lipomin i Omega 3 & Omega 6 vegetal.
Pentru a testa eficacitatea acestor produse, a fost iniiat un studiu de caz pe un lot de 40
pacieni, monitorizai pe o perioad de 90 de zile, realizndu-se controale clinice i
paraclinice (analize de laborator) la nceputul i finalul studiului, prin consemnarea n
foaia de urmrire a urmtoarelor date subiective i obiective:
urmrirea simptomatologiei pacienilor: tonifierea organismului, senzaie de energizare,
mbuntirea capacitii de concentrare i memorare, redobndirea bunei dispoziii, a
senzaiei de bine i restabilirea echilibrului emoional, diminuarea durerilor articulare
asociate discopatiei lombare, bolii artrozice;
determinarea valorilor TA;
determinarea urmtoarelor valori serice:
1. Colesterol total: eventual fraciunile HDL-Colesterol, LDL- Colesterol, VLDLColesterol;
2. Trigliceride.
Studiul este unul de tip comparativ, lotul fiind mprit n dou sub-loturi A i B, de cte
20 pacieni fiecare. Pacienii din sub-lotul A au primit Hof Lipomin: 1 comprimat de 3 ori
pe zi cu 15 minute nainte de mesele principale, Omega-3 & Omega-6 vegetal: 1 capsul
de 3 ori pe zi, dup mas. Produsele sunt suplimente alimentare i nu nlocuiesc un regim

alimentar variat i echilibrat. Pacienii din sub-lotul B au continuat medicaia alopat


(statine, fenofibrai), fiind monitorizai clinic i paraclinic.
Regimul din dislipidemie ar trebui s devin un stil de via cu timpul, inta nu este
scderea brusc a grsimilor din snge, ci revenirea lor la valori acceptabile pe tot
parcursul vieii.
Chiar dac vi se pare o afeciune banal, ncercai s o tratai cu seriozitate, ncercnd din
rsputeri s respectai un regim sntos, precum i tratamentul medicamentos prescris de
medic.
Dr. IULIA BURGHIU - monitor studii clinice, medic cu competen n apifitoterapie,
Farmacia Cleofarm, os. Colentina nr.76, sect. 2, Bucureti