Sunteți pe pagina 1din 10

Concepte fudamentale ale cercetarii:

1. tiina reprezinta un sistem de cunotine veridice referitoare la un domeniu


al realitii.
Mulime elemente de acelai fel.
Sistem elemente diferite.
2. Componenta principal a tiinei este teoria, condiia c aceasta s conin
un sistem de cunotine, artnd realitatea sub forma legilor, principiilor.
3. Cercetarea reprezint o activitate sau un ansamblu de activiti care sunt
conduse systematic n vederea rezolvrii problemelor generale de
cunoatere.
Cercetarea poate fi:
- fundamental, ce urmrete s descopere noi caracteristici ale fenomenelor.
(fizica, chimia, matematica, biologia).
-aplicativ, ce urmrete rezolvarea aspectelor concrete ale practicii.
-de dezvoltare, urmrind perfecionarea rezultatelor obinute.

tiina reprezint o component a culturii prin cantitatea de informaii pe care o


furnizeaz omul i este caracterizat de teorie astefel nct fiecare tiin se
bazeaz pe una sau mai multe teorii care sistematizeaz informaiile dup anumite
reguli:

Metodica, reprezint succesiunea de operaii care aplicate de n ori asupra


n subieci, dau acelai rezultat: tiina,care de asemenea este caracterizat
de metode. Ea folosete n achiziie prelucrarea i interpretarea datelor, o
serie de demersuri de cunoatere, structurate ntr-o anumit ordine care
formeaz metode.
Metodologia este un ansamblu de metode sau o putem numi altfel o tii
despre metode.
Cercetarea este un ansamblu de activiti i rezultatul acestora, desfurate
cu intenie, deliberat sistematic i ordonat, pentru reutilizarea concluziilor n
vederea unui progres n cunoaterea domeniilor.

Caracteristicile cercetrii:
Cercetarea este sistematic, adic un demers tiinific ce trebuie repetat la
un interval de timp satisfctor pentru a putea extrage o lege.
2. Cercetarea trebuie sa fie logic, astfel astfel nct n aplicarea demersului,
ipotezele trebuie stabilite pe baze logice, interpretarea fenomenelor trebuind
fcut n funcie de realitile dintre ele.
3. Cercetarea este empiric , plecat de la cunoaterea prilor fenomenului,
rezultnd cuantificarea fenomenelor.
1.

4. Cercetarea este reductibil, adic din cantitatea de informaii existente, pe


baza cercetrii se pot extrage reguli, adevaruri. Cercetarea poate face
trecerea de la general la particular aplicnd deducia logic.
5. Cercetarea este replicabil datorit faptului c un demers bazndu-se pe
metoda standart poate fi aplicat de mai multe ori cu un rezultat cvasi-identic.
Cercetarea de grani se realizeaz la ntlnirea mai multor tiine, cu posibilitatea
de a folosi cunotine din domenii diferite. Exist tendina apariiei de noi tiine de
grani. O mare parte din cercetrile actuale sunt realizate de echipe
interdisciplinare.
Domenii de cercetare
Domeniul de cercetare nu este altul dect omul n micare care practic exerciiul
fizic ntr-o form sau alta, cu un obiectiv bine stability.
Tipuri de activiti:

Gimnice (de dezvoltare armonioas)


Agonistice(de ntrecere)
Ludice (de joac)
De loisir (lejere)
Compensatorii(fizice si psihice)
Militare(fr plcere)

Nu putem vorbi despre:

tiina sportului- neglijeaz activitile gimnice


Ed. Fizic si sportului- activiti compnsatorii i de loisir
Antropologie motric- se ocup cu studiul evoluiei i variabilitii biologic a
omului.
Activitilor motrice- pt c sunt i cele realizate de roile motrice ale angrenaj
mechanic, i pt c centrul de comand al muchiului omului nu este un
mechanism ,ci este psihicul uman.

De ce este tiina activitilor coporale


Pt c prin corp se nelege simbioza i sinergia dintre corp fizic psihic, pt c omul
n micAre este un om normal(dar cu paramentri specifici lui, pot fi diferii de un om
sedentar,sau unei persoane ce nu practic sport de performan)
tiina activitilor corporale:
TEFS

TAS

TC

TK

Etapele dezvoltrii tiinei activitilor corporale.


Etapa empiric: cunoaterea

Toate disciplinele de studiaz omul n micare: Sociologie, Anatomie, Medicin,


Fiziologie, Lingvistic, Biochimie, Psihilogie,Alte tiine, etc.
Etapa pluridisciplinar: mai multe discipline i completeaz domeniul de
cercetare.
Etapa interdisciplinar
Clasificri ale tiinelor
Aristotel a nceput o metod de cercetare ale pmntului i ale aerului.
Putem vorbi de o clasificare din punct de vedere filozolic sau metodologic:
-

Metode de prelucrare i interpretare;


Metode de investigaie propriu-zise;

Clasificarea n funcie de modul de metode a datelor n metode tiinifice i


netiinifice i clasificrile ar putea continua.
Metode cu grad mare de generalitate:
Metode netiinifice de dobndire a cunotinelor:
Metoda de obstinaie: se ntmpl adesea ca unii cercettori s cread cu
obstinaie n ceva purisimplu pt c au fcut acest lucru ntotdeauna. Aceast
atitudine decurge esenial din dezvoltarea i persistena superstiiilor.
Credina iraional n puterile magice ale unei amulete sau n formulele
malefice ale pisicii negre sunt exemple populare care influieneaz
consecinele aplicaiei acestei metode.
Metoda de autoritate: const n a face apel la un specialist sau la o autoritate
n domeniul respective avanseaz pe un subiect prcis. Aceast st la baza
unui nr mare de religii n care anumite texte sacre sau anumite persoane sunt
recunoscute ca irefutabile.
Pt c nu poate fi pus n chestiune prerea individ care deine autoritatea,
aceste enunuri devin inacceptabile i au valoare de adevar.
O form deghizat a acestei metode care reapare uneori astzi cnd se
ncearc s se trateze o problem prezentnd opinia unui expert ca i cum ar
reprezenta adevrul absolute i definitiv.
Metoda intuitiv: numit i metoda bunului sim popular, metoda intuitiv
este fondat pe certitudinea c cea mai mare parte a adevrurilor provin din
intuiie.
Prin definiie, intuiia este achiziia unei certidudini fr utilizarea
raionamentului sau a inferenei.
Metoda deductiv: o alt metod de obinere a cunotinelor prin linia logic
i raional. Aceast metod este folosit cnd se dorete revenirea la o nou
form de cunoatere raional pornind de la fapte sau principia cunoscute.ea
postuleaz c, cunoaterea astfel obinut este valid sau c concluzia care

decurge din aceast operaie este adevrat este adevrat, n msura n


care procesul de raionament este fr repro. De ex:
-Silogismul Aristotelian: Toi oamenii sunt muritori; Socrate este un
muritor, deci toi oamenii sunt muritori
-Silogismul fals: n sptmna trecut, echipa A a ctigat mpotriva
echipei B, n aceast sptmn echipa B a btut echipa C.
- Exemplul Helstadter: care meniona c pornind de la principia de
aerodinamic care au permis construcia Concordului, s-ar putea demostra c
este imposibil unei viespi sa zboare , aceste principia neaplicndu-se ntradevr la zborul insectei.
Metoda empiric: singura metod de cunoatere a unui fenomen este
cunoaterea nemijlocit. Trebuie s vezi pt a crede.
Dei aceast metod este atrgtoare i recomandat, include multe erori.
Metoda empiric este un element important al metodei tiinifice.
Metode tiinifice: un numr sigur de principii sau postulate de baz astfel c
este nevoie de anumite etape successive ce structureaz ciclul de cercetare.
Metoda tiinific este mult mai exigent dect alte metode non-tiinifice, iar
cunotinele ce le genereaz sunt precise.
Scopul principal a unui demers tiinific este nelegerea total a universului n
care trim.
Cele 4 obiective ale tiinei, dupa Christenen(1977):
-descrierea;
-explicaia;
-previzuirea;
-producia;
Metode de cunoatere:
1. Metoda cu grad mare de generalitate sunt metode specific unei ramuri a tiine,
dar care sunt folosite i de celelalte tiine fr a fi adaptate specificului acestora n
urm.
2.Metode pariale de cunoatere care au fost preluate de alte tiine,dar adaptate la
specificul unei tiine a observaiei, experimental, anchetei.
3. Metode demonstrative care au ca scop fundamentarea celorlalte metode sau
scoaterea n eviden a rezultatelor obinute prin intermendiul celorlalte metode:
metoda statistico mtematic, metoda grafic.
4. Metoda istoric extrage uniformitile din diversiti economice de-a lungul
timpului.
Metode de cunoastere
-Metode cu grad mare de generalitate:

Istorica (documentarea asupra la ce s-a facut pana la acel moment)


Hermeneutica (apartine stiintei literare; reprezinta extragerea sensurilor
posibile dintr-o fraza, vers si gest; o analiza foarte amanuntita a analizei a

lucrului ce-l ai de facutdescifrarea hieroglifelor. In domeniul cercetarii


corporale se are in vedere invatarea limbajului corpului)
Axiomatica (nu necesita demonstrare, e specifica metodei geometrice; )
Matematica (abstracttizarea info in date numerice care mai apoi pot fi
prelucrate in date generale ale matematicii; sa transformi componetele
cantitative in componente abstracte cu care sa se poata opera)
Statistica(toate evenimentele din natura si societate au un grad mare de
probabilitate, calculeaza rata de eroarea care o poate avea un fenomen si
rata lui de probabilitate, foloseste indicatori, coeficienti)
Sistematica(majoritatea fen din nat si societate se comporta ca sisteme,
elementul esential este in relatie cu un alt element, de ex. Sist. Cadrelor
didactice de la FSMSS care intra in relatie cu alte sisteme)
Cibernetica(orice sistem poate fi ierarhizat in functie de importanta
elementelor sau de tipul relatiilor, de ex. Robotul face ce e programat. Orice
actiune e pusa in ordine prioritara, prin succesiunea logica)
Modelarii ()

-Metode particulare de cunoastere:

Observatiei
Experimentala
Anchetei

-Metode demonstrative

Logica
Grafica
Statistico-matematica

Metode euristice de cunoastere:


Metodele euristice i trag numele din grecescul heuriken=a cauta, a gasi.
Sunt cele mai nou aparute in cadrul metodelor de cercetare folosind cunostintele de
specialitate din mai multe domenii, care sa incurajeze lucrul in colective
interdisciplinare, astfel incat ideiile specialistilor din diferite domenii sa fie abordate
sistematic pt gasirea unor noi explicatii pt fenomene sau pt determinarea unor cai
de rezolvare a problemelor.
Societatea avea nevoie de metode noi, revolutioniste de cercetare. Daca folosesti
mereu aceeasi tehnica, metoda, ajungi la acelasi rezultat.
Obstacolele ce stau in calea gandirii creatoare:

Lipsa de cunostinte;

Obiceiuri, rutine. Majoritatea cercetatorilor au tendinta de a rezolva problema


algoritmica, pe baza unor metode pre-existente, aunor reguli astfel incat
experienta anterioara cercetatorul obtine mereu un rezultat bun, exceptional.
Daca vom incerca doar procedeele standart, atunci nu se va ajunge la un
succes.(succesul este 99% transpiratie, si 1% inspiratie)
Atitudinea ceretatorului de a se complace in reguli preexistente.
Munca de cercetare stiintifica este una vocationala si nu de rutina.
Lipsa de metoda, a necunoasterii metodologiei cercetarii, a regulilor care
guverneaza fenomenele, duce la aparitia drumurilor infundate si astfel, desi
creativitatea individului este determinata genetic, ea si izbeste de lipsa de
metoda si duce la imposibilitatea realizarii proiectului.
Lipsa de efort, comoditatea.

Metoda Brainstorming.
Numele vine din englezescul brain= creier si storm= furtuna, bazele
metodologice ale acestei metode au fost puse de Francis Osborm.
Acesta defineste 3 etape ale procesului creator :
a) Determinarea faptelor in care se incearca rezolvarea a doua sarcini: definirea
problemei si pregatirea, conectarea si analiza semnificativa.
b) Gasirea ideii, in care se urmaresc: producerea ideii prin tentatice de gasire a
unor piste posibile; dezvoltarea ideii prin alegerea unora dintre ideile gasite
prin prelucrarea, combinarea si completarea cu alte idei.
c) Gasirea solutiei, avand de asemenea doua sarcini: evaluarea prin verificarea
solutiilor posibile si adaptarea, ce consta din decizia de aplicare a solutiei
adoptate.
Acesta metoda, dupa Obsborne, este guvernata de doua principii:

Amanarea judecatii elaborarea verdictului asupra valabilitatii unei idei nu se


va realiza inainte de a se asigura o lista a tuturo solutiilor posibile;
Cantitatea naste calitatea;

Este necesara stimularea elaborarii cat MAI multor ipoteze, pt a reusi ca din acest
cumul sa se extraga ce mai valoroasa idee.
Metoda Brainstorming a aparut in 1963, cand Obsorne defineste cadrul de aplicare a
acestei metode.
Premisa : mai multi specialisti din domenii diferte pot gasi solutii la o anumita
problema la o anumita sedinta Brainstormig in prezenta unui moderator.

Prima etapa a unei sedinte bainstorming este de a crea un cadru corespunzator


sedintei: un mediu ambiant placut, si o pregatire psihica a subiectilor, pt a fi capabili
de comunicare.
Inainte de sedinta se alaboreaza cateva legi, reguli:

Nu sunt permise criticile, moderatorul incurajand elaborarea unui numar


mare de idei,
Cea mai valoroasa idee , este cea mai neobisnuita
Cu cat nr de idei este mai mare cu atat sansele de a gasi o solutie optima la o
problema este mai mari
Se incurajeaza sustinerea ideilor colegilor si imbunatatirea lor
Dupa prezentarea regulilor, moderatorul prezinta problema ce trebuie
rezolvata si apoi fiecare membru emite o ipoteza, o idee.

Metoda Delphi Helmer


Reprezinta o succesiune de sedinte brainstorming in care se urmareste evitarea
interventiile unor factori psihologici ce ar putea reduce valoarea rezultatelor
obtinute.
Urmareste intocmirea unui program de intrebari individuale, succesive, prin
utilizarea unui chestionar, care se completeaza cu ajutorul celorlalti participanti, in
etape succesive.
Se deosebeste de brainstorming pt ca toti specialistii sunt acelasi domeniu.
O varianta a metodei Delpsi este metoda Sinetica sau ce a asocierii libere sau
Gordon, si pleaca de la premisa ca numai moderatorul cunoaste problema si
conduce sedinta in directia rezolvarii problemei. Dupa definirea problemei, sedinta
se suspenda lasand timp de analiza participantilor si va fi dezbatuta in sedintele
urmatoare. Aceasta metoda precede metoda brainstormig.

Metoda relatiilor impuse, Whiting


Se utilizeaza un grup de tehnicieni ,pt stimularea unei idei originale, create pe baza
unor relatii impuse intre doua sau mai multe obiecte, idei, considerate de obicei
disperate si care reprezinta puncte de plecare in procesul de creatie a ideiilor.

Prima forma de aplicare a metodei este aceea a realizarii unui catalog din
teme sau idei care trebuie rezolvate. Dupa aceasta etapa, se realizeaza
conexiuni intre idei, care nu au nici o legatura intre ele si se incearca gasirea
legaturilor.
A doua forma de aplicare a medodei este listarea. Se intocmeste o lista de
idei referitoare la un anumit subiect si se compara fiecare element din lista,

examinand combinatiile posibile pt crearea unui produs care sa satisfaca


nevoile societatii.
A treia faza este concentrarea pe obiect . Se alege un termen fix, se
concentrreaza atentia asupra unuia apropiat din a carui alaturare apare o
relatie neasteptata.

Teoria grafurilor
Drumul critic este drumul optim intre doua etape succesive ale rezolvarii unei
probleme.
Obstcole in calea gandirii creatoare.
Principala problema a utilizarii metodelor euristice este aceea de inlaturare
ablocajelor mentale, deziderat ce in timp s-a transformat in metoda interogativa, ce
urmareste gasirea unor noi directii de cercetare , in cazul in care domeniul cercetarii
nu a produs solutii convenabile.
Stimularea ideii se realizeaza prin constituirea unei liste de verificare, in care sunt
puse intrebarile, la care mai multe persoane sunt rugate sa raspunde.
Lista a fost elaborata de Osborne si propune pe langa intrebari firesti: Cum? Unde?
De ce? Si intrebari de genul: Chiar daca? Ce ar fi daca?, pentru a propune o lista de
posibile transformari ale procesului:

Ce alte activitati ar mai avea?


Ce adaptari se pot face obiectului?
Ce modificari pot sa-i aduc?
Marirea sau micsorarea, adaugarea sau eliminarea unor elemente?
Gasirea unor inlocuitori?
Cum poate fi re-aranjat subiectul, fenomenul?
Ce s-ar intampla daca am inversa lucrurile?
Combinarea fenomenelor intre ele.

Metode particulare de cunoastere


Metode descriptive
Trasatura esentiala ce caracterizeaza abordarea descriptiva a fenomeelor este
capacitatea de a furniza o imagine precisa a unui fenomen sau a unei situatii
particulare.
Nu se incearca dezvaluirea relatiilor cauza-efect, ceea de va fi caracteritic
metodei experimentale, ci se incearca mai degraba identificarea componentelor

unei situatii date si cateodata descrierea relatiei care exista intre aceste
componente.
Observatia sistematica- cea mai importanta
Metoda observatiei sistematice permite studierea comportamentelui atunci cand
aceasta se produce fie spontan, fie intr-un cadru natural fie in laborator.
Cercetatorul se multumeste doar sa inregistreze comportamentul asa cum acesta se
manifesta fara a incerca sa-l influienteze.
Cand este folosit pe teren, metoda de obervatie are avantajul de a furniza o
reprezentare fidela a unei realitati cotidiene si de a elimina artificialitatea situatiei
de laborator.
In general, obervatia sistematica se realizreaza in cadrul natural, denumita uneori si
observatie naturalista. (era inclusa in metodele particulare de cercetare. Obs din
cadrul biologiei are niste caracteristici, iar cea din cadrul astronomiei alta si este
diferita in fiecare domeniu, la biologie avem o observatie directa, iar in astronomie
una a transcriptiei.).
In alegera conditiilor de observatie se pune de multe ori problema: cercetatorul fiin
in dilemma: cum ar fi sa vina muntele la Mohamed sau Mohamed sa vina la munte.
Observatia sistematica constituie metoda de baza la care toate stiintele fac apel,
in primele faze ale dexvoltarii lor.
Observatia prezinta dezavantajul de a nu permite decat foarte greu stabilirea de
legaturi de cauzalitate intre evenimente intre evenimente.
De exemplu, se poate ca prin observatia naturalista, sa se stabileasca
calendarul migrarii pasarilor,
De fapt, la inceputul migrarii, se produs diferite schimbri in mediul ambiant.
Observatia sistemica descrie ft bine fenomenul dar nu poate face predictive a ce se
va produce in viitor, dar nu garanteaza posibilitatea degajarii factorilor de
cauzalitate.
Observatia sistemativa este utilizata de obicei la inceputul studiului unui fenomen,
cand este vorba de formularea ipotezelor care vor fi verificate prin alte motode
precise, ca metoda experimental.
Totodata obs este utilizata atunci cand scopul cercetatorului nu este acela de a
stabili relatii cauza-efect intre evenimente, ci pur si simplu de a descrie cu cea mai
mare precizie posibila un comportament dat.
Caracteristici ale observatiei in domeniul activitatilor corporale.

Obs reprezinta cea mai facila metoda de cunoastere, realizata prin intermediul
organelor de simt.
De obicei cel mai solicitat simt este vazul dar exista cazuri in care se pot folosi si
celelalte simturi.
Claude Bernard cel care a pus bazele metodologiei experimetale, spunea ca: obs
este e comtemplare intentionata a realitatii obiective.
Din aceasta definite reies doua aspect importante:

Prin obs se cunosste realitatea obiectiva.


Se pot intelege fenomenele din societate si natura, cu conditia caracterului
de intentionalitate.

Exista ma multe tipuri de obs, toate caracterizate prin caracterul de intentionalitate.


Obs intamplatoare ae caracteristica principal a aceea ca poate releva unele aspecte
noi ale fenomenului.
Caracteristica stiintifica data obs sistematice rezida in aceea ca pt ralizarea unei obs
eficiente este nevoie de respectarea unor cerinte metodologice care sunt definite ca
si conditii ale observatorului.
Conditiile obs.:

Aparatele folosite sa fie mereu aceleasi.


Se refera la conditiile de mediu in care se desfasoara activitatea sa fie mereu
aceleasi.
Se refera la starea fizica si psihica si fizica a subiectilor care trebuie sa fie
cvasi-identica.
Se refera la faptul ca obs sa se faca mereu la acelasi observatory. Aici trebuie
sa se tina seama si starea psihica a observatorului, care trebuie sa fie
aceeeasi.
Se refera la ora la care se realizeaza observatia, care trebuie sa fie aceeasi.
Se refera la conditiile material care trebuie sa fie identice.
Se refera la faptul ca operatorul trebuie sa aiba posibilitatea de a inregistra
correct si fidel datele observate.