Sunteți pe pagina 1din 4

v.

10
1. determinarea pretului in conditii de concurenta perfecta si
monopol; (13/14/15)
13. Particularitile formrii preurilor n condiiile concurenei perfecte.
Conc. perfecta situatia cind toti producatorii sunt in masura sa-si vinda prod. la P. pietii si
toti cumparatorii pot sa cumpere, de asemenea, la P. pietii cit doresc. Caracteristici: nr. mare
de vinz. si cump.; omogenitatea ofertei; transparenta pietii; mobolitatea intrarilor si iesirilor.
Form. P. pe piata cu conc. perfecta se realizeaza la intersectia cererii cu oferta. Cele m.
importante trasaturi ale P. pe aceasta piata sunt: o marime fixata de echilibrul cererii cu
oferta; o marime data ce nu se modifica odata cu schimbarea cant. prod. oferite de fiece
vinzator in parte; o marime acceptata atit de vinz., cit si de cump. Pe piata cu conc. perfecta,
intrepr. decide cant. produsa si oferita in cond. prof. maxim. Q(Pf max.)=>Mc=Mr. Pe per.
scurta de timp, vol. ofertei nu poate varia decit intre zero si o limita superioara impusa de
capacitatile de productie ale intreprinderii. Pe term. lung oferta poate fi extinsa prin
modernizarea utilajelor, darea in exploatare a unor noi unitati s.a. Odata cu cresterea ofertei
globale are loc reducerea treptata a Pe pina la niv. costului unitar; prof. va fi nul, aceste
unitati numindu-se intrepr. marginale.
14. Particularitile formrii preurilor n condiiile monopolului absolut.
Caracteristici: bun. este produs de o singura intrepr.; bun. nu poate fi substituit; bariere de
intrare in ramura; P. este impus si controlat. Stabilirea P. se face prin discriminare, adica
prod. identice se vind la P. diferite, pe piete diferite, pt diferiti consumatori. Pt ca
discriminarea sa fie reusita, tre de luat in considerare urm.: 1) Piata sa fie segmentata in
corespundere cu capac. de cump., intensitatea cererii, locul si timpul consumului, virsta,
traditii. 2) P. diferentiate nu tre sa rezulte din costuri diferentiate. 3) Sa fie exclusa
posibilitatea pt cei care au cumparat cu un P. m. mic sa revinda cu un P. m. mare.
Discriminari: 1) De gr. I P. este ajustat exact la cit este dispus clientul sa plateasca; 2) De
gr. II se stab. P. diferite pt diferite cant. de marfuri; 3) De gr. III P. diferite in localitati
diferite, fiind unicul tip de discriminare care admite P. diferite in ftie de costuri diferite.
15. Particularitile formrii preurilor n cadrul concurenei monopoliste.
Conc. monopolista se manifesta prin imbinarea unor elemente specifice conc. perfecte si
monopolului, deosebirea principala dintre ele consta in diversificarea sortimentala a prod. si
alocarea unor fonduri importante in scopuri publicitare. Dac un productor a reuit s atrag
cump. prin anumite particulariti individuale ale mrf. sale, el dobndete temporar o
poziie de monopol asupra acestei mrfi. Pe term. scurt firma va alege vol. produciei sale n
condiia egalitii MC=MR, iar P. l va stabili n conformitate cu evoluia curbei cererii. Prof.
firmei va fi acelai ca i prof. firmei monopoliste. Pe term. lung, echilibrul firmei
monopoliste concureniale are 2 caracteristici: 1) P. prod., ca i n condiiile de monopol, este
mai mare ca MC, ns datorit nclinaiei negative a curbei cererii, MR este mai mic ca P.;
Intrarea liber pe pia i, respectiv, nr. mare de ntrepr. determin egalarea P. cu ATC exact
ca n cond. conc. perfecte, fapt ce va genera ob. unui profit nul.

V9
1) determinarea pretului in conditiile de concurenta monopolista si
oligopoly(15/16)
15. Particularitile formrii preurilor n cadrul concurenei monopoliste.
Conc. monopolista se manifesta prin imbinarea unor elemente specifice conc. perfecte si
monopolului, deosebirea principala dintre ele consta in diversificarea sortimentala a prod. si
alocarea unor fonduri importante in scopuri publicitare. Dac un productor a reuit s atrag
cump. prin anumite particulariti individuale ale mrf. sale, el dobndete temporar o
poziie de monopol asupra acestei mrfi. Pe term. scurt firma va alege vol. produciei sale n
condiia egalitii MC=MR, iar P. l va stabili n conformitate cu evoluia curbei cererii. Prof.
firmei va fi acelai ca i prof. firmei monopoliste. Pe term. lung, echilibrul firmei
monopoliste concureniale are 2 caracteristici: 1) P. prod., ca i n condiiile de monopol, este
mai mare ca MC, ns datorit nclinaiei negative a curbei cererii, MR este mai mic ca P.;
Intrarea liber pe pia i, respectiv, nr. mare de ntrepr. determin egalarea P. cu ATC exact
ca n cond. conc. perfecte, fapt ce va genera ob. unui profit nul.
16. Particularitile formrii preurilor n condiiile oligopolului i duopolului.
Caracteristici: interdependenta; incertitudinea; nr. redus de producatori; bariere de intrare in
ramura. Maximizarea prof. cumulat se bazeaz pe 2 ipoteze: 1) n cond. oligopolului
omogen, tendina de maximizare a prof. este mai puternic atunci cnd nr. productorilor
este mai restrns, fiind evident interdependena deciziilor cu privire la P. Strategia se
bazeaz pe creterea productivitii muncii, pe costurile unitare ct mai reduse. n acest caz
sunt posibile 2 atitudini ale ntrepr. care condiioneaz comportamentul P.: atitudine de pace
(carteluri de pret) si atitudine de rzboi (razboiul preturilor).
2) n cond. oligopolului neomogen prod. concureaz nu prin P., ci prin anumite performane,
parametri tehnici, constructivi i funcionali. Strategia presupune nnoirea continu,
modernizarea prod. i nlocuirea celor vechi, antrennd i costuri mai mari la nceputul
lansrii.

2) analiza corelatiei parametrilor cost volum profit(18)

2. preturi legate, neschimbate si preferentiale; (10)

18. Fundamentarea preurilor n funcie de parametrii cost/volum/profit.


Intrepr. decide ce cantitate urmeaza a fi produsa si oferita pe piata si in acest context este
binevenita analiza corelatiei dintre param. cost/volum/profit, care presupune stabilirea
gradului de influenta a modif. volumului vinz. asupra modif. costului si a prof. Deciziile care
rezulta in urma analizei acestor parametri se refera la: 1) Stabilirea cant. care daca ar fi
produsa cu un anumit nivel de cost si vinduta la un anumit niv. de P., va asigura egalitate
intre incasari si costuri, prof. fiind nul. QBEP=FC/P-AVC. 2) Stab. cant. care daca ar fi
produsa cu un anumit niv. de cost si vinduta la un anumit niv. de P., va asigura incasarea
marimii asteptate a prof. QPf.ast.=FC+Pf.ast./P-AVC. 3) Determin. indicat. sigurantei (cu
cit?) care reflecta depasirea vol. efectiv al productiei asupra celui din pragul de rentab.
IS=Qef.-QBEP. 4) Determin. coef. sigurantei (de cite ori?) CS=IS/QBEP.

10. Strategia preurilor legate, neschimbate i prefereniale.


1. Strategia P. legate: la stabilirea acestora se iau n calcul P. de realizare i ch. legate de
exploatare (deservirea tehnic). 2. S. P. neschimbate. n condiiile schimbrii permanente a P.
la resurse i mat. prime, costurile nu pot rmne aceleai pe o perioad lung de timp. Pt a
exclude majorri de pre se recurge la reducerea greutii, mrimii .a. 3. S. P. prefereniale:
Pt bunurile de larg consum, ce se bucur de popularitate, se stabilesc P. mai mici pt a atrage
consumatorii, n sperana c ei se vor interesa i de alte mrf. oferite n cadrul unitii
comerciale.

Var. 1

5. problema cu cei 6 pasi (PP, PR, PA), unde trebuia de aflat


preturile a 2 compani..

3)c
4)a
5) problema cu PP PR PA, ti se da pret final, tre de calculat costul
total

1. Enumerati si caracterizati functiile pretului;(2)


2. Funciile preului.
1) Instrument de masura: Msoar consumurile de munc, mat. prim, materiale, precum i
mrimea profitului, insa P. nu msoar totdeauna la justa val. costul de producie i profitul
ateptat, deoarece acesta nu poate ingloba toti factorii obiectivi si subiectivi ce duc la
formarea P.; Cu ajutorul P. pot fi dimensionati indicatori atit de nivel micro cit si
macroeconomic.
2) Ftia de stimulare: Daca niv. P. corespunde cu capacitatea de cump., gradul de utilitate s.a.
factori analizati de consumatori, P. va stimula ag. ec. sa continuie procesul de prod., iar
consumatorii sa cumpere. 3) Distribuire si redistribuire a ven.: In cadrul acestei ftii are loc
transferul val. factorilor de prod. utilizati. La momentul vinzarii prod. finit, antreprenorul are
posibilitatea de a-si forma ven., care sunt distribuite intre ag. ec., cumparator si stat. La niv.
macroec. P. participa la form. ven. bugetare care apoi sunt distribuite intre stat, institutii
publice s.a. 4) F. de echilibrare a cererii cu oferta. 5) Pirghie a politicii ec.: P. orienteaza act.
antreprenorilor spre utiliz. rationala a resurselor.

2.Metoda costului partial:esenta, avantaje, dezavantaje...;(17)


17. Metodele de determinare a preurilor n baza costului.
Punctul de pornire in stabilirea P. sunt costurile de productie. 1) Met. costului complet:
P=ATC(1+Mp). Avantaje: simpla in utiliz.; toata info. necesara se afla la intrepr.; prin
intermediul P. se asigura recuperarea costului si obt. prof. dorit. Dezavantaje: nu se ia in
considerare cererea si elasticitatea ei; nu cointereseaza producatorul in reducerea costurilor
de productie; marimea costului si a P. se afla in leg. directa cu FC. 2) Met. costului partial:
P=AVC(1+Mc) sau P=AVC+CPU. Avantaj: Marimea costului si a P. se afla in leg. indirecta
cu FC. Astfel, ag. ec. calc. un P. echitabil sau adopta niste decizii specifice cu privire la
acceptarea sau respingerea unei comenzi suplimentare la P. m. mici decit cele de pe piata sau
decit costurile de productie.

3. si 4. test grila...una din intrebari era cu analiza tehnica a valorii;


5. Problema: Se dau trei coeficienti de elasticitate, se da pretul,
cantitatea initiala, care se modifica cu 10%..,si treb de determinat
pretul la fiecare.

Var.3
1.Descrieti teoriile valorii ce descriu semnificatia pretului;(1)
1. Abordarea conceptului de pre n TE.
Pt a intelege raporturile dintre P. si valoare, tre sa explicam acele 3 teorii care pun la baza P.
anumite elemente, si anume: 1) Teoria obiectiva a valorii (Aristotel, Smith, Ricardo, Marx),
unde valoarea este masurata prin cant. de munca consumata in procesul de prod.; Val. marfii
rezulta nu numai din munca vie, dar si din cea materializata; Marimea val. se schimba in ftie
de productivitatea muncii. Aceasta teorie se afla pe pozitia producatorului si recunoaste
oferta drept factor determinant al valorii. 2) T. subiectiva a val. (Menger, Marshall, Jevons).
Se considera ca daca un bun nu e util, val. lui este nula; Val. este detemin. nu doar de
utilitate, dar si de raritate; Val. depinde nu doar de utilitatea totala a bun., dar si de utilitatea
marginala, care descreste pe masura consumului. Aceasta teorie se afla pe pozitia
consumatorului cererea. 3) T. de sinteza a val. (Marshall). Cererea si oferta contribuie la
form. val., respectiv P. pietii rezulta din echilibrul dintre acestea doua.

2: Obiectivele specifice ale politicii de pret; (7)


7. Politica de pre - element al politicii de MK. Obiectivele politicii de pre.
Prin politica de MK firma i definete poziia sa fa de 4 variabile (produs, promovare,
pret, plasament), care form. mixul de MK i care constituie un instrument de promovare a
acestei politici. Ca element distinct al politicii de MK, politica de P. rep.-ta o totalitate de
principii, norme, masuri prin care intrepr. isi defineste obiectivele specifice domeniului de P.
1) Supravietuirea - firma i propune drept obiectiv principal meninerea pe pia. Pt a nu-i
nchide unitile i a scpa de stocuri se recurge la reducerea P. Profitul devine mai puin
important dect supravieiurea i, atta timp ct P. acoper costurile variabile i o parte din
costurile fixe, firma i continu activitatea. Aceast strategie nu poate fi aplicat pe termen
lung. 2) Maximiarea profitului actual - acest obiectiv este urmrit de firmele aflate n cond.
de incertitudine i instabilitate sau n cazul ec. de tranziie. Este posibila pe term. scurt i
presupune alegerea acelui nivel de P. care asigur profitul curent maxim. 3) Max. vol.
vinzarilor se poate atinge atunci cnd marfa este produs n cantiti mari, P. fiind
dimensionat dup cerere. 4) Max. cotei de piata in acest caz piata-tinta este cons. mediu
spre care se orienteaza cu P. la fel medii. Acest lucru se poate realiza daca intrepr. produce
bun. in cant. mari si reuseste sa atinga efectul ec. de scara. 5) Valorificarea avantaj. de piata se stabilete P. n aa fel nct s determine cteva segmente de pia s adopte noul avantaj
al unui produs la P. mari. Cnd vol. vnzrilor scade, P. se reduce la un nivel atrgtor pt un
nou segment de consumatori. 6) Promovarea imaginii prod. - firma care a reuit s ob. o
poziie de lider n calitate, stabilete P. mari pt a acoperi costurile mari legate de eforturile
majorrii calitii i de cercetrile tiinifice efectuate n acest scop.

3)2 intrebari grila cu concurenta monopolista si cea perfecta


si o problema cu corelarea parametrilor

Var.6
1) 17
17. Metodele de determinare a preurilor n baza costului.
Punctul de pornire in stabilirea P. sunt costurile de productie. 1) Met. costului complet:
P=ATC(1+Mp). Avantaje: simpla in utiliz.; toata info. necesara se afla la intrepr.; prin
intermediul P. se asigura recuperarea costului si obt. prof. dorit. Dezavantaje: nu se ia in
considerare cererea si elasticitatea ei; nu cointereseaza producatorul in reducerea costurilor
de productie; marimea costului si a P. se afla in leg. directa cu FC. 2) Met. costului partial:
P=AVC(1+Mc) sau P=AVC+CPU. Avantaj: Marimea costului si a P. se afla in leg. indirecta
cu FC. Astfel, ag. ec. calc. un P. echitabil sau adopta niste decizii specifice cu privire la
acceptarea sau respingerea unei comenzi suplimentare la P. m. mici decit cele de pe piata sau
decit costurile de productie.

2)26
26. Metodele directe de reglementare a preurilor (tarifelor).
Met. reglementrii directe - controlul nemijlocit din partea statului asupra nivelului sau a
unor elemente structurale a preului. P. fixat n mod autoritar de ctre stat poate s apar ca P.
maxim, minim sau subvenionat. La fel, statul controleaz administrativ P. prin blocarea lor,
prin limitarea nivelului rentabilitii sau a adaosului comercial. 1. P. maxim este inferior P.
de echilibru, dar practicarea acestui P. modific vol. cererii i ofertei, stimuleaz consumul i
sporete cantitatea cerut de produs. 2. P. minim se folosete pt a stimula dezv. i creterea
produciei n unele sectoare i este superior P. de echilibru. Stabilirea P. minim deasupra P.
de echilibru determin apariia unui excedent de ofert fa de cerere. Productorii se vor
afla n situaia de a acorda anumite rabaturi cumprtorilor pt a-i spori vol. vnz. n
asemenea situaii se recomand ca statul s adopte msuri prin care s asigure condiii de
desfacere a surplusului de ofert, fie prin achiziii proprii, fie prin acordarea unor faciliti
fiscale, fie prin stimularea exporturilor. 3. Preul subvenionat presupune acoperirea
pierderilor pe care le pot nregistra ntrepr., ca urmare a practicrii a P. mai sczute, stabilite
de stat. Mrimea subveniei este egal cu diferena dintre P. normal i P. garantat de stat.
Subvenia se acord de la buget numai pe baz de doc., cu multe verificri sau analize.
Atitudinea fa de subvenie a ag. ec. este una negativ comparativ cu ven. proprii ob. prin
P. 4. Blocarea P. rep.-t meninerea P. la unele tipuri de prod. pt o anumit per. de timp. 5.
Limitarea niv. rentabilitii pt ag. ec. productori i a adaosului comercial pt ag. ec. ce se
ocup cu desfacerea mrf.

Var.5
Strategia de preturi,(8,9,10)
8. Strategia de pre. Etapele elaborrii strategiei de pre.
Strategia de P. - set de met. utiliz. de ntrepr. n vederea realizrii practice a obiectivelor
stabilite de politica de P. Etape: Culegerea informaiei: evaluarea costurilor legate de
producie i realizare; concretizarea scopurilor financiare n direcia ob. profitului min.,
mediu sau max. pe o anumit per.; determinarea concurenilor poteniali. La fel, se studiaz
posibilitatea practicrii unor preuri prin acord sau la diferenierea P. n fie de reputaia
firmelor, calitatea i sortimentul prod.; Analiza strategic: analiza situaiei financiare a
ntrepr. - elucidarea factorilor de influen asupra profitului net i determin. pragului de
rentabilitate; analiza segmentar a pieei include msuri ndreptate spre segmentarea pieei
pe anumite categorii de consumatori care vor avea reacii diferite asupra P., cu scopul de a
scoate n eviden posibilitatea practicrii P. difereniate; analiza concurenei n condiiile
unei piee concrete scopul creia este prognozarea reaciei posibile a concurenilor asupra P.;
evaluarea influenei statului asupra mecanismului P.; Constituirea strategiei: fundamentarea
strategiei finale lund n eviden toi factorii enumrai.
9. Strategia preurilor mari, medii i mici.
1. Srategia P. mari se folosete n cadrul fundamentrii P. pt prod. exclusiv noi. Firma
stabilete P. iniial nalte, orientate spre anumite segmente ale consumatorilor. La aceast
etap firma se afl pe poziia de monopol, deci poate utiliza politica P. nalte, care au ca
obiectiv principal recuperarea imediat a investiiilor. Atunci cnd vnzrile se reduc, se
reduc i P., firma orientndu-se spre alte segmente de cumprtori. 2. S. P. medii este
caracteristic firmelor care au ca scop ob. prof. pe term. lung. Aceast strategie este
considerat ca fiind cea mai corect fiindc practicarea ei exclude rzboiul preurilor, nu
favorizeaz apariia concurenilor n ramur i genereaz un profit rezonabil. 3. S. P. joase se stabilesc iniial P. mici pentru prod. unice. Firma n acest caz tinde s acapareze piaa
chiar de la nceput, s nregistreze vnzri mari pe seama crora s recupereze capitalul
investit. Atunci cnd produsul este recunoscut de consumatori se recurge la anumite majorri
de pre.
10. Strategia preurilor legate, neschimbate i prefereniale.
1. Strategia P. legate: la stabilirea acestora se iau n calcul P. de realizare i ch. legate de
exploatare (deservirea tehnic). 2. S. P. neschimbate. n condiiile schimbrii permanente a P.
la resurse i mat. prime, costurile nu pot rmne aceleai pe o perioad lung de timp. Pt a
exclude majorri de pre se recurge la reducerea greutii, mrimii .a. 3. S. P. prefereniale:
Pt bunurile de larg consum, ce se bucur de popularitate, se stabilesc P. mai mici pt a atrage
consumatorii, n sperana c ei se vor interesa i de alte mrf. oferite n cadrul unitii
comerciale.

2) tarifele in cadrul sistemului de preturi, (33)


33. Tarifele parte component al sistemului de preuri.
T. categorie specifica a P. care se stabilesc si se aplica in domeniul prestarilor de serv.
efectuate atit pt unit. ec. cit si pt populatie. Prin T. intelegem expresia baneasca a valorii unui
bun in calitate de activitate. Elementele structurale: 1) Costul prestatiei val. mat. ce sunt
supuse prelucrarii si a pieselor ce se monteaza; 2) Prof. unit. prestatoare de serv; 3) TVA.
Grupe de clasificare: 1) T. pt serv. personale, traditionale se fixeaza pt reparatii, executarea
de confectii s.a. 2) T. pt serv. colective transport, telecomun., gospod. comunala. 3) T. pt
serv. de creare/inovare serv. de cercetare, proiectare, MK. 4) T. pt serv. de turism si
aliment. publica; 5) T. pt. serv in agricultura percepute pt lucrarile agricole mecanizate.

, si problema corelare prin interpolare. Simplu :)

V "13"

Var.14

cea mai norocoasa: (la multiple choice B & B) raspunsurile corecte


1) Preturile din Comert(29)

1) fundamentarea preturilor in baza echilibrului


elementelor(modelul 3 "C")(23)

29. Specificul calculrii preurilor n comer.


P. de comercializare sunt P. la care se vind marf. in cadrul un. comerciale specializate sau in
cadrul magazinelor proprii de desfacere. Categorii de P.: 1) P. producatorului. Se calc. de
catre unit. producatoare. P. net al producatorului include costul de productie si marja de
profit; cel brut include P. net + TVA. 2) P. cu ridicata se aplica la comercializarea marf. in
cant. mari. Se calc. de catre unit. comerciale specializate in desfacerea marf. en gross. P. net
cu ridicata include P. net al furnizorului (unit. de productie autohtona sau importatorul) si
adaosul comerc. aferent vinzarilor cu ridicata. P. brut include pe cel net + TVA. 3) P. cu
amanuntul se aplica la comerc. marf. in cant. reduse. Se calc. de catre unit. comerciale
specializate in desfacerea marf. cu bucata. P. net cu amanuntul include P. net al furniz. (unit.
de productie autohtona sau importatorul + unit. de pret cu ridicata) si adaosul comerc.
aferent vinzarilor cu amanuntul. P. brut include pe cel net + TVA.

23. Determinarea preurilor n baza echilibrului dintre cost, cerere i concuren


(modelul 3 C).
Etape: 1) Definirea obiectivelor pe care le urmareste ag. ec. prin fabricarea si vinzarea prod.
sale; 2) Analiza situatiei pe piata care se refera la asa aspecte ca: dimensiunea pietei,
concurenta si fluctuatia P. pe piata; 3) Determin. costurilor fixe si variabile si modif. acestora
in ftie de vol. de productie; 4) Stab. str. si niv. P. cu aplicarea marimii dorite de profit la
costul unitar; 5) Prezentarea ofertei de P., prin care ag. ec. furnizeaza unui potential client
toata info. cu privire la marfa si P.

2) Premizele si Etapele liberalizarii preturilor in RM(24)


24. Liberalizarea preurilor n R. Moldova.
n R. Moldova crearea unui sistem de preuri specific economiei de pia a nceput odat cu
Decretul Preedintelui din 1991 Despre liberalizarea P. i T. i protecia pieei interne i a
inclus 4 etape: I 92-93; II 93-94; III 9497; IV de la 1 ian. 98. n cadrul 1mei etape
erau reglementate P. la producia importat, la prod. monopolurilor nat. (energetic,
telecomun.), la serv. de transport, la producia de prim necesitate pt consumul populaiei.
Au fost instituite plafoane de P. la resurse energetice, metale preioase, zahr, sare,
medicamente. S-a redus lista prod. agricole pt care statul garanta P. minimale, acestea
aplicndu-se doar la grne cu excepia porumbului. Adaosul comercial aplicat de unitile de
desfacere nu depea 20%. Etapa 2 a ntrodus schimbri eseniale n mecanismul form. P. cu
amnuntul care, n afar de P. de livrare i adaos comercial includ deja ch. de transport i
dobnda pentru credite bancare. Cota-plafon de 20% adaos comercial a fost nlocuit cu 3
nivele a cotei. A fost schimbat baza de dimensionare a adaosului comercial: dac la 1ma et.
ea constituia P. cu ridicata a mrfii, la et. a 2a P. de livrare. In scopul proteciei pieei
interne, ca element al P. de import a fost implementat tariful vamal. In str. P. de import, n
afar de taxe vamale i TVA de 20%, a fost implementat accizul. n cadrul etapei 3 au fost
liberalizate P. la pine, lapte, medicamente. Prin adoptarea Legii Cu privire la preul
normativ al pmntului se garanteaz un niv. min. al P. de vnzare pt posesorii de terenuri
agricole. Etapa 4 a nceput cu ntroducerea Codului fiscal, conform cruia a fost schimbat
modul de calcul al ven. Implementarea SNC a ntrodus modificri substaniale n clasificarea
i calculul costurilor, schimbri n termenii de plat a TVA i n modul de calcul al adaosului
comercial. S-a revenit la metoda anterioar prin aplicarea cotei adaosului comercial la preul
cu ridicata fr TVA.
Pn la momentul actual 20% de preuri sunt reglementate n mod direct de stat, celelalte
80% fiind considerate P. libere. Desi a avut loc o liberalizare gradual a P., datorit
caracterului su de noutate pt cetenii obinuii cu P. mici i relativ stabile, s-a considerat c
a avut loc o terapie de oc. Efectele negative s-au manifestat prin rata nalt a inflaiei,
reducerea puterii de cumprare a banilor i a nivelului de trai a populaiei. Liberalizarea P. a
atras dup sine i adoptarea unor msuri de protecie social ca acordarea unor compensaii.

3) problema cu baremul de preturi

2) organele cu drept de decizie in domeniul formarii preturilor(25)


25. Necesitatea reglementrii de stat a preurilor i tarifelor. Organele cu drept de
decizie n domeniul formrii preurilor.
Intervenia statului n reglementarea P. i T. este necesara in cazul lipsei de resurse de materii
prime i energie, oferta dificitar la unele produse importante pt ec. i populaie, protejarea
produciei autohtone de concurena strin, combaterea unor situaii de monopol sau
oligopol, precum i al concurenei neloiale. Cu ct piaa real este mai ndeprtat de conc.
perfect, cu att necesitatea interveniei statului asupra P. este mai mare. Intervenia statului
n domeniul P. poate fi mai intens n perioadele de criz ec., declin ec., sau n timp de
rzboi, i mai uoar n perioadele de stabilitate. Prin amestecul n procesul form. P. se
urmrete asigurarea unei stabiliti ec. i protecii sociale, satisfacerea unui minim de
cerine i interese. Organele: Parlamentul RM; Guvernul; Ministerul Economiei; Ministerul
Finanelor; Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare; Ministerul Sntii; Centrul pt
Combaterea Crimelor Ec. i a Corupiei; Autoritile admin. publice locale; Agenia Na. pt
Protecia Concurenei.

var 11
1)Sistemul de preuri. Tipurile preurilor (3 si 4)
3. Sistemul de preuri.
Totalitatea P. care stau la baza schimbului de bun. si serv. pe piata interna si internationala
precum si totalitatea rel. dintre ele. Deosebim 3 sisteme de P: 1) Sist. de P. administrate se
bazeaza pe stabilirea unitara si coordonata a P. de catre stat. Piata nu are nici o influenta
asupra nivelului si dinamicii P., ca rezultat se creaza dezechilibru in ec. care poate provoca
inflatie si P. ireale. 2) Sist. de P. libere se form. sub influenta factorilor pietei. Dreptul de
decizie cu privire la P. revine producatorilor, P. final urmind sa fie stabilit prin intermediul
negocierii dintre consumatori si producatori. 3) Sist. mixt de P. se form. prin interactiunea
cererii si ofertei, statul intervenind in situatii de dezechilibru in pericol de inflatie.
4. Tipurile preurilor i clasificarea acestora.
1) Dupa modul de formare: libere; negociate ntre ag. ec.; reglementate de ctre organele de
stat.
2) Dupa domeniul de aplicare: 1) P. fundamentale: P. ale comerciantului: en gross; en detail.
P. ale productorului: de achiziie a mat. prime; cu ridicata n cadrul comerului cu ridicata.
P. de transfer stabilite pt un produs intermediar care face obiectul comerului intern n cadrul
unei firme. 2) P. funcionale: P. de ofert (de catalog, de list, de deviz); P. efective (de
contract, de burs, de licitaie); P. de eviden (medii, comparabile); P. de import-export;
Preuri mondiale.
3) Dupa modul n care reacioneaz la variaia anumitor factori: variabile se schimb cu
uurin n funcie de influena factorilor; fixe ii pstreaz acelai niv. un timp mai
ndelungat; semivariabile sunt fixate limitele pna la care, sau de la care ele se pot ridica
ori cobor.
4) Dupa aria geografic i intervalul de timp: unice - valabile pt toat ara i pt tot timpul
anului; difereniate.
5) Dupa modul de luare n considerare a TVA: preuri cu si fr TVA.

2)CORELAREA PREURILOR PRODUSELOR NOI Corelarea


prin compararea parametrilor tehnici
Corelarea preurilor presupune efectuarea comparaiilor pe baza crora s se
stabileasc raporturile corespunztoare ntre produsul nou i produsele similare existente pe
pia, att sub aspectul valorii de ntrebuinare, ct i sub aspectul eficienei economice
obinute i de productor, i de beneficiar. Condiia necesar a reuitei corelrii este alegerea
corect a produselor-etalon.
1) ANALIZA TEHNIC A VALORII
Prin analiza tehnic a valorii se urmrete asigurarea unui raport optim ntre
valoarea de ntrebuinare a produselor i costurile ocazionate de fabricarea i realizarea
acestora reflectate n pre.
Pentru necesitile activitii de fundamentare a preurilor se pot folosi tehnici de
determinare a coeficienilor de importan (ierarhizare) a parametrilor valorii de
ntrebuinare n baza matricei de interaciune a parametrilor. Cu ajutorul matricei se poate
evalua importana fiecrui parametru al valorii de ntrebuinare n totalul funciei produsului,
exprimat ntr-un coeficient de ierarhizare a funciilor sau ponderea fiecrui parametru n
totalul valorii de ntrebuinare.Aplicarea acestei metode presupune 3 etape distincte:

enumerarea parametrilor i descrierea lor n ansamblul valorii de


ntrebuinare;

analiza

combinatorie

parametrilor

ca

importan

interdependen;

evaluarea soluiilor de dimensionare a coeficienilor de ierarhizare.


Rezultatul const ntr-un ir de decizii pozitive sau negative, n

baza crora se determin gradul de importan a fiecrui parametru


constructiv pentru utilizator. De exemplu, dac un parametru a obinut o
pondere de 35% din total, respectiv pentru acest parametru consumatorul va
achita 35% din preul final al utilajului.
Rezultatele se verific n baza relaiei D = n x ( n 1 ) / 2, unde n este numrul total
de parametri.
3) C
4)C
problema cu importul (ambele parti platitoare de tva)