Riscuri de Afaceri in Romania

CAPITOLUL 5
SI EVALUAREA ACESTUIA
RISCUL DE T
ARA
5.1
Concepte referitoare la riscul de tar

a
In sens larg, riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare

n afacerile internationale, pierderi generate de unele evenimente macroeconomice si / sau politice din tara analizata.
Conceptul de risc de tara este legat de alte doua notiuni: riscul suveran si riscul de transfer. Riscurile legate de datoria externa publica
sau public garantate sunt incluse n cadrul riscului suveran. El exprima probabilitatea ca un stat suveran, la un anumit moment, sa nu
poata sau sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele externe, din cauze aflate sub controlul autoritatilor statale. Riscul suveran depinde de
performantele economice si de schimbarile de tara. Spre deosebire de
mprumuturile acordate guvernelor, creditele acordate institutiilor financiare sau agentilor economici (care sunt garantate de guvern) cunosc si
implica trei niveluri de risc:
a. nivelul microeconomic care priveste gradul de ncredere si valabilitatea comerciala a firmei;
b. nivelul mediu: riscul legat de ramura;
120
Masurarea si analiza statistica a riscului n economie
c. nivelul de tara ce priveste n mod curent riscul de transfer.

Astfel, riscul de transfer exprima posibilitatea ca si n conditia n care
proiectul (finantat din mprumuturi externe) ar genera fluxuri banesti n
moneda locala acoperitoare pentru stingerea obligatiilor, guvernul sa nu
aiba mijloacele valutare pentru a efectua schimbul valutar n vederea
rambursarii datoriei fata de creditorul extern.
Evenimentele care, de regul
a, influenteaz
a riscul de tar
a sunt de natura:
- politica : razboi, ocupatie militara straina, revolte cu substrat ideologic, dezordine care are la origine revendicari teritoriale, conflicte
de interese legate de polarizarea politica regionala;
- sociala : razboi civil, revolte si dezordini provocate de diferente
etnice, sindicalism militant, divizari religioase, contradictii ntre
anumite clase sociale;
- economica : diminuarea cresterii produsului intern brut timp ndelungat, cresterea ratei inflatiei, deprecierea considerabila a monedei
nati-onale, scaderea accentuata a ncasarilor din export, cresteri
bruste ale importurilor de produse alimentare din export, cresteri
bruste ale importurilor de produse alimentare si petrol, criza economica actuala, modificari majore ale politicii economice (exemplu:
reducerea barierelor comerciale sau modificarea pretului energiei)
etc.
Nu trebuie neglijate evenimentele care se afla partial sub influenta
guvernului (exemplu: falimentele bancare cauzate de conducerea gresita
a economiei de catre guvern, catastrofele naturale care se manifesta cu
Riscul de tara si evaluarea acestuia
121
o anumita periodicitate chiar daca guvernul ia masuri pentru limitarea

daunelor).
In abordarea riscului de tara se au n vedere cel putin urmatoarele
considerente:
- natura riscului (ce anume este supus riscului: mprumut sau investitie directa);
- termenul de expunere la risc (termen scurt, mediu, lung);
- tipul debitorului (agent economic cu capital majoritar de stat sau
privat);
- evenimentele care port genera risc (politice, sociale, economice);
- probabilitatea de realizare a evenimentelor mentionate;
- evaluarea si prognozarea riscului;
- cai de evitare si diminuare a riscului.
Firesc, se pune ntrebarea care este scopul (utilitatea) evaluarii si
analizei riscului de tara. Se considera ca n practica evaluarea si analiza
riscului de tara este deosebit de utila n fundamentarea deciziilor pe care
le iau n sfera investitionala corporatiile transnationale sau alti generatori
de investitii straine.
Natura evenimentelor economice, sociale si politice pune n evidenta
existenta riscului economic, riscului social si riscului politic n calitate de
componente ale riscului de tara.
- Riscul politic reprezinta probabilitatea ca un stat suveran sa nu si
onoreze angajamentele ce decurg din mprumuturile internationale
din motive politice. Acestea mbraca forme variate, cum ar fi:
razboaie, ocupatii militare straine, lovituri de stat, etc.
- Riscul social reprezinta expunerea la pierderi n tranzactiile internationale cauzate de evenimente sociale (revolte, divizari religioase,
sindicalism militant etc.)
122

- Riscul economic reprezinta expunerea la pierderi n tranzactiile
internationale cauzate de evenimente economice (exemplu: reducerea ncasarilor din export, cresterea brusca a importurilor, restrictii
de ordin valutar etc.)
International Country Risk Guide grupeaza componentele riscului de

tara n trei categorii: politic, economic si financiar. Pe baza acestor
categorii de risc se determina rating-ul riscului compozit (agregat) pentru
tara n discutie.
La stabilirea si analiza rating-ului fiecarei categorii de risc se au n
vedere componente specifice.
Pentru evaluarea riscului politic se au n vedere:
- stabilitatea guvernamentala;
- conditiile socio economice;
- profilul investitional;
- conflictele interne;
- conflictele externe;
- coruptia;
- politicile militare;
- religia si politica;
- legea si ordinea;
- tensiunile etnice;
- responsabilitatea democratica;
- calitatea birocratiei.
Componentele riscului financiar sunt:
- rata datoriei externe n produsul intern brut;
- serviciul datoriei externe;
- contul curent (soldul) ca procentaj din exportul de bunuri si
servicii;
123
- lichiditatea neta ca si acoperirea pe luni a importului;

- stabilitatea ratei de schimb.
La stabilirea riscului economic se au n vedere urmatoarele componente:
- produsul intern brut pe locuitor;
- cresterea reala a produsului intern brut;
- rata anuala a inflatiei;
- excedentul / deficitul bugetar ca procentaj din produsul intern
brut;
- contul curent (soldul) ca procentaj din produsul intern brut.
Toate aceste componente dau posibilitatea evaluarii si efectuarii unei
analize riguroase a riscului de tara pe baza unei metodologii flexibile
tinandu-se totodata seama de specificul fiecarei tari.
5.2
Importanta analizei riscului de tar

a
Pierderile nregistrate ca urmare a materializarii riscului de tara sunt

percepute ca diferenta ntre veniturile preconizate a fi realizate si veniturile efectiv realizate n urma derularii afacerilor supuse riscului de tara.
Aceste pierderi pot fi:
Pierderi de oportunitati: generate de blocarea profiturilor realizate
din plasamente;
Costuri suplimentare: ocazionate de adoptarea unor strategii de
diminuare sau de evitare a efectelor negative generate de materializarea riscurilor;
Pierderi totale reale: reprezentate de volumul capitalului investit
ce nu mai poate fi recuperat din tara gazda.
Analiza riscului de tara presupune o evaluare a premiselor care stau
la baza modificarilor din mediul intern sau extern. Fara o cunoastere de-
124
plina a situatiei economice si politice din tara gazda nu se poate anticipa

care va fi reactia economiei acestei tari la schimbarile bruste intervenite
la nivel mondial.
Nivelul de risc al tarii este amplificat de dependenta de importuri
de materii prime, dependenta energetica majora de alte state (importuri
masive de petrol, gaze naturale sau carbuni), dependenta de ajutoare din
strainatate, dependenta de veniturile celor care lucreaza n strainatate, de
existenta unor tensiuni regionale latente sau de dependenta de exportul
unui numar limitat de marfuri (exemplul fostelor colonii specializate n
monoproductia unor bunuri indigene). Analiza riscului de tara trebuie sa
aiba n vedere vulnerabilitati care amplifica efectul evolutiei nefavorabile
a conjuncturii mondiale asupra economiei tarii gazda.
Cunoasterea si ntelegerea riscului de tara este importanta si sub un
alt aspect: riscul de tara este un concept multidimensional care nu poate
fi exprimat ntotdeauna printr-o cifra. Riscul de tara reprezinta o notiune
agregata care ofera o imagine sintetica asupra gradului de risc la care
este expusa o afacere; nivelul riscului nu este acelasi pentru fiecare din
componentele sale, caci riscul de tara poate, n mod agregat, sa se situeze
la un nivel acceptabil, dar una sau mai multe componente ale sale putand
avea un nivel extrem de ridicat.
5.3
Variante de riscuri de tar

a
Exista opinia1 conform careia riscul de tara este un risc de mediu, de

fapt o componenta a riscului de mediu, fiind un macro-risc. Deosebirea
fata de micro-riscuri (comercial, de proiect, de firma, de investitii etc.)
se afla n aria de includere, modul de gestionare.
Riscul de tara nu trebuie confundat si identificat cu riscul politic
1
C. P
aun, L. P
aun: Riscul de tar
a, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, p. 42
125
care este doar o componenta a acestuia. Riscul de tara este considerat

ca un risc sistematic, economia nationala fiind parte componenta a
economiei internationale.
Riscul suveran este un macro-risc care afecteaza n special creditele externe acordate unui stat, caci riscurile de tara afecteaza nu doar
conditiile de acordare a unui credit, deoarece afecteaza capacitatea unei
tari de a o gestiona corect serviciul datoriei externe.
Cu cat gradul de risc de tara este mai mare, cu atat mai mic este
gradul de implicare pe piata a firmelor straine.
Intre riscul de tara si gradul de internationalizare a firmelor exista o
relatie de inversa proportionalitate.
Pentru firmele straine interesul n stabilirea marimii riscului de tara
nu se limiteaza la decizia finala binara: ,,investesc / nu investesc, ci
n mod nuantat, pe baza evaluarilor, firmele si stabilesc reactia fata de
evolutia mediului de afaceri dintr-o tara, evalueaza permanent nivelul de
acceptabilitate al riscului.
Investitorii sunt nevoiti sa-si asume riscuri, iar succesul afacerilor presupune operarea n conditii de risc iar n multe cazuri decizia este nsotita
de o ncarcatura emotionala semnificativa. Relatia dintre risc si profit
se poate ilustra2 ca n Figura 5.1. prin care se diferentiaza managerii n
doua clase: cautatori de risc si cei care evit
a riscul, caci la valori ale profitului egale (P1 =P2 ) cautatorii de risc vor efectua plasamentul n zona
cea mai riscanta.
5.4
Globalizarea si riscul de tar

a
Globalizarea, un termen cu acceptiuni diferite si controversate, reprezinta

n mediul economic o internationalizare a afacerilor, tendinta ,,naturala
2
Eitman Lawrence: Fundamentals of investments, Ed. Harper & Row, 1988
126

Profit a teptat
P2, P1
ocolitor
c ut tor
R1
R2
Risc de ar
Figura 5.1
a firmelor de a cauta atat diversificarea activitatilor ca profil, cat si extinderea geografica a afacerilor. Evident, orice firma aflata n expansiune
geografica este interesata sa reduca riscurile de operare n teritorii straine
si sa valorifice la maxim oportunitatile de operare pe diferite piete n
vederea majorarii excedentelor de exploatare. Prin internationalizarea
activitatii, firmele pot produce cu cheltuieli mai reduse (costuri de manopera, de transport, taxe vamale, etc.) prin delocalizarea productiei
(sau a diferitelor activitati de productie). Procesul de internationalizare
este reciproc avantajos, atat pentru tara de localizare, cat si pentru investitori.
Procesul este mai evident n tarile n curs de dezvoltare unde procesul
economisirii este relativ redus si sunt necesare afluxuri de capital.
Globalizarea activitatilor economice induce dificultati suplimentare
n optiunea firmelor pentru diferitele variante strategice de expansiune.
Selectarea variantelor de penetrare pe piete externe se face judecand
avantajele si costurile diferitelor alternative, astfel ncat agentii sa poata
127
fi grupati n:
- ,,cautatori de active strategice, procedeu aplicat de firme puternice, cu atitudine de piata agresiva, aflate n expansiune;
- ,,cautatori de factori de productie, n sensul ca firmele se internationalizeaza cu scopul identificarii de resurse naturale, umane, la
costuri reduse fata de tara de origine;
- ,,cautatori de profit, categorie ce include firmele care se internationalizeaza cu scopul localizarii n zonele geografice gazda ce pot
produce o masa mai mare a profitului, prin diminuarea riscurilor
potentiale.
Marile firmele participante la procesul globalizarii si extind treptat
activitatea de la nivelul pietei interne, catre cea externa, n mod treptat,
nu doar ca o activitate ce diminueaza stocurile, ci si ca una care n mod
sistematic promoveaza extensia activitatii.
5.5
Factori care influenteaz

a riscul de tar
a
Multitudinea de factori care influenteaza nivelul riscului de tara se pot

grupa n urmatoarele clase: factori de natura macroeconomica, factori de
natura politica (interni si externi).
5.5.1
Clasificarea factorilor care influenteaz

a riscul de tar
a
Riscul de tara de afla sub incidenta mai multor elemente: economice,

sociale si politice, factorii care influenteaza nivelul riscului de tara putand
fi grupati n mai multe clase astfel:
dupa natura lor:
- factori economici;
- factori noneconomici
dupa posibilitatile de previzionare:
- factori previzibili
128
- factori imprevizibili
dupa intensitatea actiunii exercitate:
- factori dominanti
- factori secundari
dupa modul de actiune:
- factori sistematici
- factori aleatori
dupa durata de exercitare a influentei:
- factori de durata
- factori conjuncturali.
Pe scurt, o trecere n revista a principalilor factori ce conditioneaza
riscul de tara.
Factorii de natur
a economic
a se pot grupa la randul lor n: factori ai performantei economice nationale, factori sectoriali, dimensiunea
pietei interne, situatia financiara interna.
Factorii noneconomici includ forta de munca, ocuparea, somajul,
veniturile populatiei si structura consumului, cultura n general si cultura
organizationala, mediul politic, cadrul legal, administratia. Acestia sunt
factori interni, la care se pot adauga si cei externi, precum: alinierea
la tratatele si conventiile internationale, conflicte regionale sau zonale,
atitudinea fata de investitorii straini.
Grupa factorilor noneconomici este cel mai dificil de evaluat ca o
componenta a riscului de tara.
Evenimentele politice pot stanjeni activitatea investitorilor, uneori n
masura mai mare decat factorii economici. Dintre cele mai importante
evenimente politice se pot aminti: razboaiele, actiunile teroriste, luptele
separatiste, invazia unor trupe straine, revendicarile teritoriale, lupte cu
caracter religios etc.
129
Declansarea unor astfel de actiuni greu de gestionat de catre autoritati

se induc efecte negative si implicit n dimensionarea riscului de tara. De
exemplu conflictele din Orientul Apropiat sau fosta Iugoslavie pentru
tarile din Balcani au deteriorat valoarea riscului de tara.
Corporatiile straine ncearca sa-si diminueze vulnerabilitatea n fata
factorilor de risc macroeconomic prin diferite procedee.
Tot n cadrul factorilor de risc macroeconomic se includ si cei de
natura sociala, printre care mai importanti sunt: razboaie civile, dispute
interetnice, conflicte sociale cauzate de inegalitati majore n distribuirea
veniturilor, greve generalizate ce pot paraliza functionarea mecanismului
economic, revolte sociale mpotriva regimului politic etc.
In estimarea riscului de tara este necesara evaluarea impactului evenimentelor sociale care pot deteriora climatul de afaceri.
5.5.2
Factori de risc de natur

a macroeconomic
a
Principalii factori sunt:

Politica macroeconomic
a implica masurile si reperele pe care le
stabileste statul si guvernul pentru mersul economiei. Impactul
masurilor macroeconomice difera n functie de tipul de tara. De
pilda, n tarile n curs de dezvoltare masurile macroeconomice au
un impact mult mai rapid si mai puternic decat n tarile dezvoltate
(de exemplu, modificarile cursului de schimb sau ale politicii monetare conduc la schimbarea mult mai rapida a preturilor ntr-un
mediu inflationist comparativ cu unul neinflationist sau cu un nivel
al inflatiei mai scazut; o modificare a cursului de schimb ndreptata
pentru combaterea inflatiei poate conduce rapid la cresterea importurilor si scaderea exporturilor si implicit la nrautatirea soldului
balantei comerciale si de plati externe).
130
Strategia comerciala vizeaza masurile referitoare la administrarea

situatiei comerciale n relatiile economice internationale pentru substituirea importurilor si promovarea exporturilor. Substituirea importurilor presupune politici vamale tarifare si netarifare asupra
produselor de import care se considera ca se pot realiza si pe
piata interna. Politicile de promovare a exporturilor accentueaza
cresterea exporturilor care de obicei se realizeaza prin mentinerea
unui curs de schimb competitiv si / sau prin acordarea de subventii
pentru export.
Rolul si implicarea statului n economie. Remodelat sau chiar de-a
dreptul nou, statul ramane ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicul
de functii si de puteri diferite, chiar daca mijloacele s-au modificat
si se modifica nencetat.
O caracteristica esentiala a economiei de piata ca sistem real mixt este
statul, agent economic care ncearca sa reglementeze n mod democratic mecanismele economice de functionare generala, sa codifice componentele tuturor unitatilor social economice dintr-o tara, indiferent de
tipul si structura de proprietate.
In general, economia este o activitate dominata de interesele participantilor care pentru a nu se ajunge la permanente tensiuni si la haos,
nu pot fi lasate sa se manifeste ntamplator. Din totdeauna s-au cautat
solutii de compromis ntre diferitele interese, acestea fiind monitorizate
de statul agent economic. Astfel, statul democratic se implica n mecanismele si structurile economiei de piata atat n mod direct (ca proprietar
de factori de productie, ca achizitor principal al unor bunuri pe pietele
particulare, ca ntreprinzator public etc.), cat si n mod indirect, ca prestator de servicii sociale.
131
Se pot identifica mai multe tipuri de implicare a statului n economie,

cum ar fi:
- Sistemul de legi, impozite, reglementari financiare si stabilirea unitatii monetare;
- Dezvoltarea totala sau partiala a infrastructurii de baza, cum ar fi
soselele, caile ferate, porturile, aeroporturile, educatia si ocrotirea sanatatii;
- Proiecte de anvergura pentru dezvoltarea si n infrastructura, ca
mine, diguri, irigatii, planuri de sprijinire a agriculturii, mari proiecte
industriale;
- Planificare, exercitare de control asupra licentelor de import, noilor
investitii n general sau obiectivelor productiei, etc;
- Banci cu capital de stat, deseori cu scopul de a directiona creditele
spre anumite sectoare;
- Ca agenti economici sub forma de regii cu capital de stat n industrie, agricultura si servicii (energetice, de transport-telecomunicatii, de
securitate si ordine sociala).
In evaluarea riscului de tara, se are n vedere n ce masura implicarea statului n economie este pozitiva sau a mers prea departe si devine ineficienta. Situatia este diferita de la tara la tara. Fiecare tara
are particularitatile ei (istorie, schimbari rapide etc.) dar semnalele ca
un guvern promoveaza masuri pentru reducerea controlului birocratic,
limitarea coruptiei si mbunatatirea eficientei, ameliorarea mediului de
afaceri, prezinta interes deosebit n evaluarea riscului de tara.
Modul de formare a preturilor. Se au n vedere cele mai importante
preturi n economie, cum sunt: cursul de schimb, rata dobanzii,
pretul de consum (cu deosebire al produselor alimentare), pretul
inputurilor industriale, n special pretul energiei, care de cele mai
132
multe ori sunt controlate de guvern. Din punct de vedere analizei riscului de tara si a impactului pe care acestea l au asupra investitiilor straine se urmareste modul de actiune al guvernelor prin controlul asupra acestor preturi, rationalizari si subventii
facute n scopuri precise. Ca urmare nu pot sa scape analizei diferitele relatii:
- modificarea cursului de schimb si relatia cu activitatea de
comert exterior;
- subventionarea produselor ago alimentare si relatia cu exportul acestora si protectia sociala;
- relatia dintre subventii, deficitul bugetar si inflatie;
- relatia dintre rata dobanzii si investitii etc.
Prioritati n investitii. Pe cat de important, pe atat de riscanta
este situatia cand nu se face o selectare a investitiilor care sa tina
cont de dimensionarea capacitatilor de resurse si de efecte. Cu
deosebire, tarile n curs de dezvoltare (ca tari gazda) au tendinta
de a realiza proiecte de anvergura care, dupa terminare, folosesc
putina forta de munca si pot depinde n cea mai mare parte de
importuri. Desigur ca n timpul realizarii acestor investitii este
antrenata multa forta de munca cu efecte benefice n sporirea produsului intern brut, nsa se cheltuiesc sume importante n valuta
care contribuie la cresterea datoriei externe. Pe parcursul executiei
unor proiecte de investitii pot sa apara dificultati financiar valutare care determina ncetinirea sau chiar stagnarea temporara si
implicit sporirea costurilor acestora. Eficienta investitiilor straine
directe sta la baza tuturor analizelor privind riscul de tara. Din
punct de vedere al riscului de tara, eficienta investitiilor straine directe are n vedere pe de o parte analiza performantelor economice
133
ale fiecarui proiect iar, pe de alta parte, aprecierea conjuncturii

macroeconomice.
Structura financiara. Plasamentele financiare antreneaza de regula
transferuri mari de fonduri. Pentru a se asigura aceasta mobilizare
de fonduri este necesara si o structura financiara care sa serveasca
dezvoltarii durabile n tara gazda.
Sursele pentru investitii sunt economiile private, economiile guvernamentale si cele straine a caror structura depinde de nivelul de dezvoltare
a fiecarei tari. Este cert ca pentru a realiza un nivel optim al ratei
investitiilor, respectiv 20-30% din produsul intern brut, accentul trebuie
pus pe economiile interne.
La analiza riscului de tara, din punctul de vedere al structurii financiare, se mai are n vedere ca institutiile financiare sa fie puternice, capabile
sa reduca la minim riscul crizelor financiare. De asemenea, sistemul financiar trebuie sa aiba capacitatea de a ncuraja concurenta si eficienta
institutiilor financiare.
5.5.3
Factori de risc de natur

a politic
a
Printre factorii politici care pot influenta marimea riscului de tara se pot
include:
a) Factorii politici interni
Analiza acestor factori are n vedere mecanismele democratice, regimurile politice sau cele de guvernare.
Se definesc uzual ca tipuri de guvernare:
Democratie alternativa. Trasaturile fundamentale ale acestui tip de
guvernare sunt:
- un guvern / executiv sa nu fie n functie mai mult de doua
legislaturi succesive;
134
- alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determinate de constitutie;

- prezenta activa a mai multe partide politice si o opozitie viabila;
- dovada verificarilor si a balantei dintre cele trei elemente ale
guvernarii: executiv, legislativ si justitie;
- existenta unei justitii independente;
- protectia libertatilor persoanei prin prevederi constitutionale
sau alte garantii legale.
Democratie dominanta. Trasaturile fundamentale ale democratiei
dominate sunt:
- un guvern / executiv care sa fie n serviciu mai mult de doua
legislaturi succesive;
- alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determinate de constitutie sau de lege;
- prezenta activa a mai multe partide politice;
- dovada verificarilor si a balantei dintre executiv, legislativ si
justitie;
- dovada unei justitii independente;
- dovada protectiei libertatilor persoanei.
De facto un partid stat. Trasaturile esentiale ale unei astfel de
guvernari sunt:
- un guvern / executiv care sa fie n serviciu mai mult de doua
legislaturi succesive, sau unde sistemul politic / electoral este
intentionat sau distorsionat astfel ncat sa asigure dominatia
unei guvernari particulare;
- administrarea reglementarii alegerilor ca si determinarea de
constitutie sau de lege (statute, regulament);
135
- dovada restrictiilor asupra partidelor politice care nu se afla

la guvernare, stanjenirea liderilor sau sustinatorilor partidelor
politice care nu se afla la guvernare, impedimentele create si
obstacolele provocate numai de partidele politice care nu sunt
la guvernare, frauda electorala, etc.
De iure un partid stat. Identificarea trasaturii unui partid stat de
iure este:
- o cerinta constitutionala este aceea sa existe numai un partid
de guvernamant;
- nevoia existentei catorva recunoasteri legale ale opozitiei politice.
Autarhie. Trasaturile unei guvernari autarhice sunt:
- conducerea unui stat de catre o singura persoana, nelipsita de
existenta catorva privilegii, putere militara serioasa sau drept
mostenit;
ntr-o autarhie, conducerea puternica face pe plac n cateva
procese quasi-democratice. In cele mai multe forme dezvoltate, acestea permit partide politice competente si alegeri regulate, dreptul electoral (de vot), fundamental. Intr-un ansamblu cu puteri legislative restrictive (apropiere de tipurile de
guvernare de iure sau de facto a unui partid de stat). Totusi,
trasatura definitorie este ca seful guvernului, conducerea este
subiect de alegeri n care oponentii politici sunt permisi, si li
se permite sa se manifeste (sa se opuna).
Factorii politici care au n mod diferit impact asupra investitiilor
straine directe si care se au n vedere la analiza riscului politic pot fi
grupati astfel:
Structura grupurilor sociale. Rolul grupurilor sociale, proportiile si
136
forta lor politica difera de la tara la tara. Grupurile sociale care se

pot regasi n fiecare tara n diferite combinatii sunt:
- micii proprietari din mediul rural;
- muncitorii din mediul rural;
- oamenii de afaceri;
- clasa mijlocie din mediul urban;
- clasa muncitoare din mediul urban cu locuri de munca asigurate;
- muncitorii din mediul urban angajati temporar / cei care lucreaza n economia subterana;
- functionarii guvernamentali;
- studentii.
Institutiile, care, n general, sunt:
- institutiile constitutionale (parlamentul, presedentia);
- institutiile si serviciile guvernamentale (birocratia);
- armata;
- biserica;
- sindicatele;
- banca centrala.
Personalitatile marcante care de cele mai multe ori au capacitatea
de a influenta riscul de tara.
Mecanismele de control, cum sunt:
- sprijinul popular;
- coruptia;
- represiunea;
- influenta opozitiei;
- cresterea economica.
Pentru fiecare tara apar probleme specifice care descriu structura po-
137
litica fundamentala si care presupun alternativa posibila pentru aceasta

structura. Printre acestea pot fi:
-
existenta unui lider fara succesor evident;

presiuni n favoarea democratiei;
guverne fara putere;
conflicte ntre valorile moderne si cele traditionale;
stari excesive de coruptie;
frecventa mare a schimbarii guvernelor;
inegalitatea veniturilor, etc.
b) Factori politici externi

In general, tarile nu pot ramane izolate de efectele evenimentelor ce
se petrec n jurul lor sau ale celor cu arie de raspandire n ntreaga lume.
Factorii politici care se au n vedere si prezinta importanta pentru
aprecierea riscului de tara se grupeaza astfel:
Factorii care vizeaza instabilitatea politic
a n zon
a. Declansarea
unui razboi, modificarea frontierelor, loviturile de stat sustinute din
exterior nu afecteaza numai tarile unde acestea au loc, ci efectele
acestora se propaga negativ pe o arie mare n zona, incluzand si
tarile vecine care nu se afla n conflict.
T
arile cu importanta strategic
a (geopolitic
a). Vizeaza tarile care au
o pozitie strategica din punct de vedere militar, resurse minerale
de o importanta deosebita. Aceste tari joaca un rol hotarator n
zona.
Apartenenta la grupari politice. Calitatea de membru al OECD
sau al Uniunii Europene permite accesul la resurse financiare si
asistenta financiara. In alte conditii nu ar putea beneficia de accesul
la aceste resurse.
Instabilitatea economic
a din exterior. Multe tari au legaturi econo-
138

mice, comerciale si de cooperare puternice. Daca n cadrul uneia
dintre aceste tari au loc perturbari economice serioase, dereglari,
crize, etc., cu certitudine efectele acestora se rasfrang si asupra
celorlalte tari independente.
5.6
Principalii indicatori folositi n analiza riscului

de tar
a
Dimensionarea si analiza riscului de tara se bazeaza pe un sistem de

indicatori economici si sociali, ce pot fi structurati astfel:
5.6.1
Indicatorii macroeconomici de rezultate
PIB-ul pe locuitor indica modul n care o economie valorifica factorii de productie. Indicatorul ofera o informa tie asupra nivelului
dezvoltarii economice, a modului n care economia ar suporta un soc
ca de exemplu cresterea brusca si semnificativa a pretului la resursele energetice. Si analiza structurii PIB-ului ofera informatii utile
n analiza riscului de tara. Daca se are n vedere structura dupa
P
modul de producere ( (V AB)i ), de exemplu o pondere ridicata a
valorii adaugate brute n agricultura, genereaza sanse mai ridicate
ca economia sa fie sensibila la schimbarile intervenite n economia
mondiala. Si structura dupa cheltuieli ofera informatii asupra nivelului investitiilor, deci sansele cresterii stabile a economiei. Tot n
acest mod obtinem informatii asupra ponderii sectoarelor public si
privat. Daca sectorul public este limitat doar la servicii esentiale
(sanatate, infrastructura) exista sanse ca economia sa fie atractiva
pentru investitori.
Evolutia reala a PIB-ului. Este o analiza care se efectueaza pe mai
multi ani pentru a putea identifica un trend si a efectua predictii.
139
Prezinta interes si estimarea deplasarilor structurale n PIB (pe ramuri, pe categorii de venituri, pe destinatii de cheltuieli). Cresterile
semnificative, n termeni reali, ofera sanse mari ca economia sa fie
apta de a-si gestiona corect serviciul datoriei externe.
Formarea bruta a capitalului. Nivelul si evolutia sa caracterizeaza
potentialul de crestere viitoare. Relevant este si indicatorul
(F BC)i1 /(P IB)i
deoarece experienta a dovedit ca o crestere a acestui raport precede
aparitia dificultatilor n achitarea datoriei externe.
Deficitul bugetar. Este un indicator de ,,sanatate al economiei. Un
deficit ce depaseste 1-3% implica o crestere a masei monetare, creditului si a inflatiei. In astfel de situatii, tarile se suprandatoreaza
pentru finantarea deficitului.
Inflatia indica gradul de stabilitate a preturilor. Dintre masurile
inflatiei, indicele preturilor bunurilor de consum, indicele preturilor
productiei industriale, indicele deflator al produsului intern brut.
Cel mai exact, dar nu cel mai prompt este indicele deflator al PIB.
Se recomanda utilizarea mai multor indicatori, precum si marimea
evolutiei salariilor reale, nivelul dobanzilor si piata muncii (rigiditatea salariilor3 , presiunea sindicala etc.), fenomene care pot influenta
inflatia.
Structura financiara macroeconomic
a. Indicatorii din aceasta categorie reflecta economiile interne si costul capitalului. Indicatorul
se calculeaza astfel: masa economiilor / PIB.
3
Not
a: reamintim variantele de calcul ale PIB-ului pentru a ntelege structura
acestuia: metoda de productie (metoda valorii adaugate), metoda utilizarii finale
(metoda cheltuielilor), metoda repartitiei (a nsumarii veniturilor)
140
Volumul economiilor = investitii + modificarea stocurilor + exporturile importurile + taxe cheltuieli guvernamentale.
Alti
5.6.2
indicatori macroeconomici:
resursele economice, umane si de capital;
structura populatiei ocupate;
eficenta exploatarii resurselor economice;
marimea si structura economiilor: economii/PNB, rata reala
a dobanzii;
marimea si structura investitiilor: investitii brute/PIB, raportul investitii interne brute/economii interne brute, eficienta
economica a investitiilor noi;
cresterea masei monetare;
indicatori ai calitatii fortei de munca, somajul si dezechilibrele
structurale, mortalitatea infantila, speranta medie de viata;
nivelul veniturilor pe locuitor;
indicatori ai nivelului de trai.
Indicatori ai balantei de pl
ati
Balanta de plati ilustreaza capacitatea unei tari de a obtine valuta necesara acoperirii datoriei externe. Dintre aspectele analizate:
Comertul exterior prin indicatori precum: ritmurile de crestere a
exporturilor si importurilor, elasticitatea cererii n functie de venit
creserii importurilor
, elasticitatea
pentru produsele importate = ritmul
ritmul cresterii PIB
cererii n functie de venit pentru produsele exportate, gradul acoperirii importurilor prin exporturi.
Acesti indicatori caracterizeaza strategia guvernului n a asigura excedente de cont curent care sa permita acoperirea serviciului datoriei
externe.
141
O crestere lenta a importurilor nsotita de o elasticitate redusa a cererii la venit pentru produsele importate, precum si o politica protectionista
exagerata indica o strategie de substituire a importurilor.
Cresterea riscului de tara este mai probabila la tarile care substituie
importurile.
Veniturile externe. Referitor la veniturile externe, intereseaza de
regula volatilitatea acestora, caci n acest fel o economie nationala
poate face fata mai bine socurilor externe. Se urmaresc: ponderea
exportului catre principalii parteneri n total export, dependenta
de export (raport ntre valoarea exporturilor la principalele categorii, fata de total export), importul de bunuri si servicii raportat
la PIB, ponderea importului de bunuri si servicii neesentiale n total import; ponderea importurilor de resurse energetice, ponderea
importurilor produselor alimentare.
Unii dintre indicatori (ca de exemplu ponderea principalelor tari, a
principalelor produse n total export) indica sensibilitatea exporturilor
la schimbarile externe. Cu cat gama produselor exportate este mai mare
si destinatarii mai multi, vulnerabilitatea la risc a economiei este mai
redusa.
Sustenabilitatea deficitului de cont curent. Acest aspect este reflectat prin indicatori precum: raportul ntre soldul contului curent si
ncasarile n contul curent, soldul contului curent/PIB. O valoare
puternic negativa a primului indica o slabiciune a economiei.
5.6.3
Indicatori ai datoriei externe
Experienta mondiala dovedeste (Brazilia, America Latina, Asia de SudEst) ca exista un prag optim de ndatorare pentru o economie nationala.
Criza de lichiditati agraveaza riscul de tara. Dintre indicatorii urmariti:
Volumul datoriei externe/Produsul Intern Brut, indicator care prin
142
5.6.4

crestere indica o mpovarare a economiei. Interpretarea valorii trebuie corelata cu strategia economica, ritmul cresterii PIB, soldul
balantei comertului exterior, structura datoriei, evolutia dobanzilor
pe piata externa etc.
Volumul datoriei externe/Volumul exportului, care indica capacitatea exportului de a finanta obligatiile. Se considera ca limite ale
indicatorului:
sub 100% economii slab ndatorate
100-200% nivel critic al ndatorarii
peste 200% tari puternic ndatorate
Totalul dobanzilor platite/Volumul exporturilor indica capacitatea
economiei nationale de a suporta costurile ndatorarii; valori de
pana la 10% indica un nivel sustenabil, ntre 10-20% - datorie mare,
iar peste 20% apare riscul neplatii si agraveaza nivelul riscului de
tara.
Volumul datoriilor bancare/Volumul exporturilor indica capacitatea
sustinerii datoriilor din oferta externa a unei economii. Se apreciaza
ca un nivel sub 75% este redus, ntre 75-150% nivelul este critic,
iar peste 150% - un nivel alarmant.
Alti indicatori ai datorie externe: datoria raportata la amortizarea datoriei; serviciul datoriei publice pe termen mediu raportat
la exportul de bunuri si servicii; datoria externa pe termen scurt
raportata la datoria externa totala; structura datoriei externe pe
scadente si creditori; intrarile de capital raportate la serviciul datoriei externe.
Evaluarea situatiei politice
Dimensionarea riscului politic se bazeaza n principal pe elemente de

ordin calitativ, pe experienta si capacitatea de analiza si sinteza a evalu-
143
atorului; totusi sunt unele ,,puncte fixe ce sprijina analiza.

Evenimentele din ultima jumatate a secolului trecut au aratat faptul
ca componenta politica influenteaza semnificativ riscul de tara.
a) Situatia politic
a intern
a . Analiza acestei situatii are ca scop
sa previzioneze evolutia mediului politic si social, mediu ce influenteaza
semnificativ riscul de tara. Dintre domeniile analizate:
Structura sociala reflecta nivelul dezvoltarii unei tari si posibilele tensiuni dintre categorii sociale, considerate la nivel mondial
urmatoarele: latifundiari, micii proprietari de pamant, muncitorii
rurali, marii oameni de afaceri, clasa de mijloc (urbana), clasa muncitoare urbana, muncitorii ilegali, functionarii publici, studentii.
Ponderile diferitelor clase sociale difera de la o tara la tara, n
Romania structura pe clase fiind n curs de constituire si stabilizare. Fiecare dintre clase are o evolutie diferita si prezinta din
punctul de vedere al riscului de tara un potential diferit.
Cresterea ponderii populatiei rurale, ponderea clasei de mijloc, influenta politica a marilor proprietari, potentialul de revolta al muncitorilor
urbani sunt elemente care influenteaza nivelul riscului de tara.
Institutiile pot influenta riscul de tara fiind analizate si evaluate:
constitutia, armata, aparatul birocratic, biserica, banca centrala,
sindicatele. Prin constitutie se ntelege structura parlamentara, sistemul electoral, iar stabilitatea unui astfel de regim poate influenta
riscul de tara. Armata, ca institutie, se poate implica n unele
cazuri n implementarea reformelor cu mai mult succes.
Personalitatile pot influenta dezvoltarea economica prin pozitia,
atitudinea, generarea unor curente de opinie favorabile sau adverse
unei anumite politici, cu toate consecintele induse asupra riscului
de tara.
144
Situatia trebuie analizata si la nivelul conducerii superioare prin atitudine, prin posibilitatea influentarii politicii economice prin riscul continuitatii unei anumite politici, n cazul alternantei la putere.
Se mai au n vedere n analiza: suportul popular, caracterul represiv
al regimului, coruptia, forta opozitiei, ponderea salariatilor sindicalizati,
ponderea celei mai numeroase minoritati n total populatie, cresterea
populatiei, veniturile si consumul populatiei.
b) Situatia politic
a extern
a . Analizele vor urmari ndeosebi: instabilitatea politica regionala (de exemplu conflictul din Iugoslavia pentru Romania) si importanta geopolitica a tarii, apartenenta la o grupare
politica, economica sau militara (FMI, BM, UE, OPEC, NATO, etc.),
instabilitatea economica regionala (o tara poate din punct de vedere individual sa aiba un risc bun, dar n contextul regional conflictual riscul
se agraveaza).
Se mai au n vedere: legitimitatea regimului politic si gradul de stabilitate al suportului guvernamental.
5.7
Metode pentru evaluarea riscului de tar

a
Masurarea riscului de tara ncepe sa se dezvolte pe masura extinderii

activitatilor bancare n strainatate deci, nceputurile se pot fixa cam n
secolul XIV, n plin ev mediu. Chiar daca nu exista o teorie si o metodologie constituita sistematic, fiecare banca evalua clientii si plasamentele
din strainatate. Totusi, n principal, aprecierile se bazau pe experienta,
intuitia si informatiile detinute de functionarii bancari.
5.7.1
Sursele de informatii
Masurarea riscului de tara este n mai mare masura o operatiune de

natura calitativa, dar se bazeaza pe elemente cantitative, precum si pe
elemente relativ subiective de apreciere.
145
Dintre sursele de date utilizate n fundamentarea riscului de tara se

pot enumera:
Statisticile internationale ale FMI, BM, OECD, OMS, FAO, EUROSTAT etc.;
Statisticile nationale (pentru Romania: Anuarul statistic, Anuarul
Demografic, Anuarul Comertului Exterior, Anuarul Turistic, Buletinul Statistic Lunar, Buletinul Comertului Exterior, Buletinul
de Preturi, AMIGO-Ancheta asupra fortei de munca n gospodarii,
ABF Ancheta Bugetelor de Familie, etc.);
Publicatiile economice (Anuarul BNR, publicatii precum: Adevarul
Economic, Tribuna Economica, Economistul, Ziarul financiar, Bursa etc.);
Rapoartele si studii ale institutiilor specializate n evaluarea riscului
de tara;
Agentiile de presa;
Asociatii profesionale (AGER Asociatia Generala a Economistilor
din Romania, AGIR Asociatia Generala a Inginerilor din Romania
Generala a Inginerilor din Romania);
Presa nationala si regionala;
Informatii culese special prin documentare n tara de evaluat.
5.7.2
Sisteme de evaluare a riscului de tar

a
a) procedee formale
Un procedeu simplu are n vedere:
- selectarea unui numar de indicatori relevanti, ca de exemplu: rata
cresterii PIB, gradul de ndatorare, rata inflatiei etc;
- se plaseaza pe o scala (de ex. de la 0 la 10), fiecare variabila
individuala;
- se calculeaza scorul prin nsumarea punctelor acordate. Scorul se
146

poate exprima si procentual.
Un astfel de exemplu este lista de control elaborata de James Thornblade, lista n care pentru fiecare tara indicatorii economico-financiari
primesc o nota de la 1 la n, n fiind numarul total de tari, apoi valorile
atribuite fiecarei variabile sunt combinate ntr-un scor total. Cu cat este
mai redus acest scor, riscul de tara este mai redus.
Dintre avantajele acestor sisteme de evaluare:
- au n vedere o multitudine de factori si indicatori;
- asigura comparabilitatea ntre tari prin ordonarea acestora n functie de gradul lor de risc;
- functioneaza ca sisteme expert, deci ca sisteme concepute de
analisti, dar care dupa validare pot fi extinse n zona aplicabilitatii;
- sunt rapide;
- valorifica experienta diferitelor tari;
- sunt mai putin costisitoare.
Dintre dezavantajele metodei se pot aminti: nu poate lua n considerare evenimentele recente, nca neincluse n publicatii, este puternic influentata de subiectivitatea analistilor, depinde de disponibilitatea
informatiilor, dependenta puternica de trecut.
b) procedee statistice
Tehnicile statistice principale includ: analiza comparativa, modelul
probabilistic, modelul logistic si modelul experimental, etc.
Metodologia folosita consta n selectarea unui esantion de tari, pentru
o anumita perioada de timp, si mpartirea acestora n doua categorii: tari
are au ntampinat dificultati n onorarea serviciului datoriei si tari care
si-au onorat, conform contractelor, datoria externa. Apoi, sunt cautate
variabilele care pot fi determinate n delimitarea ntre cele doua categorii. Variabilele sunt ulterior integrate ntr-o functie de probabilitate din
147
prelucrarea careia se poate estima probabilitatea ncetarii de plata. De

exemplu, n anul 1976, pentru perioada 1961-1974 pentru 64 de tari, Grinols a identificat cinci indicatori semnificativi statistici: serviciul datoriei
/ rezerve; datoria externa rambursat
a / serviciul datoriei; serviciul datoriei / mprumuturi; datoria extern
a / PIB; datoria extern
a / exporturi.
In anul 1977, Mayo si Barrett au elaborat, pe baza observatiilor statistice, un model de alarmare rapida pentru Banca de Export-Import
a SUA. Autorii au analizat 48 de tari pe parcursul anilor 1960-1975 si
au luat n considerare sase indicatori considerati semnificativi: datoria
externa rambursata/exporturi, rezerve/importuri, formarea brut
a a capitalului fix/PIB, importuri/PIB, pozitia de rezerv
a la FMI/importuri,
cresterea preturilor bunurilor de consum.
In anul 1977, Feder si Just au elaborat un model bazat pe 238 de
observatii efectuate pentru 30 de tari, din care 11 au avut probleme
cu rambursarile la termen si au solicitat reesalonari. Variabilele modelului au fost : serviciul datoriei, rezerve/importuri, PNB/loc., datoria/amortizarea datoriei, intr
ari de capital/serviciul datoriei externe,
cresterea exporturilor.
Ulterior echipa a ajuns la concluzia ca semnificativi sunt: serviciul
datoriei/exporturi, importuri/rezerve, PNB/locuitor.
Un alt caz, Kharas aplica tehnica statistica experimentala pentru
perioada 1965-1976 prin includerea a 43 de tari cu 30 de cazuri de
reesalonare. Au fost inclusi ca indicatori: serviciul datoriei/PIB, intr
ari
de capital nete si amortizari/PIB, populatie/PIB, investitii/PIB.4
c) sisteme de alarmare rapid
a
Aceste sisteme, spre deosebire de cele precedente care se bazeaza pe
4
Solberg L., Ronald: Managing the risks of the international lending, Routlege,
London, 1992
148
estimarea riscului pe analiza datelor pe serii lungi de timp, efectueaza

predictii pentru un orizont de timp scurt si au ca obiectiv identificarea
dificultatilor concomitent cu producerea lor.
Dintre factorii de alarmare se pot enumera:
n domeniul strategiei economice:
schimbarea guvernului sau iminenta schimbare;
remanierea guvernamentala;
miscari sociale.
calitatea managementului macro:
cresterea si accelerarea creditului intern;
accelerarea cresterii masei monetare;
accelerarea inflatiei;
modificari ale ratei de schimb a monedei nationale;
cresterea rapida a deficitului bugetar;
nendeplinirea criteriilor de performanta impuse de organisme
financiare internationale (de ex. FMI).
posibilitatea unei crize de lichiditate, evidentiata de:
ritmul cresterii comertului exterior (ndeosebi evolutia soldului
balantei);
modificarea rezervelor;
aglomerarea scadentei creditelor;
accentuarea vizibila a contractarii de credite pe termen scurt;
factorii de alarmare aferenti poverii datoriei:
cresterea rapida a datoriei externe, nensotita de crestere economica;
cresterea rapida a raportului dintre datoria externa si ncasari
n contul curent;
sporirea nevoii de finantare externa.
149
d) modele probabiliste
In masurarea riscului de tara se are n vedere evaluarea corecta a probabilitatii de aparitie a unor evenimente capabile sa influenteze negativ
capacitatea de plata a datoriei externe. Estimarea se bazeaza pe o lista
de factori care pun n evidenta dependenta dintre mediul economic si
cel politic al unei tari. Lista factorilor se completeaza cu raspunsuri la
ntrebari precum:
care este probabilitatea de aparitie a unei situatii nefavorabile; de
exemplu un razboi civil n Romania pe teme etnico-teritoriale.
cand exista cea mai mare probabilitate de aparitie a evenimentului?
Se ofera o estimare a orizontului de timp.
care este probabilitatea de materializare a componentelor riscului
de tara daca se produce o situatie adversa?
care este probabilitatea de suspendare a platilor? Aceasta probabilitate depinde de natura situatiei si tipul de risc. De exemplu, n
cazul unui razboi probabilitatea este mai mare decat n cazul unor
miscari sindicale.
cand exista cea mai mare probabilitate de aparitie a reesalonarii,
renegocierii sau refuzului de plata?
Pe baza raspunsurilor la cele cinci ntrebari se pot combina rezultatele
ntr-un indice sintetic de risc, pe baza caruia se pot alcatui clasamente
de tari. Metoda prezinta avantajul accesibilitatii, dar si dezavantajul
subiectivitatii, caci se bazeaza pe asa numitele probabilitati subiective si
nu cele frecventiste determinate pe observatii statistice.
150
5.8
Metode uzuale si institutii de evaluare a riscului

de tar
a
In perioada contemporana viata economica este mult mai complexa si

dinamica comparativ cu perioadele anterioare.
Se manifesta tot mai acut penuria resurselor economice , concurenta
este tot mai acerba, toate procesele si fenomenele economice cunosc o
accelerare continua.
In aceste conditii economice de mare complexitate, problema riscului
si a incertitudinii economice a devenit una dintre cele mai actuale.
Unul dintre domeniile activitatii economice care comporta cele mai
mari riscuri este cel al investitiilor si mai ales al investitiilor din sfera
productiei (si cu atat mai mult n domeniul investitiilor straine directe).
De aprecierea sau calcularea riscului de tara, care este unul din elementele ce sta la baza deciziei de a opera n sfera investitiilor straine
directe, se ocupa agentii internationale specializate, institute, publicatii
cum sunt: Institutional Investor, Standard&Poors, Moodys, Euromoney, Fitch-IBCA, Japan Bond Research Institute (JBRI), Australian Ratings, Canadian Bond Rating Service, etc.
5.8.1
Institutional Investor
face evaluarea semestriala a credibilitatii unui numar de 136 tari [Erb,

Harvey, Viskanta]. Evaluarea este realizata pe baza notelor acordate
de principalele banci internationale, institutii financiare si economisti
reputati. Aceasta evaluare se face pe o scara de 0 la 100. Pentru riscul cel mai redus se acorda maximum de puncte (100), iar pentru riscul
cel mai mare se acorda minimum de puncte (0). Astfel, tarile cu cel
mai mic risc de intrare n ncetare de plati sau care ofera cel mai redus
risc pentru investitii, li se acorda maximum reprezentat de 100. Aceste
151
evaluari au importanta n special pentru pietele emergente (inclusiv tarile

n tranzitie). Potrivit clasamentului facut ca urmare a evaluarii credibilitatii, din ansamblul celor 136 de tari, primele locuri (dupa o ultima
evaluare) sunt detinute n ordine, de Elvetia, Germania, si Statele Unite
ale Americii, urmate de Olanda, Franta, Marea Britanie.
5.8.2
The World Times Money Matters Institute
publica de doua ori pe an indexul triunghiular al avutiei natiunilor care

pune n evidenta complexitatea procesului decizional si a factorilor de
influenta ai deciziilor investitorilor straini. Indexul triunghiular al avutiei
natiunilor se stabileste pe baza referintelor prezentate de institutii cum
sunt: Amrop International, AEW International, Banque Internationale
de Paris, Kuweit Investments, Project Company KSC, MBIA&Associates
- International Consulting, State Streeet Corporation, United Nations
Development Programme, The World Bank Group.
Domeniile de analiza si evaluare pe care indexul le cuprinde sunt:
mediul economic, schimbul de informatii si mediul social. De asemenea,
acest index mai cuprinde 63 de factori care intra n calcul cu pondere
egala.
- mediul economic cuprinde: economia nationala, internationalizarea
economiei, climatul de afaceri;
- schimbul de informatii se refera la: deschiderea spre informare,
infrastuctura informatiei, distributia informatiei;
- n ceea ce priveste mediul social se au n vedere: stabilitatea si
dezvoltarea, indicatorii de sanatate, calitatea mediului natural.
5.8.3
Agentiile de Rating Moodys si Standard&Poors
apreciaza riscul de tara suveran pe baza unor indicatori ce urmaresc activitatea bancilor, institutiilor financiare, emisiunile de obligatiuni, n
152
general indicatorii ce analizeaza posibilitatea achitarii obligatiilor financiare externe ale tarilor sau firmelor analizate.
Partial notatia rating-ului este standardizata, ntrucat, n procesul
evaluarii, analistii au sustinut nevoia unei diferentieri mai pronuntate a
riscului. Ca urmare, unele agentii au introdus, pe langa cele trei litere:
A, B si C, si literele mici: aaa, aa, a.
Agentia Standard&Poors exprima notele numai prin litere mari, iar
agentia Moodys foloseste pentru notare combinatiile de litere mari si
mici. De asemenea, Moodys mai foloseste simbolurile P1 , P3 , P3 si N P
n scopul exprimarii primei (P) la obligatiuni sau la emisiunea fara prima
(NP).
Pentru obligatiile la termen, dobanzile si mprumutul, n cazul n care
sunt achitate corect, la datele prevazute n contract, notatia folosita de
Standard & Poors este AAA, iar la Moodys notatia este Aaa.
a) Scala Agentiei de rating Moodys (tabelul 5.1)
Moodys Investors Service ia n considerare factori economici si factori sociali-politici, carora le atribuie ponderi si probabilitati specifice,
urmarind sa determine probabilitatea ivirii unor situatii defavorabile.
tarile se ncadreaza astfel, n urmatoarele clase de risc pe termen lung:
Aaa obligatiuni ,,fara riscuri sau cu cel mai redus risc investitional;
Aa obligatiuni de prima calitate (de calitate ridicata), dar cu o
variatie a dobanzilor mai mare decat n clasa precedenta;
A obligatiuni de calitate medie ridicata, care prezinta atractabilitate
din punct de vedere investitional, desi pot sa apara dificultati pe termen
lung;
Baa obligatiuni de calitate medie, pentru care pot sa apara nsa
dificultati atat pe termen scurt cat si pe termen lung;
Ba obligatiuni cu elemente speculative, a caror evolutie viitoare nu
153
Tabel 5.1
Termen lung
Termen scurt
Aaa
Activitate normal
a
Risc sc
azut
Aa1
Pericol nul de nerambursare a creantelor
Aa2
Aa3
Semnificatia notelor
Prima - 1P1
Certitudini
A1
Sensibilitate la degradarea mediului de afaceri
A2
Risc sc
azut
A3
Prima - 2P2
F
ar
a perspective negative
Baa1
Atentie!
Baa2
Se intr
a ntr-o zon
a speculativ
a
Baa3
Prima - 3P3
Ba1
Ba2
Ba3
B1
B2
B3
Caa1
Caa2
Caa3
Ca
Expunere sensibil
a la risc
Riscuri semnificative de neplat

a a dob
anzii
F
ar
a prim
a
Riscuri mari de nt
arziere a achit
arii mpumutului
Investitiile au caracter inoportun

Incetarea de pl
ati este cert
a
este sigura, din punctul de vedere al recuperarii capitalului si dobanzii;

B obligatiuni care nu au n general caracteristici investitionale, cu
o mare nesiguranta n privinta evolutiei viitoare;
Caa obligatiuni cu risc ridicat;
Ca obligatiuni cu nalt caracter speculativ, la care emitentii sunt n
ncetare de plati sau cu probleme majore si iminenta ncetare de plati;
C obligatiuni cu cel mai ridicat nivel al riscului.
Clasele prezentate pot fi subdivizate prin adaugarea unor numere, de
154
la 1 la 3, care arata pozitia n cadrul fiecarei clase. Clasele de risc de

la Aaa la Baa au caracter investitional, iar cele de la Ba pana la C au
caracter speculativ. Daca aceste clase sunt utilizate n estimarea riscului
pe termen lung, pentru estimarea riscului pe termen scurt se utilizeaza
uratoarele clase, obtinute prin regruparea claselor pe categorii mai mari,
astfel:
Prime 1 (P1) capacitate foarte mare de plata, include clasele de la
Aaa pana la A3;
Prime 2 (P2) capacitate ridicata de plata, include clasele de la A2
pana la Baa2;
Prime 3 (P3) capacitate acceptabila de plata, include clasele de la
Baa1 pana la Baa3;
Not Prime (NP) capacitate redusa de plata, include clasele de la
Ba pana la C.
b) Scala Agentiei Standard&Poors (tabelul 5.2)
Tabel 5.2
Note
AAA
A
BBB
BB
B
CCC
CC
C
D
Semnificatia notelor
Activitate normala
Risc scazut
Atentie!
Expunere sensibila la risc
Riscuri semnificative de neplata a dobanzii
Riscuri mari de ntarziere a achitarii mprumutului
Interventiile au caracter inoportun
Incetarea de plati este certa
Evaluarea riscului se face pe baza unor indicatori cantitativi si calitativi, care urmaresc:
- structura economiei si a veniturilor;
- cresterea economica;

-
155
datoria publica;
situatia balantei de plati;
datoria externa si lichiditatea;
stabilitatea preturilor;
flexibilitatea fiscala;
situatia politica si securitatea interna si externa.
Clasele de risc utilizate pentru evaluarea riscului pe termen lung

sunt:
AAA capacitate deosebit de ridicata de plata a dobanzii si a ratelor
principale;
AA capacitate foarte mare de a-si ndeplini angajamentele;
A capacitate mare de ndeplinire a obligatiilor financiare, desi ea
este mai sensibila la efectele negative ale modificarii adverse a conditiilor
economice existente;
BBB capacitate buna de respectare a angajamentelor financiare,
dar aparitia unor conditii adverse n mediul economic poate duce la
slabirea capacitatii de plata;
BB titlurile emise prezinta o vulnerabilitate scazuta pe termen
scurt, dar exista o sensibilitate mai crescuta la socurile economice, sociale sau politice, socuri ce pot crea conditii adverse de ordin comercial,
financiar si economic;
B exista, n prezent, capacitatea de achitare a dobanzilor si a ratelor
principale (de onorare a angajamentelor externe), dar viitorul este incert
si conditiile economice nefavorabile vor determina, probabil, capacitatea
sau dorinta de ndeplinire a obligatiilor financiare;
CCC titlurile au n prezent o vulnerabilitate de neplata, care depinde de efectele conditiilor curente de ordin comercial, financiar sau
economic; n conditii adverse, debitorul nu va avea, probabil, capacitatea
156
de a-si onora obligatiile financiare asumate n titlurile emise;

CC titlurile prezinta o mare vulnerabilitate de neplata n prezent;
C sunt deja nregistrate dificultati n plata datoriei, dar platile nu
au fost nca ncetate; achitarea scadentelor continua nca;
D exista disfunctionalitati n ndeplinirea angajamentelor financiare
externe; este deja nregistrata reclamatia de punere n faliment a emitentului si titlurile sunt neachitate la scadenta, chiar daca se prevede ca
plata va fi facuta pana la expirarea perioadei de amanare a platii.
Pentru clasele de la AA la CC se pot atribui semnele plus (+) sau
minus (), care indica pozitia n cadrul clasei (inferioara sau superioara). Se creeaza, astfel, cate trei subclase n cadrul fiecarei clase (exp.
A+, A, A). Clasele cu caracter investitional sunt de la AAA la BBB
inclusiv, celelalte avand caracter speculativ.
Pe termen scurt, agentia Standard&Poors foloseste urmatoarele
clase de risc:
A1+ care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la AAA pana
la A+;
A1 care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la A+ pana la A-;
A2 care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la A pana la BBB;
A3 care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la BBB pana la
BBB-;
B care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la BB+ pana la
BB-;
C care grupeaza clasele de risc pe termen lung de la B+ pana la C;
D care corespunde clasei de risc pe termen lung D.
5.8.4
Agentia Fitch IBCA
este o agentie internationala de stabilire a ratingului, avand sediul n

Londra si New York; evalueaza ratinguri pentru peste 1400 de entitati
157
din toata lumea.

Ca urmare a fuziunii dintre agentia de rating din SUA Fitch Investor
Service si singura agentie europeana IBCA, Fitch-IBCA este o companie
europeana care furnizeaza servicii de stabilire a ratingului pentru orice fel
de produs financiar si orice fel de piata financiara internationala. FitchIBCA a stabilit ratinguri pentru Polonia, Rusia, Kuwait, Romania, Tunisia, Slovenia, Croatia, Lituania, Egipt, Kazakhstan si Turkmenistan, care
au solicitat stabilirea ratingului pentru prima data. Unele mandate sunt
confidentiale. In plus, multi emitenti care aveau deja stabilite ratinguri
de tara au solicitat aceasta agentiei Fitch-IBCA: Argentina, Uruguay,
Coreea, Portugalia, Finlnda, Irlanda.
Fitch-IBCA solicita serii de date cu privire la indicatori, pentru 5 ani
n urma si 2 ani nainte, dupa anul n care are loc stabilirea ratingului.
Reprezentantii tarilor vor trebui sa specifice daca definitiile termenilor
din statisticile lor sunt diferite de cele din sistemul Natiunilor Unite.
Indicatorii solicitati se refera la:
1) Factori demografici, educationali si structurali:
-
rata de crestere a populatiei;

distributia populatiei pe grupe de varsta;
ponderea populatiei din mediul urban n total populatie;
detalii asupra minoritatilor religioase, etnice si ligvistice;
populatia, exprimata n marime absoluta si relativa, care frecventeaza nvatamantul superior si mediu;
- orice indicator al nivelului de pregatire profesionala, mai ales daca
este recunoscuta pe plan international;
- standardul de viata exprimat ca procent din PIB/locuitor, cheltuielile populatiei (pe locuitor);
- distributia veniturilor, averilor si pamantului;
158

- standardul infrastructurii transportului si telecomunicatiilor;
- mortalitatea infantila, speranta de viata si dezvoltarea serviciilor
de sanatate;
- bogatiile naturale incluzand rezervele de minerale si de combustibili.
2) Analiza pietei muncii :

- dimensiunea, dezvoltarea istorica si perspectivele fortei de munca
totale;
- ponderea populatiei ocupate n totalul populatiei;
- structura populatiei ocupate pe grupe de sexe;
- structura populatiei ocupate dupa tipul de angajare: full-time si
part-time;
- structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale,
exprimata ca procent din total si modificarile de-a lungul timpului;
- structura populatiei ocupate dupa religie, tipul de ocupatie si durata (mai mare de 6 luni si mai mare de 1 an);
- dezvoltarea modalitatilor de plata si cresterea veniturilor;
- nivelul salariului nominal pe ora n sectorul public si privat;
- diferenta marginala si medie ntre costul brut pe ora pe salariat si
salariul brut pe ora platit salariatului;
- orice politica a veniturilor care afecteaza cresterea salariilor, contributia la asigurarile sociale, etc.
3) Structura productiei si a comertului :
- PIB nominal si real, PNB;
- structura PIB pe sectoare (agricultura, constructii, industrie extractiva);
- diferentele de productivitate care rezulta din structura populatiei
ocupate, n prezent si cu 5-10 ani n urma;
159
- consumul de petrol/PIB;
- raportul importurilor si exporturilor la PIB si tendinta de-a lungul
timpului;
- structura exporturilor si importurilor pe tipuri de produse; sublinierea categoriilor care detin mai mult de 5% n total;
- clasificarea exporturilor si importurilor pe zone geografice.
4) Dinamica sectorului privat:
- rata nfiintarilor de noi firme si nchiderilor de companii, tendinta
acesteia;
- rata autoangajarii si tendinta acesteia;
- ponderea sectorului de stat si privat n totalul economiei;
- formarea capitalului fix ca procent din PIB si modificarile anuale;
- rentabilitatea capitalului investit si tendinta acestuia;
- estimari asupra stocului de capital si tendinta acestuia;
- cheltuieli de cercetare-dezvoltare si orice brevete detinute;
- descrierea metodelor de privatizare.
5) Balanta cererii si ofertei :
- detalierea importurilor de bunuri si servicii;
- detalierea exporturilor de bunuri si servicii;
- cheltuieli interne brute ca procent din PIB, incluzand consumul,
formarea bruta a capitalului fix, formarea stocurilor;
- balanta externa de bunuri si servicii ca procent din PIB;
- economiile interne brute ca procent din PIB;
- modificarile procentuale anuale n cheltuielile de consum, cheltuielile guvernamentale (curente si de capital), formarea bruta a capitalului fix, exportul si importul de bunuri si servicii;
mpartirea economiilor interne brute pe urmatoarele categorii: personale, private si sector public, ca procent din PIB;
160
6) Balanta de plati:
- descrierea si analiza nivelului si cresterii exporturilor de bunuri si
servicii;
- descrierea si analiza nivelului si cresterii importurilor de bunuri si
servicii pentru fiecare categorie n parte si la nivel agregat;
- balanta comerciala;
- nivelul si cresterea ratelor exporturilor si importurilor de servicii;
- balanta serviciilor mpartita pe principalele categorii;
- transferurile oficiale si private;
- indicii de crestere a exporturilor si importurilor;
- balanta contului curent n moneda nationala si valuta, ca procent
din PIB;
- fluxurile de capital pe termen lung, mpartite n functie de debitori
si creditori, tipul plasamentului sau alte clasificari;
- fluxurile de capital pe termen scurt.
7) Analiza factorilor de crestere pe termen mediu si lung:
- cea mai buna estimare a tendintei de crestere a PIB-ului;
- indicatori ai capacitatii de productie si ai capacitatilor de productie
neutilizate;
- marimea productiei potentiale, masurata ca diferenta ntre PIB si
PIB potential;
- calcularea ratei de crestere a PIB-ului daca contul curent al balantei
de plati va fi mentinut n linie cu influxurile de capital pe termen
lung;
- stabilirea tendintelor de crestere (daca se mbunatateste sau se deterioreaza).
8) Politica macroeconomic
a:
- obiectivele si fundamentele politicii monetare; angajarea pentru
161
obtinerea si mentinerea stabilitatii preturilor;

tendinta indicatorilor de inflatie, inclusiv indicele preturilor de consumatorilor, deflatorul PIB;
descrierea presiunii asupra cursului de schimb, obiectivele politicii
ratei de schimb si rezolutia oricarui conflict ntre obiectivele ratei
de schimb si alte angajamente de stabilitate a preturilor interne;
ratele dobanzii la scadenta, atat a plasamentelor pe termen lung
cat si scurt, inclusiv ratele dobanzii reale pe termen scurt si lung
(deflat cu indicele preturilor de consum);
tendintele ratelor de schimb inclusiv indicii ratelor de schimb ai
principalilor parteneri comerciali si ratele de schimb efective calculate folosind costurile unitare cu forta de munca si alte masuri ale
competitivitatii;
cresterea masei monetare, inclusiv a masei monetare M1 si M2 si
cresterea creditului intern cu estimari asupra tendintelor velocitatii;
stabilirea politicii fiscale si obiectivele sale pe termen scurt si lung,
examinarea necesarului de mprumuturi din sectorul public ca procent din PIB;
estimari ale veniturilor n functie de surse, mpartirea veniturilor
n functie de impozite directe si indirecte;
cheltuielile cu asigurarile sociale ca procent din PIB;
tendinte n cheltuielile publice, incluzand toate elementele majore
ale cheltuielilor publice;
surse de finantare a serviciului datoriei publice.
9) Politica comertului si a investitiilor str

aine:
- principalele masuri adoptate pentru a impune un control asupra
importurilor (cote, tarife, bariere netarifare) pe fiecare sector;
- taxele medii aplicate pentru fiecare ramura industriala si estimari
162
asupra taxelor totale;

descrierea regimului importurilor de produse agricole;
subventiile la export, inclusiv mprumuturi la dobanzi sub media
pietei si alte masuri de promovare a exporturilor;
politica liberalizarii comertului;
politica investitiilor straine;
precizari asupra repatrierii dobanzilor, profiturilor, dividendelor si
a oricaror altor venituri rezultate din investitii;
volumul investitiilor straine pe categorii (actiuni, investitii directe,
obligatiuni), dupa tara de provenienta si sector.
10) Sectorul financiar-bancar :

- analiza mprumuturilor bancare, pe tipuri de institutii si destinatie
sectoriala;
- necesitatile de finantare a institutiilor de stat si private;
- descrierea politicilor de credit;
- descrierea caracteristicilor principale ale sectorului bancar, regulile
de prudenta bancara;
- descrierea pietelor interne de capital, inclusiv nivelul de lichiditate,
capacitatea bursiera ca procent din PIB
11) Activele externe:
-
rezervele n valuta ale Bancii Centrale;

ponderea rezervelor n importuri (exprimate n luni);
activele externe n sectorul bancar;
activele externe din sectorul public, cum ar fi mprumuturi si credite
de export;
- active din sectorul nebancar incluzand: obligatiuni, actiuni si investitii straine directe.
163
12) Obligatii externe:

- descrierea strategiei de mprumuturi;
- restrictii legale impuse guvernului la contractarea de mprumuturi
(interne si externe) si schimburi ale ratelor dobanzii si alte obligatii
extrabilantiere;
- descrierea mecanismului prin care guvernul monitorizeaza alte mprumuturi;
- clasificarea mprumuturilor n functie de debitori (privat, public,
financiar, nonfinanciar);
- datoria externa neta (datoria minus active externe, rezerve, active
bancare, mprumuturi catre sectorul privat);
- obligatii externe nete (datoria neta plus investitii directe si de portofoliu si mprumuturi guvernamentale externe);
- programul de rambursare si structura datoriei brute n functie de
valuta;
- proportia datoriei care este contractata la rata fluctuanta;
- datoria externa ca procent din exportul de bunuri si servicii si din
PIB; serviciul datoriei ca procent din exportul de bunuri si servicii;
platile dobanzilor ca procent din exportul de bunuri si servicii;
- dobanzile nete si plata investitiilor nete.
13) Politica si statul :
- descrierea Constitutiei si a relatiilor cu principalele institutii inclusiv Curtea Suprema de Justitie;
- descrierea partidelor politice, suportul fiecaruia, numarul de voturi;
- programul alegerilor pentru toate nivelurile de guvernare;
- gradul de consens asupra politicilor macroeconomice si microeconomice a principalelor partide politice;
- stabilirea directiilor politice n care este implicat guvernul;
164

- metoda succesiunii la guvernare;
- explicatii pentru succesiunea reformelor economice, n special a reformelor financiare;
- dimensiunea, cresterea si importanta fortelor armate;
- descrierea principalelor politici alternative naintate de partide sau
de grupuri sociale importante;
- descrierea cadrului legal asupra proprietatii private si angajamentelor contractuale;
- descrierea gradului de eficienta a sistemului de colectare a impozitelor;
- un scurt curriculum vitae al principalilor politicieni.
14) Pozitia international

a:
- obiectivele si strategia politicilor externe;
- calitatea de membru n organizatiile internationale, multinationale
si supranationale, inclusiv grupuri regionale;
- relatia cu FMI;
- relatiile cu tarile vecine;
- prezentarea oricaror amenintari interne sau externe;
- relatiile cu Uniunea Europeana, SUA si Japonia.
Clasele de risc utilizate de Fitch-IBCA pe termen lung:
AAA capacitate de plata a ratelor principale si dobanzilor foarte
mare; exista cel mai mic risc, iar potentialul advers al eventualelor modificari de mediu economic, de afaceri si politic este neglijabil;
AA capacitate foarte mare de plata a angajamentelor, cu risc foarte
mic, dar nu semnificativ mai mare decat n clasa AAA;
A capacitate mare de plata a ratelor principale si a dobanzilor; riscul
este mic, dar poate sa creasca prin efecte adverse ale unor schimbari
bruste n mediul economic si de afaceri;
165
BBB risc investitional mic; exista capacitate de plata a obligatiilor

ce decurg din angajamente, nsa aparitia unor conditii economice adverse
poate conduce la slabirea capacitatii de plata;
BB titlurile prezinta vulnerabilitate relativ mica; capacitatea de
onorarea a obligatiilor exista, dar exista o incertitudine si o expunere
la conditii adverse care pot duce la o capacitate inadecvata de plata a
dobanzilor si a ratelor principale;
B exista n prezent un risc al investitiilor, iar titlurile au o mare vulnerabilitate de neplata, desi deocamdata exista capacitatea de achitare
a dobanzilor si a ratelor principale;
CCC titlurile au o vulnerabilitate de neplata curenta; se poate ivi
n prezent posibilitatea unei ncetari de plati; sub actiunea conditiilor
curente adverse de ordin economic, financiar, comercial, debitorul nu va
avea probabil capacitatea de a-si achita obligatiile financiare asumate n
titlu;
CC titlurile emise au un caracter puternic speculativ; neplata este
probabila, riscul de ncetare a platilor este ridicat;
C reclamatia de punere n faliment a emitentului este deja nregistrata; neplata este iminenta.
Agentia mai foloseste pentru clasele de risc pe termen lung de la AA
pana la C semnele plus (+) sau minus () pentru a crea trei subclase ce
indica pozitia n cadrul clasei.
Pe termen scurt, prin regruparea claselor de risc pe termen lung, se
formeaza cinci clase astfel:
A1 obligatiuni cu cea mai buna capacitate de plata; cuprinde clasele
de la AAA pana la A pe termen lung (eventual A1+ pentru o pozitie
foarte buna n clasamentul pe termen lung, de la AAA pana la AA);
A2 capacitate de plata satisfacatoare; cuprinde clasele de la A pana
166
la BBB pe termen lung;

A3 capacitate de onorare a angajamentelor adecvata, dar cu o anumita vulnerabilitate; cuprinde clasele de la BBB+ pana la BBB- pe termen lung;
B capacitatea de onorare a angajamentelor depinde de modificarile
ce se vor nregistra n mediul economic, financiar, politic; cuprinde clasele
de la BB+ pana la BB- pe termen lung;
C titluri cu risc mare de neplata; cuprinde clasele de la B+ pana la
C pe termen lung.
Ratingurile pentru Rom
ania au evoluat astfel:
martie 1996: BB- ; decembrie 1998: B; martie 1999: B- ; decembrie 1999:
B- ; decembrie 2000: B; iunie 2002: B+ ; octombrie 2002: BB-.
5.8.5
Sistemul de rating al Ghidului International privind

Riscul de T
ar
a (ICRG)
stabileste o valoare numerica (puncte de risc) pentru fiecare componenta

a riscului cu ajutorul unei scale prestabilite5 .
Fiecare scala este desemnata sa acorde valoare nalta pentru un risc
scazut, si valoare joasa pentru risc nalt. Asa cum s-a mai aratat componentele riscului sunt grupate n trei categorii: politic, economic si financiar. Fiecarei categorii de risc i corespunde un numar de componente
ale riscului. Ca urmare, suma punctelor de risc stabilita pentru fiecare
componenta a riscului (din cadrul fiecarei categorii de risc) determina n
ntregime riscul pentru aceasta categorie. Totalul punctelor de risc pentru fiecare categorie de risc este o combinatie ulterioara care potrivit unei
formule reprezinta un rating al riscului compozit pentru tara n discutie.
5
http://www.icrgonline.com/icrgMethods.asp

5.8.5.1
167
Evaluarea riscului politic
Pentru rating-ul politic se folosesc urmatoarele secvente, componente si

punctaje (notare):
Tabel 5.3 Elementele rating-ului politic
Secventa
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
Total
Componente
Punctaj (maxim)
Stabilitate guvernamentala
12
Conditii socio-economice
12
Profilul investitional
12
Conflicte interne
12
Conflicte externe
12
Coruptia
6
Politicile militare
6
Religia n politici
6
Lege si ordine
6
Tensiunile etnice
6
Responsabilitatea democratica
6
Calitatea birocratiei
6
100
Stabilitatea guvernamental
a - 12 puncte
Este o masura deopotriva a abilitatii guvernului de a ndeplini programele declarate si a abilitatii de a rezista n functie. Aceasta va depinde
de tipul de guvernare, coeziunea guvernamentala si partidele aflate la guvernare, exactitatea alegerilor viitoare, comanda legislativa a guvernului,
aprobarea populara a politicilor guvernamentale etc.
Conditiile socio-economice - 12 puncte
Se refera la satisfactia populatiei fata de politicile guvernamentale.
In acest domeniu, factorii vor avea pondere diversa n societati diferite.
Incercarea de a se identifica acesti factori are importanta pentru societatea analizata n sensul ca impactul politic si aprecierile tarii pe aceste
baze sunt puternice.
168
Profilul investitional - 12 puncte

Este o apreciere a atitudinii guvernamentale fata de investitiile interne
ca si determinarea evaluarii a patru subcomponente: riscul pe operatiuni
(punctaj de la 0 risc foarte nalt la 4 risc foarte redus), impozitarea
(punctaj de la 0 la 3 ce corespunde unui risc foarte mare, mare, mediu
si scazut), repatrierea (punctaj de la 0 la 3) si costurile muncii (punctaj
de la 0 la 2 corespunzator cu risc mare, mediu si scazut).
Conflictele interne - 12 puncte
Este o evaluare a violentei politice dintr-o tara si a impactului sau
actual sau potential asupra guvernarii.
Acelor tari n care opozitia actioneaza nenarmata mpotriva guvernului, dar carei acesta nu-i permite violenta arbitrara, direct sau indirect,
mpotriva poporului sau li se atribuie punctaj mare. Unei tari care este
antrenta ntr-un razboi civil i se acorda punctaj scazut.
Conflictele externe - 12 puncte
Masura conflictului extern este o evaluare deopotriva a riscului la
guvernarea impusa si la intrarile de investitii. El se nsira de la restrictii
comerciale si embargouri daca sunt impuse de catre o singura tara, un
grup de tari sau comunitatea internationala n general, de-a lungul disputelor geopolitice, pana la amenintarile armate, schimburile de focuri
pe granita, invaziile peste granita, revolta sustinuta extern si atingerea
starii de razboi.
Conflictele externe pot afecta afacerile n mai multe privinte, de la
restrictii si sarcini asupra operatiunilor comerciale, investitionale, pana
la distorsiuni n alocarea resurselor economice si schimbare violenta n
structura societatii.
169
Coruptia 6 puncte
Reprezinta o masura a coruptiei n interiorul sistemului politic. Coruptia este o amenintare asupra investitiilor straine pentru mai multe
ratiuni: denatureaza mediul economic si financiar, reduce eficienta guvernarii si afacerilor, pe langa posibilitatea de a permite oamenilor sa-si
asume pozitiile puterii prin patronaj mai degraba decat prin talent (capacitate) si introducerea unei instabilitati inerente n procesele politice.
Cea mai comuna forma a coruptiei ntalnita direct n afaceri este coruptia
financiara n forma cererilor pentru plati speciale si mituirile legate de
importul si exportul de licente, controlul schimburilor, evaluarile taxelor,
protectia politiei sau creditele. Astfel, coruptia poate face ca activitatile
economice sa fie efectiv conduse cu dificultate si n unele cazuri de retragere sau oprirea unor investitii. Desi aprecierea facuta asupra coruptiei
este referitoare cel mai mult la potentialul de coruptie actual n forma
protectiei excesive, nepotism, favoritism si nchiderea legaturilor suspicioase dintre politica si afaceri.
Riscul mare n cazul coruptiei este ca n putin timp ea va deveni
trufasa sau va fi dezvaluit brusc vreun scandal major, va provoca de
asemenea o agitatie populara generand o cadere sau rasturnare a guvernului, o reorganizare majora sau restructurarea institutiilor politice
ale tarii sau o situatie foarte proasta, o criza de autoritate si de ordine,
facand tara imposibil de guvernat.
Coruptia, asemenea evenimentelor din ultimii ani, poate afecta deopotriva tarile bogate si sarace, precum si tarile cu institutii democratice
si nedemocratice.
Armata si activitatea politic
a - 6 puncte
Armata nu este aleasa de nimeni; prin urmare, implicarea ei n politica
chiar la un nivel periferic este o diminuare a responsabilitatii democratice.
170
Totusi, are alte implicatii semnificative.

Puterea militara, de exemplu, devine implicata n guvernare din pricina unor amenintari externe sau interne potentiale sau produse. Astfel,
o situatie de implicare ar fi distorsiunea politicii guvernamentale n sistem la ntalnirea acestei amenintari, cum ar fi de la bugetul de aparare
care sporeste, la cheltuielile altor alocatii bugetare.
Amenintarea puterii de catre armata poate forta un guvern ales democratic sa schimbe politica sau sa provoace nlocuirea lui cu un alt
guvern mai receptiv la dorintele armatei.
Preluarea puterii de catre armata sau amenintarea cu preluarea puterii poate, de asemenea, reprezenta un mare risc daca este un indiciu ca
guvernul este incapabil sa functioneze efectiv si ca acea tara, prin urmare,
este un mediu dificil pentru afacerile straine.
La ntreaga scara, regimul militar presupune un risc mare. Pe termen
scurt un regim militar poate furniza o noua stabilitate si astfel se reduc
riscurile afacerilor. Totusi, pe termen lung riscul va fi aproape sigur
urcator, partial fiindca sistemul guvernarii va fi corupt, si partial fiindca
continuarea unei astfel de guvernari este probabil sa creeze o opozitie
armata.
In cateva cazuri, participarea armatei la guvernare poate fi mai degraba un simptom decat o cauza a subordonarii dificultatilor. Global,
ratingurile scazute indica un mai mare grad al participarii armatei n
politica si un nivel ridicat al riscului politic.
Conflicte, tensiuni religioase - 6 puncte
Tensiunile religioase pot mpiedica dominarea societatii si/sau guvernarii de un singur grup religios, acesta cautand sa excluda: alte religii
de la procesul politic si/sau social; dorinta unui singur grup religios sa-si
exprime propria identitate, diferit de la tara ca un tot. riscul implicat n
171
aceste situatii jalonate de la poporul impunator neexperimentat, politicile nepotrivite prin dezacordul civil la razboiul civil.
Legea si ordinea - 6 puncte
Legea si ordinea sunt evaluate separat, fiecare sub-componenta are de
la 0 la 3 puncte. Sub-componenta privind legea este o evaluare a fortei si
a impartialitatii sistemului legislativ, n timp ce subcomponenta ordine
este o evaluare a respectarii populare a legii.
In felul acesta, o tara poate avea un rating mare (3) n conditiile
respectarii sistemului sau juridic, iar un rating scazut (1) daca legea este
ignorata de politica.
Tensiunile interetnice - 6 puncte
Se masoara gradul tensiunii n interiorul unei tari generata de rasism,
nationalism sau divizarile lingvistice. Ratingurile scazute sunt date pentru tarile n care tensiunile nationaliste si rasiale sunt mari deoarece
grupurile opozante sunt intolerante si nu sunt dispuse la compromis. Ratingurile nalte sunt date pentru tarile n care tensiunile sunt minimale,
chiar daca astfel de diferente exista ntotdeauna.
Responsabilitatea democratic
a - 6 puncte
Este o masurare a felului n care guvernul este mai mult sau mai putin
sensibil la asteptarile poporului, ori e mai probabil ca va cadea pasnic,
acestea ntr-o societate democratica, dupa cum este posibila violenta.
Evaluarea responsabilitatii democratice este mai complexa decat simpla determinare daca o tara are alegeri libere si corecte. Prin urmare,
este posibil ca aceasta componenta sa aiba un punctaj scazut caruia i
corespunde un risc mare.
Calitatea aparatului birocratic - 4 puncte
Calitatea democratiei si forta institutionala este un alt element hotarator care exercita influenta n sensul minimizarii revizuirilor politicii
172
cand se schimba guvernele.

Astfel, este acordat punctaj mare pentru tarile n care guvernul are
forta si experienta pentru a nu recurge la schimbari drastice n politica
sau la ntreruperea serviciilor. In tarile cu risc scazut, birocratia tinde sa
fie oarecum autonoma fata de presiunea politica si sa aiba un mecanism
stabilit pentru completare si formare. tarile cu nevoie de reducere a
efectului unei birocratii puternice primesc un punctaj redus deoarece o
schimbare n guvern tinde sa fie traumatica n limitele politicii formulate
si functiile administrative de zi cu zi.
Stabilirea riscului politic
Daca punctajul total (cumulat pentru toate subcomponentele riscului
politic) reprezinta mai putin de 50% din nivelul maxim al punctajului
prestabilit se considera ca riscul este foarte mare. Daca punctajul este
50-60%, riscul este mare; ntre 60-70% se considera un risc moderat; ntre
70-80% este un risc scazut, iar ntre 80-100% riscul este foarte scazut.
5.8.5.2
Evaluarea riscului financiar
Obiectivul evaluarii riscului financiar este sa furnizeze o cale a evaluarii

capacitatii unei tari de a plati (n esenta evaluarea capacitatii de plata a
obligatiilor oficiale, comerciale si a datoriei externe). Aceasta se efectueaza prin stabilirea unor puncte de risc pentru grupul de factori prestabilit care reprezinta componentele riscului financiar. Numarul minim de
puncte care poate fi atribuit pentru fiecare componenta este 0, n timp ce
numarul maxim de puncte se atribuie n functie de ponderea fixata. In
fiecare caz, pentru un numar total scazut al punctelor corespunde un risc
nalt, n timp ce un numar total ridicat al punctelor corespunde riscului
scazut.
Pentru asigurarea comparabilitatii ntre tari, componentele riscului
financiar sunt bazate pe acceptarea relatiei dintre datele masurate n
173
structura economica/financiara nationala.

In limitele generale, daca punctele acordate reprezinta mai putin de
50% din total, aceasta componenta poate fi considerata ca un risc foarte
mare. Daca punctele reprezinta 50-60% pe scala, componenta poate fi
considerata cu un risc mare, ntre 60-70% pe scala corespund unui risc
moderat, ntre 70-80% corespund unui risc scazut si ntre 80-100% corespunde unui risc foarte scazut, pentru ca se stie tot atat de bine ca
evaluarea unor componente poate compensa evaluarea pentru lipsa de
risc rezultata din evaluarea unei componente. Pretutindeni, o apreciere
a riscului financiar de la 0,0% - 24,9% indica un risc foarte nalt; 25,0%
la 29,9% - risc nalt; 30,0% la 34,9% - risc moderat; 35,0% la 39,9% - risc
scazut; si 40% sau mai mult risc foarte scazut.
Componentele riscului financiar:
Ponderea datoriei externe n produsul intern brut
Evaluarea datoriei externe brute ntr-un an dat, convertita n USD
prin rata medie de schimb pentru acel an este exprimata ca pondere
n cadrul produsului intern brut (convertit n USD prin rata medie de
schimb a anului respectiv).
Tabel 5.4 Punctele de risc ale datoriei externe n PIB
Ponderea datoriei Puncte
externe n PIB (%)
0, 0 5, 0
10, 0
5, 1 10, 0
9, 5
10, 1 15, 0
9, 0
15, 1 20, 0
8, 5
21, 1 25, 0
8, 0
25, 1 30, 0
7, 5
31, 1 35, 0
7, 0
35, 1 40, 0
6, 5
40, 1 45, 0
6, 0
45, 1 50, 0
5, 5
Ponderea datoriei Puncte

externe n PIB (%)
51, 0 60, 0
5, 0
61, 0 70, 0
4, 5
71, 0 80, 0
4, 0
81, 0 90, 0
3, 5
90, 1 100, 0
3, 0
100, 1 110, 0
2, 5
110, 1 120, 0
2, 0
121, 1 130, 0
1, 5
131, 1 150, 0
1, 0
200, 1 si peste
0, 0
174
Ponderea serviciului datoriei externe anuale n volumul exportului

Estimarea serviciului datoriei externe pentru un an dat (convertita n
USD prin cursul mediu de schimb pentru anul respectiv) este exprimata
ca procentaj din suma calculata pentru totalul exporturilor de marfuri
si servicii pentru acel an (convertita n USD la cursul mediu de schimb
a anului de calcul).
Tabel 5.5 Punctele de risc ale datoriei externe n export
Ponderea datoriei
Punctaj
externe n export (%)
0,0-4,9
10,0
5,0-8,9
9,5
9,0-12,9
9,0
13,1-16,9
8,5
17,0-20,9
8,0
21,0-24,9
7,5
25,0-28,9
7,0
29,0-32,9
6,5
33,0-36,9
6,0
37,0-40,9
5,5
41,0-44,9
5,0
Ponderea datoriei
Punctaj
externe n export (%)
45,0-48,9
4,5
49,0-52,9
4,0
53,0-56,9
3,5
57,0-60,9
3,0
61,0-65,9
2,5
66,0-70,9
2,0
71,0-75,9
1,5
76,0-80,9
1,0
81,0-85,9
0,5
85,0 si peste
0,0
Contul curent raportat (procentaj) la exportul de bunuri si servicii

Soldul contului curent al balantei de plati pentru un an dat (convertit
n USD la cursul mediu de schimb pentru acel an) este exprimat ca
procent din suma totala a exporturilor de bunuri si servicii pentru anul
dat (convertita n USD la cursul mediu de schimb al anului respectiv).
Lichiditatea neta international
a si acoperirea pe luni a importului
Totalul rezervelor estimate oficial pentru un an (convertite n USD la
cursul mediu de schimb pentru acel an), incluzand rezervele oficiale de aur
(convertite n USD la pretul pe piata libera pentru acea perioada), dar
excluzand utilizarea creditelor acordate de Fondul Monetar International
si datoriile externe ale autoritatii monetariste, este raportat la media
lunara a contului importului de marfuri (convertit n USD la cursul mediu
175
Tabel 5.6 Punctele de risc ale soldului contului curent n export

Contul curent
Puncte
raportat la export (%)
25 si peste
15,0
20,1 la 25,0
14,5
15,1 la 20,0
14,0
10,1 la 15,0
13,5
5,1 la 10,0
13,0
0,0 la 5,0
12,5
-0,01 la -0,5
12,0
-5,1 la -10,0
11,5
-10,1 la -15,0
11,0
-15,1 la -20,5
10,5
-20,1 la -25,0
10,0
-25,1 la -30,0
9,5
-30,1 la -35,0
9,0
-35,1 la -40,0
8,5
-40,1 la -45,0
8,0
Contul curent
Puncte
raportat la export (%)
-45,1 la -50,0
7,5
-50,1 la -55,0
7,0
-55,1 la -60,0
6,5
-60,1 la -65,0
6,0
-65,1 la -70,0
5,5
-70,1 la -75,0
5,0
-75,1 la -80,0
4,5
-80,1 la -85,0
4,0
85,1 la -90,0
3,5
-90,1 la -95,0
3,0
-95,1 la -100,0
2,5
-100,1 la -105,0
2,0
-105,1 la -110,0
1,5
-110,1 la -115,0
1,0
-115,1 la -120,0
0,5
Mai jos de -120,1
0,0
de schimb a anului respectiv). Rata comparativa a riscului lichiditatii

indica cate luni pot fi finantate importurile din rezerve.
Stabilitatea cursului de schimb
Aprecierea sau deprecierea unei valute n raport cu USD dupa un an
calendaristic sau cea mai recenta perioada de 12 luni este calculata, de
asemenea, ca procentaj.
5.8.5.3
Evaluarea riscului economic
Scopul evaluarii riscului economic este sa furnizeze caile evaluarii fortei

si slabiciunilor mersului economiei al unei tari.
In general, limitele n care fortele mersului economic cantaresc mai
greu decat slabiciunile, vor fi prezentate de un risc economic scazut, si
unde slabiciunile vor cantari mai greu decat fortele vor prezenta un risc
economic nalt.
Aceste forte si slabiciuni sunt evaluate prin stabilirea punctelor de
176

Tabel 5.7 Lichiditatea neta n luni
Luni
Puncte
Peste 15
5,0
12,1-15,0
4,5
9,1-12,0
4,0
6,1-9,0
3,5
5,1-6,0
3,0
4,1-5,0
2,5
3,1-4,0
2,0
2,1-3,0
1,5
1,1-2,0
1,0
0,6-1,0
0,5
0,0-0,5
0,0
risc pentru un grup prestabilit de factori, limitand componentele riscului
economic.
Numarul minim de puncte care pot fi stabilite pentru fiecare componenta este 0, n timp ce numarul maxim de puncte depinde de ponderea fixata pentru acea componenta care-i este data n general n riscul
economic evaluat. In fiecare caz, scaderea totalului punctelor de risc corespunde unui risc nalt, iar un total mare de puncte i corespunde un
risc scazut. Pentru asigurarea comparabilitatii dintre tari, componentele se bazeaza pe acceptarea ratelor dintre datele masurare n interiorul
structurii economice/financiare. Rata este cea care se compara, nu datele
absolute.
Punctele stabilite pentru fiecare componenta sunt luate dintr-o scala
fixata.
Se apreciaza astfel: daca punctele acordate reprezinta mai putin de
50% din total, acestei componente i corespunde un risc foarte mare,
daca punctele sunt pe scala ntre 50-60% corespund cu un risc nalt,
ntre 60-70% corespund cu un risc moderat, ntre 70-80% corespunde un
177
Tabel 5.8 Evolutia cursului de schimb

Aprecierea
Deprecierea
schimbului (+) schimbului ()
0,0-9,9
0,1-4,9
10,0-14,9
5,0-7,4
14,5-19,9
7,5-9,9
20,0-22,4
10,0-12,4
22,5-24,9
12,5-14,9
24,9-27,4
15,0-17,4
27,5-29,9
17,5-19,9
30,0-39,9
20,0-22,4
40,0-49,9
22,5-24,9
50 sau mai
25,0-29,9
mult
30,0-34,5
Puncte
10,0
9,5
9,0
8,5
8,0
7,5
7,0
6,5
6,0
5,5
5,0
Deprecierea Puncte
schimbului ()
35,0-39,9
4,5
40,0-44,9
4,0
45,0-49,9
3,5
50,0-54,9
3,0
55,0-59,9
2,5
60,0-69,9
2,0
70,0-79,9
1,5
80,0-89,9
1,0
90,0-99,9
0,5
100,0 sau mai
0,0
mult
risc scazut, ntre 80-100% - risc foarte scazut.

Rata unui risc economic de la 0,0% la 24,9% indica un risc foarte
nalt; 25,0% la 29,9% - risc nalt; 30,0% la 34,9% - risc moderat; 35,0%
la 39,9% - risc scazut; si 40% sau mai mare risc foarte scazut. Totusi, un
risc evaluat ca lipsa sau scazut poate fi compensat printr-un risc politic
si/sau financiar mai mare.
Produsul intern pe locuitor
Estimarea produsului intern brut per locuitor pentru un an dat (convertit n USD la cursul mediu de schimb pentru acel an) este exprimat ca
procent din produsul intern brut mediu total estimat al tarilor acoperite
de ICRG.
Cresterea reala a produsului intern brut
Evolutia anuala a produsului intern brut (la preturi constante 1990)
al unei tari date este exprimata, de asemenea, ca procent (+/-). Punctele
de risc sunt acelea stabilite potrivit scalei din urmatoarei scale:
Rata anula a inflatiei
Rata anuala a inflatiei este calculata pentru bunurile de consum.
Punctele de risc sunt acelea acordate potrivit scalei din tabelul 5.11.
178

Tabel 5.9 Valorile PIB pe locuitor fata de medie
% din medie puncte

Peste 250
5, 0
200 250
4, 5
150 200
4, 0
100 150
3, 5
75 100
3, 0
50 75
2, 5
40 50
2, 0
30 40
1, 5
20 30
1, 0
10 20
0, 5
Sub 10
0, 0
Bugetul (excedentul sau deficitul) exprimat procentual fat
a de produsul intern brut
Estimarea excedentului/deficitului guvernamental evaluat n valuta
nationala (exclusiv subventiile, subsidiile, donatiile, etc.) pentru un an
dat este exprimata procentual prin raportare la produsul intern brut (de
asemenea, evaluat n valuta nationala) din acel an.
Soldul contului curent exprimat procentual fat
a de produsul intern
brut
Estimarea soldului contului curent al balantei de plati pentru un an
dat (convertit n USD la cursul mediu de schimb pentru acel an) este
exprimata procentual fata de produsul intern brut al tarii implicate (convertit n USD la cursul mediu de schimb pentru perioada acoperita).
Punctele de risc sunt acelea stabilite conform urmatoarei scale:
5.8.5.4
Obtinerea riscului compozit
Marimea riscului politic contribuie cu 50% din rating-ul compozit, n

timp ce evaluarea riscului financiar si economic contribuie fiecare cu cate
179
Tabel 5.10 Rata de crestere reala a PIB
Schimbare (%) Puncte

Peste 6,0
10,0
5,0-5,9
9,5
4,0-4,9
9,0
3,0-3,9
8,5
2,5-2,9
8,0
2,0-2,4
7,5
1,5-1,9
7,0
1,0-1,4
6,5
0,5-0,9
6,0
0,0-0,4
5,5
Schimbare (%) Puncte

-0,1 la -0,4
5,0
-0,5 la -0,9
4,5
-1,0 la -1,4
4,0
-1,5 la -1,9
3,5
-2,0 la -2,4
3,0
-2,5 la -2,9
2,5
-3,0 la -3,4
2,0
-3,5 la -3,9
1,5
-4,0 la -4,9
1,0
-5,0 la -5,9
0,5
-7,0 sau mai mult
0,0
25%. Formula folosita la calculul agregat al riscului politic, financiar si

economic este urmatoarea (RAPFE):
RAP F E = 0, 50RP + 0, 25RF + 0, 25RE
unde:
RAPFE - evaluarile compuse ale riscului politic, financiar si economic
RP punctajul riscului politic
RF punctajul riscului financiar
RE punctajul riscului economic
Punctajul global nalt (teoretic maxim 100) indica risc scazut si punctaj mic (teoretic 0) indica risc mare. Asemenea ghidului general, grupand
tarile pe baze comparabile de risc, riscul individual pentru fiecare tara
poate fi evaluat utilizand urmatoarele categorii destul de largi ale riscului
compozit:
- Risc foarte mare 0,00 la 49,5 puncte;
- Risc mare 50,0 la 59,5 puncte;
180

Tabel 5.11 Rata medie anuala a inflatiei
Dinamica (%) Puncte

0,0-1,9
10,0
2,0-2,9
9,5
3,0-3,9
9,0
4,0-5,9
8,5
6,0-7,9
8,0
8,0-9,9
7,5
10,0-11,9
7,0
12,0-13,9
6,5
14,0-15,9
6,0
16,0-18,9
5,5
Dinamica (%) Puncte

19,0-21,9
5,0
22,0-24,9
4,5
25,0-30,9
4,0
31,0-40,9
3,5
41,0-50,9
3,0
51,0-65,9
2,5
66,0-80,9
2,0
81,0-95,9
1,5
96,0-110,9
1,0
111,0-130,9
0,5
130,0 +
0,0
- Risc moderat 60,0 la 69,5 puncte;

- Risc mic 70,0 la 79,5 puncte;
- Risc foarte mic 80,0 la 100,0 puncte.
5.8.5.5
Predictia riscului de tar

a
Predictia riscului pe o perioada de timp (de regula 1-5 ani) se efectueaza

folosind cateva metodologii care sunt utilizate si pentru riscul curent
prognosticat.
Trei prognoze s-au facut pentru fiecare perioada de timp:
- cel mai rau caz de prognoza [W.C]
- cea mai probabila prognoza [M.P]
- cel mai bun caz de prognoza [B.C]
W.C. Forecast se efectueaza extrapoland trendul celui mai rau
caz pentru fiecare componenta din fiecare categorie de risc (se face
cea mai rea prognoza pentru riscul politic, economic si financiar).
M.P Forecast se efectueaza extrapoland trendul n cel mai probabil caz pentru fiecare componenta din fiecare categorie de risc. In
181
Tabel 5.12 Soldul bugetului national
Dinamica (%) Puncte

Peste 4,0
10,0
3,0-3,9
9,5
2,0-2,9
9,0
1,0-1,9
8,5
0,0-0,9
8,0
-0,1 la 0,9
7,5
-1,0 la 1,9
7,0
-2,0 la 2,9
6,5
-3,0 la 3,9
6,0
-4,0 la 4,9
5,5
Dinamica (%) Puncte

-5,0 la 5,9
5,0
-6,0 la 6,9
4,5
-7,0 la 7,9
4,0
-8,0 la 8,9
3,5
-9,0 la 9,9
3,0
-10,0 la 11,9
2,5
-12,0 la 14,9
2,0
-15,0 la 19,9
1,5
-20,0 la 24,9
1,0
-25,0 la 29,9
0,5
Peste -30,0
0,0
Tabel 5.13 Soldul contului curent n procente fata de PIB
% fata de PIB Puncte

10,0
15,0
8,0-9,9
14,5
6,0-7,9
14,0
6,0-5,9
13,5
2,0-3,9
13,0
1,0-1,9
12,5
0,0-0,9
12,0
-0,10 la 0,9
11,5
-1,0 la 1,9
11,0
-2,0 la 3,9
10,5
-4,0 la 5,9
10,0
-6,10 la 7,9
9,5
-8,0 la 9,9
9,0
-10,0 la 11,9
8,5
-12,0 la 13,9
8,0
% fata de PIB Puncte

-14,0 la 15,9
7,5
-16,0 la 16,9
7,0
-17,0 la 17,9
6,5
-18,0 la 18,9
6,0
-19,0 la 19,9
5,5
-20,0 la 20,9
5,0
-21,0 la 21,9
4,5
-22,0 la 22,9
4,0
-23,0 la 23,9
3,5
-24,0 la 24,9
3,0
-25,0 la 26,0
2,5
-27,0 la 29,9
2,0
-30,0 la 32,5
1,5
-32,5 la 34,9
1,0
-35,0 la 39,9
0,5
-40,0
0,0
182
continuare se face o prognoza M.P. Forecast pentru riscul economic,

politic si financiar.
B.C. Forecast se face extrapoland trendul n cel mai bun caz
pentru fiecare componenta din fiecare categorie de risc.
Prognozele W.C si B.C nu reprezinta extreme ale riscului, doar o
,,posibilitate rezonabila ca rezultat. De exemplu, mai multe tari din
America de Sud au fost lovite de furtuni n anul 1998, care au facut
enorme pagube si au provocat descresteri economice si financiare semnificative, precum si o extindere a riscului politic n tarile afectate. Aceste
efecte nu au putut fi prevazute si nici nu au fost trecute ntr-un cont de
producere al W.C Forecast. Totusi, trendurile negative si pozitive pot fi
identificate si de asemenea, poate fi facuta o supozitie rezonabila ca un
rezultat al lor. Actiunea prezentata nu este facuta sa-l evite.
Astfel, tendintele pot fi: o accelerare a cresterii datoriei, fragmentarea politica, amplificarea tensiunilor etnice sau religioase, argumentele
inadecvate pentru preluarea puterii n cazul mortii sau asasinarii unui
lider.
Un exemplu tipic al unei asemenea ,,responsabilitati posibile au fost
crizele financiare din Asia de Sud-Est n anul 1997.
In realizarea exercitiului de prognoza se face o analiza riguroasa asupra trendului sau cazului identificat si asupra capacitatii guvernului de
a contracara asemenea tendinte.
Acestea sunt bazele determinarii prognozelor W.C si B.C.
Prin urmare, este posibil ca o tara sa produca o performanta rea ca
n prognoza WC sau cea mai buna performanta ca n prognoza B.C, dar
sa nu se poata vedea un asemenea rezultat ca probabil.
M.P Forecast nu este o masura de mijloc sau mediana ntre WC Forecast si BC Forecast.
5.9
183
Riscul de tar
a studiu de caz: Rom
ania
Agentiile de rating s-au ocupat intens n ultimii ani de evaluarea riscului

de tara, plasand de cele mai multe ori Romania n zona de risc mare.
Firma D&B care are ca obiect aprecierea riscului de tara si de afaceri
desfasoara activitati de monitorizare n peste 120 de tari. Indicatorul
calculat de D&B este un indicator de evaluare mai larg care studiaza
posibilitatea nceperii si realizarea unor afaceri comerciale si financiare.
Calculul indicatorului D&B are n vedere riscurile: politic, comercial,
macroeconomic si extern.
Acest indicator are sapte clase de risc, de la unu (minim) la sapte
(nivel la care nu se mai recomanda afaceri), mpartite n subclasele A, B,
C si D.
Pe baza evaluarilor facute, Romania a fost plasata n clasa 5 de risc
(risc mare), subclasa B.
Calificativul de risc acordat de Fitch IBCA pentru datoria pe termen
lung a Romaniei este B minus, iar pentru datoria n valuta pe termen
scurt B.
Agentia de rating bancar Thomson Bank Watch a modificat riscul de
tara de la B plus la BB minus, ceea ce a reprezentat un semnal negativ
dat investitorilor straini.
Ca urmare a ntarzierii reformelor si a ritmurilor scazute n procesul de
privatizare precum si pe baza analizei indicatorilor economici fundamentali, agentiile Moodys si Standard& Poors acorda Romaniei calificative
de risc mare. Astfel, calificativul de risc acordat de Standard& Poors
pentru datoria n valuta pe termen lung a Romaniei este B minus, iar
pentru cea pe termen scurt C. De asemenea, agentia Moodys acorda
calificativul B3 pentru datoria n valuta pe termen lung.
Romania este perceputa ca un debitor problema. Ca atare, se impune
184
o analiza amanuntita a tuturor componentelor, subcomponentelor sau

elementelor de natura economica, politica, sociala etc., care se au n
vedere la evaluarea riscului de tara astfel ca, pe baza acestora, sa se
proiecteze solutii care sa contribuie la reducerea riscurilor si atragerea
investitorilor straini n Romania. In continuare - o explicitare a calculului
riscului conform ICRG. Ca aplicatii, se vor realiza actualizari pentru anii
2000-2002.
5.9.1
Evolutia indicatorilor macroeconomici
Asa cum se prezinta indicatorii macroeconomici atat cei care descriu

relatiile economice interne, cat si cei care privesc relatiile economice
internationale scot la iveala urmatoarele aspecte:
- statul de drept si reforma economica n Romania sunt doar partial
nfaptuite;
- declinul general realizat n toate domeniile vietii economice si sociale a scazut alarmant nivelul de trai al populatiei, agravand somajul
si alimentand inflatia;
- generarea de numeroase nemultumiri n randul populatiei si diminuarea ncrederii n nfaptuirea reformei;
- scaderea productiei interne;
- cresterea importurilor de bunuri de consum, sustinute n cea mai
mare parte de rezerva valutara a tarii si din mprumuturile externe;
- scaderea exporturilor n raport cu importurile, amplificanduse astfel deficitul balantei comerciale si de plati.
Evolutia fenomenelor economice si sociale din Romania nu este de
natura sa prefigureze ntr-un viitor foarte apropiat o situatie deosebit
de optimista. Aceasta cu atat mai mult cu cat, n ultimii ani, mediul
financiar extern a fost foarte constrangator datorita impactului crizei
asiatice din toamna anului 1997 si al crizei din Rusia din vara anului
185
1998, precum si al celei din America Latina din ianuarie 1999. In aceste
conditii, creditorii externi, inclusiv institutiile financiare internationale
au devenit mult mai precauti n acordarea de noi credite tarilor percepute
ca avand un risc ridicat.
Tot n aceasta perioada, Romania a trebuit sa faca fata varfului de
plata n contul datoriei externe pe termen mediu si lung (n anul 1999
serviciul datoriei externe fiind de 2,8 miliarde USD), precum si deficitelor
record nregistrate de contul curent al balantei de plati externe.
Mediul intern a fost si este, de asemenea, foarte dificil. Datoria publica a atins niveluri destul de ridicate, iar dobanzile aferente acesteia
reprezinta aproximativ 5,5% din produsul intern brut.
La nivel microeconomic, mediul de afaceri a fost si nca este neprielnic,
caracterizandu-se prin costuri mari ale ntarzierii reformei, prin perpetuarea deficitelor cvasi-fiscale datorate sectoarelor cu pierderi (care continua
sa afecteze zone importante ale economiei).
Prin urmare, se poate spune ca, desi s-a realizat un anumit progres
pe linia introducerii mecanismelor de piata, costurile zilnice ale reformei
si ale tranzitiei sunt ridicate, generand mari deziluzii n randul celei mai
mari parti a populatiei.
Avand n vedere aceasta stare de fapt si nevoia de investitii straine
pentru Romania, n continuare va fi analizat si determinat riscul de tara,
cunoscandu-se totodata ca este un factor de prim ordin n ceea ce priveste
decizia de investire.
5.9.2
Evaluarea riscului politic
Ca indicator pentru evaluarea riscului de tara, riscul politic presupune

multe componente ntre care, n principal, analiza stabilitatii guvernului tarii respective, a organizatiilor si institutiilor ce sprijina dezvoltarea
afacerilor si a stabilitatii sociale.
Indicatori economici
1989 1990 1991
I. Cu caracter intern
Produsul intern brut (mld.$)
53,6 38,2 28,9
Produsul intern brut per capita ($)
2319 1650 1245
Rata reala de crestere a PIB (%)
-5,8
-5,6 -12,9
Rata inflatiei
1,1
5,1 170,2
Formarea bruta a capitalului fix (mld.$)
16,0
7,6
4,1
Ponderea capitalului fix n PIB (%)
19,8 14,4 14,4
Venituri bugetare (%)
23,4
9,5
6,5
Venituri bugetare / PIB (%)
43,7 24,9 22,5
Cheltuieli bugetare (mld.$)
19,3
9,4
7,0
Cheltuieli bugetare/PIB (mld.$)
36,0 24,6 24,2
Masa monetara (M1) (mld.$)
10,4
4,1
Modificarea salariului real (%)
2,8
5,1 -18,3
Rata somajului (%)
3,0
II. Cu caracter international
Capital n valuta (mld.$)
0,5
Rezerve valutare straine (mld.$)
Totalul datoriei externe (mld.$)
0,2
0,2
1,1
Totalul datoriei externe n PIB (%)
0,37
0,5
3,81
Contul curent (mld.$)
2,5
-3,3
-1,0
Contul curent/PIB (%)
4,7
-8,6
-3,4
Exportul (mld.$)
10,5
5,8
4,3
Importul (mld.$)
8,4
9,2
5,4
Soldul balantei de comert exterior (mld.$) 2,1
-3,4
-1,1
Cursul mediu de schimb valutar (lei/$)
14,92 22,43 76,39
Sursa: Anuarul Statistic 2000, Raportul BNR pentru anul 1999.
26,4
1159
1,5
256,1
4,7
17,9
5,0
18,9
5,7
21,6
1,9
-16,7
10,4
19,6
859
-8,8
210,4
3,8
19,2
4,4
22,4
5,3
27,0
2,5
-13,0
8,2
30,1
1323
3,9
136,7
6,1
20,3
5,4
17,9
6,6
21,9
1,7
0,4
10,9
1994
35,5
1564
7,1
52,2
7,6
21,4
6,3
17,7
7,8
22,0
2,4
12,6
9,5
1995
35,3
1563
3,9
38,8
8,1
23,0
6,0
17,0
7,7
21,8
2,5
9,5
6,6
1996
34,9
1550
-6,9
154,8
7,7
22,0
6,1
17,5
7,4
21,2
1,7
-22,7
8,9
1997
41,5
1884
-5,4
59,1
8,0
19,4
7,6
18,3
8,7
21,0
1,9
6,8
10,3
1998
34,0
1515
-3,2
45,8
6,3
18,5
6,1
17,9
7,0
20,6
1,4
-0,7
11,5
1999
0,9
1,3
2,3
2,6
3,1
3,5
3,6
4,4
2
2,6
3,1
4,7
3,8
3,7
2,5
3,4
4,6
5,5
7,2
8,6
9,3
8,4
12,76 12,88 15,28 15,49 20,40 24,64 22,41
24,71
-1,6
-1,2
-0,4
-1,8
-2,6
-2,1
-3,0
-1,3
-8,2
-3,8
-1,3
-5,1
-7,4
-6,0
-7,2
-3,8
4,4
4,9
6,2
7,9
8,1
8,4
8,3
8,5
5,8
6,0
6,6
9,4
10,6
10,4
10,9
9,6
-1,4
-1,1
-0,4
-1,5
-2,5
-2,0
-2,6
-1,1
307,95 760,1 1665,1 2033,4 3082,6 7167,9 8874,8 15332,9
1993
1992
Tabel 5.14 Evolutia principalilor indicatori economici n Romania, 1989-1999
186
187
Este de remarcat ca riscul politic este luat n considerare de catre

investitori cu deosebire n cazul tarilor ,,nesigure. Romania a fost considerata mult timp o tara nesigura, facandu-se nsa evaluarea riscului politic potrivit metodologiei Ghidului International privind Riscul de tar
a
(ICRG) pe un an (iulie 1998 iunie 1999). Rezulta un punctaj care
oscileaza ntre 70 76%, ceea ce denota un risc scazut din acest punct
de vedere.
Dincolo de progresele nregistrate pe calea democratiei se propun spre
identificare cateva cauze care din punct de vedere social politic constituie frane n calea investitiilor straine directe n Romania. Pentru aceasta
este necesara efectuarea analizei tuturor componentelor riscului politic.
Evaluarea componentelor riscului politic (pentru punctaj maxim vezi
tabelul 5.3):
Tabel 5.15 Evaluarea riscului politic pentru Romania
A B C D E F
10 3 9 8 12 3
G H I J K L Riscul politic
5 5 4 5 6 1
71, 0
Sursa: International Risk Guide, iunie 1999.
In cadrul componentelor riscului politic, cele care marcheaza punctaj

mic sunt: conditiile socio-economice, coruptia, legea si ordine, birocratia.
Evolutiile socio-economice scot la iveala insatisfactia populatiei
fata de politicile economice ale guvernului. Romania, n comparatie
cu tarile vecine din Europa Centrala (Cehia, Ungaria si Polonia)
are o infrastructura nca slab dezvoltata (transporturi, comunicatii
si telecomunicatii). Se pune n evidenta persistenta slabiciunilor
n domeniul asistentei sanitare si situatia grea n ceea ce priveste
locuintele. Mentinerea la niveluri ridicate a dobanzilor face ca
188

marea masa a populatiei sa nu aiba acces la creditele necesare
investitiilor pentru mbunatatirea conditiilor de viata.
Referitor la lege si ordine, se remarca ca n ultimii zece ani legislatia

romaneasca a suferit nenumarate schimbari. Legi noi, specifice economiei de piata, au venit sa le nlocuiasca pe cele vechi, depasite,
ale sistemului centralizat; apoi, o serie de legi importante pentru
investitorii straini au suferit amendari si modificari, unele chiar de
cateva ori ntr-o perioada scurta de timp. De mentionat: legea privatizarii, reglementarile privind amortizarea, legislatia fiscala (privind impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitele si
taxele locale etc.), numarul mare de ordonante de guvern. Toate
acestea catalogheaza Romania ca instabila din punct de vedere politic legislativ, si dauneaza foarte mult n ceea ce priveste atragerea
de investitii straine directe. La acestea se adauga criminalitatea la
cote nalte n toate compartimentele vietii economice sociale, dar
mai ales criminalitatea economico financiara.
Coruptia a atins cote nalte, ceea ce face ca n cadrul evaluarii
riscului politic aceasta componenta sa fie punctata la un nivel redus.
Traficul de influenta, abuzurile de putere, mita, toate n relatie
stransa cu neaplicarea sau aplicarea defectuoasa a legilor au aruncat
o pata nedorita asupra imaginii tarii noastre, ducand la slabirea
ncrederii investitorilor straini n capacitatea statului de a impune
legea. La acestea se adauga numeroasele cazuri de contrabanda,
fraudele si bancrutele bancare, crima organizata, evaziunile fiscale
care nu sunt instrumentate rapid si satisfacator de catre institutiile
abilitate.
Birocratia este un fenomen care si pune amprenta asupra mediului
189
de afaceri din Romania. Investitorii straini mentioneaza des aceasta

frana n dezvoltarea afacerilor cu partenerii lor romani. Birocratia
genereaza serioase pierderi de timp, oportunitati si resurse, ceea
ce stimuleaza implicit coruptia. Multitudinea de autorizatii, avize,
certificate, expertize etc. de care au nevoie investitorii straini pentru a-si desfasura activitatea, coroborata cu ntarzierea cu care se
elibereaza acestea reprezinta piedici pentru procesul investitional.
Toate acestea fac ca aceasta componenta sa fie notata la nivel
scazut, cu influenta corespunzatoare n evaluarea riscului politic.
5.9.3
Prin evaluarea riscului economic se are n vedere atat determinarea cat

si punctarea elementelor forte, dar, mai ales, a slabiciunilor mersului
economic al tarii.
Ruptura de sistem care a avut loc ncepand cu anul 1990, caderea
abrupta a economiei, nfiriparea cu mare greutate a elementelor economiei de piata libera, ritmul lent al procesului de privatizare si restructurare fac din Romania o tara care, pentru investitorii straini, sa prezinte,
nca, un risc foarte mare.
Facandu-se evaluarea elementelor care compun riscul economic (produsul intern brut pe locuitor, cresterea reala anuala a produsului intern
brut, rata anuala a inflatiei, ponderea deficitului sau excedentului bugetar n produsul intern brut, ponderea contului curent n produsul intern
brut), la nivelul lunii iulie 1999, s-a ajuns la punctaje care potrivit scalei
stabilite de Ghidul International al Riscului de tara indica un risc foarte
mare atat pe componente cat si pe total.
190
Tabel 5.16 Evaluarea riscului economic (pe componente) pentru Romania
PIB/capita (max pct. 5)

0,3
Cresterea reala anuala a PIB (max. pct. 10)
0,5
Rata anuala a inflatiei (max. pct. 10)
3,5
Ponderea excedentului sau deficitului bugetar n PIB (max. pct. 10) 6,0
Ponderea contului curent n PIB (max. pct. 15)
9,5
19,8
5.9.4
In cursul anului 1999, considerand ca fara sprijin extern Romania nu

va putea face fata obligatiilor de plata, agentiile de rating (Moodys,
Fitch IBCA, Standard&Poors) au depunctat Romania n mod subiectiv.
Spre deosebire de acestea, Japan Credit Rating Agency a avut ncredere
n capacitatea de plata a statului roman, scotand Romania de pe lista
de monitorizare, mentionand rating-ul BB minus. Evolutia fenomenelor
avea sa confirme aceasta apreciere. Printr-o ajustare severa a politicilor,
statul roman si-a achitat la timp si integral datoria ajunsa la scadenta,
reusind totodata sa-si refaca si nivelul rezervelor valutare. Evaluarea
efectuata potrivit Ghidului Intrenational privind Riscul de tara indica
un punctaj de 20,5 26 ceea ce corespunde unui risc nalt.
Tabel 5.17 Evaluarea riscului financiar (pe componente) pentru Romania
Ponderea datoriei externe n PIB (pct. max. 10)
8,5
Ponderea serviciului datoriei n exportul de marfuri si servicii (pct. max. 10) 1,5
Ponderea contului curent n exportul de marfuri si servicii (pct. max. 15)
9,5
Lichiditatea internationala ca luni de acoperire a importului (pct. max. 5)
0,5
Stabilitatea cursului de schimb (pct. max. 10)
1,5
21,5
Sursa: International Risk Guide, iunie 1999
.
Prin determinarea si analiza riscului financiar pe componente se iden-
191
tifica cel puti trei elemente (Ponderea serviciului datoriei n exportul de

marfuri si servicii, Lichiditatea internationala ca luni de acoperire a importului, Stabilitatea cursului de schimb) care sunt punctate extrem de
redus, ceea ce atrage per total un punctaj ce corespunde un risc foarte
mare.
5.9.5
Evaluarea riscului compozit
Ca expresie concentrata a tuturor categoriilor de risc (politic, financiar

si economic), riscul de tara calculat pentru Romania pune, de fapt, n
lumina starea economiei si societatii romanesti, cu toate consecintele ce
decurg din aceasta.
In pofida progreselor realizate n domeniul politic si, mai concret, pe
linia democratiei, economia, resursele financiare si moralitatea au atins
niveluri extrem de joase care, fireste, fac ca n randurile investitorilor
straini, Romania sa fie considerata o tara cu risc mare.
De altfel, ntr-un clasament ntocmit peste 140 de tari, Romania
ocupa, n iunie 1999, locul 117, cu mult n urma Sloveniei (locul 24),
Poloniei (locul 27), Cehiei (locul 31), Ungariei (locul 39), Bulgariei (locul 58) etc.
5.9.6
Predictia riscului de tar

a
Evolutia viitoare a riscului de tara si a categoriilor care l compun nu

poate fi alta decat traiectoria societatii romanesti si a economiei viitoare
a tarii noastre.
Este cunoscut ca modificarile structurale si progresul n economie se
realizeaza ntr-un ritm mai lent fata de transformarile politice si de progresele realizate n dezvoltarea democratiei si a institutiilor democratice
ale statului.
Prognoza riscului de tara si a categoriilor de risc ce-l compun elabo-
192
rate pentru Romania nu sunt prea optimiste.

Tabel 5.18 Evaluarea si predictia riscului de tara
Evaluarea riscului pentru perioada curent
a
Evaluarea riscului compozit pentru:
Riscul politic Riscul financiar
Riscul economic Anul precedent Anul curent Prognoza pentru Prognoza pentru
06.1999
06.1999
06.1999
07.1998
06.1999
un an
cinci ani
71,0
21,5
19,8
62,3
56,1
58,0
64,0
(risc redus) (risc foarte mare) (risc foarte mare) (risc moderat) (risc mare)
(risc mare)
(risc moderat)
La aceeasi concluzie se ajunge si n cazul elaborarii a trei prognoze

ale riscului pentru fiecare perioada de timp, respectiv:
- Cel mai rau caz de prognoza;
- Cea mai probabila prognoza;
- Cel mai bun caz de prognoza.
Tabel 5.19 Prognoza riscului compozit si a componentelor principale
Riscul
Evaluare
curent
a
Riscul compozit
56,1
risc mare
Risc politic
71,0
risc redus
Risc financiar
21,5
risc foarte mare
Risc economic
19,8
risc foarte mare
Sursa: International Risk Guide,
5.9.7
Prognoza pentru un an
Prognoza pentru cinci ani
Cel mai r
au caz Cel mai probabil Cel mai bun caz Cel mai rau caz Cel mai probabil Cel mai bun caz
54,5
58,0
60,5
50,0
64,0
69,0
risc mare
risc moderat
risc moderat
risc mare
risc moderat
risc moderat
67,0
72,0
74,0
60,0
70,0
74,0
risc moderat
risc scazut
risc scazut
risc moderat
risc scazut
risc scazut
22,0
23,0
24,0
20,0
28,0
32,0
risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare
risc mare
risc moderat
20,0
21,0
23,0
20,0
30,0
32,0
risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare risc foarte mare
risc mare
risc moderat
iunie 1999.
Riscul de tar
a pentru Rom
ania si unele comparatii
internationale
Riscul economic si riscul financiar, consecinte ale mediului economic extrem de ngrijorator, plaseaza, din acest punct de vedere, Romania, pe
ultimul loc din 37 de state ale Europei. Din punct de vedere al riscului
compozit, dupa Romania nu se mai afla decat Albania, Moldova si Iugoslavia. Nici prognoza pentru un an si cinci ani nu estimeaza o modificare
substantiala a situatiei pentru Romania. Determinarile ce se prezinta n
193
tabelul 5.20 pun n evidenta, n mod edificator, aceasta stare de lucruri

(datele din tabel sunt n ordinea alfabetica a tarilor, nu a punctajului).
Pentru Romania este important ca partidele politice, guvernul, institutiile democratice care si-au asumat conducerea societatii si a economiei
romanesti, sa ncheie foarte rapid procesul de privatizare, sa stabileasca si
sa promoveze o structura sanatoasa si eficienta a economiei, sa elaboreze
politici n concordanta cu interesele nationale.
Intreb
ari teoretice
1. Prezentati conceptul de risc de tara si evenimentele care l genereaza.
2. Componentele riscului de tara si importanta analizei sale.
3. Tipuri de riscuri de tara.
4. Prezentati factorii de risc de natura macroeconomica ce actioneaza
asupra nivelului riscului de tara.
5. Care sunt factorii interni de risc de natura politica ce influenteaza
nivelul riscului de tara?
6. Care sunt factorii externi de risc de natura politica ce influenteaza
nivelul riscului de tara?
7. Prezentati indicatorii macroeconomici utilizati n analiza riscului
de tara.
8. Prezentati indicatorii balantei de plati folositi n analiza riscului de
tara.
9. Prezentati indicatorii datoriei externe si ai situatiei politice utilizati
n analiza riscului de tara.
10. Care sunt sursele si procedeele (formale, statistice, sisteme de alarmare rapida, modele probabiliste) utilizate n evaluarea riscului de
tara.
11. Care sunt agentiile internationale, institutiile si publicatiile specia-
194
12.
13.
14.
15.
16.
17.

lizate n aprecierea riscului de tara?
Prezentati agentia de rating Moodys si Standard&Poors.
Prezentati agentia Fitch IBCA.
Prezentati sistemul de evaluare a riscului politic al Ghidului International privind riscul de tara.
Prezentati sistemul de evaluare a riscului financiar al Ghidului
International privind riscul de tara.
Prezentati sistemul de evaluare a riscului economic al Ghidului
International privind riscul de tara.
Prezentati modul de obtinere a riscului compozit si predictia riscului de tara al Ghidului International privind riscul de tara.
Studii de caz
In anul 2001, Compagnie francaise dassurance pour le commerce exteriour COFACE cea mai puternica companie n asigurari si credite n
comertul exterior, a publicat un clasament al riscului de tara pentru 130
de tari aflate sub observatie. Clasamentul mparte tarile n 7 nivele de
risc, cele mai sigure fiind cuprinse n grupa ,,A (de la A1 la A4), iar
cele mai putin sigure n grupele ,,B, ,,C si ,,D. Clasarea tarilor pe
cele 7 grupe de risc de neplata la livrarea marfurilor ia n calcul 7 indicatori si anume: climatul politic, riscul penuriei de devize, capacitatea
de a face fata angajamentelor de plata externe, riscul deprecierii brutale
a cursului de schimb al monedei nationale, riscul sistematic al sectorului
bancar, riscul de conjunctura economica nefavorabila, comportamentul
de plata privind operatiunile de decontare pe termen scurt. In functie
de acesti indicatori, clasarea tarilor pe cele 7 grupe se caracterizeaza, pe
scurt, astfel:
A1 situatie politica si economica foarte stabila, care influenteaza
favorabil comportamentul de plata cel mai bun al ntreprinderilor.
195
Probabilitatea de ntarzieri n efectuarea platii este foarte slaba;

A2 probabilitatea de ntarzieri n efectuarea platii este foarte
slaba, chiar daca mediul economic si politic al tarii este mai putin
favorabil;
A3 ,,comportamentul de plata, n general, mai putin fata de
cele doua grupe precedente, poate fi afectat printr-o schimbare a
mediului economic si politic al tarii, chiar daca probabilitatea ca
aceasta sa conduca la o ntarziere a platilor ramane putin posibila;
A4 ,,comportamentul de plata adesea la nivel mediu, ar putea
sa fie afectat de o conjunctura economica si politica mai putin favorabila, iar probabilitatea ca aceasta sa conduca la o ntarziere a
platilor ramane n vigoare;
B mediul economic si politic este susceptibil de a afecta ,,comportamentul de plata, care este, n cele mai multe cazuri, mediocru;
C mediul economic si politic al tarii este foarte nesigur, ceea ce ar
putea afecta negativ ,,comportamentul de plata, care este adesea
mediocru;
D mediul economic si politic al tarii prezinta un risc foarte ridicat,
ceea ce va agrava ,,comportamentul de plata, n general execrabil.
In clasamentul COFACE pe anul 2000, cele mai solvabile tari situate n grupa ,,A raman desigur tarile industrializate, dar si unele tari
,,emergente, dupa cum urmeaza:
Clasa ,,A1: Japonia, SUA, Canada, Germania, Franta, Marea
Britanie, Spania, Australia, Hong-Kong, Taiwan;
Clasa ,,A2: Italia, Grecia, Ungaria, Coreea de Sud, Malaezia, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Botswana;
Clasa ,,A3: Polonia, Cehia, China, Thailanda, Arabia Saudita;
Clasa ,,A4: Mexic, Venezuela, India, Filipine, Egipt, Maroc, Tu-
196
nisia, Africa de Sud;

Clasa ,,B: Argentina, Brazilia, Columbia, Peru, Algeria, Turcia,
Gabon, Senegal;
Clasa ,,C: Rusia, Kazahstan, Indonezia, Vietnam, Iran, Irak, Camerun, Coasta de Fildes, Ghana, Zimbabwe;
Clasa ,,D: Ucraina, Bielorusia, Uzbekistan, Ecuador, Pakistan,
Cambodgia, Mongolia, Nigeria.
In continuare (tabelul 5.21), din cele 130 de tari se prezinta primele 25
si cele aflate pe pozitiile 100-125. Sa se analizeze datele si sa se efectueze
aprecieri privitoare la decalajele ntre Romania si tarile cele mai bine
clasate.
197
Tabel 5.20 Riscul de tara si predictia lui

T
ara
Evaluarea riscurilor pentru perioada curenta

Prognoza riscului compozit
Riscul politic Riscul financiar Riscul economic Riscul compozit Pentru
Pentru
6.1999
6.1999
6.1999
7.1998 6.1999 un an
cinci ani
Albania
47,0
35,0
30,1
53,3
56,0
60,5
68,5
Austria
85,0
42,5
38,8
86,0
83,2
82,5
85,0
Belarus
64,0
29,0
24,7
61,3
58,8
56,0
58,5
Belgia
76,0
38,0
41,1
82,0
77,5
80,0
81,0
Bulgaria
69,0
37,0
36,2
65,3
71,1
74,5
77,0
Croatia
66,0
35,5
35,7
68,6
69,0
69,0
Cipru
71,0
43,0
34,65
79,0
74,3
75,0
76,0
Cehia
83,0
38,5
31,3
77,3
76,4
75,0
77,0
Danemarca
89,0
39,5
41,9
87,8
85,2
84,0
85,0
Elvetia
85,0
46,0
42,8
87,3
86,9
88,0
87,0
Estonia
75,0
36,5
32,6
72,0
73,5
74,0
Federatia Rusa
49,0
37,5
20,9
63,8
48,7
48,0
60,0
Finlanda
93,0
37,0
43,0
88,8
86,5
83,0
83,0
Franta
80,0
37,5
41,0
80,8
79,3
80,5
83,5
Germania
87,0
39,5
39,3
84,0
82,9
80,5
85,5
Grecia
76,0
35,0
36,2
77,8
73,6
76,0
77,5
Islanda
88,0
35,5
41,3
85,0
82,4
82,0
80,0
Irlanda
87,0
41,5
44,6
87,3
86,6
87,0
84,5
Italia
72,0
40,5
39,5
82,8
76,0
78,5
80,0
Letonia
67,0
39,0
36,9
71,4
71,5
72,0
Lituania
65,0
40,0
41,9
73,5
74,5
74,0
Luxemburg
92,0
42,0
45,4
92,0
89,7
90,3
88,5
Malta
88,0
37,5
35,4
80,8
80,4
80,5
77,5
Moldova
67,0
20,0
16,0
51,5
53,0
59,5
Marea Britanie
87,0
37,0
38,4
81,1
81,2
80,0
81,0
Norvegia
86,0
44,5
43,9
92,8
87,2
86,5
87,0
Olanda
93,0
38,0
41,5
87,5
86,3
87,5
86,5
Polonia
83,0
37,5
34,5
81,0
77,5
78,5
77,0
Portugalia
90,0
37,0
36,1
84,5
81,6
80,5
81,5
Rom
ania
71,0
21,5
19,8
62,3
56,1
58,0
64,0
Slovacia
85,0
33,0
31,1
76,8
74,5
77,0
77,0
Slovenia
81,0
41,5
35,1
78,8
77,0
77,5
Spania
76,0
40,0
37,6
79,3
76,8
78,5
80,0
Suedia
86,0
34,5
42,7
84,5
81,6
82,5
82,0
Ucraina
65,0
25,5
23,1
67,0
56,8
56,0
62,0
Ungaria
82,0
34,5
32,2
77,5
74,3
76,0
77,0
Iugoslavia
20,0
25,5
24,7
39,3
35,1
42,0
58,5
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
...
100
101
102
103
Scorul total Riscul politic Performantele

Indicatorii Vulnerabilitatea Rating de Acces la finantari Acces la finantari Acces pe pietele Discount
(100)
(25)
economice (25) datoriei (10)
datoriei (10)
credit (10)
bancare (5)
pe term scurt (5) de capital (5)
(5)
Luxemburg
98,83
24,39
25,00
10,00
10,00
10,00
5,00
5,00
5,00
4,44
Elvetia
97,06
24,95
22,12
10,00
10,00
10,00
5,00
5,00
5,00
4,99
Norvegia
94,88
23,79
21,18
10,00
10,00
10,00
5,00
5,00
5,00
4,91
SUA
94,04
25,00
19,04
10,00
10,00
10,00
5,00
5,00
5,00
5,00
Danemarca
93,43
23,67
20,23
10,00
10,00
9,58
5,00
5,00
5,00
4,94
Olanda
92,69
24,62
18,12
10,00
10,00
10,00
5,00
5,00
5,00
4,95
Austria
92,61
23,95
18,73
10,00
10,00
10,00
5,00
5,00
5,00
4,93
Franta
92,51
24,44
18,10
10,00
10,00
10,00
5,00
5,00
5,00
4,97
Finlanda
92,27
23,97
18,58
10,00
10,00
9,79
5,00
5,00
5,00
4,94
Suedia
92,19
24,11
18,98
10,00
10,00
9,17
5,00
5,00
5,00
4,94
Germania
92,18
24,61
17,59
10,00
10,00
10,00
5,00
5,00
5,00
4,97
Marea Britanie
91,84
24,93
17,02
10,00
10,00
10,00
5,00
5,00
5,00
4,98
Belgia
90,74
23,59
18,05
10,00
10,00
9,17
5,00
5,00
5,00
4,93
Japonia
90,25
23,63
18,39
10,00
10,00
9,58
5,00
5,00
4,47
4,19
Singapore
90,18
23,27
19,44
10,00
10,00
9,58
5,00
5,00
4,24
3,65
Irlanda
90,00
23,42
16,88
10,00
10,00
9,79
5,00
5,00
5,00
4,92
Canada
89,69
24,29
16,58
10,00
10,00
8,96
5,00
5,00
5,00
4,87
Australia
87,80
23,06
16,42
10,00
10,00
8,96
5,00
5,00
5,00
4,36
Italia
87,40
22,70
15,82
10,00
10,00
8,96
5,00
5,00
5,00
4,92
Spania
86,41
22,43
14,83
10,00
10,00
9,58
5,00
5,00
5,00
4,57
Islanda
86,26
20,28
18,81
10,00
10,00
7,81
5,00
5,00
5,00
4,36
Noua Zeelanda
85,98
22,40
14,66
10,00
10,00
9,06
5,00
5,00
5,00
4,86
Potugalia
85,17
22,64
13,97
10,00
10,00
9,17
5,00
5,00
5,00
4,39
Taiwan
81,76
21,09
15,28
10,00
10,00
8,75
5,00
5,00
3,42
3,22
Grecia
79,20
20,11
14,04
10,00
10,00
6,25
5,00
5,00
5,00
3,79
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
Lesotho
35,48
6,76
6,87
8,92
10,00
0,00
0,00
2,93
0,00
0,00
Uganda
35,46
7,10
8,34
8,62
7,92
0,00
0,00
2,24
0,00
1,24
Gambia
34,99
6,64
7,38
8,21
10,00
0,00
0,00
2,76
0,00
0,00
Azerbaidjan
34,98
7,88
4,88
9,71
10,00
0,00
0,18
1,67
0,67
0,00
T
ara
Tabel 5.21
198
Nr.
crt.
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
Scorul total Riscul politic Performantele

Indicatorii Vulnerabilitatea Rating de Acces la finantari Acces la finantari Acces pe pietele Discount
(100)
(25)
economice (25) datoriei (10)
datoriei (10)
credit (10)
bancare (5)
pe term scurt (5) de capital (5)
(5)
Mali
34,50
5,85
8,48
8,10
10,00
0,00
0,00
2,07
0,00
0,00
Capul Verde
34,12
7,20
4,85
9,10
10,00
0,00
0,00
2,93
0,04
0,00
Nepal
34,05
4,74
7,83
9,13
10,00
0,00
0,00
2,24
0,11
0,00
Rom
ania
33,80
7,51
4,11
9,07
10,00
0,00
0,06
1,68
0,75
0,00
Nigeria
33,79
6,68
5,79
8,68
10,00
0,93
0,00
1,64
1,00
0,00
Malawi
33,49
6,93
5,30
7,81
10,00
0,00
0,00
3,45
0,00
0,00
Guineea Ecuatoriala
33,44
2,36
9,32
9,00
10,00
0,00
0,00
2,76
0,00
0,00
Togo
33,37
4,74
8,02
8,59
9,26
0,00
0,00
2,76
0,00
0,00
Zimbabwe
33,32
6,08
5,21
7,95
10,00
0,00
0,31
3,28
0,50
0,00
Tanzania
33,28
6,35
7,56
8,21
8,89
0,00
0,00
1,03
0,00
1,24
Sf. Vincent&Grenad.
32,86
7,88
4,44
7,79
10,00
0,00
0,00
2,24
0,50
0,00
Indonezia
32,82
7,17
6,25
6,80
8,71
0,42
0,44
2,70
0,33
0,00
Honduras
32,81
6,41
4,62
8,24
10,00
1,25
0,51
1,72
0,05
0,00
Madagascar
32,30
4,51
7,57
8,04
9,42
0,00
0,00
2,76
0,00
0,00
Rep. Kirkizia
32,29
5,16
7,13
8,84
10,00
0,00
0,00
1,03
0,11
0,00
Burkina Faso
32,25
5,85
5,12
9,02
9,97
0,00
0,01
2,24
0,04
0,00
Macedonia
32,02
4,34
6,14
8,39
10,00
0,00
0,00
2,27
0,38
0,00
Grenada
31,94
6,33
3,37
10,00
10,00
0,00
0,51
2,24
0,00
0,00
Guineea
31,81
4,54
8,08
8,15
10,00
0,00
0,00
1,03
0,00
0,00
Coasta de Fildes
31,60
5,49
6,02
7,40
10,00
0,00
0,00
2,24
0,39
0,00
Nigeria
31,35
4,16
7,71
8,44
10,00
0,00
0,06
1,03
0,00
0,00
Maldive
31,31
8,89
0,24
9,18
10,00
0,00
0,00
2,41
0,58
0,00
T
ara
Tabel 5.21 continuare

199

Riscuri de Afaceri in Romania

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Riscuri de Afaceri in Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 5

Concepte referitoare la riscul de tar

In sens larg, riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

c. nivelul de tara ce priveste n mod curent riscul de transfer.

Riscul de tara si evaluarea acestuia

o anumita periodicitate chiar daca guvernul ia masuri pentru limitarea

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

International Country Risk Guide grupeaza componentele riscului de

Riscul de tara si evaluarea acestuia

- lichiditatea neta ca si acoperirea pe luni a importului;

Importanta analizei riscului de tar

Pierderile nregistrate ca urmare a materializarii riscului de tara sunt

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

plina a situatiei economice si politice din tara gazda nu se poate anticipa

Variante de riscuri de tar

Exista opinia1 conform careia riscul de tara este un risc de mediu, de

Riscul de tara si evaluarea acestuia

care este doar o componenta a acestuia. Riscul de tara este considerat

Globalizarea si riscul de tar

Globalizarea, un termen cu acceptiuni diferite si controversate, reprezinta

Eitman Lawrence: Fundamentals of investments, Ed. Harper & Row, 1988

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Riscul de tara si evaluarea acestuia

Factori care influenteaz

Multitudinea de factori care influenteaza nivelul riscului de tara se pot

Clasificarea factorilor care influenteaz

Riscul de tara de afla sub incidenta mai multor elemente: economice,

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Riscul de tara si evaluarea acestuia

Declansarea unor astfel de actiuni greu de gestionat de catre autoritati

Factori de risc de natur

Principalii factori sunt:

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Strategia comerciala vizeaza masurile referitoare la administrarea

Riscul de tara si evaluarea acestuia

Se pot identifica mai multe tipuri de implicare a statului n economie,

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Riscul de tara si evaluarea acestuia

ale fiecarui proiect iar, pe de alta parte, aprecierea conjuncturii

Factori de risc de natur

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

- alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determinate de constitutie;

Riscul de tara si evaluarea acestuia

- dovada restrictiilor asupra partidelor politice care nu se afla

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

forta lor politica difera de la tara la tara. Grupurile sociale care se

Riscul de tara si evaluarea acestuia

litica fundamentala si care presupun alternativa posibila pentru aceasta

existenta unui lider fara succesor evident;

b) Factori politici externi

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Principalii indicatori folositi n analiza riscului

Dimensionarea si analiza riscului de tara se bazeaza pe un sistem de

Indicatorii macroeconomici de rezultate

Riscul de tara si evaluarea acestuia

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Riscul de tara si evaluarea acestuia

Indicatori ai datoriei externe

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie

Dimensionarea riscului politic se bazeaza n principal pe elemente de

Riscul de tara si evaluarea acestuia

atorului; totusi sunt unele ,,puncte fixe ce sprijina analiza.

Masurarea si analiza statistica a riscului n economie