CONTEXTUL LITERAR I ISTORIC DUP 23 AUGUST 1944

referat
Exist n istoria fiecrui popor date capitale n care destinul se rsucete, se nnoad n mrejele
istoriei, aruncnd naia n jocuri politice de neneles. Pentru poporul romn 23 august 1944 a fost
un astfel de moment. Se ncheia o perioad n care Romnia se mplinise ca stat naional, i
conturase o cultur proprie care i gsise echilibrul ntre tradiie i sincronismul european. Ceea ce
a urmat ns, scoate din matc ntreaga societate romneasc impunnd noi structuri sociale n
numele democraiei populare. Pe fondul unei derute generale, Partidul Comunist i impune
autoritatea pe plan politic prin propagand agresiv i manevre de culise. Este drept c devierea
sensului istoric a fost posibil i din cauza unei neinspirate strategii politice a guvernului profascist
antonescian i a luptelor interne dintre partide care au creat un climat de insecuritate si confuzie.
Noii actori ai puterii orienteaz societatea romn ctre Rsrit i anuleaz toate punile de legtura
cu Europa apuseana.
Imediat dup demiterea lui Ion Antonescu s-a dispus ncetarea colaborrii cu puterile Axei i
nceperea tratativelor de ajutor reciproc cu Uniunea Sovietic. Armistiiul semnat cu marile puteri a
fost vzut ca un act de salvare naional de pe urma cruia a profitat Partidul Comunist.
In plan cultural, vantul schimbarii se simte imediat dup trecerea de partea Uniunii Sovietice.
Peisajul literar romnesc n aceast perioad atinsese cote valorice superioare. Aproape toi marii
scriitori ai literaturii romne i mplineau destinul artistic grupai pe generaii: smntoritii i
poporanitii de la revista Viaa Romneasc (I. Al. Brtescu-Voineti, Gala Galaction, Cezar
Petrescu, Mihail Sadoveanu, Ion Agrbiceanu), tradiionalitii formai n jurul revistei Gndirea
(Vasile Voiculescu, Nechifor Crainic, Ion Pillat, Aron Cotru, Vintil Horia). O alt generaie aflat
n plin activitate creatoare era generaia modernitilor: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Victor
Eftimiu, George Clinescu, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Saa Pan etc, care i
orientaser scrisul ctre valorile i standardele europene. Un rol important pe scena literar
romneasc a avut-o micarea avangardist ai crei reprezentani erau: Ion Vinea, Eugen Jebeleanu,
Miron Radu Paraschivescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Zaharia Stancu
i alii.
Toat aceast fireasc cristalizare a spaiului literar romnesc a fost tulburat nc din toamna
anului 1944, dup alegerea noului preedinte al Societii Scriitorilor Romni din 24 septembrie n
persoana lui Victor Eftimiu. Prin programul pe care acesta l propunea se deschidea larg ua
politicului in literatur. Se punea problema aderrii scriitorilor la noua ideologie marxist-leninista
ca soluie salvatoare pentru restaurarea societii n urma unui rzboi traumatizant prin participarea
la crearea unei literaturi noi . Problemele puse in discuie anunsu deja noua viziune i ideologie

literar subordonaa politicii. La trei zile de la adunarea genaral de alegeri, Comitetul de conducere
al Societii Scriitorilor Romni hotrte ntr-o sedinta extraordinar aderarea instituiei la
Proiectul de Platform a Frontului Naional Democratic iniiat de P C R. Literatura devine un sector
de activitate n marele antier al reconstruciei sociale. Vocile conductoare de stnga au considerat
c nu se poate schimba direcia literar dect dup o curenie general n rndul scriitorilor
consacrai de pn atunci. ncep, aadar, epurrile dup criteriul orientrii politice a creatorilor, fr
a se ine cont de nicio gril estetic. Sunt eliminai din SSR Ion Barbu, Lucian Blaga,Dan Botta i
muli alii. Sunt primii n schimb n Societatea Scriitorilor Romni noi figuri ca Maria Banu, Geo
Bogza, George Clinescu, Alexandru Mironescu, Miron Radu Paraschivescu, Geo Bogza care
aderaser deja la noua doctrin comunist i erau dispui s propage ideologia politic prin scrisul
lor n gazete i n creaii literare la comand. Locul celor epurai a fost luat de scriitorii tineri care i
puserer condeiul n slujba crerii unei literaturi pentru mase. Se cerea impetuos abolirea
izolaionismului, a turnului de filde n care sttea retras Poetul i transformarea artitilor n scriitori
tovari cu rol hotrtor n educarea poporului n spirit partinic.
Este de remarcat faptul c muli tineri vedeau n Partidul comununist promotorul unei democraii
populare n care i puneau speranele stoparii puternicelor crize prin care trecuse omenirea.
ntregul aparat comunist care pusese stpnire peste societate a folosit toate resursele de manipulare
a maselor confiscnd termenii democraiei pentru a face masele populare s cread n utopia servit
forat. Din pcate, nici mare parte din scriitorii care s-au alinat regimentului de propagand nu avea
cum s prevad c n spatele imensei mascarade lozincarde sttea cel mai crunt regim totalitarist.
S-a profitat de entuziasmul acestor tineri scriitori i de dorina lor de a se vedea publicai,
manevrndu-le scrisul in unica direcie existent. De altfel, un concept des vehiculat n presa vremii
a fost literatura n sens unic care s uneasc toate forele creatoare n jurul partidului conductor.
Printre primii poei tineri care s-au ataat ideilor comuniste au fost avangarditii (Saa Pan,
Gherasim Luca, Miron Radu Paraschivescu), amgii de idealurile nalte scoase n arena politic.
Acetia dau dovad de mult militantism n demolarea vechilor forme de organizare social i n
proclamarea noii societi a clasei muncitoare.Asimilarea avangardei romneti la impunerea
ideologiei totalitare n societatea romneasc susine ideea de mai sus, anume c muli dintre tinerii
nrolati n cntarea marilor realizari politice au crezut iniial n eficacitatea demersului lor. M
ndoiesc de faptul c au fost numai oportuniti n rndul acestora. Dei nu se poate s fi lipsit
aceast categorie, nclin s cred c s-au speculat entuziasmul, ncrederea n viitor, tumultul creator
i dorina de a schimba lumea pe care o are orice generaie tnr.
n anii 1945-1946 se continu n ziare i n spaiul cultural aciunea masiv de impunere a metodei
realist socialiste, metod importat din Uniunea Sovietic, ar ce devine noul model societal.
Literatura este pus n criz, destabilizat i supus unor ameitoare campanii de pres: pe de-o

parte campanii mpotriva intelectualilor de alt orientare dect cea de stnga, pe de alt parte
campanii pentru implementarea noilor modele culturale.Teoretizrile despre cultura pentru mase se
dorete a fi n continuarea celor deja existente n cultura romn de la manifestul Program al Daciei
literare, cu diferena c acum se foreaz coninutul operei literare, nu forma acesteia. Dac Mihail
Koglniceanu invita intelectualii s scrie orice, numai s scrie, adepii culturii populare doreau
invers: s se scrie doar la comand, invocndu-se necesiti de ordin social.
Toat cavalcada politic s-a desfurat n mare parte n presa, care era scindat n dou orientri
antagonice:de dreapta, suintoare a vechilor valori i de stnga , portavocea partidului comunist.
Cele mai importante gazete au fost: Dreptatea, Adevrul i Liberalul care pledau apolitismul
intelectual i Scnteia, Tribuna Poporului, Contemporanul care erau organele de pres ale
Partidului.O singur publicaie mai las mcar impresia de independen politic, Revista
Fundaiilor Regale, unde se mai puteau citi articole despre tendinele n literatura occidental, mari
scriitori universali etc. n rest, presa cultural devenise un front ideologic n care se decidea soarta
literaturii romne. Din pcate nsa, cei care mai aveau tria de a semnala public deviaiile
periculoase ale artisticului erau din ce n ce mai puini, fiind terorizai prin diverse metode. Una
dintre acestea a fost reducerea drastic a cotei de hrtie pentru ca aceste reviste s nu-i mai poat
scoate tirajul, ndreptndu-se spre faliment. De asemenea, cei care cutezau s critice linia directoare
n societatea romn erau aspru criticai, cu un limbaj vulgar i provocator de ctre culturnici ai
puterii ca Ion Vitner, Nicolae Moraru, Sorin Toma, Al. Piru, Ovid Crohmalniceanu, Miron Radu
Paraschivescu. Un exemplu edificator este cazul lui Tudor Arghezi. n toat aceast perioad
scriittorul este un fin cronicar al vremurilor tulburi n Biletele de papagal din ziarul Adevrul. El
demasc, printre altele, ofensiva de atragere ideologic a artitilor, eliminarea oricror opiuni
artistice n afara celei agreate de partid, atacurile furibundel a adresa dumanilor politici. Iata ce
scrie Arghezi intr-una dintre tablete cu privire la literatura momentului:
Producia literar, fie n manuscris, n foaie tiprit sau carte, de la o bucat de timp ncoace a
czut sub un nivel general, oarecum njghebat, iar scrutat n parte, dedesuptul e de asemenea i al
nivelului personal.Aceleai flaute scot alte stridene i aceleai viori par strepezite..
Se imput scriitorului turnul de ivoriu, o locuin ieftin pentru plasarea invectivei critice fr
obiect(...) Talentul fcnd un ntreg, i credina alt ntreg, amndou se compar cu dou discuri i
ceea ce lipsete dintr-unul se mprumut din marginea netirbit a celuilalt.
Cu toat plcerea mbtarii de sine prezent n suficiena orgolioas cu care ne manifestam
fragmentar i pe apucate(....) i sentimentul c supori, n ceea ce privete valoarea, o pauz i un
antract i la cei mai iubii scriitori..(tablete de cronicar,Bucuresti !960, apud Selejan , Ana p 311
Rndurile de mai sus arat elocvent figura deplorabil a lumii literare silit s se degradeze n
numele unei ideologii mntuitoare. Pn n ianuarie 1947 este atacat sporadic, innd cont de

autoritatea acestuia n cultura romn, ba chiar n decembrie 1946 este aniversat cu ocazia mplinirii
a 50 de ani de activitate, toata aceast ceremonie fcnd parte din strategia de atragere a marelui
poet in rndurile partidului, cum se ntmplase cu ali intelectuali romni ca George Clinescu,
Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu. Semnatarul tabletelor rmne constant observaiei lucide a
societii, ceea ce i atrage furia presei de stnga. Se dezlanuie aciunea de nimicire public a
poetului abia dup un an , la cteva zile de la abdicarea regelui i instaurarea deplin a puterii aa
zis populare cu deja tiutul studiu semnat de Sorin Toma Poezia putrefaciei sau putrefacia poeziei
n revista Scnteia publicat consecutiv n patru numere ncepnd cu 5 ianuarie 1948.
n urma atacurilor virulente este redus la tcere timp de ase ani, dup care revine n scena literar
lmurit, reeducat, nelegnd a cale de iesire din halucinantul tunel al socialismului.
L a fel patesc si alti scriitori declarati burghezi, adepti ai unei literaturi decadente si obscure.
Numele unor scriitori ca ionel teodoreanu, I al bratescu voinesti, mateiu caragiale, Constant
tonegarum Dimitrie Stelaru, Mihail drumes, Ion pillat sunt renegate de noua literatura.Aparatul
critic al partidului functiona atat in deparazitarea culturii de greaua mostenire, cat si in indrumarea
ideologica a scriitorilor de la orase si sate.In lumina noii orientari a culturii viata literara se
degradeaza din ce in ce mai mult. Se cerea imperios inlocuirea vechilor valori considerate putede
aprtinatoare clasei exploatatoare , cu noile valori ale realismului socialist. Spiritul proletcultist (in
sensul de cultura a proletariatului) se manifesta cu brutalitate, terminand totul in jur. I afara
demascarilor si acuzatiilor fara dovezi, au loc arestari in randul intelectualilor si artistilor.Daca in
perioada 1944 1948 se mai pastra inca aparenta normalitatii, dupa instauraea regimului Dr Petru
Groza este eli minata cu brutalitate orice forta de opozitie.Strategia prin care noua ordine socialista
a reusit sa si atinga scopurile a fost mentinerea in randul populatiei a starii de teroare prin difuzarea
pe toate caile a existentei unui pericol iminent din partea imperialistilor care ar dori sa reinceapa un
nou razboi mondial.Pentru a evita primejdia trebuia intarita vigilenta , lichidati dusmanii de clasa si
identificati spionii infiltrati in toate mediile sociale. Ca pretext al purificarii societatii de elementele
reactionare s a instituit controlul si cenzura, inevitabil si in sfera culturii. Aici vatafii ideologiei
impun teme politice la ordinea zilei, fara nicio abatere de la linie. Cultul lui Stalin, temele
razboiului rece, lupta antiimperialistasi pentru pace, antititoismul, la care se aduga la scurt timp
colectivizzarea agriculturii cu figura chiaburului ca personaj negativ, canalul Dunare Marea Neagra
devin temele exclusive ale literaturii Se opereaza in critica literara cu un arsenal de clisee de natura
a reduce creatia literara la o schema tehnica, golita de sens, persecutand metodic imaginatia si
talentul..
In aceste conditii, pentru un scriitor tanar era cu neputinta sa scrii altfel decat impuneau activiatii
culturali comunisti..Cea mai mica urma de literaturitate este aspru criticata , motivand devierea de
la metoda realist socialista care cerea scriitorului sa elogieze fara masura realizarile marete ale

partidului indrumul spre fericirea proletara si, in antiteza (procedeul stilistic preferat si
recomandat), sa infiereze trecutul burghezo- mosieresc. Intreaga suflare artistica cazuse in ordinul
irationalului. Pentru a reusi sa se impuna vatamatoarea doctrina se invoca permanent urgenta,
iminenta pericolului, necesitatea mobilizarii, astfel incat sa se justifice o singura gandire superioara
la care sa adere ceilalti.Toate genurile si speciile literare se degradeaza pana la o forma neneturala,
improprie literaturii , eliminand, frumosul, subiectivul, artisticul. Orice gand nonconformist este
anihilat de comidarii ideilor, din ce in ce mai multi.Desi metoda livrata fortat se numea realismsocialist, noua literatura voia sa creeze o noua mitologie bazata pe falsificare care sa intemeieze o
societate comunista refractara la valoarile autentice.
Poezia a jucat un rol foarte important in transformarea societatii romanesti dupa bunul plac al
comunistilor aflati la putere. Fiind constienti de puterea cuvantului, acestia au subordonat poezia
intereselor perfide ale partidului. Indoctrinarea cu noile idei se putea face perfect cu ajutorul poeziei
,tinand cont de directetea mesajului si puterea ei de sensibilizare.Din acest motiv, s-a creat un climat
favorabil atragerii de scriitori tineri care sa si canalizeze talentul in slujba fericirii populare.Li se
promiteau conditii de lucru prielnice,posturi bine platite, inlesnirea publicarii si, implicit,
recunoasterea muncii lor, atata timp cat se facea conform indrumarilor.In politica de partid, spatiul
literar devine sectorul literar care functiona dupa un plan dat cu o metodologie obligatorie. Pentru a
intelege noile realitati socialiste, scriitorii sunt trimisi pe santiere de lucru de unde ar fi terbuit sa
adune material pentru prelucrat artistic. Se organizau sezatori literare, intalniri cu scriitorii mai
vrstnici( dintre cei lamuriti ideologic) si alte intruniri tovarasesti prin care scriitorii tineri trebuia sa
-si insuseasca metoda de creatie. Asa cum am amintit mai sus, creatiile lirice au fost cele mai
avantajoase ca instrumente de re-educare a masselor indeplinind mai multe functii:
-functia de culturalizare-In anul 1948,o buna parte a RSR era semianalfabeta sau cu o educatie
precara. Din acest motiv, populatia putea fi lesne prelucrata si indreptata catre cultura partinica,
denumita democratic cultura pentru masse.S a inceput o campanie de alfabetizare in toata tara si s
au infiintat Case de cultura, cenacluri, si alte institutii culturale in mai toate orasele tarii spre care au
fost indreptati oamenii muncii, Aceasta initiativa ar fi fost de salutat, daca s ar fi dorit doar
scoaterea oamenilor sin ignoranta, dar inreresul comunistilor in aceste campanii era ca oamenii sa
fie influentati inca din clasele primare spre o aderare completa la noua ideologie.
-functia de popularizare a ideilor partidului-Poetii devin in aceasta perioada doar simple voci care
lauda neincetat evenimentele si marile realizari socialiste,inalta imnuri partidului ca zeu tutelar,
liderilor sovietici Stalin si lenin lui Gh Gheorghiu Dej. Creatia poetica se deruleaza dupa un
calendar bine pus la punct, respectand , pe de o parte evenimentele socialiste ( 1Mai, 23 August, 7
Octombrie, 30 decembrie), pe de alya parte Congresele Partidului Muncitoresc Roman si
declansarea diferitelor campanii initiate de Partid. Daca are loc o sedinta CC al PRM, poetii se

intrec in a lauda hotararile luate si discursurile intelepte. Poezia este , de asemenea, mijloc de
propaganda al campaniilor de partid ( Campania antititoista, campania de colectivizare,
imperialista).
-functia de mobilizare a maselor
activistii culturali ai partidului au fost foarte preocupati cum poate produce poezia sentimente in
randul cititorilor neinstruiti, astfel incat acestia sa devina soldati fanatici ai partidului comunist. Cea
mai importanta cale a fost reluarea neistovita a acelorasi subiecte care faceau din regimul existent
Vitelul de aur al poporului.S au dovedit foarte eficace creatiile literare de inveninare si mobilizare a
cititorului impotriva dusmanilor de clasa. Se suprasolicita sentimentul urii si al neincrederii. Eugen
negrici spunea ca se pune la bataie orice fel de argument oricat de mincinos pentru a cultiva
mitul complotului malefic(EN, Literatura romana in comunism, PoeziaI, Ed. Fundatiei Pro<
Bucuresti, 2006, p 30)
-Functia de creare a unei noi constiinte socialiste, a Omului nou. Visul de aur al partidului a fost de
a produce mutatii majore in constiinta individului in functie de principiile ideologiei marxistleniniste.Acesta a fost obiectivul principal al revolutiei culturale initiata de noua conducere( insusi
termenul de revol.utie prefigura o schimbare radicala in toate sectoarele culturii .