Sunteți pe pagina 1din 6

Nivelul IV

F. Opera literară
Lecţia 1: Răzvan şi Vidra
De Bogdan Petriceicu-Hasdeu

Pretext
• După părerea voastră, cum trebuie • Drama istorică Răzvan
să se comporte un om aflat într-o Vodă publicată în 1967 devine,
poziţie socială defavorizată: să lupte la a treia ediţie, în 1869,
pentru a ajunge în vârf, sau să adopte Răzvan şi Vidra.
o atitudine pasivă, considerându-se Opera are ca sursă de inspiraţie
dinainte un învins? un articol al lui Nicolae
• Sunteţi de acord cu afirmaţia din Bălcescu, Răsvan Vodă,
moto: „Mărirea deşartă şi iubirea de publicat în România Literară.
argint, acestea sunt neşte neputinţi iuţi
ale sufletului”? Justificaţi-vă opinia!

STRUCTURĂ ŞI COMPOZIŢIE

• Distingeţi tema centrală şi subtemele dramei, având în vedere


următoarele variante:
- trecutul istoric
- iubirea
Structură de tip
- dragostea de ţară
tradiţional, bine
- dorinţa de mărire
închegată
- societatea
- haiducia
- eroismul
- goana după înavuţire
• Precizaţi în câte cânturi este structurat poemul. Credeţi că titlurile au
legătură cu evoluţia personajului principal? Argumentaţi!
• Delimitaţi momentele subiectului. Precizaţi în ce context îşi face
apariţia personajul Răzvan.
Erou deosebit de • Realizaţi o clasificare a personajelor (principale / secundare /
toţi cei din jur episodice) prezentând, într-o scurtă expunere, rolul personajelor
episodice.
• Arătaţi la ce niveluri se realizează conflictul operei (conflict social /
Conflict – luptă sufletesc).
(dispută) între
personaje, idei, între
sentiment şi raţiune etc. 2. CONVENŢIE LITERARĂ – REALITATE ISTORICĂ
Poate fi exterior sau
interior, sufletesc. • Consideraţi că operele literare inspirate din trecut trebuie să respecte
în totalitate realitatea istorică? Motivaţi-vă opinia!
• Precizaţi dacă în piesa Răzvan şi Vidra istoria este reprezentată la
Convenţia literară –
modul autentic, obiectiv, sau dimpotrivă, într-o viziune subiectivă,
acceptare liber particulară, servind scopurilor artistice; luaţi în consideraţie mărturisirea
consimţită a unor
autorului: „În sfârşit, mă vor întreba unii: de ce n-am lăsat pe Răzvan să
procedee sau ficţiuni; domnească cinci luni, precum a domnit în realitate? Şi de ce nu i-am
manifestările spiritului
modern în artă tind la permis a muri în ţeapă? … Răspunsul e lesne de făcut. Pe de o parte,
abolirea tuturor într-o dramă cinci luni este un singur moment, iar pe de altă parte, nimic
convenţiilor nu poate fi mai puţin dramatic decât o ţeapă”.
• Hasdeu mărturiseşte că a depus un mare efort de documentare, pentru
a-şi face o opinie despre epoca evocată şi despre personajul său. Credeţi
că scriitorul trebuie să se documenteze, pentru o operă de inspiraţie
istorică, sau e suficientă intuiţia, fantezia creatoare?
• Citiţi studiul lui Bălcescu şi comparaţi cu subiectul piesei.

EROUL ROMANTIC

Destin romantic, de a) Vinovatul fără vină


excepţie • Argumentaţi valabilitatea următoarei afirmaţii: „Răzvan şi Vidra este
drama individului apăsat de prejudecata publică” (G. Călinescu)
• Prezentaţi, în câteva cuvinte, ascensiunea şi căderea personajului
principal!
• Remarcaţi atitudinea schimbătoare, adesea contradictorie a oamenilor
Personajul colectiv obişnuiţi (târgoveţii, haiducii) faţă de Răzvan. Cum justificaţi faptul că se
– grup de personaje trece de la aprobare, la dezaprobare totală? Alegeţi răspunsul corect:
cu comportament a) Oamenii se dovedesc incapabili de a se elibera de
asemănător; prejudecăţi şi de a-l trata pe Răzvan ca om
mulţime b) Răzvan este el însuşi inconsecvent, contrazicându-şi ideile şi
concepţia de viaţă
c) Prin ţinuta lui mândră, eroul atrage admiraţia sau ura celor
din jur.
• Interpretaţi gestul lui Răzvan de a-şi asuma responsabilitatea
Eroul excepţional pamfletelor, în momentul când dascălul este acuzat în locul lui.
• Realizaţi o scurtă compunere având ca moto replica eroului: „Omul
om să fie liber, decât rob, mai bine moare”.

Încă din primele scene, Răzvan se dovedeşte un apărător al


adevărului, al libertăţii, dând dovadă de o nobleţe a sufletului rar
întâlnită. Personajul adoptă o atitudine umanistă, idealistă: se luptă cu
morile de vânt, încercând să înlăture nedreptăţile lumii. Eroul s-a născut
dintr-un neam de robi, şi întreaga sa existenţă e marcată de acest stigmat.
Are parte de o ascensiune meritată, dar originea ţigănească planează
asupra lui ca un păcat strămoşesc. Răzvan capătă aura unui personaj de
legendă, care luptă pentru idealuri înalte, dar a cărui evoluţie stă sub
semnul unui puternic tragism.

• Consideraţi că Răzvan avea suficiente calităţi pentru a fi ales căpitan


al haiducilor? În redactarea răspunsului, aveţi în vedere următoarele
momente:
- încercarea de a restitui punga cu bani găsită în drum;
- gestul de a oferi întreaga pungă unui cerşetor;
- eliberarea lui Sbierea;
- vitejia dovedită în tabăra leşească.
• Citiţi scena în care cei doi ofiţeri polonezi, Minski şi Piotrovski,
discută despre Răzvan. Motivaţi poziţia de respingere pe care o adoptă
cele două personaje, în absenţa lui Răzvan, şi vorbele linguşitoare pe care
le rostesc la apariţia lui Vulpoiu şi a Răzăşului.
Dramaturgul romantic crede (încă) în idealuri înalte, pe care vrea să le
regăsească şi în viaţa reală. Pentru a le impune, el dispune de două căi:
- conturează un erou perfect, un ideal uman, un supraom;
- construieşte, ironic, fiinţe laşe, josnice, ridicole, care să
provoace râsul şi, implicit, dispreţul spectatorului.

• Exprimaţi-vă părerea în legătură cu refuzul eroului de a deveni:


a) căpitan în armata rusă
b) polcovnic leşesc
• După opinia voastră, prăbuşirea lui Răzvan confirmă justeţea
prejudecăţilor referitoare la originea lui obscură?
• Extrageţi versurile în care Răzvan îşi exprimă dragostea de patrie şi
nostalgia pentru spaţiul moldovenesc. Descoperiţi procedeele retorice!
• Credeţi că replica Vidrei: „Cel care-şi iubeşte ţara cu adevăratul dor /
Nu-i pasă de lutul ţării, ci de-al ţării viitor /” este justificată, sau nu?
• Dintre toate personajele operei, doar două sunt gata să renunţe la
orice prejudecată rasială. Arătaţi ce particularităţi temperamentale şi de
comportament ale eroului au determinat atitudinea Vidrei şi a hatmanului
leşesc faţă de Răzvan.

b) Patima mistuitoare

• Răzvan se află sub puterea şi fascinaţia Vidrei, căpătând treptat o


ambiţie extraordinară, o dorinţă nemărginită de a ajunge la mărire.
Specificaţi ce model uman îi propune Vidra lui Răzvan.
• Sbierea este un personaj de tip clasic, dominat de o singură trăsătură
de caracter (personajul tipic – avarul). Precizaţi dacă personajul se
comportă ca o fiinţă omenească sau ca un automat. Aveţi în vedere
următoarele replici ale sale:
a) „Daţi-mi sacul meu! … Răzvane! … Nu mă sărăci de tot! …
Taleri trei mii patru sute cinzeci şi şapte ş-un zlot!”
(Cântul II)
b) „… Tu eşti, Răzvănică dragă? …
Şi dumneata, jupâneasă? … Parcă văd o pungă întreagă! …”

c) „Ş-apoi eu am totdeauna o nădejde-n Dumnezeu


Că sfântul mereu mă scapă, fără să-i dau nici un leu
Decât numai câteodată vreo lumânare de ceară,
Care, de frica scumpetei, o fac la mine la ţară …”
(Cântul III)

• Credeţi că setea de mărire a lui Răzvan a ajuns atât de degradantă ca


patima pentru avere a lui Sbierea? Motivaţi-vă opinia!
• Precizaţi care a fost greşeala de strategie politică a eroului, care i-a şi
antrenat căderea!
• Descoperiţi versurile în care Răzvan rosteşte o morală privitoare la
Personajele goana nebunească după bogăţie sau putere.
urmărite în paralel
Scriitor romantic, Hasdeu consideră că viaţa omului trebuie să se
conducă după anumite principii şi valori morale, a căror nerespectare
duce la suferinţă şi chiar la moarte. Autorul nu îşi sancţionează
Caracter didacticist, personajul pentru originea sa ţigănească, deci nu în sensul unui hybris, ca
moralizator al în tragedia greacă, ci pentru transformarea sufletească a omului liber,
operei curat în cuget, într-o fiinţă nerecunoscătoare, care râvneşte locul altuia.
Mai exact, Răzvan îl înlătură de la tron tocmai pe binefăcătorul său,
vodă Aron, care l-a chemat din Polonia şi l-a înălţat la rangul de hatman.
Nu atât dorinţa de mărire este pedepsită, cât încălcarea unor principii
etice. Tocmai de aceea, pedeapsa Vidrei va fi mai mică decât a lui
Răzvan.

• Sunteţi de acord cu afirmaţia lui George Călinescu potrivit căreia


Hybris – obrăznicie, „Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua
depăşirea măsurii în naştere apăsând asupra geniului. Ca un cor antic Tănase exprimă
relaţia dintre om şi necesitatea nemiloasă a legii”? Argumentaţi!
forţele superioare lui • Extrageţi replicile personajului Tănase referitoare la ascensiunea
extraordinară a lui Răzvan. Explicaţi tendinţa de a tempera elanul
eroului, corelând-o cu faptul că Tănase îşi jertfeşte viaţa pentru Răzvan!
• Justificaţi replica bătrânului Tănase: „Eu ştiam / Că nu se cădea s-
apuce scaunul ţării orice neam”, alegând una din următoarele explicaţii:
- ca fost rob ţigan, Răzvan nu poseda dreptul social la
Corul – în teatrul înscăunare;
antic, grup de - neavând descendenţă domnească, eroul nu avea
personaje care dreptul ereditar să ocupe tronul Moldovei;
participă ca un - prin înlăturarea mişelească a lui Aron-vodă, eroului îi
personaj unic în lipseşte dreptul moral la domnie.
desfăşurarea
acţiunii unei VIDRA – între ambiţie şi devotament
opere dramatice,
dansând şi • Personaj controversat, Vidra e cea care-i inculcă eroului dorinţa de
cântând ascensiune socială. Pe de altă parte, ea îl alege pe Răzvan drept soţ în
vremea când acesta era un simplu ţigan fugit din robie. Realizaţi o
discuţie despre eroină, selectând versurile cu ajutorul cărora Vidra poate
fi caracterizată ca femeie dură, ambiţioasă sau ca soţie iubitoare.
• Prezentaţi momentul întâlnirii Vidrei cu Răzvan. Cum descrie eroul
fiorul dragostei?
• Descoperiţi semnificaţia visului Vidrei, în care apare măicuţa moartă
a lui Răzvan.
• Arătaţi ce se întâmplă când Vidra conştientizează faptul că va fi
mamă. Consideraţi că schimbarea ei de atitudine ar putea fi interpretată
ca o descoperire a propriei feminităţi? Găsiţi şi alte interpretări posibile.

DRAMĂ ROMANTICĂ
Iubire de tip
Ca dramă romantică, piesa lui Hasdeu se inspiră din trecutul românesc.
romantic
Scriitorul antrenează în conflict şi personaje istorice, autentice, dar şi eroi
de ficţiune.
Antiteza devine un procedeu ilustrativ, nu rămâne la nivelul unei
simple figuri de stil; astfel, întâlnim antiteza: între Răzvan şi Sbierea (sau
între erou şi ofiţerii polonezi), între Răzvan cel cinstit şi omenos de la
începutul piesei şi împătimitul de mai târziu.
În multe pasaje, vocea eroului coincide cu aceea a scriitorului,
prin patriotism, prin ironie, prin credinţa în predestinare şi în anumite
idealuri. Răzvan, ca erou excepţional, are un destin de excepţie, dar
dorinţa nestăvilită de putere îi va fi fatală. Evoluţia şi căderea
personajului sunt urmărite prin procedeul anticlimaxului (după mărirea
treptată urmează căderea bruscă).
Figurile retorice, precum repetiţia, enumeraţia, interogaţia şi
exclamaţia, replicile scurte, replicile reluate etc. amplifică dramatismul
scenelor. Redactarea în versuri, pe lângă muzicalitate şi tonul
declamativ, aduce şi o notă lirică, afectivă.
• Selectaţi, dintre următoarele elemente, pe cele care aparţin esteticii
romantice:
- patriotismul (descrierea nostalgică a ţării);
- personajul tipic,
- trimiterile folclorice (semnele, versurile populare),
- tema haiduciei;
- fascinaţia iubirii;
- desfăşurarea acţiunii în Moldova şi în Polonia
Romantism la nivelul
- sursa de inspiraţie (trecutul istoric);
temei, al personajelor,
- eroul excepţional;
al subiectului, al
- iubirea ca vrajă;
limbajului şi al
- iertarea acordată lui Sbierea;
procedeelor artistice
- caracterizările sumare ale personajelor secundare;
- umorul şi ironia;
- efectele retorice;
- oferta exagerată a hatmanului leşesc;
- umanismul operei;
- amestecul de stiluri;
- prezentarea personajului în evoluţie,
- rolul important atribuit personajului feminin;
- visul Vidrei.

Drama este specia genului dramatic având un conflict puternic, de obicei


exterior, personaje din diferite medii sociale, o mare libertate a expresiei
şi un deznodământ solemn.

Efecte retorice şi nuanţe comice

• Selectaţi scenele comice (spre exemplu: cearta târgoveţilor, disputele


dintre Răzăşul şi Vulpoiu etc.) şi arătaţi în ce constau comicul de situaţie
şi cel de limbaj.
• Explicaţi de ce apariţia repetată a lui Sbierea generează hazul.
• Descoperiţi elemente ale comicului de limbaj în replicile următoare:
a) „Sbierea: Fugi! N-am bani! N-am o groşiţă! N-am nimic,
Litota – figură de stil nimic, nimic!”
opusă hiperbolei, b) „Piotrowski: Ce-i drept, Sanctissimus Thomas, in Summa
presupune o Theologie, / Firmat asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrie /
minimalizare, o Cum că foemina şi dracul sunt affines oarecum”.
depreciere a unei valori. c) „Iscoada: Ca sabia lui Arhanghel, ca toiagul lui Aron, / Praştea
lui David prorocul, buzduganul lui Samson”.
Aceste elemente pot fi considerate mijloace de caracterizare a
Ironia – procedeu personajelor?
stilistic prin care • Arătaţi ce rol joacă repetiţia în versurile următoare:
vorbitorul exprimă „Are dreptate ţiganul! Ţiganul are dreptate!”
contrariul ideii în care • Precizaţi ce figuri de stil apar în fragmentul care urmează, comentând
crede, de fapt, cu scop efectul lor stilistic:
satiric. „Acest om pentr-o lescaie, acest om pentr-o nimică / Va suferi cu
plăcere fără să scoată un suspin / Robie, lanţuri, ruşine, bătăi, închisoare,
chin”.

• Arătaţi pentru ce se minimalizează importanţa rangului de căpitan:


„Cum? Atâta veselie? Pentru ce?… Pentr-o nimică? / Căpitan? Ce
mare treabă!… Căpitanu-i o furnică!… / […] / Căpitan!… O jucărie!…
Cuplul comic – Căpitan … E un covrig, / După care colindează bieţii copilaşi pe frig.”
pereche de personaje, • De multe ori eroul rosteşte adevăruri (maxime) prin care condamnă
cu trăsături societatea, nedreptatea oamenilor, ipocrizia şi prostia. Precizaţi în ce
asemănătoare sau constă efectul satiric al replicilor. La ce procedeu retoric apelează
divergente, a căror personajul?
apariţie generează a)„Cineva poate să râdă de sfinţi şi de Dumnezeu / Dar de Vodă nu
comic de situaţie ori … Ei bine, dă-mi, jupâne, ştreangul meu”.
de limbaj; aici, b)„Adevărat. Eu uitasem c-asta-i lege pe la voi. Numai banul
Răzăşul şi Vulpoiu. înainte, iar iubirea mai apoi”.

ALTE SEMNIFICAŢII

Retorică – arta • Hasdeu iese, de obicei aluziv, din graniţele ficţiunii. Descoperiţi în
exprimării alese, text aspecte referitoare la:
utilizată în scopul - patriotism
convingerii unui - unirea provinciilor româneşti
auditoriu; - egalitatea între oameni
Retorismul – abuz de - dezrobirea ţiganilor
figuri şi de elemente - posibilităţile omului inteligent şi perseverent de a depăşi
retorice. inechităţile de clasă.

Teme

• Caracterizaţi personajul Răzvan, ca erou romantic, excepţional.


• Realizaţi un scurt eseu în care să demonstraţi că Răzvan şi Vidra de
Bogdan Petriceicu Hasdeu este o dramă romantică.

Drepturile de autor pentru toate lecţiile, exerciţiile, imaginile, textele, articolele din acest curs de literatură aparţin prof. A. Popa.
Materialele din acest site nu pot fi reproduse sau folosite in scop comercial, nici integral, nici parţial, fără permisiunea scrisă a autorului.
E-mail: apopa01@ymail.com
Web site: http://www.literaturaromana.com/
Copyright © 2010 A. Popa