Sunteți pe pagina 1din 30

Agregate naturale pentru drumuri - materiale

rutiere
MATERIALE RUTIERE
AGREGATE NATURALE PENTRU DRUMURI
In categoria agregatelor naturale pentru drumuri se incadreaza
materialele de origine minerala obtinute prin extragerea si prelucrarea
manuala sau mecanica a rocilor din zacaminte masive, sub forme si
dimensiuni necesare pentru lucrarile de drumuri.
Mineralele sunt substante, bine individualizate din punct de vedere
chimic si fizic care, izolate sau grupate in diferite moduri, formeaza o
varietate larga de roci, care difera intre ele prin:
-modul de formare;
-compozitia lor mineralogica;
-structura si textura lor.
Pe baza acestor caracteristici rocile se impart in trei mari categorii:
1.
Rocile eruptive sau magmatice, care au luat nastere prin racirea si consolidarea
unei materii topite ( denumire generica de magma), iesita din interiorul Pamantului.Caracterul
rocilor formate depinde de modul in care s-a produs racirea si consolidarea magmei.Daca
racirea s-a produs incet, la o adancime mare in scoarta Pamantului, toate mineralele din
compozitia magmei au putut cristaliza complet, formandu-se o structura grauntoasa, uniforma,
la care toate elementele sunt bine cristalizate. Aceste roci sunt cunoscute sub denumirea de
intrusive sau de adancime si se gasesc sub forma de zacaminte masive, numite batolite. Daca
racirea s-a facut ceva mai repede, in straturile de la suprafata scoartei, atunci numai o parte
din minerale au putut sa cristalizeze complet in timpul consolidarii magmei, iar restul au
ramas fie sub formsa unei mase de cristale foarte fine, fie sub forma unei mase amorfe. Rocile
astfel formate au o structura semicristalina. Depozitele cu astfel de roci sunt foarte aproape
de suprafata scoartei (semiabisice). Daca racirea s-a produs in mod brusc, prin iesirea magmei
la suprafata scartei, sub forma unor scurgeri sau gaze ce s-au adunat in depresiuni, nici un
element mineralogic nu a putut cristaliza si roca formata se prezinta cu o structura complet
sticloasa sau vitroasa(figura 1).

Sectiune schematica prin diferite tipuri de zacaminte: 1- batolit; 2,3- lacolite; 4


scurgeri; 5 tufuri; 6 lava; 7,8 roci sedimentare; sisturi cristaline.

Principalele roci eruptive care se gasesc la noi in tara sunt:granite,


granodiorite, riolite, dacite, trahite, diorite, andezite, gabbrouri, bazalte,
diabaze etc.
2.
Rocile sedimentare provin din depunerea fragmentelor rezultate din dezagregarea si
faramitarea rocilor care alcatuiesc scoarta terestra sub actiunea directa a agentilor atmosferici
(ploi, vant,inghet-dezghet repetat,variatii permanente de umiditate-uscaciune), a raurilor si
ghetarilor.Natura mineralogica a rocilor sedimentare depinde de natura rocilor din bazinul din
care au fost dislocate si transportate.
Dupa originea si modul lor de formare, rocile sedimentare se impart in trei
grupe:
-Rocile de origine mecanica sau detritice sunt alcatuite din materialele rezultate din
dezagregarea rocilor preexistente, transportate si depuse de ape in depresiunile
scoartei terestre.Aceste roci se impart in urmatoarele grupe:
a.Roci mobile sau necimentate:
-

pietrisurile si bolovanisurile;

nisipurile;

prafurile.

b.Roci consolidate sau cimentate:


-

conglomeratele,formate din cimentarea materialelor rotunjite din


prunduri;

breciile,formate din cimentarea materialelor colturoase din grohotisuri;

gresiile, formate prin cimentarea nisipurilor.

Liantul (cimentul) poate fi argilos, calcaros, feruginos sau silicios si


imprima gradul rezistenta al rocii; conglomeratele sau gresiile cu liant
silicios sunt mai rezistente fata de cele arrgiloase sau calcaroase.
-Roci de origine chimica sau de precipitatie, sunt formate prin precipitarea
substantelor dizolvate in apa. In felul acesta au luat nastere urmatoarele roci:
- ghipsul, anhidrirul, clorura de sodiu etc depuse in apele marilor si oceanelor;
- calcarul de apa dulce depuse in apele din lacuri si travertinul depus in
apele de la gura izvoarelor.
-Roci de origine organica, formate prin acumularea de schelete si resturi de plante si
animale, depuse si mineralizate in ape. In felul acesta a luat nastere calcarele in care
predomina carbonatul de calciu.
Rocile sedimentare se caraterizeaza printr-o porozitate ridicata si o
stratificatie pronuntata, cu textura neuniforma, cu pori sau fisuri si cu un
continut de minerale instabile, ceea ce face ca rezistentele mecanice sa
fie reduse si sa difere dupa directia solicitarii.
3.
Rocile metamorfice provin din roci eruptive sau sedimentarecare, in anumite conditii
temoeratura si presiune, au suferit transformari in ceea ce priveste textura, structura si
compozitia mineralogica.Rocile metamorfice se caracterizeaza prin o structura cristalina
accentuata si prin o sistuozitate pronuntata, avand mineralele grupate in straturi separate ( sunt
numite si sisturi cristaline). Cele mai raspandite roci metamorfice la noi in tara sunt:gnaise,
calcare cristaline, cuartit.
Rocile se mai pot clasifica dupa continutul in bioxid de siliciu (SiO ), dupa
cum urmeaza:
-roci acide, cu un continut de 65..75% SiO
- roci neutre, cu un continut de 50..65% SiO
-raci bazice, cu un continut de 40..50% SiO
Rocile acide nu se recomanda sa fie folosite la prepararea mixturilor
asfaltice de oarece liantul (bitumul) nu prezinta o buna adezivitate la
suprafata rocilor acide.In cazul folosirii acestor agregate la prepararea
mixturilor asfaltice, pentru imbunatatirea adezivitati, se impune ca bitumul
sa fie aditivat cu substante tensioactive. Adezivitatea bitumului fata de
roca scade in urmatoarea ordine: calcar, bazalt, porfir, granit si cuart.
Rocile bazice dau o buna adezivitate cu bitumul, motiv pentru care sunt
folosite cu precadere prepararea mixturilor asfaltice.
Pentru a realiza lucrari de calitate buna, rocile din care provin agregatele
naturale, trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

-sa aiba o structura omogena, uniforma si compacta;


-sa fie omogena in ceea ce priveste culoarea, si compozitia petrograficamineralogica;
-sa absoarba cat mai putina apa si sa nu-si modifice caracteristicile sub
actiunea ei;
-sa nu fie casanta, sa reziste bine la socurile produse de circulatie si in special sa-si
pastreze intacte muchiile si colturile fara sa se rotunjeasca;
-sa nu contina minerale care se descompun sub actiunea agentilor naturali si sa nu
prezinte urme vizibile de dezagregare fizica, alterare chimica sau mecanica;
-sa fie lipsite de pirita, limonita sau saruri solubile;
-sa nu contina silice microcristalina sau amorfa care sa reactioneze cu alcaliile din
cimenturi ( in cazul in care sunt folosite in prezenta cimentului);
-de asemenea se recomanda sa nu fie folosite agregate naturale cu granule provenite
din roci alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare in proportie mai mare de 10%
pentru piatra sparta si 5% pentru cribluri.
Conditiile de calitate ale agregatelor naturale se pot grupa astfel:
*conditii de calitate esentiale legate de urmatoarele caracteristici:
-carateristici intrinseci ale rocii de provenienta ce nu pot fi ameliorate
(imbunatatite): caracteristicile mineralogice, fizice (porozitate), mecanice (rezistenta la
compresiune, rezistenta la uzura),
-carateristici de fabricatie care pot fi imbunatatite: granulozitatea, forma
granulelor si continutul in impuritati.
*complementare, specifice unor domenii limitate de utilizare cum ar fi :
angularitatea, adezivitatea, reactii la alcalii, etc.
In functie de caracteristicile intrinseci, rocile au fost clasificate in 5clase
(tabelul 1).
Caracteristica

Clasa rocii
A

Metode de
determinare
C

Conditii de admisibilitate
Porozitate aparenta la presiune
normala, % max

10

STAS
6200/13

Rezistenta la compresiune, in
stare uscata, N/mm2, min.

160

140

120

100

80

STAS 6200/5

Uzura cu masina Los Angeles, %


max

16

18

22

25

30

STAS 730

Rezistenta la sfaramare prin


compresiune in stare uscat, %
min

70

67

65

60

50

STAS 730

Rezistenta la inghet- dezghet:

Coeficient de gelivitate (25), %,


max.

25

STAS 730

Sensibilitate la inghet ( cl 25),


%, max

Fiecare roca trebuie sa indeplineasca anumite conditii legate de


caracteristicile fizico-mecanice, functie de tipul produsului care se
urmareste a se obtine, domeniul de aplicare si clasa tehnica adrumului sau
categoria strazii pe care urmeaza sa fie utilizata. De exemplu, criblurile si
nisipul de concasaj din roci de clasa B sau C(functie de clasa tehnica
adrumului), piatra sparta, in functie de natura lucrarii si importanta
drumului, din roci de categoria B..E, piatra bruta pentru pereuti si
fundatii, cel putin din roci de categoria E, piatra prelucrata pentru pavaje,
din roci de categoria A sau B (tabelul 2).
Clasa tehnica a drumului

Denumirea materialului si destinatia


lui

II

III

IV

foarte

intens

mediu

redus

foarte

intens

drum

drum

drum

redus

autostrazi

4 benzi

2 benzi

2 benzi

drum
2
benzi

Categoria strazii

Piatra bruta pentru:

II

III

IV

- pereuri, anrocamente;
-

- pavaje pentru drumuri, strazi si


anrocamente

Piatra sparta si piatra sparta mare:

- straturi de fundatie din blocaje;

Piatra sparta mare (sort 63- 80) pentru:


- strat de fundatie.

Piatra sparta mare (sort 40- 63) pentru:

- strat de baza din macadam, macadam


penetrat si semipenetrat

Piatra sparta (sort 8-16, 16-25(31), 2540) pentru:

- straturi de fundatie

- imbracaminti din macadam, macadam


penetrat si semipenetrat

- strat de baza din macadam impnat cu split


bitumat, agregate naturale stabilizate cu
lianti hidraulici sau puzzolanici
- Savura
adaos (sort
imbracaminti
(sort250-840)
si 8pentru
16) pentru:

imbracaminti din macadam penetrat si


semipenetrat

Criblura pentru:

- strat de fundatie;
- strat de baza;

Stratul de baza din mixturi asfaltice


Straturi de baza din macam penetrat si
semipenetrat
Imbracaminti din beton de ciment stratul
de uzura
Imbracaminti din macadam penetrat si
semipenetrat

Imbracaminti bituminoase

Tratamente bituminoase

Nisip de concasare

Pavele si aclupuri pentru:

Pavaje din pavele normale, abnorme si


calupuri

Borduri pentru:

Trotuare
Incadrarea imbracamintilor

Observatii:

1 Criblurile provenite din calcare cristaline pot fi utilizate la executia


imbracamintilor din beton de ciment pentru drumuri locale sau de
exploatare si straturi de rezistenta la celelalte categorii de drumuri
conform reglementarilor tehnice in vigoare.
2 Criblurile provenite din calcare cristaline nu se folosesc la tratamente
bituminoase si imbracaminti bituminoase pentru drumuri de clasa tehnica
I- III si strazi categoria I- II.
PIATRA PRELUCRATA PENTRU DRUMURI
Piatra naturala folosita la lucrarile de drumuri cuprinde doua categorii de
materiale si anume:
-sub forma de piatra fasonata sau cioplita, care provin din blocuri de piatra
bruta cioplita total sau partial cu ciocanul. Carierele livreaza diferite tipuri
si dimensiuni, cioplite pe toate fetele sau numai pe fata vazuta si fetele
laterale cioplite din gros pe o adancime de circa 5-10 cm pentru ca pietrele
sa se poata aseza bine unele peste altele.Fata pavelelor si calupurilor
trebuie sa fie plana, cu muchii cu muchii regulate si denivelari cuprinse
intre 0,4-0,8 cm; baza sa fie plana,paralele cu fata vazuta si egala cu 2/3
3/4 din suprafata fetei. Fetele laterale trebuie sa plane si simetrice fata de
verticala.Pavelele sunt de urmatoarele tipuri:
-pavele normale, care respecta cu strictete dimensiunile prescrise. Acestea
sunt de doua tipuri: tip dobrogean (cu fata dreptunghiulara) si tip
transilvanean (cu fata patrata)(figurile2, 3);

Fig.2 Pavaj din pavele normale


normale

Fig.3 Pavaj din pavele

tip dobrogean

tip transilvanean

-pavele abnorme, la care se admit tolerante mai mari la dimensiunile


prescrise. Pavelele abnorme avand dimesiunile fetei cuprinse in limite mai
largi, ele se aseaza in arce ortogonale (figura 4), unde este nevoie de
pietre mai mici la nastere si pietre cu dimensiuni mai mari la cheie.

Fig.4 Pavaj lucrat in arc


Dimensiunile pavelelor sunt prezentate in tabelul 3
Tipuri

Lungimea

Latimea

Inaltimea

Normale tip dobrogean

18

12

13

Normale tip transilvanean

17

17

Abnorme

12-16

8-11

10-13

Pentru a realiza o legatura mai buna a pavajului, cu rosturi tesute, sunt


necesare pavele speciale, mai mari, numite butise, a caror lungime est de
1,5 ori lungimea unei pavele (figura 5).

Fig. 5 Butise
La pavajul tip transilvanean, care se executa in siruri la 45 fata de
axa caii, sunt necesare butise de forma pentagonala (figura5).
-calupurile sunt pavele mai mici, avand forma aproape cubica, cu latura de 9cm.
Pentru ca pavajul de calupuri sa se poata executa in arce este necesar ca dimensiunile lor sa
fie diferite si anume 2/3 din numarul calupurilor sa aiba dimensiunile 9x9x9 cm, iar 1/3
dimensiunile fetei de 77/88 cm ( figurile 6, 7, 8).

Fig. 6 Asezarea pavelelor

Fig.7 Model de sablon

in arc

Fig.8 Schema masinii de taiat calupuri


La executarea zidariilor uscate sau cu mortar la zidurile de sprijin, pile si culee de
podete se utilizeaza piatra mozaic cu fata poligonala cu dimensiunile cuprinse intre 30..50 cm
(serveste la realizarea zidariilor cunoscute sub denumirea de opus incertum) si piatra moloane
care are fata vazuta dreptunghiulara cu dimensiunile 1230/20.70 cm (figura 9).

Fig.9 Piatra de zidarie


a) mozaic;
b) moloane.
Bordurile de trotuar sau aparente trebuie sa aiba fetele vazute plane, cu muchii drepte
si colturi vii; se admit denivelari de maximum 1cm.Fata de sus precum si fata laterala, dinspre
partea carosabila, pe 2/3 din inaltime,trebuie sa fie cioplite.Celelalte suprafete pot fi cioplite
brut (figura 10).

b)
Fig. 10 Borduri
a) aparente
b) ingropate
c) chenare
a)
c)
AGREGATE NATURALE SFARAMATE ARTIFICIAL
Agregatele naturale sfaramate artificial sunt produse in cariera, unde piatra extrasa sub
forma de blocuri este supusa unei prelucrari de maruntire prin concasare, granulare si sortare
a bucatilor dupa dimensiuni, pentru a forma sorturi corespunzatoare cerintelor urmarite.
Prelucrarea consta din doua operatii dinstincte:
-concasarea sau maruntirea pietrelor mari in bucati pana la dimensiunea
maxima admisibila;
-ciuruirea sau sortarea pe fractii(sorturi) cu dimensiunile cuprinse intre
anumite limite prescrise.

Aceste operatii sunt complectate, uneori cu operatia de curatire a agregatelor prin


spalare.
Maruntirea pietrelor se face succesiv, in mai multe trepte de concasare:
-in prima treapta de concasare se reduc blocurile extrase din cariera cu dimensiuni de
300-500mm, la fragmente cu dimensiunea maxima de100-120 mm. Aceasta operatie se
numeste concasare primara sau degrosisare si se realizeaza cu concasoare cu falci ( fig. 11)
sau cu concasoare conice de mare capacitate (fig. 12), care au un grad mare de reducere ( intre
4 si 6 ). Din materialul rezultat in prima treapta de concasare se separa piatra bruta, care
serveste la executarea fundatiilor de drumuri, pereurilor, pavajelor si acostamentelor (figura
13).

Fig. 11 Concasor cu falci:


a) sectiune vericala;
b) sectiune orizontala.

b)
Fig. 12 a) Concasor conic
b) Concasor giratoriu cu arbore
rezemat.
a)

Fig. 13 Schema
tehnologica
complexa
-in treapta a doua de concasare, denumita si concasare secundara, se reduc
dimensiunile maxime ale pietrelor pana la 40-60 mm. Treapta a doua de concasare se poate
realiza cu concasoare cu falci, concasoare conice sau concasoare cu ciocane (fig. 14).
Materialele sparte cu concasoare cu ciocane sunt de calitate superioara, deoarece au forma
poliedrica, lipsita de elemente lamelare si aciculare si pietrele fiind lovite si sparte in aer sunt
lipsite de zone de zdrobire. Din materialul obtinut in treapta a doua se poate separa piatra
sparta pentru executarea macadamurilor splitul si savura.

Fig. 14 Concasor cu ciocane


-in treapta a treia se obtin materiale cu dimensiuni pana la 25 mm, din care se
selectioneaza grupa criblurilor. In aceasta treapta de concasare se folosesc concasoare conice
sau cu ciocane.
-o maruntire mai fina a materialelor se poate obtine in morile cu valturi, care produc
nisip de concasaj cu dimensiunea maxima de 3 sau 5mm.
Prin macinarea materialelor pietroase in mori cu bile se obtine un material foarte fin
din care se poate selectiona filerul.
In procesul de concasare, alegerea tipului de concasor si stabilirea numarului de trepte
de reducere, trebuie sa tina seama de urmatoarele elemente:
-caracteristicile fizico-mecanice ale pietrei naturale;

-domeniile de folosire a pietrei concasate, deoarece alegerea unor concasoare cu un


grad mare de spargere conduce la cresterea procentului de granule lamelare si aciculare, iar pe
de alta parte, adoptarea mai multor trepte de concasare, produce o cantitate mare de material
marunt care nu-si gaseste intrebuintare imediata.
Materialul brut rezultat din concasare trebuie separat pe sorturi. Operatia de separare
pe sorturi elementare se face prin ciuruire (figurile 14, 15, 16), iar ulterior, sorturile
elementare pot fi amestecate in anumite proportii spre a se obtine agregatele necesare. Pentru
sortarea curenta se folosesc site si ciururi care pot fi din tabla de otel perforata, cu ochiuri
patrate, sau dintr-o tesatura metalica cu ochiuri patrate. La noi s-a stabilit ca sitele, in mod
conventional,ca uneltele de cernut cu dimensiunea laturei ochiului patrat mai mica de 4mm
este sita si este realizata din tesatura metalica, iar cle cu dimensiunea laturei ochiului patrat
mai mari de 4mm sunt ciururi si sunt realizate din tabla perforata cu ochiuri patrate.

Fig.14 Ciururi orizontale

Fig. 15 Metode de ciuruire:


a)- prin refuz; b)- prin trecere; c)- mixt

Fig. 16 Ciur rotativ


Setul de site si ciururi cu ochiuri patrate obligatorie pentru determinarea granulozitati
cuprinde urmatoareas serie: 0.063 mm, o,125 mm, o,250 mm, 0,500 mm, 1 mm, 2 mm, 4 mm,
8 mm, 16 mm, 31,5 mm, 63 mm, 125 mm. Aceasta serie se bazeaza pe seria numerilor
normale dedusa pe baza unei progresie geometrica cu ratia: r=1,9952.
Pentru incercarile ce necesita alt set de site si ciururi se foloseste o serie cu ratia:
r=1,25; ca de exemplu: 0,063 mm, 0,080 mm, 0,1 mm, 0,125mm, 0,160mm,0,200mm,
0,250mm, 0,315mm, 0,400mm, 0,500mm, 0,630mm, 0,800mm,1,00mm, 1,25mm,1,60mm,
2,00mm, .125mm.
In cazul utilizarii ciururilor cu ochiuri rotunde, trecerea de la ciururi cu ochiuri patrate
se face cu relatia: d =d.1,25 sau d=d .0,80.
In categoria agregatelor naturale sfaramate artificial sunt cuprinse urmatoarele: piatra
bruta, piatra sparta, criblurile si nisipul de concasaj.
Piatra bruta, are forma neregulata, se utilizeaza pentru executarea fundatiilor la
drumuri,pereuri, anrocamente, pavaje si acostamente. Piatra bruta pentru incadrarea
imbracamintilor, pereuri,si straturi de fundatii din blocaje are forma apropiata de un trunchi
de piramida sau de o pana, cu inaltimea de 140180mm, lungimea egala sau mai mare ca
inaltimea, iar latimea de 80.150mm.

Piatra bruta pentru pavaje pentru drumuri si strazi, are forma neregulata cu fata poligonala,
este de doua tipuri ( tip mare, tip mic) cu dimensiunile fetei 100..200mm si respectiv
80..160mm, cu inaltimea de 160.200mm, pentru tipul mare si de 120160mm, pentru tipul
mic. Piatra bruta pentru anrocamente trebuie sa aiba masa unui bloc de minimum 50 kg.
Fig. 17 Piatra bruta:
a) pentru fundatii; b) pentru pavaje
Piatra sparta se obtine din concasarea pietrei brute urmata de sortare. Din aceasta
grupa fac parte:
-savura, provenita din concasarea simpla a rocilor, se livreaza in sortul 0-8mm
(o-16mm, daca roca este mai slaba) si se utilizeaza de regula ca material de agregare la
executarea macadamului.Continutul in impuritati sa nu depaseasca 1% corpuri straine.
-piatra sparta, rezultata din concasarea simpla a rocilor si sortarea in sorturile
8-16,16-25(31), 25-40 mm. Forma granulelor, apreciata prin coieficientul de forma sa
fie de max 35%, uzura Los Angeles max 30%, iar continutul in fractiuni < 0,1 mm
max 3%. Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare de max.
10%.Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), dupa 5 cicluri, de
max.6%. Aceste sorturi de piatra sparta mai sunt cunoscute sub denumirea de split,
caracterizata prin raportul dimensiunilor granulelor( lungime, latime, grosime) de 1:
0,5 : 0,25.
-piatra sparta, sort 25-40 mm, pentru prepararea betoanelor de
ciment rutiere, au un coeficient de forma de max 25%, un continut in fractiuni
<0,1mm de max 0,o3%, uzura Los Angeles de max 20% si rezistenta la inghet-desghet
apreciata prin actiunea repetata a sulfatului de sodiu( Na2 SO4 ) in 5 cicluri de max 3%.
Acest sort de piatrasparta se utilizeaza la prepararea betoanelor de ciment pentru
imbracamintilor rutiere, precum si la executia straturilor de fundatie, a straturilor de
baza, macadamurilor si macadamurilor bituminoase.
-piatra sparta mare, sort 40-63, 63-80 mm, se obtine din concasarea primara;
sortul 63-90mm se utilizeaza ca strat de fundatie, iar sortul 40-63 mm, cunoscut sub
denumirea de piatra sparta normala, se utilizeaza ca strat de baza la executarea
macadamului, macadamului asfaltic (penetrat si semipenetrat) folosite ca strat de
baza si imbracaminti semipermanente. Conditiile de calitate sunt aceleasi ca la piatra
sparta (split), cu deosebirea ca uzura cu masina tip Los Angeles variaza, pentru sortul
40-63mm, de la 18 la 30% in functie de clasa tehnica a drumului si clasa
rocii.Rezistenta la inghet-dezghet, apreciata prin actiunea repetata a sulfatului de
sodiu sa nu depaseaca 3%.
-cribluri, sunt obtinute din din cocasarea rocilor dure, de regula magmatice,
bazice sau neutre, si dubla granulare, au forma poliedrica si sunt livrate in sorturile:
3-8, 8-16 si 16-25 mm.
In general conditiile ce calitate sunt similare cu cele de la piatra sparta sortul 2540mm, cu deosebirea ca nu se admite un continut de fractiuni < o,o9 peste 1,5%, uzura Los
Angeles de max 15..25%, in functie de sortul de criblura si stratul unde este folosita, iar
rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare saturata de min. 65%. Nu se admite prezenta
argilei in nici unul din sorturile de criblura.

Criblurile intrebuintate in straturile de uzura sau la tratamente bituminoase trebuie sa


provina dintr-o roca cu rezistenta la compresiune, in stare uscata, de cel putin 140169
N/mm2.
Criblurile folosite la tratamente de suprafata este obligatorie verificarea rezistentei le
inghet-desghet ptin metoda clasica. In general rezistenta la inghet-desghet este apreciata prin
actiunea repetata a sulfatului de sodiu(Na SO ) in 5 cicluri.
Nisipul de concasare, provine din sfaramarea rocilor, cu dimensiunile 0..3,15mm,
cu granulozitate continua si un coeficient de activitate de 1,52,0%, functie de
continutul fractiunii 0.0,09mm. Nu se admit impuritati sau corpuri straine.
Criblurile si nisipul de concasare se utilizeaza cu precadere pentru prepararea unei
diversitati de mixturi asfaltice la cald sau la rece si pentru prepararea betoanelor pentru
imbracamintile rutiere din beton de c
Criblurile provenite din roci sedimentare pot fi utilizate numai la drumurile cu clasa
tehnica IV siV si strazi categoria III si IV.
DETERMINAREA CONDITIILE DE CALITATE ALE AGREGATELOR NATURALE
Calitatea agregatelor naturale si a pietrei prelucrate pentru drumuri se determina prin
verificari la deschiderea exploatari cat si periodice de catre un laborator de specialitate si
constau din verificarea tuturor caracteriticilor prezentate in tabelul 1. Aceste caracteristici,
precum si principiile metodelor de determinare alor, se pot grupa astfel :
I.

Caracteristici care depind in special de natura rocilor:

1.Rezistenta la sfaramare prin compresiune a pietrei sparte in stare umeda (RC)


Se determina procentul de material care ramane pe ciurul cu dimensiunea ochilui de10
mm dupa ce piatra sparta a fost saturata cu apa timp de 48 ore si a fost supusa unei presiuni,
care creste treptat, astfel ca in timp de 6090 s, forta de compresiune sa ajunga la 400kN.
Determinarea se efectuiaza pe fractiunea cu dimensiunile de 31,5.50 mm, obtinuta prin
cernere, iar cantitatea de material necesar pentru o determinare (m) este stabilita cu relatia
empirica: m=1,05a (Kg.); unde a este densitatea aparenta a pietrei sparte.
Rezistenta la sfaramare prin compresiune (RC) se calculeaza cu formula:
Rc =m1/m.100

in care:

masa initiala a probei, in grame;

m1

masa materialului ramas pe ciurul 10R, in grame.

2.Indicele de rezistenta la sfaramare prin compresiune al pietrei sparte in stare


saturata (IR);
Se determina raportul dintre o constanta si modulul mediu de sfaramare prin
compresiune, care reprezinta media sumei coeficientilor de trecere prin ciururile 31,5R; 25R;

16R; 10R; si 5R, dupa ce, o proba de 3000g, constituita din parti egale de fractiunile de
31,540 mm; 4050 mm si 5063 mm, obtinute prin cernere din fractiunea 31,563 mm,
a fost saturata si supusa la compresiune de 400KN.
Coeficientii de trecere (a, b, c) prin ciurul (n) se calculeaza cu formula:
an=m1/m; bn=m2/m;
an, bn si cn
n;

cn=m3/m

in care:

coeficienti de trecere la prima, adoua si a treia determinare prin ciurul

m1, m2 si m3
masa materialului trecut prin ciurul n, la prima, a doua si atreia
determinare, in grame;
m

masa totala a materialului din fiecare proba in parte, in grame;

diametrul ochiului ciurului (31,5; 25; 16; 10 sau 5 mm).

Modulele de sfaramare prin compresiune (Sc) se calculeaza cu formulele:


Sc1=a31,5 + a25 + a16 + a10 + a5

Sc3=c31,5 + c25 + c16 +c10 + c5


Modulul mediu de sfaramare prin compresiune(Scm) se calculeaza cu relatia:
Scm=( S1c + Sc2 + Sc3 )/3
Indicele de rezistenta la sfaramare prin compresiune (IRC) se calculeaza cu formula
empirica:
IRC = 1o/scm
3.Rezistenta la sfaramare prin soc mecanic a pietrei sparte in stare uscata (RS);
Se determina procentul de material care ramane pe ciurul de 10R dupa ce
piatra sparta a fost supusa actiunii de sfaramare cu berbecul ciocanului tip Foppl. Pregatirea
probei si cantitatea de material uscat pana la greutateconstanta supusa incercarii sunt la fel ca
la determinarea rezistentei la sfaramare la compresiune in stare saturata.
Proba se supune la 20 lovituri ale berbecului, lasat sa cada liber de la inaltimea constanta de
500 mm, fara sa fie impidecat reculul.
Rezistenta la sfaramare prin soc mecanic (Rs) se calculeaza cu formula:
Rs=(m1/m)100;
m

in care

masa initiala aprobei, in grame;

m1

masa materialului ramas pe ciurul 10R, in grame.

4.Indicele de rezistenta la sfaramare prin soc mecanic al pietrei sparte in stare


uscata (RRS);
Se determina raportul dintre o constanta si modulul mediu de sfaramare prin soc
mecanic, care reprezinta media sumei coficientilor de trecere prin ciururile 31,5R ; 10R;
3,15R; si sitele 1R si o,2 mm, dupa supunerea la lovituri repetate a unei cantitati de
300025g, constituita din fractiunea de 40.50 mm.
Coeficienti de trecere (an, bn si cn) prin ciurul sau sita n se calculeaza cu relatiile
urmatoare:
an=m1/m, bn= m2/m, cn=m3/m, unde parametrii au aceeasi semnificatie
ca la indicele rezistentei la sfaramare a pietrei prin compresiune.
Modulele de sfaramare prin soc (Ssm) se calculeaza cu formulele:
Ss1=a31,5+a10 +a3,15 +a1 +a0,2

Ss3=c31,5+c10 +c3,15 +c1 +c0,2


Modulul mediu de sfaramare prin soc (Ssm) se calculeaza cu relatia:
Ssm=(Ss1+Ss2+Ss3)/3
Indicele de rezistenta la sfaramare prin soc mecanic (IRS) se calculeaza cu relatia
empirica: IRS=10/Ssm.
5.Determinarea uzurii
a.Uzura cu masina tip Los Angeles (LA).
Uzura cu masina tip Los Angeles se apreciaza prin procentul de material, ce trece prin
ciurul cu ochiul de 1,60 mm, reprezentand uzura agregatelor naturale datorita in principal
socurilor produse de caderea unui numar impus de bile metalice,cu masa ce depinde de sortul
de agregat analizat si intr-o masura mai mica, frecarii granulelor intre ele si cu suprafetele
metalice ale peretilor masinii, la un numar prescris de rotatii. Proba de material uscat are masa
de 5000.10000g, corespuzator cu sortul testat.
Masina tip Los Angeles este alcatuita dintr-un cilindru de otel, inchis la ambele capete,
care se roteste in jurul unui ax orizontal cu o viteza constanta de 3033 rot./min (figura18).

Fig. 18 Masina tip Los Angeles


Dupa realizarea numarului de rotatii (500.1000 rot/min.), corespunzator sortului
testat, masina se opreste, materialul din cilindru se ciuruie prin ciurul 1,6 mm, prin spalare cu
apa din abundenta. Restul de pe ciur se usuca pana la masa constanta si se cantareste (m2).
Coeficientul Los Angeles (LA) se calculeaza cu relatia:
LA=(m1-m2)/m1.100

in care

m1

masa initiala aprobei, in grame;

m2

masa restului pe ciurul 1,6 mm, in grame.

b.Uzura cu masina tip Deval (Ud) si coeficientul de calitate (Cc).


Uzura este apreciata prin procentul de material ce trece prin ciurul de 2 mm, datorita
in principal, frecarii granulelor intre ele si mai putin frecarii de suprafetele peretilor masinii.
Masina tip Deval este compusa din doi cilindri metalici cu capac, inclinati cu un unghi de 30
fata de axul orizontal si care se rotesc cu viteza de 30.34 rot./min. Proba de incercat este
constituita din 100 granule (50 de granule in fiecare cilindru ), cu contururi regulate, fara
muchii si colturi vii, cu masa de aproximativ 100 g fiecare.Dupa 10000 de rotatii, materialul
din fiecare cilindru se cerne separat prin ciurul de 2 mm, iar restul pe ciur se spala si usuca
pana la masa constanta (figura19).

Fig. 19 Masina tip Deval


Uzura cu masina tip Deval (Ud) se calculeaza cu relatia :
Ud=(m1-m2)/m1.100 in care:
m1

masa initiala aprobei uscate, in grame;

m2

masa retului pe ciurul de 2 mm, dupa spalare si uscare,g.

Coeficientul de calitate (Cc) se calculeaza, in functie de uzura determinata cu masina


Deval (Ud), cu relatia empirica:
Cc=40/Ud
6.Rezistenta la inghet-desghet, coeficientul de gelivitate ( g) si
sensibilitatea la inghet ( gLA)
Rezistenta la inghet-desghet se apreciaza prin coeficientul de gelivitate (g) si
sensibilitatea la inghet (gLA), care exprima pierderea de masa, respectiv cresterea uzurii cu
masina tip Los Angeles, dupa supunerea, fara intrerupere, a sortului de pitra sparta testat, unui
numar standardizat de cicluri de inghet-desghet. Agregatele naturale saturate sunt mentinute
timp de 4 h la temperatura de 17C si 4 h in apa, la temperatura de +20C, care constitue un
ciclu.Dupa efectuarea numarului de cicluri prescris, materialul se usuca pana la masa
constanta si se cerne prin ciurul avand dimensiunea ochiului egala cu dmin al sortului de
agregat natural testat.
Coeficientul de gelevitate (g25 sau g50) se calculeaza cu formula:

g25 sau g50 =(m1-m2)/m1.100


m1

masa initiala a probei uscate, g,

m2

masa restului pe ciur dupa uscare, g.

in care:

Materialul dupa efectuarea ciclurilor de inghet-desghet,( materialul ramas pe ciur cat


si trecerile, se cantaresc separat, dupa care se reunesc) se introduce in masina tip Los
Angeles pentru a determina uzura. In paralel se determina uzura cu masina Los Angeles pe o
proba din acelasi material, dar care nu a fost supusa la inghet-dezghet.
Sensibilitatea la inghet ( gLA25 sau gLA50)
gLA25 sau gLA50=(LAg-LA)/LA.100

unde:

LAg

coeficientul Los Angeles al materialului, dupa ciclurile de


inghet-desghet, in procente;

LA

coeficientul Los Angeles al materialului, care nu a fost supus la


ciclurile de inghet-desghet.

II
Caracteristici care depind in mod special de modul de obtinere a
agregatelor naturale- continutul de impuritati si caracteristici geometrice.
a.Continutul de impuritati:
1.continutul de fractiuni sub 0,09mm din criblura (P0,09);
Continutul de fractiuni sub 0,09 mm din criblura se determina prin diferenta dintre
masa initiala a unei probe de criblura, care depinde de sortul testat si cea dupa ce s-au separat,
prin spalare pe sita de 0,09 mm, particulele aderente pe suprafata granulelor, cu dimensiuni
mai mici de cat aceasta.
Continutul de fractiuni mai sub 0,09 mm (P0,09) se calculeaza cu relatia:
P0,09=(m-m1)/m.100 in care:
m

masaprobei uscate inainte de spalare, g;

m1

masa probei uscate dupa spalare, g.

2.Continutul de fractiuni sub 0,63mm din pietris (P 0,63);


Continutul de fractiuni sub 0,63 mm din pietris se determina prin diferenta dintre masa
initiala a unei probe de pietris, care este in functie de sort si cea dupa ce s-au separat, prin
spalare pe sita 0,63, particulele cu dimensiuni mai mici de cat aceasta, aderente pe
suprafata garanulelor.
Continutul de fractiuni sub 0,63 mm (P0,63) se determina cu relatia:

P0,63=(m-m1)/m.100

in care:

masa probei uscate inainte de spalare , g

m1

masa probei uscate dupa spalare, g

3.Echivalentul de nisip (EN);


Aceasta caracteristica a agregatelor naturale pune in evidenta proportia de parti fine
din nisip, prin separarea partilor silicioase de fractiunea fina argiloasa, pritr-o spalare
energica si sedimentarea materialului cu ajutorul unei solutii foarte activa ( solutie saturata de
clorura de calciu cu glicerina si formaldehida in procente prestabilite).Determinarea se
efectuiaza pe o proba de nisip, sortul 0..5 mm, cu masa de 3000 g, din care se preleva 120 g
material uscat,ce se introduce intr-o epruveta cilindrica, in care a fost introdusa deja, pana la
inaltimea de 100 mm, solutia de spalare.Se spala materialul in cilindru dupa o anumita
tehnica, pentru a face ca elementele argiloase, mentinand epruveta cilindrica verticala( figura
20).

Fig. 20 Determinarea echivalentului de nisip


Echivalentul de nisip (EN) se calculeaza astfel:
EN=(h2/h1)100

in care:

h1 nivelul superior al suspensiei de argila, mm;


h2 nivelul superior al nisipului, mm.
4.Coeficientul de activitate al nisipului de concasare (CA);

Prin aceasta determinare se pune in evidenta proportia de parti fine nealtrate, praful de
piatra, din nisipul de concasare, prin aducerea partilor fine argiloase alterate in suspensie intro solutie de silicat de sodiu si apoi se realizeaza determinarea echivalentul de nisip al
materialului lipsit de fractiuni argiloase, numit echivalent de nisip modificat (ENM):
Coeficientul de activitate (CA) secalculeaza cu relatia:
CA=ENM/EN

in care:

EN

echivalentul de nisip;

ENM

echivalentul de nisip modificat care se determina cu relatia:


ENM=(h2/h1)100 in care:

h1

nivelul superior al suspensiei de parti fine, nealterate, mm;

h2

nivelul superior al nisipului, mm.

b. Caracteristici geometrice:
-granulozitatea;
- coeficientul de neuniformitate (Un)

2. conditia de filtru invers;


3. indicele de concasaj (IC);
4. coeficientul de forma al granulelor (CF);
5. coeficientul de aplatizare (AP);
6. gradul de spargere al granulelor (GS);
7.coeficientul volumic mediu (Cv);
Coeficientul de neuniformitate (Un)
Compozitia granulometrica a agregatelor naturale poate fi analizata si sub
aspectul uniformitatii granulelor in timpul punerii in opera pentru a obtine
o compactitate corespunzatoare, prin calcularea coficientului de
neunifomitate:
Un=d60/d10

in care:

d60 este diametrul granulelor care intra in compozitia agregatelor in proportie de 60%;

d10 este diametrul granulelor care intra in compozitia agregatelor in proportie de


10%.
Dupa valoarea coeficientului de neuniformitate, materialele pot fi:
uniforme

pentru Un<5;

cu uniformitate mijlocie
neuniforme

pentru 5<Un<10;
pentru Un>10.

Conditia de filtru invers se verifica cu relatiile:


5d15p<d15f;

d15f<5d85p, unde

d15p, d15f, d85p reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de 15%,
respectiv 85% de pe curba granulometrica a pamatului, respectiv a filtrului(f).
Indicele de concasaj (Ic) se determina cu relatia:
Ic=100m1/m2, unde:
m1 reprezinta continutul de granule din proba cu dimensiuni mai mari de dmax,
din materialul ce urmeaza a fi supus concasarii,
m2 reprezinta continutul de granule din proba cu dimensiuni egale sau mai
mici de cat dmax, al sortului 0-dmax, obtinut din concasare.
Coeficientul de forma (CF) al granulelor, se calculeaza cu formula:
CF=GP+GA

in care:

GP este continutul procentual de granule cu forma plata calculat cu relatia:


GP=100mp/m
GA

continutul procentual de granule cu forma aciculara calculat cu relatia:


GA=100ma/m in care:
mp
ma

masa granulelor plate din proba, in grame,


masa granulelor aciculare din proba, in grame,
m

masa probei, in grame.

Din materialul de analizat se cerne si se cantareste, dupa uscare pana la masa


constanta, cate o proba cu masa (m) in grame, functie de sortul elementar:

Sortul elementar

Masa m a probei, g, min.

3-8

100

7-16 ; 8-16

500

16-25

2500

16-31 (40)

2500

31 (40)-63

5000

Granulele sunt separate prin trecerea lor prin deschiderea ciocurilor


dispozitivului (figura 2) astfel:
-fiecare granula este trecuta prin desciderea A a ciocurilor,
pe directia lungimii si se blocheaza cursorul dispozitivului,
-functie de modul de trecere a granulelor printre ciocurilor
dispozitivului granulele se grupeaza astfel:
-granule plate care nu trec decat, cu grosimea, prin deschiderea ciocurilor C;
-granule aciculare, care trec atat prin deschiderea ciocurilor
B cat si prin deschiderea ciocurilor C.

Fig.21Dispozitiv pentru stabilirea formei granulei


Se determina prin cantarire masa tuturor granulelor plate (mp) si aciculare
(ma) din proba.
Coeficientul de aplatizare reprezinta procentul de granule plate la care raportul
grosime/latime este mai mic sau egal cu 0,64. Determinarea se face prin cernere pe ciururi din
tesatura de sarma cu ochiuri patrate, pentru determinarea latimii granulelor si prin ciururi din
bare ,pentru determinarea grosimii granulelor.O proba medie de 5kg, pregatita din materialul
uscat pana la greutate constanta, se ciuruie prin setul de ciururi cu ochiuri patrate si se
catatresc resturile pe fiecare ciur (m1). Resturile pe fiecare ciur cu ochiuri patrate se ciuruie
pe ciurul din bare cu distanta dintre acestea corespunzatoare fiecarui sort conform tabelului:
Fractiunea granulara, Distanta intre bare,
mm
mm
31,540

20

25..31,5

16

20..25

12,5

16..20

10

12,5..16

1012,5
10

8
6,3
5

6,38

5..6,3

3,15

4 .5

2,5

[DR1]