Sunteți pe pagina 1din 41

Universitatea Politehnica Bucureti

Facultatea de Inginerie Aerospaiala

Proiect:
Management Aeroportuar

Aeroportul
International KUWAIT

Studeni :
Aionesie

Drago
Florin

Mitrofan
Grupa :
Master

MA 955

Cuprins:
1.

Prezentarea aeroportului Kuweit....................................................................................3


1.1.Amplasare....................................................................................................................3
1.2. Scurt Istoric.................................................................................................................3

2.

Contextul economic.......................................................................................................5
2.1. Economia statului Kuweit...........................................................................................5
2.2. Contextul Economic al Aeroportului International Kuweit........................................5
2.3. Date legate de trafic....................................................................................................7
2.4. Managementul de mediu...........................................................................................11
2.5. Analiza SWOT..........................................................................................................12

3.

Parteneriate...................................................................................................................13
3.1. Accesul din oras........................................................................................................13
3.2. Companii aeriene locale............................................................................................16
3.3. Companii aeriene internationale...............................................................................18
3.4. Controlul de trafic aerian..........................................................................................19
3.5. Companii de handling...............................................................................................20
3.6. Companii de catering si servicii aeroportuare...........................................................21
3.7. Concluzii si analiza financiara a KIA.......................................................................22

4.

Modernizare.................................................................................................................23
4.1. Modernizarea Aeroportului international Kuweit.....................................................23
4.1.1. Date Generale......................................................................................................23
4.1.2. Datele Actuale ale Aeroportului..........................................................................24
4.1.3. Pistele si caile de rulare.......................................................................................25
4.1.4. Avionul Critic......................................................................................................26
4.2.Descriere sumara a Programului Strategic de Dezvoltare la KIA..............................29
4.3.Proiectul.....................................................................................................................31
4.3.1 Descrierea general a proiectului........................................................................31
4.3.2. Derularea proiectului..........................................................................................31
Bibliografie..........................................................................................................................37

CAPITOLUL 1: DATE GENERALE


1.Prezentarea aeroportului International
Kuwait
1.1.Amplasare
Aeroportul Internaional Kuwait (IATA: KWI, ICAO: OKBK) este cel mai
mare i unicul aeroport din Kuwait City. Aeroportul internaional Kuwait
este situat n afara zonei urbane a Kuwait City (la 15.5 km distanta in
partea de Sud), n oraul Farwaniyah. Acest aeroport este hub-ul principal
al Jazeera Airways si al Kuwait Airways. O parte din complexul aeroportuar
este denumit si Al Mubarak Air Base, care gzduiete si muzeul Forelor
Aeriene Kuwaitiene.

Fig. 1. Localizarea pe harta a KIA


Sursa: Jeppessen

1.2.Scurt Istoric
Structura principal a aeroportului a fost executata de Al Hani
Construction Company impreuna cu Ballast Nedam din Olanda.
Aeroportul a suferit o renovare masiv printr-un proiect de extindere
in perioada 1999-2001 , n care fosta parcare a fost eliminata i o extensie
a vechiului terminal a fost construita in locul acesteia. Acest proiect a
ncorporat noi zone de check-in, o nou intrare la aeroport , construirea
unei parcari cu mai multe etaje, i un mall in cadrul aeroportului.
Aeroportul Internaional Kuweit poate procesa n prezent mai mult de
sapte milioane de pasageri pe an. Un nou terminal de aviaie general, a
3

fost finalizat n 2008, n cadrul unui regim BOT i este operat de ctre
Royal Aviation. Pn la sfritul anului 2008, cu toate acestea, GA Terminal
a fost modificat pentru a se ocupa de cursele regulate ale acum defunctei
Wataniya Airways, mpreun cu traficul de aviaie general. Terminalul a
fost redenumit ca Sheikh Saad Terminal .
La data de 03 octombrie 2011, Direcia General a Aviaiei Civile a
anunat c un nou terminal va fi proiectat de catre Foster & Partners iar
constructia va ncepe n 2012 i va crete suma anual de procesare a
pasagerilor la 13 de milioane, n prima faz , cu posibilitatea de extindere
la 25 de milioane de pasageri. Aeroportul a finalizat formalitile pentru
construcia terminalului , care urmeaz s nceap n 2012, cu finalizare n
2016. Acesta va fi construit la sud de complexul terminalului curent cu noi
ci de acces din soseaua de centura la sud de aeroport. Acesta este
conceput ca o stea cu trei coluri , cu fiecare punct extinzandu-se la 600
de metri de centrul stelei. Doua hoteluri deduicate operaiunilor aeriene,
vor face parte din noua cldire.
La data de 20 mai 2013 , Directorul de Operaiuni si Management n
Administraia General a Aviaiei Civile Essam Al-Zamil , a anunat c o
parte din zboruri vor fi direcionate spre Sheikh Saad Terminal n locul
terminalului principal al aeroportului, ncepnd cu luna iulie. El a spus c ,
datorit numrului mare de pasageri i de numrul tot mai mare de
aeronave, Aeroportul Kuwait si-a depasit capacitatea. " Acest lucru va fi
temporar, cand noul terminal se finalizeaz n 2016 ", a declarat Al
Zamil.

Fig. 2. Diagramele de flux pasageri


Sursa: www.dgca.com.kw

CAPITOLUL 2: CONTEXTUL ECONOMIC


2.1.Economia statului Kuweit
Kuwait are un PIB de 167,9 miliarde de dolari i un venit pe cap de
locuitor de 81.800 dolari, ceea ce o face cea mai bogat a cincea ar din
lume, ca PIB pe cap de locuitor. n 2011, exporturile estimate au fost de
94.47 miliarde dolari, iar importurile au fost de aproximativ 22,41 miliarde
de dolari. Produsele petroliere, produsele petrochimice, ngrmintele i
serviciile financiare sunt produsele cele mai des intalnite la export. Kuweit
importa o gama larga de produse, de la produse alimentare i textile pana
la maini industriale. Cei mai importani parteneri comerciali ai Kuweitului
sunt Japonia, Statele Unite, India, Coreea de Sud, Singapore, China,
Uniunea European i Arabia Saudit. Japonia este cel mai mare client de
petrol kuweitian, urmat de India, Singapore i Coreea de Sud.
Conform Indicelui Libertii Economice in 2008, Kuwait are economia
a doua cea mai libera din Orientul Mijlociu. n martie 2007, rezervele
valutare Kuweitiene sa situau la 213 miliarde de dolari. Kuwait Stock
Exchange, care are aproximativ 200 de firme cotate la burs, este a doua
cea mai mare bursa din lumea arab, cu o capitalizare total de pia de
5

235 miliarde de dolari. In 2007, guvernul kuweitian a postat un excedent


bugetar de 43 miliarde de dolari.
Industriile non-petroliere includ transportul, construciile, cimentul,
desalinizarea apei, materialele de construcii i serviciile financiare. Kuweit
are un sistem bancar bine dezvoltat. Banca Naional a Kuweitului este
cea mai mare banc din ar i una dintre cele mai mari din lumea arab.
Alte instituii financiare importante cu sediul n Kuweit includ Banca Golful
Kuweit i Burgan Bank, care este denumit dup cel mai mare camp
petrolier din ar.
Guvernul este foarte implicat in scderea dependenei Kuweitului de
industria petroliera, prin transformarea acestuia ntr-un centru comercial i
de turism regional. Planificat a costa 77 miliarde de dolari Madinat alHareer (City of Silk) este cel mai mare proiect de dezvoltare imobiliar n
Orientul Mijlociu. Banca Central emite moneda Kuweitui, dinarul
kuweitian. Incepand din mai 2012, dinarul este unitatea monetar cu cea
mai mare valoare din lume.

2.2.Contextul Economic al Aeroportului


International Kuweit
Sectorul de viatie din Kuwait reflecta cresterea economica a micului
stat din Golful Persic, ajutata de asemenea si de o foarte mare implicare a
populatiei tinere si de o mare comunitate de expatriati, care calatoresc
spre tarile de origine, cu regularitate. Conform unui studiu realizat de FMI,
PIB-ul pe cap de locuitor este de 81.800 USD, aceasta cifra reflectand si o
foarte mare apetenta, catre cheltuieli legate de industria de travel
(calatorii de afaceri, vacante, etc.).
In 2003, Guvernul din Kuwait a anuntat planul sau de a liberaliza
sectorul aviatiei de transport pasageri / cargo, acordand trei licente de
operare dupa cum urmeaza: 2 licente de transport pasageri si 1 licenta de
transport cargo, pe cale aeriana. Astfel, incepand cu anul 2005 compania
aeriana Jazeera Airways a fost lansata, ca un LOW-COST veritabil, in timp
ce in 2009 Watanyia Airways a inceput operatiunile de zbor, ca o companie
premium. Intrarea pe piata a acestor doua companii a rezultat in
urmatoarele:
- Expansiunea flotei de aeronave pentru Jazeera si Wataniya
Airways cu 11, respectiv 6 aeronave, de la inceputul operatunilor
si o comanda pentru alte 30 de avioane, care vor fi adaugate
flotei in urmatorii ani.
- O conectivitate crescuta a destinatiilor din Orientul Mijlociu, Africa
de Nord, Europa si Asia.
- Scaderea preturilor biletelor de avion, ceea ce a rezultat in
cresterea exponentiala a calatorilor.
Cresterea accentuata a cererii pentru sectorul de transport aerian, a
insemnat o foarte mare congestie a zborurilor pe aeroportul international
Kuwait si de asemenea a dus la nevoia de a se construi un al doilea
terminal al aeroportului. Directoratul General Al Aviatiei Civile din Kuwait a
pus acum bazele modernizarii actulalului aeroport international, pentru a
creste capaciatatea de prelucrare a pasagerilor de la curentul 6 mil.
pasageri / an pana la 20 mil. pasageri / an.
6

LANDING:
PARKING:
APPROACH:
LIGHTING:
FOLLOW ME:
FIRE BRIGADE:
PAX TAX:
LINE MAINTENANCE FEE:
FLIGHT OPS ROYALTY FEE:
GROUND HANDLING:
RAMP HDLG ROYALTY FEE:
LOAD CTRL.:
GPU:
PUSH BACK:
CREW TRANSPORT:
VIP BUS:
DOCUMENTATION:
REMARKS:

70.00 USD
FIRST 2 HRS FREE OF CHARGE
45.00 USD
(Applicable, only when visibility requires)
N/A
120.00 USD
3.50 USD / PAX
2.00 USD
3.50 USD
500.00 USD
6.50 USD
0.65 USD
100.00 USD / 1 HRS
110.00 USD / PUSHBACK
35.00 USD / WAY
35.00 USD / WAY (only if applicable)
20.00 USD
AIRPORT OPS HRS: H24

Tabel 1. Veniturile aeroportului KIA


Sursa: www.dgca.com.kw

Proiectul de marire si modernizare a aeroportului implica construirea


unui nou terminal, pentru a mari capacitatea de tranzit si pentru a lega
noul terminal de cel vechi printr-un tunel. Cele doua piste existente vor fi
marite cu 600 de metri, iar o a treia pista este planificata pentru a mari
capacitatea de prelucrare a zborurilor. Intregul proiect este planificat
pentru faza terminala in 2016.

Fig. 3. Veniturile aeroportului KIA


7

Sursa: www.anna.aero

2.3.Date legate de trafic


Bogatul stat arab, localizat in Golful Persic, avand ca vecini Iraqul si
Arabia Saudita, are numai un singur aeroport comercial. La un randament
anual de 8 milioane de pasageri, acest aeroport proceseaza mai mult de
dublul populatiei (3.5 milioane de locuitori) a micutului stat in fiecare an.

Fig. 4. Traficul de pasageri pe KIA in perioada 2002-2010


Sursa: www.anna.aero
ntre 2005 i 2010, traficul de pasageri pe aeroport a crescut cu
55%. Ca urmare, facilitile aeroportuare au fost solicitate la maximum,
aeroportul curent fiind dimensionat pentru aproximativ ase milioane de
pasageri anual. Capacitatea de locuri pentru curse regulate pe anul 2011
arat o scdere de aproape 8% fata de cifrele din 2010, care indic faptul
c numarul de pasageri pe aeroport, de asemenea, poate s fi scazut in
comparatie inclusiv cu anul 2009. Cu toate acestea, programele deja
ncrcate in sistem pentru anii 2012 si 2013 sugereaz o uoar cretere.

Fig. 5. Top 12 rute / numar de pasageri la KIA


Sursa: www.anna.aero
Actuala stare de fapt, a unui aeroport constrans de numarul sufocant
de pasageri isi va vedea facilitatile extinse in cel mai scurt timp. Un nou
terminal, pentru care construcia va ncepe n acest an, este de ateptat s
dubleze capacitatea pana la finalizarea acestuia n 2016. Designul facut de
cei de la Foster & Partners va permite, de asemenea, o extindere si mai
mare pn la o capacitate de 50 de milioane de pasageri anual.
Dubai este de departe cea mai populara destinaie deservita din
Kuweit, cu aproape 25.000 de locuri saptamanale oferite; mai bine de
dou ori capacitatea de locuri oferit spre Bahrain, care ocup locul al
doilea. Pe a treia pozitie se afla Cairo, fiind notabil ca cea mai populara
destinatie din afara statelor din Golf, ceea ce poate fi legata de marea
diaspora egipteana din Kuweit.
Londra Heathrow se afla pe primul loc ca destinatie
intercontinentala, datorit att British Airways cat i Kuwait Airways ce
opereaza n fiecare zi aceasta ruta, cu aeronave wide-body.
Micarile de pasageri au crescut n luna septembrie 2013 cu ase la
sut fa de aceeai perioad a anului trecut, conform Direciei Generale a
Aviaiei Civile (DGAC), ntr-un raport publicat de curand. Potrivit unui
comunicat de pres al DGAC numrul de pasageri a depasit 859,000 din
care: 520.000 sosind n ar n timp ce 339.000 au plecat.
Kuwait International Airport capacity (seats) by carrier (week commencing 27-Jan2013)

Fig. 6. Top Companii Aeriene d.p.d.v. al capacitatii pe KIA


Sursa: CAPA Centre for Aviation
Numrul total de bilete de avion vandute pentru luna septembrie a
ajuns la 7441, conform DGAC, adaugand ca zborurile comerciale au ajuns
la 7029. Traficul cargo, conform declaratiilor DGAC a fost de 14 milioane
de kilograme cargo transportate n luna septembrie 2013.

MOVEMENT
AIRCRAFT
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL COMMERCIAL
NON COMMERCIAL
GRAND TOTAL
PASSENGERS
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL
TRANSIT-ON-BOARD
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL
FREIGHT (kg)

IN

YEAR 2009 STATISTICS


% COMP.
TO YEAR
OUT
2008

NON SCHEDULED

% COMP.
TO YEAR
2008

29%
8%
28%
-28%
11%

37753
1549
39302
10125
49427

29%
8%
28%
-24%
12%

75498
3098
78596
19508
98104

29%
8%
28%
-26%
12%

3974410
87189
4061599

14%
-30%
13%

3979030
84988
4064018

14%
-27%
12%

7953440
172177
8125617

14%
-29%
12%

69118
382
69500

4%
-35%
4%

17190662
1

0%

2%
11%

4175813
13386220
5

TOTAL

TOTAL

37745
1549
39294
9383
48677

12968639
2

SCHEDULED

% COMP.
TO YEAR
2008

2%

4222022
9
2113150
3
6335173
2

-6%
481%
30%

25307316
19721393
7

242%
10%

Tabel 2. Statistica trafic pentru anul 2009


Sursa: www.dgca.com.kw

MOVEMENT

IN

YEAR 2010 STATISTICS


% COMP
OUT

10

% COMP

TOTAL

% COMP

TO YEAR
2009
AIRCRAFT
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL COMMERCIAL
NON COMMERCIAL
GRAND TOTAL
PASSENGERS
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL
TRANSIT-ON-BOARD
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL
FREIGHT (kg)

NON SCHEDULED

1%
-10%
1%
-23%
-4%

38288
1386
39674
7383
47057

1%
-11%
1%
-27%
-5%

76576
2774
79350
14927
94277

1%
-10%
1%
-25%
-4%

4117480
65402
4182882

4%
-25%
3%

4081086
68889
4149975

3%
-19%
2%

8198566
134291
8332857

3%
-22%
3%

74842
61
74903

8%
-84%
8%

17028445
0

-1%

-4%
73%

7239225
13157319
7

TOTAL

TO YEAR
2009

38288
1388
39676
7544
47220

12433397
2

SCHEDULED

TO YEAR
2009

-2%

4595047
8
3077132
3
7672180
1

9%
46%
21%

38010548
20829499
8

50%
6%

Tabel 3. Statistica trafic pentru anul 2010


Sursa: www.dgca.com.kw

MOVEMENT
AIRCRAFT
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL COMMERCIAL
NON COMMERCIAL
GRAND TOTAL
PASSENGERS
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL
TRANSIT-ON-BOARD
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL
FREIGHT (kg)
SCHEDULED
NON SCHEDULED
TOTAL

IN

YEAR 2011 STATISTICS


% COMP.
TO Year
OUT
2010

% COMP.
TO Year
2010

TOTAL

% COMP.
TO Year
2010

34236
1526
35762
6933
42695

-11%
10%
-10%
-8%
-10%

34238
1519
35757
6665
42422

-11%
10%
-10%
-10%
-10%

68474
3045
71519
13598
85117

-11%
10%
-10%
-9%
-10%

4164334
91774
4256108

1%
40%
2%

4119244
91385
4210629

1%
33%
1%

8283578
183159
8466737

1%
36%
2%

74423
1521
75944

-1%
2393%
1%

16284084
6

-4%

12130302
6

-2%
135%

17019463
13832248
9

5%

4153782
0
1520544
9
5674326
9

-10%
-51%
-26%

Tabel 4. Statistica trafic pentru anul 2011


Sursa: www.dgca.com.kw

11

32224912
19506575
8

-15%
-6%

2.4.Managementul de mediu
Msuri existente de gestiune a zgomotului aerian i proiecte n
pregtire
Aeroportul Internaional Kuwait a fost i este preocupat pentru a
gestiona de o manier care s permit reducerea normal a disconfortului
generat de aviaia civil. O serie de msuri se refer la gestiunea
zgomotului la sol. Acestea se adreseaz att sursei de zgomot, respectiv
aeronavelor, ct i a modului de utilizare a terenului respectiv
aeroportului. n prezent, aeronavele care nu respect standardele ICAO,
Anexa 16, Volumul I Zgomotul aeronavelor, Capitolul 2 sau FAA FAR
Partea 36, Capitolul 2 (denumite in mod obinuit aeronave Capitolul 2)
nu au dreptul de operare pe Aeroportul Internaional Kuwait, ncepnd cu 1
Aprilie 2002. Exist ns excepii precum operaiunile de zbor aprobate de
ctre DGCA Kuwait, definite prin reglementrile naionale specifice.
Compania Naional de Transporturi Aeriene Kuwait Airways, operatorul
aerian cu impactul de zgomot cel mai important pentru aeroportul
International Kuwait d.p.d.v al zgomotului, a demarat, ncepnd cu 2008,
un proces masiv de modernizare a flotei cu aeronave noi, economice i
silenioase pentru a reduce att impactul zgomotului ct i al noxelor
generate.
Operarea pe rute standard de decolare i aterizare SID / STAR pentru
diminuarea zgomotului se efectueaz ca procedur operaional pentru a
permite reducerea zgomotului aerian i a impactului acestuia asupra
populaiei,fiind o msur ce este gestionat de DGCA Kuwait.
SID (=Standard Instrument Departure) i STAR (=Standard Terminal Arrival
Route) sunt proceduri publicate de autoriti aeriene ce trebuiesc
ndeplinite pentru a decola i/sau ateriza pe orice aeroport. De regul, un
aeroport are proceduri SID i STAR diferite pentru toate pistele n
funciune. Fiecare procedur SID i STAR conecteaz aeroportul cu ci
aeriene i sunt denumite dup punctul de intrare sau ieire.
Verificarea motoarelor de aeronave la sol, la turaii ale motoarelor
mai mari dect cele de ralanti, sunt efectuate, conform procedurilor de
reducere a zgomotului, numai pe platforma de ncercri motoare special
construit n apropierea hangarului de reparaii aeronave, pe latura de
Nord-Est a platformei aeroportuare. Orientarea aeronavelor este cu jetul
motoarelor de la Sud ctre Nord i permite dirijarea n plan vertical pe
structura construit a fluxului de gaze arse i a undelor sonore.
Pe perioada acordrii permisiunii de zbor, aeronava staionat pe
platforma aeroportuar primete energie i aer condiionat pentru
necesitile de operare de la motorul propriu auxiliar (APU), motor termic
care produce inevitabil poluare atmosferic i zgomot. Este posibil, mai
ales n perioada de vrf de trafic, cnd se acord permisiuni de zbor
simultan (cazuri foarte rare), ca zgomotul s fie mai intens. Pentru a
diminua impactul zgomotului aeroportuar prin reducerea funcionrii
acestor motoare auxiliare, Aeroportul furnizeaz aeronavelor electricitate
prin sursele de energie de la terminalul de mbarcare. Simultan, pentru
reducerea timpului de funcionare al APU i implicit de reducere a
zgomotului de fond aeroportuar, s-a implementat o norm de folosire a
APU pentru aeronave; Aeroportul permite folosirea APU pentru o perioad
12

de 15 min dup parcarea la poziie i 30 min nainte de plecarea din


poziie.
De asemenea, pentru aeronavele parcate la poziii altele dect cele
alocate la podurile de mbarcare, companiile de handling asigur agregate
mobile productoare de energie electric (GPU) i echipamente de aer
condiionat.

2.5 Analiza SWOT


Puncte tari

Oportunitati

-servicii diversificate catre companiile


aeriene
-modul rapid de dezvoltare
-trasee optime
-accesibilitate aeriana, maritima si
terestra
-mobilitate si flexibilitate
-obiectiv turistic
-magazine si restaurante de renume
international
-intermodalitate
-personal calificat

-dezvoltare continua a aeroportului si


implicit a zonelor din vecinatate
-posibilitatea deschiderii de noi afaceri
-inchiriere cladiri birouri
-deschiderea de magazine si restaurante
noi in Terminale
-potential marit de consum
-extinderea aeroportului
-cresterea numarului de locuri de munca
datorate extinderii aeroportului
-atragerea de noi investitori
-cresterea numarului de pasageri
-scaderea numarului de zboruri din cauza
fluctuatiilor pe piata petrolului

Puncte slabe

Amenintari

-logistica slab dezvoltata


-poluare fonica
-aglomeratie in druml spre aeroport

- preturile ridicate din intreg arealul de


servicii conduc la scaderea numarului
clientilor
-existenta unor organizatii ce se opun
planurilor de dezvoltare

Tabel 5. Analiza SWOT

13

Fig. 7. Vedere Structura Organizatorica a KIA


Sursa: www.dgca.com.kw

CAPITOLUL 3: PARTENERIATE
3.1.Accesul din oras
Aeroportul International Kuwait este situat la
15,5 km sud de centrul oraului Kuwait si este
situat pe Al Magwa Road. El este accesibil din
Kuwait cu ajutorul liniilor de autobuz City Bus si
Kuwait Public Transport Company, care ofer
servicii urbane, ct i cu taxiul si de asemenea cu
limuzinele de transport tip taxi. Sistemul de cale
ferata din Kuwait este inexistent, iar un sistem de
transport cu metroul este in faza de proiect.
Exista un proiect foarte important de legare a aeroportului International
Kuwait de restul obiectivelor importante din ora, proiect ce va aduce o
cooperare intre stat si domeniul privat cu o participaiune de 24% din
partea statului, 26% din partea constructorului, iar restul de 50% sa fie
fonduri atrase, din capitalul privat. Aceasta strategie de finanare, face
parte din planul foarte ambiios al micului stat din Golf de a preda
iniiativa, pentru proiectele de infrastructura mari, ctre domeniul privat,
14

astfel nct dezvoltarea emiratului sa fie asigurata


intr-un ritm cat mai alert.

Fig. 8. Harta Terminalului de Sosiri Plecari al KIA


Sursa: www.dgca.com.kw
Orientul Mijlociu este n curs de afirmare ca o for major in
aviaie, acest trend fiind condus de creterea puternic economic din
regiune, planurile ambiioase de dezvoltare, i evolutia demografica
favorabila. Populaia majoritar n Orientul Mijlociu, n special n regiunea
Golfului este de non-ceteni (expatriati, ce lucreaza in alta tara decat cea
de origine), care formeaz o considerabil parte din populaie, n primul
rnd dorinta acestora fiind sa calatoreasca n rile lor de origine. Acest
trend este n continuare susinut de o populaie tanara n cretere, cu
venituri peste medie. Criza financiar a afectat negativ economiile din
regiunea GCC (Gulf Cooperation Council), dar n ciuda acestui fapt,
sectorul aviatic si-a meninut o cretere sntoas. rile din GCC sunt
extrem de dependente de sectorul petrolier, prin urmare, se confrunt cu
provocri majore n diversificarea economiei. Ca urmare guvernele acestor
state sunt in prezent axate pe domeniile: imobiliar, comer si turism
pentru a reusi sa diversifice economia, din ce in ce mai mult.
Lipsa reelei de ci ferate din regiunea GCC, o populaie tnr vibranta,
liberalizarea sectorului aviaiei, i creterea venitul disponibil a contribuit
la creterea robust a traficului aerian care s conduc la dezvoltarea
aeroporturilor, extinderea capacitii flotelor aeriene i intrarea de noi
operatori pe piata. Sectorul aviatic din regiune a fost, de asemenea, foarte
15

mult ajutat de liberalizarea pieei la nivel mondial, care au fost limitata n


prealabil de controalele foarte restrictive. Marile companii aeriene din
regiune beneficiaz de localizarea geografic, o flota foarte tanara de
aeronave, precum i costuri de exploatare reduse. Cele mai multe dintre
companiile aeriene se concentreaza asupra serviciilor de nalt calitate i
promptitudine, la preuri rezonabile.
Perspectivele pentru sectorul aviaiei n GCC sunt foarte bune,
acestea fiind susinute si de cererea foarte mare de calatori, dezvoltarea
infrastructurii, precum i obiectivul de a dezvolta Golful Persic ca un hub
de cltorie internaional.
Sectorul aviaiei din Kuweit a cunoscut schimbri semnificative in
ultima perioada, acestea fiind incurajate de mai multi factori precum:
liberalizarea transportului aerian i lansarea pe piata a dou noi companii
aeriene n 2005. Acest lucru a ncurajat lansarea primei companie aeriane
private " Jazeera Airways " n Orientul Mijlociu (fiind de asemenea, al
doilea transportatorul low cost al regiunii) , mpreun cu un furnizor de
servicii premium, "Wataniya Airways". Cu toate acestea, sectorul aviaiei
Kuweit continu s rmn afectat de operatorul de transport aerian
national aflat n dificultate: " Kuwait Airways ", care pierde rapid cota de
pia, i este mpiedicat in activitatea sa de o ineficien pronuntata.

Tabel 5. Sectorul de aviatie comerciala din Kuweit


Sursa: Capital Standards Airline Sector Report 2012

16

Fig. 9. Evolutia Industriei de transport aerian in Orientul Mijlociu


Sursa: IATA Report 2010
Potrivit IATA, Orientul Mijlociu a depit restul lumii n creterea
numarului de pasageri n 2009, cretere cu 8,5%, i a prezis o crestere n
continuare cu 15,2% n anul 2010. Aceste ctiguri rezulta din activitatea
operatorilor de transport aerian din Orientul Mijlociu, care au o pondere
mai mare in traficul de lung-curier si de conectare in hub-urile lor. Sectorul
aviaiei din Orientul Mijlociu este dominat de trei mari companii aeriene,
Emirates, Qatar i Etihad Airways, care au zburat 21.2 milioane, 8.9
milioane, i respectiv 6.0 milioane de pasageri din 2008. Obiectivul
principal este acela de a dezvolta regiunea Golfului ca un centru
internaional de pasageri care cltoresc n ntreaga lume. Orientul Mijlociu
este foarte bine dezvoltat ca si hub pentru operatiunile lung-curier i se
pune un accent tot mai mare pe conectarea regiunii. Este demn de
remarcat faptul c anumite reguli de acces pe piata sunt inca restrictive si
predomina n multe ri din Orientul Mijlociu, dar cu toate acestea ele se
schimb rapid odat cu punerea accentului pe liberalizarea spaiului
aerian. Exist mai muli factori care afecteaz traficul aerian n cadrul
regiunii cum ar fi: liberalizarea sectorului de transport aerian, intrarea de
noi operatori pe piata, extinderea flotei, populaia tnr i crestera cererii
pentru trensportulu aerian de pasageri la preturi rezonabile. Avnd n
vedere venitul disponibil n cretere n Orientul Mijlociu, se atespt o
cretere acentuata a traficului aerian de pasageri n viitorul apropiat.

17

Fig. 10. Traficul aerian de pasageri in Kuweit (linii aeriene locale)

3.2.Companii Aeriene Locale


Jazeera i Kuwait Airways ies n eviden ca principalii concurenti n
sectorul aviaiei Kuweitiene, deoarece exist o suprapunere semnificativ
n destinatiile acestor companii aeriene. Lansarea Wataniya Airways a
adugat la aceasta concurenta acerba. Wataniya i Jazeera Airways
beneficiaz de o flota de aeronave mai noi i de o funcionare mai
eficient. Ei au fost capabili s exploateze cele mai multe dintre punctele
slabe ale Kuwait Airways, care sufer de o punctualitate foarte slaba, i o
flot mbtrnt de aeronave. Mai mult dect att companiile aeriene
private beneficiaza de un management eficient i robust, care este in mare
parte absent n Kuwait Airways, care sufer de asemenea si de o birocraie
extins i lent. Concurena este de ateptat s se intensifice n
continuare, avnd n vedere accentul pus pe expansiune, i planul
guvernului de a privatiza Kuwait Airways. Companiile aeriene private
ateapt cu nerbdare privatizarea Kuwait Airways, care este de ateptat
s-i piard avantajul competitiv, aceasta beneficiind de subveniile pentru
combustibil din partea statului, subvenii de aeroport si de nchiriere de
spaii, i de asemenea datorita transportului inaltilor functionari
guvernamentali.
Privatizarea Kuwait Airways a fost incuviintata de ctre guvern n
conformitate cu Legea 6/2008. Compania aerian va fi transformata ntr-o
companie privat, cu o participatie de 35% vnduta la licitaie pentru
investitorii strini sau locali, 40% vor fi vndute la ceteni kuweitieni ntro ofert public iniial, n timp ce 20% vor fi rezervate pentru institutii
administrate de stat i restul de 5% vor fi distribuite gratuit angajailor din
Kuweit Airways. Compania aerian are o flot mbtrnit de 19 aeronave
pe care le-a cumprat la nceputul anilor 1990. Compania aerian este n
prezent implicat ntr-un litigiu cu guvernul Irakului pentru un 15 miliarde
USD pentru despgubirea furtului flotei sale in timpul invaziei Kuweitului
de catre Iraq. Exist de asemenea o anchet n curs de desfurare n
acuzaiile de corupie la scar larg n cadrul operatorului. Parlamentul a
respins o propunere de a suspenda privatizarea pn ce biroul de audit va
raportat constatarile sale.
Kuwait Airways transportatorul aerian national:

18

Infiintata in 1942, Kuwait Airways a fost mult timp operatorul


de
transport aerian principal al statului Kuweit, i a avut un
monopol pn la liberalizarea sa. Deinut
integral de statul Kuweit , ea are 16 aeronave
Airbus i 3 Boeing, care zboar ctre 40 de
destinaii. Compania aerian opereaz o reea
punct - la - punct, att de lung curier cat si zboruri pe distane scurte.
Compania aerian isi pierde rapid cota de pia date fiind: lipsa de
punctualitate, flota imbatranita, i intensificarea concurenei din partea
altor doi operatori.
Situatie financiara:
Parlamentul kuweitian a aprobat bugetul pe anul 2010-2011 al
companiei aeriane cu un deficit estimat de 180 milioane USD, ceea ce este
un pas necesar spre privatizare. Veniturile companiei aeriene pentru anul
fiscal incheiat la 31 martie 2011 se estimeaz la 853 milioane USD, n timp
ce cheltuielile sunt estimate la 1.03 miliarde USD. Compania aerian este
estimata a fi nregistrat pierderi de aproximativ 190 milioane USD in timpul
anului fiscal 2009-10. Kuwait Airways, a postat o pierdere n toate, mai
putin unul din ultimii 20 de ani, de cnd ara a fost invadat de ctre Irak,
iar flota sa ar fi fost furata odata cu retragerea forelor armate irakiene.
Acest lucru a dus la pierderi acumulate de mai mult de 2.5 miliarde USD.
Kuwait National Airways ( Wataniya Airways ) Transportatorul premium
Lui Wataniya i-a fost acordata a doua dintre cele dou
licene de avion comerciale oferite de ctre guvern
de Kuweit . Compania aerian a nceput
operaiunile n ianuarie 2009, i are 6 avioane
Airbus cu care opereaza 12 destinatii din hub-ul su pe aeroportul oraului
Kuweit. Compania aerian va primi livrarea de 1 mai multor aeronave
Airbus n septembrie 2010 , i ne ateptm expansiune intenioneaz s
continue n viitorul apropiat . Compania aerian are un punct de plecare i
de sosire hub exclusiv la terminalul Sheikh Saad , i este axat n principal
pe furnizarea de experien premium de zbor . Compania aerian are n
prezent 400 i a fost al doilea din lume care a introdus un serviciu de " OnAir ", care permite pasagerilor s utilizeze telefoanele mobile i laptop-uri
din zborurile sale . Compania aerian opereaz aeronave A320 cu doar
122 de locuri , care ofer mai mult confort i spaiu pentru pasageri n
comparaie cu alte companii aeriene . Wataniya este cel mai mic i cel mai
nou juctor n aviaia Kuweit , i se poziioneaz ca un furnizor de servicii
premium pentru a diferentia de alte companii aeriene .
Situatie financiara:
n 2006, compania aerian finalizat oferta publica de 70 % din aciunile
sale , care a majorat capitalul la 50 de milioane KD. Compania aerian a
nregistrat pierderi financiare n 2008 i 2009 , avnd n vedere costurile
ridicate de operare implicate n primii ani de operaiuni . Wataniya Airways
a mprumuturilor pe termen n valoare de KD 2.1mn garantate cu active
19

financiare n valoare de KD2.9 mil, platibile n 2014. Datoriile pe termen


scurt ale companiei aeriene rmn ridicate, la KD 23.9 mil n 2009 , i
includ KD 9.6 milioane in mprumuturi pe termen scurt, platibile n anul
2010. Wataniya Airways a raportat o cretere de 153 % a profitului din
exploatare pentru trimestrul ncheiat n martie 2010, reflectnd creterea
volumelor de pasageri. Cu toate acestea, compania aerian a continuat s
nregistreze pierderi nete, din cauza cheltuielilor mari cu administratia i
de distribuia, determinate n mare msur de extinderea flotei, precum i
alte cheltuieli, cum ar fi adugarea de noi destinaii.
Jazeera Airways LCC
Infiintata in 2004, Jazeera airways, a fost
prima companie aerian integral privata n
Orientul Mijlociu. Compania aerian a nceput
operaiunile n octombrie 2005, i s-a
poziionat ca un operator de LCC n Kuweit.
Jazeera airways au crescut in mod constant,
pentru a deveni cel mai mare operator aerian
din Kuweit, i este foarte implicata in popularizarea conceptului de lowcost n Orientul Mijlociu. Conform DGAC Kuweit, n iulie 2009, 25% din
decolrile Aeroportului Internaional Kuweit erau ale Jazeera airways, i, de
asemenea, unul din fiecare patru pasagerii care cltoreau la sau de la
Kuwait, a ales Jazeera Airways. Jazeera airways si-au crescut treptat cota
de pia n detrimentul celor de la Kuwait airways. Compania aerian
folosind pentru operare dou hub-uri: din Dubai i Riyadh, dei ei s-au
restructurat i acum funcioneaz numai din Kuweit, cu speranta de a
ctiga cea mai mare cota de pia n Kuweit. Jazeera airways operare
model permite semnificative Costa reduceri, care, se trece la pasageri sub
form de preuri mai mici, care rezult n trafic crescut cererea n cile de
funcionare.
Cota de piata a celor de la Jazeera airways: n 2009, compania
aerian a reportat 1.8 mn pasageri, capturnd peste 22% din pia, i
devenind cel mai mare operator de pe Kuweit International Airport. Jazeera
a ctigat treptat cota de lider de piata printre companiile aeriene
Kuweitiene bazate pe traseele cele mai competitive din Kuweit. Conform
DGAC Kuweit, pentru luna mai 2010, Jazeera au o cot de pia de 31% pe
ruta Kuweit-Beirut, 49% pe ruta Sharm El Sheikh, 19% pe Kuweit-Dubai,
20% pe ruta Kuweit-Bahrain, 34% pe ruta Kuweit-Amman, 46% pe ruta
Kuweit-Damasc, i 55% cota de piata pe ruta Kuweit-Luxor. Aceasta
reflect preurile agresive i competitive ale Jazeera airways pe diferite
rute combimnate cu o conectivitate potrivita, promptitudine i eficien
operaional.
Situatie financiara:
Jazeera a raportat pierderi de exploatare n 2009, datorit creterii
semnificative in costurile de leasing, de handling la sol si taxe de aterizare
i de leasing de ntreinere, dei parial compensat de taxe pe
combustibil mai mici. Veniturile companiei au sczut cu 5,5%
20

la 46 mil KD, acest trend fiind reflectia crizei financiare globale i tarifelor
mari datorate supracapacitii n pia. Tariful mediu al companiei i RPK
(veniturile per scaun / km) au sczut pentru anul 2009 n timp ce ASK
(medie de locuri pe km) a crescut de 0.91 miliarde pentru anul care se
ncheie in 2009. Leverage-ul a continuat s rmn ridicat la 140.8%, care
este mult mai mare dect in alte tari din Orientul Mijlociu, i este n primul
rnd rezultatul expansiunii flotei.

3.3.Companii Aeriene Internationale


Tulburrile politice n regiune au afectat negativ turismul ceea ce a
rezultat n presiune asupra performanelor companiilor aeriene.
Combustibilul este principalul component al cheltuielilor de exploatare a
unei companii aeriene i avnd n vedere lipsa hedgingului din regiune,
orice cretere semnificativ a preurilor la combustibili, este de ateptat s
impacteze rentabilitatea i flexibilitatea financiar a companiilor aeriene.
Preurile combustibililor au ajuns la peste 100 USD pe baril, sporind
cheltuielile companiilori n mod semnificativ i cu impact asupra profitului
lor.
De aceea companiile aeriene, care opereaza in prezent pe KIA, a fost
redus semnificativ.

21

Fig. 11. Linii aeriene internationale prezente la KIA

3.4.Controlul de trafic Aerian


Facilitile de navigatie aeriana la Aeroportul Internaional
din Kuwait sunt printre cele mai bune din regiune,
beneficiind de dou piste de paralele echipate cu ILS Cat i
cele mai noi echipamente de radar i comunicaii.
Capacitatea spaiului aerian n regiune a fost mrit
n noiembrie 2003 cu introducerea RSVM. Acest nou
standard a crescut numrul de niveluri de zbor ntre
29.000 de picioare i 41000 picioare prin reducerea
separarii pe verticala ntre nivelurile de zbor de la 2.000 de ft la 1.000 de
ft. Ca rezultat, KIA se bucur acum de ase niveluri suplimentare pentru
alocate intre 29000 si 41000 ft, aducnd totalul la 13. Dei doar aceste
aeronave echipate cu avionica corespunztoare pot beneficia de RSVM,
este totui un avantaj imens pentru companiile aeriene, ale caror
aeronave pot s foloseasc cele mai eficiente altitudini de croazier.
Sistemul se dovedete a fi la fel de bun si pentru controlorii de trafic
aerian, ceea ce face volumul lor de munc mai uor de gestionat.
Creterea numrului de niveluri de zbor introduce flexibilitate suplimentar
a sistemului, oferind un mai simplu proces de luare a deciziilor, reducerea
congestiei de trafic la punctele cheie i ajutnd la reducerea ntrzierilor.
Toti controlorii de trafic aerian-deja avand printre cele mai nalte calificari
din lume au trecut printr-o perioada de formare suplimentara pentru a
gestiona introducerea RSVM.
Hotrt s rmn n fruntea dezvoltarii regionale, DGCA - coroborat
cu ICAO si IATA-a fost puternic implicata n redeschiderea spaiul aerian
irakian pentru Aviaia comerciala. Dou ci paralele au fost aprobate
pentru trafic pe directia Est-Vest, prin regiunea mijlocie, cu operaiunile
inaugurate pe 9 iunie 2005. Pentru a asigura siguran, rutele sunt
unidirecionale si traverseaz spatiul aerian kuweitian de la nord-vest la
sud-est, intrarea i ieirea din regiune fiind prinTurcia i/sau Siria. n plus,

22

fiecare traseu are propriile niveluri dedicate de zbor, n continuare


consolidand sigurana aerian.
n urma recentelor investiii n noi tehnologii, KIA nu a mai avute
nevoie de noi upgrade-uri suplimentare, in afar de actualizarea hartilor
de ruta si apropiere, pentru a rspunde noilor cerimnte pentru rutele
aeriene. Nou cai aeriene Europa-Asia, deschise prin spatiul aerian
kuweitian au dus la eficientizarea zborurilor pentru transportatorii aerieni,
aducand economii semnificative n timp i de combustibil. n ciuda
echipamentelor de ultima generatie pentru navigaie aerian, DGAC caut
mereu metode de a mbunti controlul de trafic i este n prezent
colaborator pe proiectului IATA/ICAO CNS/ATM (comunicare navigare si
supraveghere pentru managementul traficului aerian).
Scopul final al proiectului este dezvoltarea unui sistem global de
navigaie, i DGAC va studia serios orice recomandari rezultate din acest
proiect, n vederea aplicrii lor.
n 2006, DGAC a semnat un contract cu o companie Internationala,
specializat n proiectarea spaiului aerian, care va dezvolta zona de
navigare (RNAV) pentru KIA cunoscute ca RNAV SIDs i RNAV STARs.

3.5.Companii de handling
Golden Falcon Aviation este parte a International Trade
Holding Company i s-a axat pe serviciile de handling la sol
cu
o gam complet de servicii. GFA are baza la Kuweit - Sheikh
Sa'ad Terminal si ocup cel mai mare i mai luxos terminal
VIP si cu centru de afaceri. Are de asemenea si politie de
frontiera si serviiul vamal on-site. Golden Falcon Aviation sia construit rapid o reputatie pentru fidelizarea clienilor
raspunzand tuturor cererilor cu promptitudine si competenta, practicand
cu credina o relaie profesional continu i de durat. Golden Falcon
Aviation se angajeaz s ofere cel mai nalt nivel de excelen a serviciul.
La Royal Aviation Kuwait, am creat un terminal privat unic,
conceput pentru a satisface nevoile, si dorintele clientilor
nostri. Aici vei gsi tot ce aveti nevoie pentru a va face
sosirea i de plecarea din Kuweit o experien plcut. Pe
rampa, am furnizat locuri de parcare umbrite, care
protejeaza att pasagerul cat i aeronava. n interior vei
gsi diverse servicii VIP pentru clieni, cat si lounge-uri,
precum i faciliti de conferine i ntlniri.
Grupul NAS cu sediul n Kuweit este o reputata companie,
care furnizeaza servicii pentru companiile aeriene i
aeroporturile din ntreaga lume. Din punctul su iniial de
operaiuni din Kuweit, NAS a crescut amprenta
operatiunilor sale globale pentru a include Iordania i
subcontinentul Indian n care activeaz n peste 12
aeroporturi. Bine-cunoscutele aeroporturi la care opereaz NAS includ:
Aeroportul Internaional Kuweit i Mumbai. NAS se mndrete cu furnizarea
serviciilor de clasa in aviaie, oferind soluii eficiente si sigure.
23

3.5.Companii de catering si servicii aeroportuare


La nceputul anilor 1980, Kuwait Airways a
identificat nevoia unei companii separate,
pentru a efectua multe dintre funciile sale la
sol. In plus, furnizarea unei bucatarii de zbor
operata la standarde internaionale de prima
clasa la Aeroportul Internaional din Kuweit a fost
vzut ca esenial pentru creterea economic viitoare a aeroportului.
Kuwait Airways, prin urmare, stabileste n 1981 o companie subsidiar
deinut n ntregime pentru prestarea serviciilor la sol (KASCO) - pentru a
satisface aceste nevoi.
In-flight catering-ul KASCO a fost doar prima caramida pusa la baza noii
companii, ea fiind conceputa n special pentru a satisface nevoile clienilor
si. Astzi, dup treizeci de ani de funcionare, n afara bucatariei sale de
zbor, KASCO opereaza restaurante i cantine, la saloanele de first class i
business class de pe KIA, supravegherea serviciilor pentru VVIP, i
gestionarea operaiunilor alimentare de la aeroport si de asemenea
opereaza Hotelul Aeroportul Internaional Kuweit.
Sectorul de autoservire i restaurant, care este o parte important
din Departamentul de Aprovizionare, presteaza servicii la mai multe locaii
vitale din Kuweit (nu numai pe arealul Aeroportului International Kuweit)
bazndu-se pe o echipa de lucru integrata administrativ i profesional,
acest sector fiind mult mai implicat cu piaa locala. Toate locatiile sale au
fost mobilate cu cele mai avansate decoratiuni i echipamente pentru a
asigura conditii ideale i buna funcionare a serviciilor acestui sector.
Locatiile la care este prezent KASCO:
-

Aeroportul Internaional din Kuweit. (4 locatii).


Saloanele First Class si Business Class. (Al-waha).
Kuwait Airways Corporation Cafe. (6 locatii).
Safir Airport Hotel Cafe & Restaurant.
EQUATE Petrochemicals cafenele i restaurant (Shuaiba industrial
Area).
EQUATE Petrochemicals Headquarter Cafe (Julaib Al-Shoyokh).

3.6.Concluzii si analiza financiara a KIA


n timpul crizei economice, cererea de cltorie a fost foarte sczuta,
astfel liniile aeriene au trebuit s scad preurile pentru a atrage turiti,
ceea ce rezultat in reducerea profitabilitatii lor. Companiile aeriene sunt
inca in recuperare dupa pierderile din timpul crizei financiare. Cererea
mare pentru servicii aeriene n regiune provine din lipsa unei retele
feroviare corespunzatoare, un venit ridicat i o populaie mare de
24

expatriati. n GCC, exista 39 de linii aeriene din care, doar 3 sunt listate
public, iar 2 dintre ele sunt n Kuweit. Companiile aeriene din regiune sunt
expuse la o concurenta acerba, fluctuaiile pretuluin la combustibil i
reglementarile guvernamentale greoaie, ce afecteaz negativ eficiena lor.

Fig. 12. Venitul si profitul KIA in 2010-2011-2012

Capitolul 4: Modernizare

25

4.1.Modernizarea Aeroportului International


Kuwait
4.1.1 Date Generale
Kuwait, situat n partea de nord a Peninsulei Arabe, are o populaie
de aproximativ 2,5 milioane de oameni si se invecineaza cu Arabia Saudit
(S) i Irak (N i V). Kuwait-ul este un exportator mondial de petrol i a
inceput alocarea pentru numeroase proiecte de infrastructur i
mbuntiri sociale i economice.
Cu un PIB - pe cap de locuitor de peste 23.000 dolari, guvernul
kuweitian a cheltuit miliarde de dolari pentru a construi un sistem rutier
extins i o reea de telecomunicaii avansate. Astzi, orizontul oraului
este dominat de mai mult de douazeci de zgarie-nori hoteluri de 5 stele si
statiuni turistice. Kuwait are, de asemenea, mai multe proiecte majore de
infrastructur n curs i guvernul i propune s investeasc peste 3,5
miliarde de dolari pentru dezvoltarea turismului, inclusiv un port de ap
adnc pe Bubiyan Island si o insula artificiala de 43 km patrati.
Kuwait are un sistem de transport modern si eficient. Poarta de
acces majora a rii, Aeroportul Internaional Kuweit (KIA), este situat la
marginea de sud a zonei metropolitane oraului Kuwait. Datorit creterii
traficului pe aeroport, un program de expansiune este n plin desfurare,
care va crete n cele din urm capacitatea de 20 de milioane de pasageri
pe an, la un cost de 690 milioane dolari n prima faz a programului.

Fig.12. Avionul critic pentru KIA (AIRBUS A380) in contextul noului


proiect de dezvoltare pentru Aeroportul International Kuwait
Sursa: www.dgca.gov.kw
Conform Direciei Generale a Aviaiei Civile (DGAC), Faza 1 a
expansiunii implic proiecte care vor avea loc n urmtorii cinci ani.
Lucrrile includ modernizarea infrastructurii aeroportuare si construirea
unui nou terminal de pasageri, cu o capacitate proiectata de 13 milioane
26

de pasageri pe an, la un cost de 690 milioane dolari. Odat ce noul


terminal este operaional, capacitatea aeroportului va ajunge la 20
milioane de pasageri. Faz 2 dintr expansiune va implica proiecte de viitor
necesare pentru a gzdui creterea n continuare la 55 de milioane de
pasageri anual. Aeroportul a obtinut de asemenea si certificatul IQNet
(Reteaua International a Organismelor de Certificare).
Construirea noului terminal General Aviation la Aeroportul
Internaional Kuweit este, de asemenea, n curs de desfurare. Finalizarea
cladirii la nceputul anului 2008 a permis aeroportului sa gazduiasca
avioane private, taxi aerian i operaiunile non-scheduled. Terminalul de
Aviaie general este compus dintr-o cldire cu trei etaje, de 4.000 mp, un
hangar de 5000 mp, un altul de 5000 mp si o rampa de 90.000 mp.
Proiectul a fost executat in pateneriat public - privat.

4.1.2 Datele Actuale ale Aeroportului


Aeroportul dispune de 2 piste situate paralel:
15L-33R: 3500x45m
15L-pista cu apropiere de precizie CAT II(OACI)
33R-pista cu apropiere de precizie CAT II(OACI)
15R-33L: 3400x45m
15R-pista cu apropiere de precizie CAT II(OACI)
33L-pista cu apropiere de precizie CAT II(OACI)
Identificator IATA / ICAO: KWI / OKBK
Altitudine: 205 ft
Fus Orar: +03:00 UTC
Coordonate: N29 13.6 E047 58.8
Operare: H24

Lungime
Suprafata
rulare
PCN
TODA
ASDA
Balizaj

15L / 33R
11483 ft / 3500 m
ASFALT

15R / 33L
11155 ft / 3400 m
BETON

62/F/A/W/T
12369 ft / 12369 ft
11877 ft / 11877 ft
HIRL & HIALS

61/R/B/W/T
12139 ft / 12139 ft
11352 ft / 11352 ft
HIRL & HIALS

Tabel 6. Date legate de structura pavajului si cailor de rulare


Sursa: www.dgca.gov.kw

27

4.1.3 Pistele si caile de rulare

Fig.13. Harta aeroportului Kuweit si a platformei vestice


28

Sursa: Jeppessen

Fig.14. Harta platformei sudice si cargo


Sursa: Jeppessen

4.1.4 Avionul Critic


Caile de rulare, respectiv pistele aeroportului au fost proiectate
conform standardului PSA (1989) Ghidul pentru proiectarea si evaluarea
cailor de rulare si pavajului aeroportuar. Pavajul si structura pistei estice
15L/33R au fost proiectate tinand cont de standardul LEDFAA (Linear
Elastic Pavement Design conceput de FAA). Avionul critic pentru momentul
la care a fost proiectat aeroportul a fost Boeing 747-400 (MTOW 400 Tone),
cu un ACN flexibil de 62 si un ACN rigid de 61.
Masa maxima admisa la decolare pentru A380-800 pax, respectiv
cargo este de 560 tone (pax) si respectiv 590 tone (cargo).
Conform datelor curente, data fiind rezistenta mare a substratului,
declarata pentru KIA si verificata prin metoda Heavy Falling Weight
Deflectometer Survey, relatia ACN-PCN pentru A380 este aratata in
tabelul de mai jos:

29

Locatia:
Pista:
Calea de rulare:
Platforma andocare
terminal pasageri:
Platforma parcare
Cargo:
Platforme
intretinere
aeronave:

A380-800
800F ACN
56/61 F/B
56/61 F/B
52/57 R/B

/ PCN KIA 15L/


33R
62/F/A/W/T
62/F/A/W/T
67/R/D/W/T

52/57 R/B

67/R/D/W/T

53 R/B

67/F/D/W/T

Tabel 7. Date legate de structura pavajului si cailor de rulare


in relatie cu avionul critic A380-800 si A380-800F
Sursa: www.dgca.gov.kw

Tabel 8. Date PCN la Aeroportul International Kuweit


Sursa: www.dgca.gov.kw (Kuwait AIP)

30

Fig.15. Vedere in plan a avionului critic A380-800


Sursa: Airbus

Date Tehnice

A380-800 /
800F
79.8 m
72.7 m
24.4 m
29.8 m

Anvergura
Lungime
Inaltime
Ecartament tren
principal
Anvergura intre
motoarele
exterioare
Masa maxima la
rampa

51.4 m
571.000 kg

Tabel 8. Date tehnice Airbus A380-800 / 800F


Sursa: Airbus

31

4.2.Descriere sumara a Programului Strategic de


Dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la
Kuwait International Airport
Aeroportul Internaional Kuweit a beneficiat de o crestere puternica a
trafivului aerian, iar in prima jumtate a anului 2007, potrivit DGAC,
aeroportul a primit un total de 3,342,970 de pasageri din ianuarie pn n
luna iunie, nregistrnd o rat de cretere de 20 la sut fa de perioada
anterioar. Micarile de marf au aratat, de asemenea, o cretere pozitiv
- 84461 de tone metrice, la o rat de cretere de 4 la sut.
Creterea traficului aerian la aeroport, care a fost nregistrata intre 12 si
17 la suta, in medie, a fost cauzata de urmatoarele: serviciile mai bune i
facilitile oferitre pentru pasageri i companiile aeriene, introducerea de
noi rute, cresterea frecvenei zborurilor pe fondul unei puternice cresteri a
economiei.
ntr-un comunicat recent, DGAC a anuntat ca a angajat o firma de
consultanta, lider la nivel mondial pentru a finaliza planurile sale pentru
dezvoltarea i modernizarea instalaiilor de la Aeroportul Internaional
Kuweit. Presedintele Aviaiei Civile, Fawaz Abdul Aziz Al-Farah, a declarat in
legatura cu proiectul: consultanii, au fost alesi n coordonare cu
Ministerul de Planificare, pentru a finaliza proiectele i pentru a
supraveghea punerea n aplicare a proiectelor de dezvoltare a
infrastructurii, n conformitate cu recomandrile Master Planului actualizat
pentru KIA adoptat de ctre Consiliul de Minitri.

Ca atare, au fost definite mai multe alternative pentru Master Planul


actualizat, care au fost analizate n cadrul catorva ntlniri de lucru si a
mai multor sedinte, din perspectiv tehnic, economic, social si de
mediu.
32

Acestea includ proiecte axate n principal pe extinderea i dezvoltarea


celor doua piste paralele existente - situate la est i la vest pe arealul
aeroportului - i adugarea unei a treia piste de Vest. Cele trei piste vor
permite KIA o cretere prognoza n trafic aerian, generate de politica "cer
deschis". Kuweit va primi, de asemenea si avioane de nou generaie, cum
ar fi Airbus A380.
Alte componente cheie sunt dezvoltarea de noi mijloace de navigaie,
de iluminat, meteorologice i sisteme de comunicaii adiacente acestor
piste. Planurile necesit, de asemenea, crearea de ci de rulare
suplimentare, rampe i poziii de parcare, noi drumuri de acces primar i
secundar, cu poduri i tuneluri asociate, precum i furnizarea de diverse
reele de utiliti care vor deservi KIA n faza urmtoare a dezvoltarii
aeroportului.
n plus, un nou sediu pentru Direcia General a Aviaiei Civile va fi
construit, care s reuneasc toate departamentele ntr-o singur locaie
dup recenta restructurare organizatoric a autoritii. Al-Farah a declarat
firma de consultana va finaliza documentele de licitaie in termen de ase
luni, dup care contractele necesare de punere n aplicare pentru
proiectele majore vor fi inmanate.
n ceea ce privete construcia unui nou terminal de pasageri la KIA,
Consiliul de Minitri a emis deja o decizie de impunere catre Ministerul
Lucrarilor Publice de a iniia toate aciunile necesare pentru a construi
noua facilitate. Un comitet comun la nivel nalt a fost format, care cuprinde
membri de rang inalt de la Ministerul Lucrrilor Publice i DGAC, care va
coordona i urmri toate msurile necesare pentru punerea n aplicare a
noului proiect pentru terminalul de pasageri.
DGAC, are de asemenea, in vedere construirea unui turn de control cu
un sistem de navigaie de ultima generatie. Proiectul are ca scop
modernizarea mijloacelor de navigaie de la aeroport i construirea unui
Siteme de trafic aerian sigur n spaiul aerian kuweitian, consolidand astfel
si capacitile tehnice alate la sipozitia personalului care lucreaza in cadrul
departamentului de control trafic aerian.
O ofert este va fi emisa pentru programul de modernizare i mai sunt
n curs unele proiecte ce au de a face cu diferite probleme de siguran i
securitate. DGAC este dispus s implice sectorul privat n servicii
aeroportuare si sa duca la stabilirea unui standard internaional de
siguran i securitate la Aeroportul Internaional Kuweit.

33

n
plus,
n
conformitate
cu
standardele OACI i practicile de
siguran recomandate, o firma de
Cercetare - ISR International, care
este un consultant internaional cu
sediul n Canada a fost contractata
pentru
a
sprijini
DGAC
n
implementarea
Sistemului
de
Management al Sigurantei - SMS.
Proiectul SMS va acoperi trei
sectoare aerodromuri-KIA, ServiciiANS, i de Siguran a Aviaiei-AS.
Acest proiect cuprinztor va continua pentru o perioad de doi ani, iar faza
final este de asteptat sa fie terminata in trimestrul al doilea din 2009.
La Aeroportul Internaional Kuweit serviciile pentru pasageri au primit
un impuls odata cu deschiderea primei faze de expansiune in valoare 18
milioane KD (60 de milioane de dolari) din terminalul de pasageri, inclusiv
un nou Centru Comercial spaios care se afla la acelasi nivel cu sala de
sosiri, i mai multe etaje pentru parcarea pe termen scurt si lung la
aeroport. A doua faza a extinderii proiectului pentru sala de plecari, care a
fost deschis la mijlocul anului 2003, include 64 de noi posturi de check-in
complet automatizate (ridicnd numrul total pana la finalizare la 100),
benzi de transport a bagajelor de ultima Generatie si sisteme noi de
manipulare. Noile faciliti ofer ergonomie crescuta clientilor i operare n
condiii de siguran la KIA. Aeroportul este, de asemenea, considerat a fi
"uor de utilizat", cu dimensiunile sale compacte, aspect simplu i
semnalizare excelenta.
In imediata apropiere a terminalului aeroportului, s-au construit noi
centre comerciale i un proiect pentru o parcare in valoare de 60 de
milioane de dolari, se afla in desfasurare, iar acesta cuprinde dou
elemente distincte: Centrul Comercial de 32.000 mp direct legat de sala
de sosirii / plecari a terminalului i extinderea facilitatilor de parcare pe
termen scurt i lung ce va implica ridicarea unei cladiri cu mai multe
nivele, pentru a creste numarul de autovehicule, care pot folosi facilitatile
aeroportuare.

4.3.Proiectul
4.3.1 Descrierea general a proiectului
Aeroportul va avea opt pori capabile sa manipuleze aeronave A380.
Aeroportul este planificat pentru a ajunge la capacitatea proiectat de 20
de milioane de pasageri pe an, dup ce noul terminal va deveni
operaional.
De asemenea, inclusa n faza I este extinderea pistelor aeroportului.
Dup ce pista de vest este extinsa la 4775 m, aceasta va fi a aptea cea
mai lunga pista din lume, capabila sa sustina aterizarea / decolarea
aeronavei de tip A380. Cealalt pista este planificat a fi de 4.000 m
lungime. O a treia pist este, de asemenea, in plan s fie construita la vest
de aeroport. Noile locuri de parcare aeronave, un sediu pentru DGAC i
34

caile de rulare spre pist suplimentare sunt, de asemenea, incluse n


aceast faz. Etapa II (n prezent n stadiul de proiect), va mari capacitatea
aeroportului pana la 55 de milioane de pasageri pe an. Expansiunea, va fi
executata n viitor, atunci cnd aeroportul va asista la creterea n
continuare a numrului de trafic aerian i de pasageri. Faza II include, de
asemenea, construirea de noi terminale pentru pasageri i alte faciliti,
incluzand si alte lucrari de infrastructur.

4.3.2 Derularea proiectului


Master planul aeroportului a fost actualizat n 1982 de ctre
Netherlands Airport Consultants ( Naco ) . n 2004-05 , master planul
aeroportului a suferit o alt actualizare .
Master planul actualizat include previziunile de evoluie a traficului
pe aeroport pn n 2034 . Acesta este mprit n dou faze - faza I se va
ocupa cu proiectele de dezvoltare la aeroport pentru urmtorii cinci ani , n
timp ce faza II, se va ocupa cu proiectele pe termen lung . Finalizarea fazei
I va dota aeroportul corespunzator pentru a se ocupa de traficul prognozat
pentru urmtorii 10 ani.
Faza I este mprita n patru proiecte . Primul proiect include
reconstrucia i extinderea pistei 15R/33L de la vest la 4775 m . Al doilea
proiect cuprinde modernizarea pistei de est (15L/33R) la 4.000 m . Odat
ce aceast pist este actualizata, acesta va fi folosita in principal de catre
liniile aeriene comerciale . O a treia pist in lungime de 4580 m va fi
construita la vest de aeroport, pista este planificat pentru a servi avioane
cargo i aeronave militare.
Al treilea proiect va dispune o cldire nou pentru DGAC ,
construcia celei de a treia piste i dou staii noi de incendiu. Proiectul
final include construcia unei noi cldiri terminal de ultima generatie, care
se anticipeaz a fi finalizat pn n noiembrie 2016.
Un complex cargo, care include o facilitate noua, rampe si standuri
noi pentru aeronave sunt, de asemenea, propuse n master planul de
dezvoltare aeroportuara. Noua Facilitatea de cargo de dou milioane metri
patrati, este planificat s se poata ocupa de pn la 70 de avioane cargo
A380 i este planificat a avea o capacitate anual de 6 milioane de tone
de marf.
Terminalul de aviaie general este o cldire cu trei etaje. Aceasta
include un hangar i o rampa, pentru parcarea aeronavelor. Cldirea
principal a terminalului imbina toatate caracteristicile unui salon VIP, sli
de conferine, birou privat i restaurante, printre altele.
Complexul cargo de la aeroport msoar 8.000 m3 i are capacitatea
de a se ocupa de 600.000 t / an de marf. Mai mult de i milion KD ($ 3.1m)
au fost investiti n complexul cargo de-a lungul ultimilor ani. Facilitatea are
un depozit de import de 5600 m3 i un depozit de 2.300 m3 de export.
Aeroportul dispune de doua piste paralele, care sunt situate la est i
la vest de aeroport. Pistele sunt in lungime de 3400 m (11155 ft) i
respectiv 3,500 m (11483 ft) lungime i n direcia de 15R/33L i 15L/33R.
Pista mai scurta este construita din beton n timp ce pista de 3.500 m este
construita din asfalt, si a fost inaugurata n 1986.
35

Turnul de control al traficului aerian de la aeroport a fost deschis


iniial n 1986. Turnul a fost de 60m nlime i dotat cu tehnologie de
ultim or la acel moment. Un nou sistem de control de apropiere i radar
cu raz scurt a fost inaugurat la aeroport n anul 2000. n 2002, un radar
Doppler de vreme i un sistem de alert pentru vnt de forfecare la nivel
sczut au fost instalate la aeroport.
Exist un numr total de 2.500 de locuri de parcare pe termen scurt
i pe termen lung disponibile la aeroport. Parcarea pe termen scurt este pe
trei nivele de garaj in suprafata totala de 120.000 m2, situata in imediata
apropiere a complexului comercial. Parcarea pe termen lung, situat la o
distan scurt de la aeroport include locuri de parcare pentru 670 de
autoturisme.

Fig.16. Vedere de ansamblu a KIA, asa cum este in prezent


Consultanii Sabah Abi Hanaa ( SSH ) i Dorsch Consult au castigat
contractul pentru actualizarea master planului i pentru realizarea
studiului de fezabilitate a privatizrii noii cldirii a terminalului i alte
faciliti de la aeroport .
Guvernul Kuweitian a cerut n mod oficial Corpului de Ingineri a
Armatei SUA (USACE ) asisten n proiectarea i construcia de
infrastructura i faciliti pentru Al Mubarak Air Base i complexul sediul
Kuweit Air Force situat la KIA. Costul estimat al proiectului este de 700
milioane USD.
Marea Britanie prin intermediul Foster & Partners a castigat
contracyul in valoare de 19 milioane KD ( 66.7 milioane USD ) pentru
proiectarea noului terminal de la aeroport. Terminalul va fi construit la un
cost estimat de 213 milioane KD ( 748 milioane USD ) .

36

Fig.17. Vedere de ansamblu a KIA, asa cum este proiectat noul


terminal
Sursa: www.dgca.gov.kw
Doi ofertani au fost inclusi pe lista scurt pentru contractul de a
construi noua pist, hangare i cai de rulare la aeroport. Prima dintre ele
este grupul Alghanim International General Trading & Company, din Kuwait
i Gulf Leighton ( Australia ), care a rmas licitat de 140 milioane KD (491
milioane USD ), pentru finalizarea proiectului. Iar cel de-al doilea ofertant
este Mohammed Abdulmohsin al Kharafi & Sons General Trading &
Contracting ( Kuwait ) i TAV ( Turcia ), care au licitat contractul pentru o
sum de 167 milioane KD ( 586 milioane USD ).

37

Fig. 18. Proiectul de dezvoltare a KIA, in faza finala


Sursa: www.skyscrapercity.com
38

Fig. 24. Proiectul de dezvoltare a KIA, in faza finala


Sursa: www.skyscrapercity.com

39

Fig. 25. Proiectul de dezvoltare a KIA, in faza finala


Sursa: www.skyscrapercity.com
40

Bibliografie
www.dgca.com.kw
www.skyscrapercity.vom
www.arabianbusiness.com
www.kuwaitairportshow.com
www.airport-technology.com

41