CONSTANTIN

BRANCUSI

CONSTANTIN BRANCUSI
Sculptor al secolului XX, figur central n
micarea artistic modern i un pionier al
abstractizrii. Este considerat printele sculpturii
moderne. Sculpturile sale se remarc prin
elegana formei i utilizarea sensibil a
materialelor, combinnd simplitatea artei
populare romneti cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea,
greutatea, densitatea ct i importana acordat
luminii i spaiului sunt trsturile caracteristice
creatiei lui Brncui. Opera sa a influenat
profund conceptul modern de form n sculptur,
pictur i desen.

BUSTUL LUI VITELIUS (1898)

Vitellius a fost
sculptat n primele
sptmni ale
intrrii n coala
Naional de Arte
Frumoase din
Bucureti, dup un
mulaj din sala
cursurilor. A
obinut o
meniune onorific
pentru acest bust.
nc din aceast
lucrare se poate
observa
preocuparea lui
Brncui de a reda
caracterul
personajului avut
ca model.Este una
dintre puinele
lucrri rmase din
timpul colii.

CAPUL LUI LAOCOON (1900)

Brancusi obtine o
medalie de bronz pentru
bustul Laocoon in
cardul unui concurs
organizat la Scoala
Nationala de Arte
Frumoase din Bucuresti.

Ecorseul (1902)

Orgoliu (1905)

Brancusi s-a simtit mai atras de opera

Independentilor, decat de academicienii
din scoala, totusi a studiat temeinic
modelajul si anatomia, lucru demonstrat
de sculptura sa "Ecorseul".
Lucrarea denota o excelenta
cunoastere a anatomiei.

Portretul este conceput pe o structura

linistita si simetrica. Calmul, exprimat de
sculptura in ansamblu, este putin
disturbat de privirea fetei care ascunde o
umbra usoara.

Copil (1906)

Supliciu (1906)

Profesorul Mihai Dragomirescu afirma

ca bustul a iesit din mana celui mai mare
talent ce am avut pana acum si ca
siguranta si indrazneala cu care a fost
modelat Copilul nu am mai intalnit-o decat
in bucati clasice.

Este o aprofundare a temei

"copilului", sculptorul incercand sa redea
starea sufleteasca a modelului. Suferinta
nu este redata prin trasaturile fetei, ci prin
pozitia capului si prin usoara contorsiune
a bustului. Opera a fost realizata in ultimul
an petrecut la Scoala Nationala de Arte
Frumoase din Paris, si este lucrarea care ia placut cel mai mult lui Rodin.

Srutul (1907)

Cumintenia pamantului

Este lucrarea prin care Brancusi isi

afirma autonomia artistica.
Ideea principala din Sarut este
simpla: iubirea ca fuziune intre doua
entitati separate reface unitatea originala a
vietii.

Cumintenia Pamantului reflecta

filozofia lui Brancusi care isi are radacinile
intr-o cumintenie anterioara
crestinismului.
Sculptura reprezinta o femeie foarte
concentrata asupra ei insasi, figura ei
degajand un mister care o transforma intrun portret universal.

(1907)

Somn (1908)

Rugciune (1910)

Reprezinta capul unei femei dormind.

In blocul de marmura trasaturile delicate
sunt abia perceptibile emanand o mare
sensibilitate.
Anne Poliquen afirma parca am fi
martorii efortului formei incordandu-se sa
se elibereze din inima materialului

Aceasta lucrare marcheaza o cotitura

in arta lui Brancusi, inceputul drumului
care va duce la arta pe care o cunoastem.
Lucrarea care reda cel mai bine noua
tendinta in conceptia artistica a lui
Brancusi intre 1907 1910.

Muza (1912)
Este inspirata ca si Muza adormita tot
de portretul Baronesei Renee Irana
Frachon.

Domnioara Pogany
(1913)

Este socotita de critici drept unul

dintre cele mai celebre si cutezatoare
portrete ale celui de-al XX-lea veac.
Reprezinta o noua conceptie a portretului.
Intre 1910-1933 Brancusi a realizat o serie
de portrete (in mare parte distruse chiar de
el) lucrate in felurite materiale dintre care
s-au pastrat numai sapte versiuni: trei de
marmura si patru de bronz.

Nou nscut (1915)

Miastra (1911)

Brancusi reia tema din Primul tipat,

dar duce simplificarea si mai departe.

Cuprins de obsesia zborului,

Brncui va realiza o serie de replici
Miastra, folosind diferite materiale

Coloana fr sfrit

(1918)

Este prima versiune in lemn de stejar

a Coloan ei fara sfarsit, sculptate in
amintirea celor cazuti in razboi, desi
conform parerii unor cercetatori Brancusi
a sculptat inca din 1909 unele variante de
coloana .

Coloana srutului
Una din multiplele variante ale
srutului

REGELE
CPETENIA

REGILOR

HIMERA

VRJITOAREA

ADAM

EVA

ADAM i EVA

SOCRATE

Domnioara Pogany

Prinesa

O tem preferat de
Brncui este cea a
simbolului
fertilitii:Domnioara
Pogany, Prinesa,
Negresa Blond
reprezentri simbolice
ale fertilitii i
feminitii

Negresa blond

Psrile, zborul constituie de asemenea o tem pentru Brncui

Atelier Brncui

ANSAMBLUL MONUMENTAL BRNCUI

TRGU JIU

HOBIA

B R N C U I
sau despre nemurirea de a fi tu
nsui
Profet n ara ta nu ai s fii niciodat, spune o vorb. Orict de mult am jalona prin vorbe de
duh meteugit formulate, ne va ntri consideraiile realitatea uitrii care, cu nebgare de
seam, va s se atearn...

O oper, ntr-adevr valoroas, indiferent de natura ei, reuete s sfideze timpul, s-i poarte
numele peste vremuri. n patria lui Brncui pare derizoriu a vorbi din nou despre valoarea i
simbolistica operei sale, n msura n care, n mod paradoxal, pentru majoritatea dintre noi
existena operelor brncuiene, att de aproape, ne-a fcut s le uitm. i totui, de ce am
avea nevoie s nu uitm? Pentru c viaa noastr neatins de aripa esteticului i a
spiritualului ar deveni iremediabil cenuie, pentru c a-l uita pe Brncui devine sinonim
adesea cu a uita s ridicm privirea spre cer, am putea risca un rspuns...
Cobornd din sferele ideatice, observm c, probabil, cei mai muli dintre noi au nceput s
viseze i s iubeasc pe aleile Parcului Constantin Brncui, trecnd cu sfial i emoie pe
sub Poarta Srutului, poarta ce pare a deschide orizonturile luminii pecetluite delicat n iubire.
Totul dezvluindu-se sub semnul motenirii, al drumului i al tainei. Masa risipindu-se n
tcerile cercului, aleea scaunelor ce prelungete resemnat smerenia/ateptarea, poarta ca o
inim mereu deschis, coloana ce scruteaz nesfrirea dumnezeiasc... Totul ca un semn i o
aducere aminte. Pentru c Brncui nu a plecat din ar ca s uite de sine, ci ca s i poat
aminti mai abitir contururile identitii, nesfritele puni ale dorului. n fond, el nu a plecat.
Dar, mai presus de toate aceste creaii ce au radicalizat viziunea artistic, Brncui a fcut
din tcerile pietrei, bti de inim.
Haidei s facem i noi un exerciiu de regsire prin intermediul formelor mult esenializate ale
operei brncuiene. Nu rnete, cel mult sensibilizeaz.