2/26/2016

Infuzie de forja culturala fntre Romania si Franfa

Infuzie de forta culturala intre

Romania si

Ce
ea
ce
9
apr
9
opi
e
foar
te
G+1 |<jT
Tweet
mul
t
Cand vine vorba de Romania si Franta, este dificil sa separi
sentimentul de ratiune." Nu e decat un umor aparent Tn butada cel
e
lui Nicolae Titulescu; de trei ori centenara, istoria relatiilor
dou
dintre Romania si Franta poate fi cu greu sintetizata Tntr-o
a
formula absoluta. Sincopata ar fi
pop
poate cuvantul eel mai potrivit, desj nu reda decat Tn parte
oar
culorile tapiseriei.
e
neo
Prejudecata comuna, nombrilista dinspre tabara galica
(Suntem aid la portile Orientului, unde totui se Tnfatiseaza mai lati
putin grav"), se inflameaza de partea valaha pana la a face
ne
dintr-un fost targusor Micul Paris, iar din Principatele
Tn
sec
danubiene, Belgia Orientului.
olul
Fapt este ca prima reprezentatie teatrala din Bucureti, Tn
al
timpul domniei lui Caragea (deci Tn zorii secolului al XlX-lea), XlX
-lea
are loc cu o piesa 100% franceza, ceea ce ne permite sa
est
presupunem ca exista deja, Tn epoca respectiva, un public
e
destul de abil Tn manuirea limbii lui Voltaire.
ide
Se afirma de obicei, pe drept sau pe nedrept, ca generatia de ea
nati
la 1848 a adus spiritul francez pe taram romanesc, ceea ce
este corect din punctul de vedere al proportiilor fenomenului. ona
Toata lumea Tn epoca vorbeste franceza (Bonjour, popor!) sau la,
Tsi imagineaza ca o face (Chirita lui Alecsandri, printre altii).
atat
Cravata nu e doar un obiect vestimentar scandalos, ci un
de
neologism necesar unei limbi tinere, care abia ce a lepadat
dra
povara greceasca (Tntre 1821 i 1848, 4.000 de grecisme
ga
dispar din romana, fara interventia vreunui for academic,
unu
inexistent de altfel).
i
Jul
Dar daca ramanem Tn zona faptelor istorice documentabile,
es
Tnceputurile francofoniei romanesti
Mic
trebuie cautate cu 100 de ani mai devreme, Tn secolul al XVIII- hel
lea, al LuminilorTn Franta i al
et,
domnitorilor fanarioti la noi. Aceasta fara a pomeni nimic
bun
despre latura legendara a povestii, care Ti atribuie sefului
aoa
Pleiadei o ascendenta romaneasca: Ronsard ar fi descendentul ra.
Banului Maracine (Trantuzescul ronce Tnseamna maracine). Est

Franta

e mai degraba secolul istoriei decat al poeziei, Tn ciuda

imensului val romantic. Parisul reprezinta avangarda civilizatiei,
monarhia nu mai Tnseamna Franta, dei Franta a Tnsemnat
multa vreme monarhia. Cele trei revolutii care se succed dupa
14 iulie fac din Franta o necesitate chiar pentru dusmanii ei, i
e meritui marilor
familii aristocratice romanesti de a-si fi dat rapid seama de
asta. Paul Bataillard, Edgar Quinet, Ulysses de Marsillac,
alaturi de Michelet, Ubicini i C. Rosenthal Ti primesc calduros
pe studentii romani de la Paris. Deja Tn 1795, Emile Gaudin
devine primul consul al Frantei la Bucuresti. Romana literara"
se formeaza rapid, sub o puternica si constanta influenta
franceza, care nu e doar lexicala. Le Courrier de Moldavie"
apare la lasi, Tn timp ce Tn 1838 profesorul
Jean Vaillant tipareste primul dictionar francez-roman. 15%
pana la 20% din lexicul
fundamental roman este de origine franceza, iar limba lui
Balzac devine la noi atat limba de rezistenta (pana tarziu dupa
al Doilea Razboi Mondial), cat si limba de tranzitie (romanii din

1/2
2/26/2016
si Franfa

Infuzie de forja culturala fntre Romania

asarabia Tnvata alfabetul latin prin intermediul francezei).

Hermiona Quinet (nascuta Asachi), familiile Bratianu, Rosetti,
Cantacuzino si Brancoveanu (Anna de Noailles) cimenteaza
legatura.
Literatura romana este un exemplu cum nu se poate mai
adecvat al adaptarii si influentei reciproce a celor doua
culturi. Tn 1854, Michelet traduce Miorita", aproape Tn
aceeasi perioada Tn care Balcescu (sau Russo) scrie Chant
de la Roumanie" (Cantarea Romaniei") direct Tn franceza.
Fratii Vacarescu, Ion Heliade Radulescu traduc mai bine sau
mai prost din Voltaire,
Racine si Lamartine. Moliere abunda, doar Tn secolul al XlXlea el este talmacit de Ghica, Radulescu si Negruzzi. Primul
volum din Mizerabilii" lui Victor Hugo este transliterat de
Bolintineanu Tn chiar anul aparitiei, 1862. Tsi mai Tncearca
pana Eminescu, Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Odobescu,
Cosbuc si Sadoveanu. Se considera Tn general ca cea mai
buna traducere din dramaturgia clasica franceza este
versiunea lui St.O. losif la Cidul" lui Corneille (1911), iar
faimosul vers al lui Villon Mais ou sont les neiges daantan?"
(Unde sunt zapezile de altadata?") cunoaste nu mai putjn
de 13 variante.
Toate acestea nu Tnseamna ca Romania este Tnfeudata
Frantei, Tntrucat aceasta coabitare spirituala, uneori
framantata, este reciproc profitabila. Franta datoreaza mult
lui Eliade, Brancusi, Cioran, Enescu, Tristan Tzara, Benjamin
Fondane, lonescu si Tnca altora. Ca Tn principiul vaselor
comunicante, infuzia de forta vitala merge Tn ambele directii,
facand din Hexagon eel mai bun prieten al Romaniei dupa
Marea Neagra. Va trebui sa repetam mereu: noblesse
oblige.
Virgil Borcan, 20 Februarie 2016
http://ziamllumina.ro/infiizie-de-forta-culturala-intre-romania-sifranta-109551 .html
Printeaza

2/2