Clim i ape.

Clima din cmpie este de tip panonic (media lunii celei mai calde este
cuprinsa ntre 20 22 ); contraste de temperatura mai slabe dect n cmpia Dunarii de
jos; precipitatiuni mai abundente: peste 600 mm anual. Muntii nsa, expusi vnturilor
ploioase din Apus, sunt udati din plin (1.100 1.200 mm precipitatiuni anual, adica mai
mult dect n restul tarii).
Bogii minerale. Constitutia geologica a muntilor (foarte mult calcar, gresie si roci
vulcanice dure), da mari posibilitati de exploatare a pietrei. E vestita, ntre altele,
marmura rosiatica de Vascau (pe valea Crisului Negru). n golfurile celor doua depresiuni
si n tot nordul judetului, sub munte, se gasesc ntinse bazine de lignit, iar la granita
dinspre judetul Salaj, se exploateaza huila. n fine, cum subsolul regiunii a suferit
framntari puternice n faza de ridicare a Carpatilor, au venit din adncuri si ape minerale.
Cele mai cunoscute sunt cele calde de la Baile Felix (lnga Oradea).
Clima continental-moderat se afl sub influena maselor de aer vestice, mai umede i
mai rcoroase. Temperatura medie anual variaz ntre 6 i 10,5C, iar cantitile
precipitaiilor czute cresc de la vest spre est, fiind cuprinse ntre 500 i 1.200 mm.
Reeaua hidrografic, format de Criul Repede, Criul Negru, Barcu i afluenii lor,
prezint mari variaii de nivel, fapt ce a impus regularizarea cursurilor.
Precipitaiile
Oradea primete precipitaii dinspre vest i uneori dinspre ciclonii mediteraneeni de sudvest, avnd asfel un climat de tip continental cu influene oceanice. Luna cea mai ploias
este iunie, urmat de decembrie, iar cea mai puin bogat n precipitaii este februarie
urmat de octombrie.
Vnt?
Aproape c nu avem. Dealurile de Vest din apropiere, apoi Munii Carpai au un rol de
baraj n calea vntului rece dinspre nord-est. Astfel vei fi de multe ori surprini de
diferena de vreme ntre Oradea i Debrein, spre exemplu, unde poate fi un frig
ptrunztor i vnt destul de puternic, iar pe Cri doar uoare adieri. Viteza medie a
vntului la Oradea este de 2,9 m pe secund. n situaiile n care bate vntul la Oradea
direcia dominant a vitezei maxime este dinspre sud, cu excepia lunii august cnd este
dinspre sud-est. Ce avem ns este o briz urban care se nate din circulaia aerului
dinspre periferie spre centru, fenomen cauzat de aerul cald, uscat i cu presiune sczut
care plutete deasupra oraului. Criul Repede contribuie i el la rcorirea oraului.
Soluri
Cernoziomurile cambice s-au format in conditii de vegetatie si clima active, care au
favorizat intensificarea si adancirea proceselor de transformare a materiei minerale. Sunt
raspandite in silvostepa - zona de tranzitie intre stepa cu cernoziom si zona forestiera,
care se caracterizeaza printr-o bogata vegetatie ierboasa. In prezent, aspectul initial al

silvostepei se pastreaza doar izolat si pe suprafete mici intrucat structura acesteia a fost
modificata antropic. La cernoziomurile cambice nu se inregistreaza migrarea argilei.
In tara noastra cernoziomurile cambice se intind pe o suprafata de aproximativ 2 200 200
ha - in Cimpia de Vest, zona Timisoara, Arad, Chisineu-Cris, continua cu intreruperi spre
nord in zona Salonta, Oradea, Carei. Raspaindire mare au in Campia Romana, unde se
afla sub forma unor benzi cu o latime de 30-70 km. Suprafete importante ocupa si in
sudul Moldovei si Campia Jijiei. Pe suprafete mai mici se gasesc in Campia
Transilvaniei, in Podisul Secaselor, in partea centrala a Dobrogei de sud si izolat in zona
deluroasa de nord.
In zona cernoziomului cambic precipitatiile anuale sunt prezente sub forma unei variatii
largi si oscileaza intre 560-600 mm. Iarna si primavara precipitatiile sunt de doua ori mai
mari decat cantitatea de apa evaporata. In aceasta zona temperaturile medii anuale sunt
cuprinse intre 9.2 - 11.2 grade Celsius si ceva mai scazute in partea de nord-est a tarii,
aproximativ 8.3 grade Celsius . Evapotranspiratia potentiala este de 650-700mm iar
indicele de ariditate oscileaza intre 23-30.
Vegetatia sub care s-au format aceste soluri se pastreaza doar izolat si pe suprafete
reduse. In silvostepa initiala vegetatia era formata din palcuri de paduri cu poieni mari
sau paduri rarite. In vegetatia lemnoasa domina stejarisul: Quercus pedunculiflora,
Quercus pubescens. La arbusti predomina Ligustrum vulgare, Evenymus europaea,
Crataegus monogyna. Vegetatia in pajisti este dominata de Poa bulbosa, Festuca,
Vallesiaca, Festuca pseodovina, iar in poieni Poa pratensis, Carex praecocs, Koeleria
gracilis.
La cernoziomul cambic se remarca un numar mare de lumbricide, miriapode, diferite alte
insecte si rozatoare, care in totalitatea lor omogenizeaza materia organica cu cea
minerala. In cernoziomul cambic au un rol foarte mare si activitatea microorganismelor
humificatoare.
Materialul mineral pe care s-au format aceste soluri este format din loesuri si depozite
loessoide. Pe aceste soluri au o evolutie dinamica si depozitele nisipoase fine, remaniate
eolian.
Panzele de apa freatica se gasesc sub nivelul critic, deci la adancimi mari si in consecinta
nu influenteaza procesul de formare a cernoziomului cambic tipic. In Campia Dunarii
sunt situatii cand apa freatica se ridica deasupra nivelului critic la 2.5 - 3 m, influentand
in acest caz partea inferioara a profilului de sol.
Factorii de pedogeneza au contribuit la intensificarea si adancirea de argilizare , la
spalarea profunda a sarurilor solubile si la mentinerea unei activitati biologice.
Cernoziomul cambic reprezinta conceptul central si are profilul de tipul: An Bv Cca
sau C.
Orizontul Am la acest sol este un Am de 40 - 50cm grosime; are culoare inchisa, brunnegricioasa, brun-cenusie, structura formata din agregate mijlocii cu muchii usor

reliefate; textura este luto-argiloasa.

Orizontul Bv are grosimi diferite , intre 20-60cm ; este de culoare brunie cu nuante
roscate sau ruginii ; textura este luto-argiloasa; structura micprismatica; moderat
compact, radacini; trecerea spre orizontul urmator.
Orizontul Cca se gaseste de la 70-120cm in jos are culoare brun-galbuie; astructurat;
lutos; fin poros; prezinta numeroase pete cu diferite marimi de carbonat de calciu. Bogata
activitate biologica al acestor soluri este materializata in numeroase neoformatiuni
biologice.
Procesul de argilizare activ determina cresterea procentului de argila si, in consecinta, o
textura luto-argiloasa.
Structura orizontului Am este grauntoasa, iar cea a orizontului Bv este mai mic prismatica
si nu este hidrostabila. Aceste soluri sunt usor tasate; orizontul Am are continutul de
humus cuprins intre 3-5%. La aceste soluri continutul in elemente nutritive este ridicat,
au conditii de solificare bune, stimuleaza dezvoltarea bacteriilor fixatoare de azot
asimilabil.
Cernoziomul cambic tipic evoluat pe loess sau pe depozite loessoide este unul dintre cele
mai fertile soluri din tara noastra. Fertilitatea potentiala este asigurata de insusirile fizice,
hidrofizice si biochimice. Cernoziomul cambic are continut ridicat de humus de buna
calitate, reactie neutra sau slab acida si o buna aprovizionare cu elemente nutritive
asimilabile.