Sunteți pe pagina 1din 7

COMPRESIUNEA DE MAXILAR

Dezvoltare insuficienta in sens transversal a arcadelor dentare (mono/bimaxilar) + modificari


faciale, ale oaselor maxilare, perturbari ale rapoartelor intermaxilare, perturbari functionale
In plan transversal in sensul deficitului de dezvoltare se disting: endodentia, endalveolia,
endognatia
Este An.D.M. cu cea mai mare frecventa la noi in tara

Manifestari faciale:

Fata ingusta si prelunga


Aripile nasului aplatizate si hipotone
Orificii narinare ingustate
Fanta labiala deschisa in repaos si in unele cazuri lasa sa se vada incisivii sup
In forma clinica cu prodentie - procheilie superioara
Uneori, buza inf se insinueaza in spatele incivilor superiori si contribuie la agravarea anomaliei
La forma clinica cu inghesuire, tonusul buzei superioare este normal sau usor crescut
Respiratia orala e scoasa in evidenta prin testul Gudin pozitiv - se preseaza intre 2 degete aripile
nasului si apoi sunt eliberate brusc - daca se desfac brusc, tonusul e considera normal, iar daca
se desfac lent = hipotonie)
Etaj inferior al fetei micsorat
Profil convex accentuat
Mentonul ocupa o pozitie posterioara (fie datorita unei pozitii posterioare a mandibulei fata de
maxilarul superior, fie datorita unei dezvoltari mandibulare insuficiente)
Facies adenoidian

Semne orale:

Ingustarea arcadei dentare - dimensiuni transversale reduse


o Indici arcada/dinti si indici arcada/fata
o Indicele PONT (indice arcada/dinti) - comparatia se face in raport cu marimea
coroanelor dentare, luandu-se ca etalon suma incisiva (SI= suma diametrelor maxime
MD ale tuturor celor 4 incisivi superiori); cand lipseste un incisiv, I se da valoarea
omologului; intre dimensiunea MD a IC si a IL exista o diferenta de 1,5-2 mm. Largimea
arcadei sup se masoara la 2 nivele: anterior - distanta interpremolara (DP = SI*100/80)
masurata intre centrul fetelor ocluzale ale PM1 si posterior - distanta intermolara (DM =
SI*100/64) masurata intre centrul fetelor ocluzale ale M1. Arcada este ingustata atunci
cand valoarea distantelor masurate este mai mica decat aceea rezultata prin calcul diferenta da amploarea ingustarii. Sunt admise diferente pana la 2 mm. La arcada

inferioara, DP se masoara intre limitele externe ale liniilor de contact dintre PM1 si PM2,
iar DM se masoara intre cuspizii vestibulo-centrali ai M1.
o Indici arcada/fata - largimea maxima a arcadei superioare e raportata la diametrul
bizigomatic osos (DBZO):
Indicele Izard - largimea maxima a arcadei se masoara intre FV ale dintilor situati
la cea mai mare distanta fata de linia mediana
Indicele Fernex - largimea maxima a arcadei se masoara intre FV ale M1
permanenti
Formula: largimea maxima a arcadei (masurata)*100/ DBZO = K
In mod normal, K=50 --> scaderea constantei K reprezinta o ingustare a arcadei
o In dentitia temporara, absenta diastemelor fiziologice la varsta de 5-6 ani trebuie
suspectata ca un semn al evolutiei catre compresiune
Forma anormala de arcada:
o V - ingustare predominant anterioara
o Omega - ingustare in regiunea PM
o U - ingustare mai accentuata in regiunea molarilor
Asimetrii de arcada - o hemiarcada de o forma, iar cealalta hemiarcada de alta forma
o In plan transversal - distante diferite intre cele doua arcade si linia mediana)
o Sagitale - migrari meziale (cel mai frecvent)
Malpozitii dentare, tulburari de eruptie:
o Vestibulo- / oropozitii
o Rotatii
o Meziopozitiile unor dinti anteriori
o Distopozitii (mai rar)
o Eruptia intarziata a unor dinti, eruptia ectopica, ramanerea in incluzie a unor dinti din
cauza lipsei de spatiu
o Prodentia = V-inclinarea dintilor frontali : mai frecvent la arcada superioara
Cu aliniere dentara
Cu spatiere
Cu inghesuire
Bolta palatina ingustata, foarte adanca in multe cazuri
Rapoarte de ocluzie modificate constant in forma clinica cu protruzie si mai rar in forma cu
inghesuire
o Ocluzie distalizata - cel mai frecvent: repere distalizate la nivelul M si C + inocluzie
sagitala ca urmare a prodentiei superioare si a pozitiei posterioare a mandibulei
o Ocluzie adanca in acoperis - incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa palatinala mult
inapoia coletului incisivilor superiori
o Ocluzie inversa laterala - daca compresiunea intereseaza doar maxilarul superior sau
este mai accentuata la maxilarul superior
o Ocluzie lingualizata - exceptional: deficitul privind dezvoltarea transversala e situat in
special la arcada inferioara

Semne radiologice:

TeleRx verticala - incidenta Hirtz (in vederea studierii relatiilor ADM cu fata si baza craniului) sau
incidenta perpendiculara pe planul de ocluzie molar (in vederea aprecierii axului de implantare a
dintilor in structurile maxilare)
o Normal: punctul cel mai intern al coroanei M1P este situat la 0,5 mm in afara liniei
sinusului maxilar la nivelul acestui dinte
o Normal: coroana M1P inf depaseste inauntru limita interna a corpului mandibulei cu 1
mm
TeleRx de profil - releva modificarile sagitale si verticale ale anomaliei
o Prodentia superioara e relevata cand axul ICS face un unghi:
> 107 gr cu planul de la Frankfurt
<70 gr cu planul spinelor
>103-105 gr cu planul de ocluzie
o Prodentia inferioara e relevata cand axul incisivilor inferiori face un unghi >90 gr cu
planul de ocluzie
o Diferenta dintre unghiurile SNA si SNB (normal +2-4 gr) creste paralel cu decalajul sagital
intermaxilar

Tulburari functionale:

Respiratia - respiratie orala


o tonus narinar scazut
o fanta labiala deschisa
o buze uscate si crapate
o Afectare carioasa precoce a dintilor frontali
o Hiperplazia gingiei vestibulare superioare
!!! Perturbarea respiratorie poate fi atat cauza, cat si consecinta anomaliei dentomaxilare.

Masticatia
o Eficienta masticatorie redusa in forma clinica cu prodentie prin miscorarea campului
masticator, iar in forma clinica cu inghesuire prin blocaje ocluzo-articulare datorate
malpozitiilor
Deglutitia
o Presiune accentuata a limbii pe fata palatinala a incisivilor superiori
Fonatorii
o Se pot datora ingustarii boltii palatine (vorbire peltica, neclara), modificarilor de contur
si continuitate ale arcadelor, ingustarii/ obstruarii pasajului nazal
Tonusul muscular

o
o
o

Hipotonie a musculaturii buzei sup - in forma cu prodentie


Tonus muscular normal/crescut - in forma cu inghesuire
Tonusul pterigoidienilor externi este diminuat in toate cazurile cu ocluzie distalizata

Etiopatogenie:

Factori ereditari si factori de mediu (predomina factorii de mediu)


Influente prenatale: alimentatia insuficienta cantitativ si calitativ a mamei in timpul sarcinii -->
slabiciune constitutionala a copilului pe care se grefeaza actiunea deformanta a factorilor
externi
Rahitism, alimentatia artificiala a sugarului (substituirea laptelui matern --> compozitie
modificata + absenta/reducerea stimulului functional pentru cresterea mandibulei si deplasarea
ei inainte - mezializarea fiziologica)
o Prin aportul alimentar insuficient cantitativ si in special calitativ, prin tulburari ale
absorbtiei intestinale, prin tulburari dismetabolice (rahitism), oasele raman cu o
plasticitate crescuta, deformabile, ceea ce favorizeaza ingustarea arcului mandibular
o Plasticitatea osoasa crescuta poate fi si constitutionala
Obiceiuri vicioase: sugerea degetelor sau a diverselor obiecte prelungita dincolo de varsta de 2-3
ani, dormitul in decubitus lateral cu pumnul sub fata, dormitul cu capul in hiperextensie
(determina pozitionarea posterioara a mandibulei)
o Obiceiurile vicioase actioneaza prin 2 mecanisme:
Succiunea - duce la scaderea presiunii in cavitatea bucala, iar astfel presiunea
atmosferica exterioara devine predominanta si apasand asupra peretilor laterali
ai arcadei dentare, produce ingustarea
Presiunea directa asupra incisivilor - vestibularizand incisivii superiori si
lingualizandu-I pe cei inferiori
Respiratia orala
o In inspir, coloana de aer trecand prin cavitatea bucala, antreneaza printr-un fenomen de
tiraj aerul din sinusurile maxilare, scazand presiunea in aceste cavitati, iar presiunea
atmosferica devenita predominanta, turteste maxilarul
o Respiratorul oral sta cu gura intredeschisa si musculatura obrajilor este intinsa si se
aplica si preseaza pe sectoarele laterale ale arcadelor
Discrepanta dintre varsta dentara si cea osoasa: varsta dentara e in avans fata de varsta osoasa
in special la maxilarul superior si deficitul de suport osos determina o migrare si inclinare
anterioara a dintilor care, la randul ei, determina celelalte modificari inclusiv ingustarea arcadei
Influentele grupelor musculare antagoniste:
o In forma clinica cu inghesuire: predomina tonicitatea musculaturii circumorale fata de
musculatura limbii
o In forma cu prodentie: musculatura labiala este hipotona

Consecintele anomaliei:

Frecventa crescuta a cariilor in regiunea frontala - determinata de inghesuirea dentara, de


respiratia orala
Parodontite marginale cronice - frecvente la adultii netratati
Tulburari functionale

Diagnostic diferential:
Forma clinica cu prodentie:

Ocluzia distala zisa genuina - e de natura ereditara


o Mandibula e dezvoltata insuficient, de aceea aducerea mandibulei anterior pana la
normalizarea rapoartelor in plan sagital nu reuseste sa armonizeze trasaturile faciale
o Lipseste ingustarea arcadelor si ocluzia adanca in acoperis
Constrictii/ anchiloze ATM
o Semn distinctiv: miscari in ATM limitate/absente
Prodentii cu diasteme cauzate de macroglosie
o Arcade largi, limba mare (pe marginile limbii se observa amprentele dentare)
Biprodentia lui Case - este o particularitate de dezvoltare a ADM, NU o anomalie
o Arcadele si ocluzia sunt normale
o Prodentie bimaxilara (ex:prodentia etnica a rasei nigroide)
o Nu se asociaza tulburari functionale

Forma clinica cu inghesuire:

Macrodontia absoluta (SI>35 mm) si relativa (SI<35 mm, dar dintii sunt mari in raport cu DBZO)
Meziopozitia generalizata

Tratament:

Profilaxia:
o Alimentatie corespunzatoare dpdv calitativ si cantitativ a mamei in timpul sarcinii
o Recomandarea alaptatului la san
o Indepartarea obiceiurilor vicioase (dupa varsta de 3 ani, actiunea obiceiurilor vicioase e
considerata daunatoare de catre toti autorii)
o Eliberarea pasajului aerian nazofaringian si reeducarea respiratorie (exercitii + aparate
de tipul placutei vestibulare)
Tratament curativ:

Largirea arcadei - necesara alinierii dintilor


Largirea arcadei superioare se face prin stimularea cresterii la nivelul suturii
palatine si prin procese de resorbtie si apozitie la nivelul apofizelor alveolare
Largirea arcadei superioare se poate obtine prin desfacerea suturii palatine disjunctia intermaxilara: se utilizeaza in acest scop aparate fixe numite
disjunctoare.
Dupa rapiditatea cu care este desfacuta sutura palatina, disjunctia este de 4
feluri:
Rapida (rezultatul se obtine in cca 2 saptamani)
Ultra-rapida (disjunctia se face sub anestezie, intr-o singura sedinta)
Ultra-rapida fractionata (desfacerea suturii se obtine in 2-3 sedinte
distantate intre ele
Lenta (rezultatul se obtine in jumatate de an sau mai mult)
Dupa disjunctie, mai ales dupa cea rapida si ultrarapida, este necesara o
perioada de contentie de 45-60 zile.
Disjunctia este indicata la cazurile cu ingustare foarte mare a arcadei superioare
si a boltii palatine si la care arcada inferioara este dezvoltata normal sau a fost
largita terapeutic anterior
Largirea arcadei superioare se insoteste de mariri ale calibrului foselor nazale
Pe masura ce se obtine spatiul prin largirea arcadei, dintii aflati in malpozitie au uneori
tendinta la aliniere spontana, dar cel mai adesea ei trebuie sa fie deplasati cu elemente
de actiune
Nivelarea planului de ocluzie si normalizarea rapoartelor de ocluzie in sens vertical favorizarea egresiunii dintilor laterali si stabilirea unor contacte normale intre incisivii
celor 2 arcade
Platou retroincizal - incisivii inferiori realizeaza contact ferm cu platoul
retroincizal, iar intre dintii laterali superiori si inferiori ramane un spatiu de
inocluzie verticala care favorizeaza egresiunea acestora
Corectarea ocluziei distalizate - se obtine prin pozitionarea anterioara a mandibulei si
prin dezvoltare mandibulara
Cele mai bune rezultate se obtin prin aplicarea de planuri inclinate (cel mai
adesea anterioare si mai rar laterale)

Arc transversal ancorat bilateral prin gutiere - indicat in compresiunile accentuate si in


cele cu ocluzie incrucisata
o Pentru dezvoltarea predominanta a unei hemiarcade se pot folosi arcuri cu agregare
mixta (gutiera de o parte si inel pe hemiarcada opusa)
o Pentru largirea predominant anterioara a arcadei superioare: placa palatinala ancorata
prin gutiere si actionata printr-un arc Coffin
Tratamentul prin exercitii:

o
o
o
o
o

Reeducarea respiratiei
Gimnastica masticatorie
Gimnastica pentru marirea tonicitatii musculaturii buzei superioare si a muschilor
pterigoidieni externi
Reeducarea fonatiei
Reeducarea deglutitiei

Pentru a fi eficiente, exercitiile trebuie introduse treptat si bine insusite. Exercitiile pentru
reeducarea respiratiei si indrumari privind functia masticatorie se dau de la inceputul tratamentului.
Apoi se introduc exercitii de miogimnastica pentru orbicular si ulterior pentru muschii propulsori.

Pentru echilibrarea finala, cele mai bune rezultate se obtin cu ajutorul activatorului cu surub,
care ofera stimuli favorabili armonizarii celor 2 maxilare

*Dupa tratamentul activ cu aparate fixe, pentru cateva luni se face contentia cu o placa, iar incheierea
tratamentului cu un activator --> tratament activ, contentie, echilibrare finala