1.

Notiunea si constituirea legislatiei contraventionale:

a)Legislatia contraventionala s-a constituit treptat. Pina in anii 80 raspunderea pentru
contraventii era reglementata in sute de acte normative. In 1980 Sovietul Suprem al
URSS a adoptat Bazele legislatiei URSS si ale republicilor unionale cu privire la
contraventiile administrative in care s-au determinat principiile de baza si prevederile
generale ale legislatiei. Aceasta a servit ca baza pentru codificarea Codului cu privire
la contraventiile administrative al RSS Moldovenesi adoptat in 1985. Acesta la rindul
sau a servit ca temelie in reglementarea raspunderii pentru contraventiile
administrative a Codului contraventional al RM adoptat in 2008, si care a intrat in
vigoare in 2009.
Legislatia contraventionala este totalitatea de norme de drep ce determina principiile
raspunderii contraventionale, faptele ce constituie contraventii, sanctiunile
contraventionale aplicabile, precum si procesul contraventional, aceste norme fiind
prevazute in Codul contraventional si in alte acte normative expres prevazute de
acesta.
b)Scopuri: -apararea drepturilor si libertatilor legitime ale persoanei, -apararea
proprietatii, -apararea ordinii publice si apararea altor valori ocrotite de lege, in
solutionarea cauzelor contraventionale, -prevenirea savirsirii de noi contraventii.
Legislatia contraventionala urmareste ocrotirea atit a intereslor private cit si a celor
publice.
c) Legislatia contraventionala are un loc primordial in sistemul de drept. Legislatia
contraventionala este formata din Codul contraventional. Deci acesta este cel mai
important izvor al dreptului contraventional, singurul care cuprinde normele de drept
ce stabilesc principiile si dispozitiile generale si special in material contraventionala,
determina faptele ce constituie contraventii si prevede procesul contraventonal si
sanctiunile contraventionale.
2.Actiunea legislatiei contraventionale:
a)Directiile de actiune ale legislatiei contraventionale sunt: actiunea legii
contraventionale in timp, actiunea legii contraventionale in spatiu, actiunea legii
contraventionale asupra cercului de persoane.
b)Actiunea legii contraventionale in timp. Caracterul contraventional al faptei si
sanctiunea contraventionala se stabileste de normele Codului contraventional care
este in vigoare cind s-a savirsit fapta. Norma care inaspreste sanctiunea sau situatia
persoanei nu are efect retroactiv. Daca legea noua prevede o sanctiunea mai aspra,
contraventia se sanctioneaza cu legea in vigoare la momentul consumarii ei. Daca
legea prevede o sanctiune mai blinda, aceasta are efect retroactive. Daca fapta nu
mai este considerate contraventie, ea nu se sanctioneaza, iar sanctiunea stabilita nu
se executa. Timpul savirsirii contraventiei este timpul savirsirii actiunii ilicite, iar in
cazul inactiunii, se considera timpul in care trebuia sa se desfasoare actiunea pe care
contravenientul nu a savirsit-o.
Actiunea legii contraventionale in spatiu. Conform Codului, se considera loc al savirsirii
contraventiei, locul unde s-a savirsit actiunea prejudiciabila sau in cazul inactiunii,
locul unde trebuia sa se desfasoare actiunea pe care contravenientul trebuia sa o
realizeze.Deasemenea se considera contraventii cele savirsite pe teritorul RM, in
apele teritoriale sau in spatiul aerian al RM, la bordul unei nave militare maritime sau
aeriene ce apartin RM. In cazul in care acestea se afla in afara spatiului RM, se
sanctiuneaza in conformitate cu Codul Contraventional al RM daca tratatele
internationale la care RM ia parte nu dispun altfel.
Actiunea legii contraventionale asupra cercului de persoane. Legislatia
contraventionala este aplicabila persoanelor fizice cetateni ai RM si cetatenilor straini,
apatrizilor aflati sau domiciliati pe teritoriul RM. Legislatia este aplicabila si
persoanelor juridice prevazute de Cod care au sediul pe teritorul RM. Nu pot fi supusi
raspunderii contraventionale reprezentantii diplomatici ai statelor straine si
persoanelor care conform tratelor la care RM ia parte nu cad sub incidenta jurisdictiei
contraventionale.
c) Legislatia contraventionala este aplicabila P.F. care sunt cetateniiai RM precum si
cet.strainii si apatrziilor aflati sau domiciliati pe teritoriiul al RM .Deasemeenea

legsislatia contraventionala este aplicabila P.J. prevazute de C.C cu sediul pe teritoriul

rM.Insa nu pot fi supusi raspundere contraventionale reprezentaii diplomaticii ai
statelor starine sau a;te persoane care in conf. cu lefgile RM nu cad sub incidenta
jurisdictiei contraventionale a RM sau in caz carora este lacatuita raspunderea
contraventionala .

3. Noiunea i caracteristica dreptului contravenional:

D.C. poate fi definit ca o totalitate de norme de drept ce reglementeaza modul de
sanctionare a persoanelor ce comit fapte ilegale ce constituie contraventii .
D.C. se carcaterizeaza prin urmatoarele trasaturii specifice :
1.DC cuprinde o totalitate de norme de drept cu reglementeaza relatiile sociale
privind comitrea conraventie ca o categorie distincta de fapte ilegale;
2.DC este codificat , normele fiind cuprinse in principal in C.C. al RM;
3.Normele DC poarta un caracter imperativ , adica sunt obligatorii pt adresanti si
deasemenea poarta un caracter coercitiv ,adica in mare majoritate sunt interdictii si
mai rar poarta caracter prescriptiv sau permisiv ;
4.Normele DC la fel ca si majoritatea normelor DA au un caracter de mobilitate
,adica frecvent ele sunt supuse revizuirii avind in vedere faptul ca DC in esenta sa
reprezinta unul din mecanismele juridice de asigurare a respectarii anumitor norme si
garantarea stabilitatii unui anumit cerc de relatii sociale care sunt intr-o permanenta
evolutie
5. Normele DC apara dr. Si lib. Legitime ale persoanei,proprietatea,ordinea publica,
alte valorii similare ocrotite de lege precum si previn savirsirea unor noi conrtaventii
sau altor fapte ilegale .
1.2.Determinatii obietul si procedeele de reglementare a dreptului contraventional .
Obiectul de reglementare a DC curpinde relatii sociale referitoare la faptele ce
constituie contraventii. Insa daca analizam cercul de subiecte ale acestor relatii,
acestea nu se deosebesc cu nimic de cercul de subiecte ale D.Adm. Astfel apar
autoritatile executive ca agentii constatatori sau autoritatii ce solutioneaza cauze
conraventionale pe de o parte si pers.f si j -subiecti ai contraventiei.
Metoda de reglementare la fel nu difera de una din metodele D.A. cum ar fi intedictia
adica obligatiunea juridica directa de a nu savirsi fapte prevazute de C.C. al
RM.Deasemenea mai rar se intilnesc prescriptii sau permisuni ca mijloc de
reglementare in DC insa aceste procedee deasemenea sunt caracteristice D.A.
1.3.Aprecitia locul dreptului contraventional in sistemul dreptului
Reesind din cele mentionate DC ocupa un loc distinct in reglementarea anumitor relatii
sociale si reprezinta un mecanism juridic efecient utilizat in cadrul DA pt a asigura
respectarea si garantarea stabilita anumitor norme si relatii sociale
4. Izvoarele dreptului contravenional:
a) Definii i identificai criteriile de clasificare ale izvoarelor dreptului contravenional.
Izvoarele dr contr sunt formele juridice prin care sunt exprimate normele de drept
contrav.
Acestea sunt clasificate in functie `de relatie sociale, economice, culturale ce le
reglementeaza, dupa tipul forta juridical al izvorului adica tipul de act normatic in care
se exprima vointa de stat, dupa contitunul normei juridice.
b) Caracterizai izvoarele dreptului contravenional.
Constitutia RM este legea fundamental a statului care are o forta juridical suprema.
Dreptul Contr trebuie sa corespunda prevederilor Consitutiei.
Urmatoarele izvoare formale ale dr contr. sunt legile(in esenta organice) care contin
norme cu privire la contraventii, de ex Codul contrav, Codul de executare al RM, Codul
penal al RM. Hotaririle Parlamentului sunt izvoare in masura in care cuprind norme ce
reglementeaza raporturi aferente contraventiilor.

Hotaririle si Ordonantele Guvenrului pot fi izvoare in masura in care contin norme de

drept contr.
Tratatele internationale sunt deasemenea izvoare ale dr contr. RM se oblige sa
respecte tratatele la care este parte. Tratatul international poate constitui izvor ale dr
contr daca stabilesc norme juridice la relatiile sociale din sfera de reglementare a dr
contr si daca sunt de aplicare directa. Doctrina si practica judecatoreasca nu
reprezinta izvoare formale ale dreptului contr.
c) Decidei asupra tiinei juridice i practicii judectoreti interne i internaionale n
aspectul calitii de izvoare a dreptului contravenional.
Respectiv doctrina si practica judecatoreasa nu le putem conisedra izvoare formale ale
DC deoarece ele nu creaza si nu contin nomre DC cu caractre general si impersonal
desi atot doctrina cit si practica judecatoreasca au o influneta directa asupra
constituirii si perfectionarii izvoarelor formlae ale DC mentionate.

5. Dreptul contravenional ca tiin i disciplin didactic:

a) Determinai obiectul de cercetare (studiu) al tiinei i disciplinei dreptul contravenional.
Stiinta DC este parte componenta a stiintelor juridice si in special a stiintei DA.Prin umrare stiinta DC
cuprinde a totalitatii de cunostinte sau prevdere teoretice despre DC.De ex.: Stiinta DC cerceteaza asa
probleme cum ar fi principiile rasp. Contr. Notiunea si elementele contraventie specificul sanct.contrav,
procesul contraventional adica totul ce tine de reglementare relatiilor sociale prin intemediul nomrelor de
DC .
In baza cuncluziilor si legitatilor descoperite inclusiv legatura si evolutia nomrelor de DC ,stiinta DC
elaboreaza propuneri si recomandarii privind perfectionarea normelor DC in scopul ridicarii eficientei
acestora.
Astfel DC ii corepsunde stiinta despre DC intre care exista legaturii specifice..
Astfel daca DC cuprinde o totalitate de norme de drept ce reglementeaza modalitatiile de sanctionare a
persoanei ce comit contraventii atunci stiinta DC se ocupa de cercetare si evaluare acestor norme de DC.
b) Stabilii corelaia dintre dreptul contravenional, tiina i disciplina dreptului contravenional.
In ceea ce priveste corelatia dr si stiintei DC se poate afirma ca obiectul de crecetare a stiintei DC este mai
larg decit ob. de reglementare a DC deoarce stiinta DC include ob. de cercetare atit izvoarele formlae ale DC
cit si diferite conceptii sau prevederi teoretice despre DC unite in cadrul doctrinei.Deasemenea DC poate fi
identificat si ca disciplina didactica
Ca disciplina DC poate fi definita ca o totalitate de conceptii si prevederi principale despre DC sistematizate
in scopul instruirii ori perfectionarii specialistilor in domeniu.
Este evident ca ob DC ca disciplina este mai largaa decit obiectul de reglemenatre a DC si mai restrins
dceit ob de cercetare a DC ca stiinta avind in vedere ca sunt incluse doar cele mai principale conceptii ale
stiintei DC.
c) Apreciai importana tiinei dreptului contravenional.
Principalele sarcini ale stiintei dr contr sunt elaborarea unei doctrine unitare in domeniul normelor de dr.
cuprinse in Const RM, confomr legilor si altor acte normative care corepsund Const. Astfel stiinta DC
trebuie sa tina cont de noile realiati sociale cind la baza activitatilor organelor de stat sunt puse principiile
echitatii, egalitatii, democratismului, iar valoriile umane prevaleaza asupara asa numitelor interese statale.
Stiinta DC se dezvolat odata cu aparitia unor noi realtii sociale avind si sarcina de perfectionare a normelor
juridice existente cu privire la contraventii.
In afara de DC si alte instituii ale DA sunt in conexiune precum si continua dezvoltare, cum ar fi:institutia
serviciului public; contecios administrativ toate impreuna asigurind informarea si activitatea eficienta a
puterii executive.

8. Noiunea i semnele contraveniei:

a) Definii i caracterizai contravenia.
Contraventia este fapta- actiunea sau inactiunea- ilicita care atenteaza la valorile
sociale ocrotite de lege, este prevazuta de codul contr si este pasibila de sanctiunea
contr. Semnele: caracterul antisociala al faptei, caracterul illegal al faptei, vinovatia
persoanei si aplicarea raspunderii pentru fapta ilicita sub forma de sanctiune
contraventionala.
b) Analizai semnele contraveniei.
Asadar fapta poate fi defenita in calitate de actiune compoartare volitiva incluzind in
sine aspecte ale comportarii:1.actiunea 2.inactiunea Actiunea reprezinta
neindeplenirea activa a obligatiilor, a cerintilor legale precum si incalcarea interdictiei.
Inactiunea reprezinta neindeplinirea pasiva a obigatiei. In unele cazuri aceleasi
obligati pot fi incalcate atit prin inactiune cit si prin actiune . Conform importantei
sociale fapta are un caracter antisocial adica cauzeaza daune intereselor persoanelor
si societatii. Caracterul ilegal al faptei consta in faptul sau savirsirea faptei respective
prin incalcarea normelor de drept.
Vinovatia persoanei presupune ca fapta este comisa din intentie sau
imprudenta.Prezenta vinovatiei reprezinta un semn foarte important al Contraventii,
deoarece lipsa acestuia exclude recunoasterea faptei in calitate de contraventie.
Raspunderea pt fapta deasemenea se refera la un semn al conraventii,adica in
calitate de contraventii se recunoaste numai acea fapta pt care legislatia prevede
raspunderea contraventionala.
Prin urmare pe de o parte raspunderea serveste in calitate de temei al raspuderei
contraventionale, pe de alta parte raspunderea contraventionala serveste ca semn al
contraventie.
c) Decidei asupra caracterului prejudiciabil al contraveniei n raport cu alte fapte
ilegale. Pentru a decide asupra caracterului prejuridiciabil al contraventiei in raport cu
alte fapte ilegale trebuie sa analizam latura juridical a acesteia. In primul rind obiectul
contr reprezinta relatiile sociale reglementate de catre normele de drept si ocrotite
prin masurile rsp contr din diferite domenii. Latura obiectiva consta in actiunea sau
inactiunea interzisa de normele dreptului contr. Aici putem include si caracterul faptei
care poate fi continuu, prelungit sau repetat. Suiectul contr sunt divizate in p fizice: cu
capacitate de exercitiu care a implinit 18 ani (cu exceptii) si jur, dar pot fi si subiecti
specifici. Laura subiectiva este reprezentata prin vinovatie care are doua aspecte:
imprudenta si intentia. Elementele facultative sunt moticul si scopul contr
9. Noiunea i componena juridic a contraveniei:
a) Definii contravenia i componena ei juridic.
Prin componenta juridica a contraventii se intelege o totalitate de elemente fixate
prezenta carora poate dicta aplicarea raspunderei contraventionale .1.Obiectul
contraventional 2.Latura obiectiva 3.Subiectul contraventional 4.Latura obiectiva
b) Caracterizai i stabilii dintre elementele componenei juridice a contraveniei.

Obiectul contraventiei constituie valorile si relatile sociale ocrotite de legea

contraventionala, care sint vatamate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete.
Latura obiectiva indica continutul si modalitatea atentarii subiectului asupra
obiectului. Ea reprezinta actiunea sau inactiunea ilicita producatoare de consecinte
socialmente periculoase sau care ameninta anumite valori, relatii sociale, bunuri ori
interese legitime si care este contiderata ca ilicita in legea contraventionala. Subiectii
contr pot fi divizati in doua categ p fizice si juridice. In general rsp contr survine in
cazul persoanei fizice cu capacitate de ex care a implinit virsta de 18 ani. Insa in unele
domenii este prevazuta rsp si pentru minorii intre 16- 18 ani, aplicindu-se masuri de
constringere cu caracter educative. Putem evidentia si subiecti specifici cum ar fi:
persoanele cu functie de rsp, military, pers carora le eslte limitata aplicarea anumitor
sanctiuni dinc auza sanatatii, virstei etc.
Latura subiectiva - ca element al continutului constitutiv al contraventiei - se refera la
atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savirsita si consecintele ei. Elementul
principal al laturii subiective este vinovatia si formele ei. In cazul unor contraventii,
pentru completarea laturii subiective, in textele de incriminare a acestora sint
prevazute si alte conditii referitoare la scop si la motiv.
c) Decidei asupra importanei componenei juridice a contraveniei la stabilirea
rspunderii contravenionale.
Comp juridical a contr reprezinta o totalitate de elemente fixate in lege, prezenta
carora poate atrage raspunderea contraventionala doar daca sunt intrunite toate
aceste elemente.
10. Cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea
contravenional:
a) Identificai cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea
contravenional.
starea de iresponsabilitate, legitima aparare, starea de extrema necessitate,
constringerea fizica sau psihica, riscul intemeiat, cazul fortuit
b) Determinai specificul cauzelor care nltur caracterul contravenional al faptei i
rspunderea contravenional. Starea de iresponsabilitate se considera si este
eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie aflinduse in
imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice
cronice din cauza unei tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice.
Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta respectiva in
stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o
boala psihica fiind lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.
Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca
comite o fapta in scopul de a respinge un atac direct,imediat, material si real care este
indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes public.
In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata,
sanatatea sa sau viata, sanatatea altei persoane ori un bun pretios al su ori al unei
alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat altfel.
Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de
C.Contraventional savirsita in rezultatul unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut
rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera vontrav.fapta
savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine
sau pt alta persoana si care nu putea fi inlaturata in alt mod.
Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a
cauzat daune intereselor ocrotite de lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul
unor scopuri socialmente utile.
Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este
consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta.
c) Apreciai i alte cauze care nltur caracterul contravenional al faptei ntlnite n
doctrin. Cauzele care inflenteaza la aplicarea rasp.contrav sun: circumstantele
atenuante, agravante.

Atenuante: prevenirea a consecintelor prejudiciabile sau repararea benvola a

prejudiciului; contributia la descoperirea contraventiei; savirsirea contrav.din motive
de imprejurari personale sau familiale; sav.contrav.de catre un minor o femeie gravida
sau de catre o persoana care are la intretinere un copil pina la 8 ani; actiuni ilegale ale
victimei care au provocat contraventia.
Agravante: continuarea comportarii ilicite; savirsirea contrav.de catre o persoana
anterior sanctionate contrav.ale carei antecdente nu au fost stinse; instigarea sau
atragerea minorilor la savirsirea contrav.; savirsirea contrav.de un grup de persoane;
in stare de ebrietate; fata de un minor, femeie ori o persoana care se afla in
imposibilitate de a se apara.
11. Cauzele care nltur rspunderea contravenional:
a) Definii cauzele care nltur rspunderea contravenional. Inlaturarea rsp contr
pentru fapta ce contine elementele constitutive ale contrav are loc in cazul:
renuntarea benevola la savirsirea contr, savirsirea contr neinsemnate sau a tentativei
de contr, impacarea victimei cu faptuitorul, depasirea termenelor de prescriptive,
amnistia;
b) Determinai specificul cauzelor care nltur rspunderea contravenional.
Renuntarea benevola la savirsirea contr se considera renuntare benevola de la savirsirea contr in ceptarea
actiunii indreptate nemijlocit spre savirsirea contr daca persoana este constienta de posibilitatea finalizarii
faptei. Savirsirea contr neinsemnate sau a tentativei de contr. Se considera neinsemnata tentative de contr
sau contr pentru care CC prevede in calitate de sanctiune maxima aplicare unei amenzi de pina la 10 uc.
Impacarea victimei cu faptuitorul. Procesul contr pornit inceteaza in cazul impacarii victimei cu faptuitorul
in cazurile prevazute de lege. Impacarea este personala. Pentru p lipsite de capacitatea de ex impacarea se
face de catre reprezentantii legali. P cu capacitate de ex limitata se poate impaca cu incuviintarea
reprezentatilor legali. Depasirea termenilor de prescriptive. Termenul de prescriprie al rsp contr este de la 3
luni care curge de a data savirsirii contr iar in cazul contr prelungite sau continue termenul curge de la
savirsirea ultimei actiuni.
Amnistia este actul care are ca efect inlaturarea rsp contr si a executarii sanctiunii contr, reducerea sau
comutarea sanctiunii contr. Nu are efecte asupra masurilor de siguranta si nici asupra drepturilor victimei. C)

7. Principiile i scopurile rspunderii contravenionale:

a) Identificai scopurile rspunderii contravenionale i criteriile de clasificare a
principiilor.
Conform CC (art 2,374) raspunderea contraventionala urmareste scopuri:
1.constatarea comtraventiei;
2.examinarea si solutionarea cazuelor contraventionale ; 3.apararea drepturilor si
libertatiilor legitime ale persoanelor inclusiv apararea proprietatii; 4.apararea ordinii
publice ; 5.apararea altor valori ocrotite de lege . De ex. : dr.politice,protectia
mediului,securitatea energetica,industriala; 6.constatarea cauzelor si conditiilor care
au contribuit la savirsirea contraventii; 7.prevenirea savirsirii unor noi contraventii;
Prin urmare scopurile r.c. imbina sarcini atit de prevenire a faptelor ilegale cit si de
stopare si aplicarea a masurilor de constringere fata de persoane vinovat de
comiterea unei conraventii.
b) Analizai principiile rspunderii contravenionale.
1.P. legalitatii-confomr acestui principiu orice persoana poate fi declarata vinovata de
savirsirea unei contravenrii si respectiv supusa sanctiunelor contraventionale doar in
confomritatea cu legea contraventionala ,adica confomr C.C si altor acte normatve
expres prevazute de aceasta;
2.P. umanismului-conf acestui princpiu legea conraventionala nu urmareste cauzarea
de suferinte fizice sau lezarea demnitatii omului ceea ce presupune ca nici o persoana
nu poate fi supusa la torturi sau la pedepse tratamente crude,inumane sau degradate;
3.P. egaliatii in fata legii-conform acestui principiu persoanele care au savirsit
contraventii sunt egale atit in fata legii cit si a aut.pub., fiind supuse raspundre
contravetionalr fara deosebire , de rasa, nationalitate,lmba religie,sex,apartenenta
politica,avere,orgine sociala sau orice alta situatie. 4.P.dreptatii-confomr acestui

principiu orice persoana poate fi sanctionata numai pt contraventii in privinta carora

este dovedita vinovatia sa cu respectarea normelor CC;
5.P. caracterului personal al raspunderei contraventionale conform acestui pirncipiu
persoana este supusa r.c. numai pt faptele savirsite cu vinovatie( intetntiona sau din
imprudenta) care sunt prevazute de legea contraventionala;
6.P.individualizarii raspunderei contraventionale confomr acestui principiul, la
aplicarea raspunderei contraventionale se tine cont de caracterul si de gradul
prejudiciabil al contraventiei;
c) Apreciai i alte principii ale rspunderii contravenionale ntlnite n literatura de
specialitate.
Principiul inevitabilitatii si raspunderii contraventionale si a pedepsei contraventionale
inseamna ca sanctionarea contraventionala a persoanei vinovate pentru comiterea
unei contraventsi este obligatorie (implacabila), cu exceptia cazurilor expres prevazute
in lege.
Principiul utilitatii presupune selectarea celei mai adecvate sanctiuni contraventionale,
reiesind din gravitatea faptei contraventionale si din caracteristica banuitului. Uneori
se poate chiar renunta la pedeapsa.
Principiul publicitatii aplicarii raspundersi contraventionale presupune examinarea
publica a cazurilor contraventionale de catre organele imputernicite si accesul tuturor
participantilor la procedura contraventionala de examinare a cazului.
Contraventia ca unic temei juridic al raspunderii contraventionale Este de mentionat
ca temei juridic al raspunderii contraventionale poate constitui doar fapta ilicita de
atentare la o valoare sociala protejata de norma juridica contraventionala. Fara
savirsirea unei fapte contraventionale nu se poate naste un raport juridic de
constringere contraventionala , insasi fapta contraventionala (obiectul si latura
obiectiva) inca nu constituie un temei al raspunderii contraventionale

6. Noiunea i caracteristica rspunderii contravenionale:

a) Definii i identificai trsturile rspunderii contravenionale.
Raspunderea este o forma a raspunderei juridice care prevde aplicarea sanctiunei
contraventionale de catre autoritatilor competente ,inclusiv de judecata fata de PF sau
PJ care a comis o contraventie .
Raspunderea contraventionala poseda particularitatiile caracteristice raspundere
juridice in general cum ar fi caracter imperativ, coercitiv etc.Pe linga caracterul
raspunderei juridice in general raspundere contraventionale poseda de urmatoarile
trasaturi distincte:1.Normele raspudnere contraventionale sunt codificate ,adica sunt
organizate intr-un sistem 2.Temeiul r.c. serveste contraventiei.Pt comiterea
conraventie sunt prevazute sanctiunea contraventionala 3.sanctiunea contraventional
sunt aplicate de un cerc larg de agenti constatori, autoritatilor publice imputernivite
sau persoanelor cu functii de raspundere precum si de institutii de judecata 4.Spre
deosebire de late forme de raspundere juridica, ex.,:raspunderea
disciplinara,raspunderea contraventionala se aplica de aut.pub. si persoana cu
functie de raspundere care nu se fala in raport de subordonare ierarhica cu persoane
care au comis conraventii

5.Masurile de raspundere contraventional se aplica conform normelor ce

reglementeaza procesul contraventional.
b) Comparai rspunderea contravenional cu alte forme de rspundere juridic.
Spre deosebire de raspundrea disciplinara care are ca temei abaterea disciplinara,
adica incalcarea disciplinei de munca iar subiectlui al raspundere apare P.F. angajat
sau functionar public, R.C. are ca temei comiterea contraventii iar ca subiect al
raspundereii poate fi P.F. car nu se afla in raport de subordonare ierarhic precum si P.J
cu exceptie autoritatilor si institutiilor publice.In caz de raspunderea materiala ca
temei al raspundere serveste prejudiciu material,iar ca subiect al raspudere poate fi
atit angajatorul (PJ) cit si angajatul , pe cind in caz r.c. ca subiect apar diferite P.F. sau
P.J. care comit contraventii in diferite domenii ale vietii sociale.
Daca sanctiunea in caz de raspudnere materiala se reduce la reparaea prejudiciului
materila direct cauzat angajatorului sau angajatului si cu unele exceptii si prejudiciu
moral atunci sanctiunea contraventionala au un caracter mai complex, adica poate fi
pecuniara ,private de anumit dr,activitatii etc.
Delimitarea r.c. de raspunderea civila
Raspundrea civila are ca temei delictul cvil rezultat din neexecutarea obligatiilor.
Aferente raport civ, sau cauzarea de perjudicii.Cercul de subiecti acestei forme de
raspundere este cel mai larg incluzind atit PF cit si PJ.Comparativ cu subiectul de
arspudnere contraventional care au caracter mai restrins .Ca si in caz raspunderei
materiale la raspunderea civila , sanctiuni constau in repararea prejudiciului inclusiv
a venitului ratat precum si a prejudiciului moral in cazul P.F.
Sanctiunea contraventionala poarta un caracter mia complex formind un sistem ce
permite substituirea reciproca.
Delimitarea r.c. de r.penala
Raspundrea penala apare ca ceea nau severa forma de raspudnere juridica avind ca
temei comiterea infractiunii care reprezinta o fapta ilicta ca are un caracter mai
prejudiciabil comparativ cu contraventie.
Subiectele raspunderi penale sunt aproximativ similar cu cele ale raspudnere
contraventionale exceptind virsta de atragere la raspundere precum si faptul ca de la
rapspundere conraventionala sunt exceptate nu doar aut.pub dar si institutiile publice
c) Argumentai gradul de corespundere a opiniilor din doctrin cu prevederile
legislaiei privind rspunderea contravenional.

12. Cauzele care influeneaz la aplicarea rspunderii contravenionale:

1.1 Conform CCA ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adica
care au efec asupramarimii sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele
atenuante si circumstantele agravante.
1.2 Conform Art 42 CCA La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana
a crei vinovie estedovedit se consider circumstane atenuante:a) prevenirea
consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a prejudiciului;b) contribuia la
descoperirea contraveniei;c) svrirea contraveniei ntr-un concurs de
mprejurri personale sau familiale;d) svrirea contraveniei de ctre un minor, o
femeie gravid sau o persoan care ntreine copil cu vrsta depn la 8 ani;e)
aciunile ilegale sau imorale ale victimei care au provocat contravenia.Conform

art 43,La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie

este dovedit seconsider circumstane agravante:a) continuarea comportrii
ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel de comportri;b) svrirea
contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional sau
condamnat ale creiantecedente nu au fost stinse;c) instigarea sau atragerea
minorilor la svrirea contraveniei;d) svrirea contraveniei de ctre un grup de
persoane;e) svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti
naturale sau ale altor stri excepionale;f) svrirea contraveniei n stare de
ebrietate produs de alcool sau de alte substane. Instana de judecateste n
drept, n funcie de caracterul contraveniei, s nu considere aceast circumstan
ca agravant;g) svrirea contraveniei fa de un minor, de o femeie, de o
persoan n etate sau fa de o persoan care seafl n imposibilitatea de a se
apra.Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv.
c) Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele
care exclud sau influenteazala aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insai
din conditia deja mentionata,adica putem spune ca uneleinatura caracterul
contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si
influenteaza laaplicarea raspunderii contrav.O alta deosebire ar fi ca inlaturarea
raspunderii contrav,nu duce la inlaturarea caracterului contraventionalal faptei,ci
doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind cauzele care inlatura
caracterulcontraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta
contraventionala nu mai este consideratacontraventie.Daca e sa ne referim la
cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii
contravetnionale,acestea,princalitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea
contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criterii.

13. Delimitarea rspunderii contravenionale de alte forme de rspundere juridic:

a) Identificai criteriile de delimitare a rspunderii contravenionale de alte forme de rspundere juridic.
Pentru a o caracteristic mai ampl a delimitrii rsp.contrv de alte forme de rsp.juridic , este nevoie
demenionat criteriile comform crora facem delimitarea , acestea fiind :
1.temeiul raspunderii. ( componena infraciunii = rspunderea penal , executarea necuvenit sau neglijent
aobligaiilor de serviciu = rspunderea disciplinar , svrirea cu vinovie a unei fapte prejudiciabile cu un
grad deperciol social mai periculos ca infraciunea = rspunderea contrv.)

2.caracteristica subiectelor (persoan fizic = rspunderea disciplinar , persoan fizic sau juridici
=rspunderea penal i contravenional)
3.caracterul sanctiunii ( de ordin moral = rspunderea disciplinar , de ordin material = rspunderea civil i
penal , de ordin material i moral = rspunderea contravenional)
b) Stabilii deosebirea rspunderii contravenionale de alte forme de rspundere juridic conform criteriilor
de delimitare.
Spre deosebire de raspundere desciplinar care are ca temei abordarea disciplinei iar ca subiect al
raspunderiiapare persoana fizic pe care o numim angajat , rspunderea contraventionala are ca temei
comiterea uneicontraventii si subiect al raspunderii poate fi persoana fizica care nu se afla in raport de
subordonare ierarhica,precum si persoana juridica cu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea
disciplinara poarta in temei uncaracter moral iar cele contraventionale-caracter precuniar.Raspunderea civila
are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile saucauzarea de
prejudicii. Cercul de subectii a raspunderii civile este unul dintre cele mai larg comparativ cusubiectele
raspunderii contraventionale care au un caracter mai restrins. Ca si in cazul raspunderii materiale
laraspunderea civila, sanctiunile constau in repararea prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in
cazulpersoanei fizice, spe deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex
acesteaformind un sistem ce permite substituirea reciproca.Raspunderea penala este cea mai severa forma de
raspundere juridica care are ca temei comiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social
periculoas comparativ cu contraventia subiectele raspunderii penale suntaproximativ similare cu cele ale
raspunderii contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de raspundere,precum si faptul ca de la
raspunderea contraventionala sunt exceptate nu doar autoritatea publica dar si institutiapublica. In cazul
pedepsilor penale predomina privarea de libertate. Raspunderea contraventionala ocupa un locdinstinct in
cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alte forme de raspundere juridice .
c) Apreciaii locul i rolul rspunderii contravenionale n sistemul rspunderii juridice.
Rspunderea contravenional este prevzut de ctre Codul Contravenional al
Republicii Moldova .Rspunderea contravenional are sarcina de a
ocrotivalorilesociale, personalitatea, drepturile i interesele legitime alepersoanelor
fizice i juridice, proprietatea, ornduirea de stat iordineapublic, precumi de a
depista, preveni ilichida contraveniile administrative i consecinelelor, de contribui
la educarea cetenilor in spiritul ndepliniriiintocmai a legilor.Astfel , menionm c
rspunderea contravenional i are pe merit un loc de vaz n cadrul legislativ alturi
de celelalte forme de rspundere juridic . Faptul c rspunderea contravenional are
un caracter mai blnd n comparaie cu rspunderea penal (gradul prejudiciabil mai
nensemnat, pericolul social cu un nivel mai jos,
pedeapsa vdit mai blnd) deloc nu face acceptabil opinia c ar avea un alt loc n
cadrul legislativ sau avndunul de o importan mai minuscul , ambele forme de
rspundere juridic au pretext legal, funcioneaz n baza legii, au scopuri practic
identice i prezint un temei legal sau prghii legale prin care cetenii vor fi pedepsii
pentru faptele sale prejudiciabile indiferent de gradul de pericol social.Aadar,
principiile de baz, comune mai multor forme de rspundere juridic (umanismului,
democratismului, legalitii n faa legii i a autoritilor publice), permit rspunderii
contravenionale de a se plasa n cadrul sistemului legislativ, pe poziii de egalitate cu
celelalte forme de rspundere juridic.
16, 17- la punctual 14
16. Caracteristica sanciunilor contravenionale principale: 1.3Dei ideal este ca toi destinatarii
normelor juridice contravenionale s se conformeze regulilor de conduitstabilite prin dispoziia normei
juridice materiale i protejate prin intermediul sanciunii normei respective, realitateademonstreaz c o parte
dintre subiecii dreptului contravenional nu respect aceste reguli, transformnd raportulde conformare ntrun raport de conflict.Sanctiunile contraventionale principale joaca un rol important in acest caz,ele avind ca
scop reeducarea sicorectarea persoanei care a comis o contraventie.De asemenea,ele sunt folosite pentru
prevenirea savirsirii de noicontraventii de catre persoana care le-a comis anterior si a contraventiilor,in
general,de catre ceilalti cetateni.Sanctiunile contrav pr. se aplica indiferent de gradul prejudiciabil al
faptei.Ele servesc pentru restabilirea ordinii dedrept. Aplicarea sanctiunilor demonstreaza eficienta organelor
de drept.
14. Noiunea i scopurile sanciunilor contravenionale:
a) Identificai sanciunile contravenionale i scopurile lor.
Sanctiunea contr reprezinta o masura de constringere statala si un mijloc de corectare
si reeducare ce se aplica in numele legii persoanei care a savirsit o contraventie.

Scopurile: aplicarea masurii de constrinfere fata de persoana vinovata de comiterea

contraventiei; corectarea si reeducdarea persoanei vinovate de comiterea
contraventiei; educarea altor persoane; prevenirea savirsirii altor contraventii atit de
catre contravenieint sit si de alte persoane.
b) Stabilii specificul sanciunilor contravenionale.
1) Avertismentul este cea mai blnd sanciune contravenional i const n
atenionarea contravenientului asupracaracterului faptei svrite cu recomandarea de
a respecta pe viitor dispoziiile legale. Se aplic doar n formscris.2) Amenda este o
sanciune pecuniar i este cea mai rspndit sanciune contravenional datorit
mobilitii i comoditii de aplicare. Este stabilit n uniti convenionale. Persoanelor
fizice amenda se aplic de la 1 u.c. la150 u.c. Persoanelor juridice amenda se aplic de
la 10 la 500 u.c. Contravenientul are dreptul s achite jumtatedin amend timp de 72
i ea se va considera achitat integral.3)Privarea de dreptul de a desfura o anumit
activitate const n interzicerea temporar persoanei fizice de adesfura o anumit
activitate, inclusiv prin privarea acesteia de dreptul special (permis de conducere,
port-arm).4)Privarea de dreptul de a deine anumite funcii poate fi aplicat doar
persoanelor fizice5) Aplicarea punctelor de penalizare are loc doar asupra persoanelor
fizice care au svrit contravenii din domeniul circulaiei rutiere. Punctele de
penalizare pot fi aplicate doar ca sanciuni complimentare i daccontravenientul
acumuleaz timp de jumtate de an 15 puncte, este lipsit de dreptul special de a
conduce.6)Privarea de dreptul special (de a conduce i de a purta arma) poate avea
loc doar prin hotrre judectoreasc i se aplic deasemenea doar persoanelor
fizice.7)Munca neremunerat
n folosul comunitii const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n
afaratimpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea
administraiei publice locale. Sestabilete pe o durat de la 10 la 60 de ore i se
execut n 24 ore pe zi. Ea poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute
o asemenea sanciune. n caz de eschivare de la munca neremunerat n
folosulcomunitii, aceast sanciune se nlocuiete cu arest contravenional,
calculndu-se o zi de arest pentru 2 ore demunc neremunerat n folosul comunitii.
Nu poate fi aplicat invalizilor de gradul I i de gradul II, militarilor, angajailor mai,
femeilor gravide, persoanelor care snt unicul ntreintor al copilului cu vrsta de pn
la 8 ani inici pensionarilor.8) Arestul contravenional este o sanciune
contravenional excepional care const n privarea de libertate pe untermen stabilit
prin hotrre judectoreasc i este cea mai sever sanciune contravenional. Durata
arestuluicontravenional este de la 3 la 15 zile. n cazul concursului de contravenii sau
al cumulului de hotrri desancionare poate fi i de 30 zile.
9)Expulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova a
cetenilor strini iapatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept
scop nlturarea unei stri de pericol iprevenirea svririi de ctre aceste persoane a
unor fapte socialmente periculoase.
c) Argumentai eficiena sistemului actual al sanciunilor contravenionale.
15. Caracteristica general a sistemului sanciunilor contravenionale:
a) Identificai sistemul sanciunilor contravenionale. Sanctiuni aplicabile persoanelor fizice si sanctiuni
aplicabile persoanelor juridice. Sanctiuni contraventionale principale si sanctiuni contraventionale care pot fi
applicate si ca complementare. Sanctiunile aplicabile persoanelor fizice: avertismentul, amenda, privarea de
dreptul de a desface o anumita activitate, privarea de dreptul de a detine anumite functii; aplicarea punctelor
de penalizare, privarea de dretul special, munca neremunerata in folosul comunitatii, arestul contr. Dintre
acestea complementare sunt: expulzarea (care aplica doar cetatenilor straini sau apatrizi), privarea de dreptul
de a desfasura o anumita activitate, de a detine functii, aplicarea punctelor de penalizare.
Sanctiunile aplicabile persoanelor juridice sunt: amenda, privarea de dreptul de a desfasura o anumita
activitate. A doua poate fi aplicata si ca sanctiune complementara.

18. Ordinea aplicrii i efectele sanciunii contravenionale asupra prejudiciilor i a altor obligaii:
a) Determinai ordinea aplicrii sanciunile contravenionale.
Ordinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusiv aplicarea sanct in cazul
pluralit de contrv, precum si respect termenelor de stabil a sanctiu contrav.Conform art 41 Cc RM sanc
contrav se aplica in functie de carac si gradul prejud al contrav, de caracteristica pers si de circumstan
atenuante sau agravante.persoana a carei vinov a fost dovedita treb sa si se aplica o sanct echitabila. Cind una
si aceiasi pers sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru fiecare contrav in parte.In cazul in care cauza
este exam de aceiasi inst de j in privinta pers ce a sav 2 sau mai mult contrav, in final se stabil sanct pt
concurs de contrav, fie prin absorb sanc mai usoare de cea mai grava, fie prin cumul, total sau partial,iinsa in
limitele art care prevede sanct mai grava.In acest caz, la sanc princ se poate adauga si una din sanct
complementare, prevaz de art privind rasp pentru oricare din contrav savirsite.
b) Stabilii termenele de aplicare a sanciunilor contravenionale..
Termenele de prescriptie:Sanc contrav nu poate fi aplicata mai tirziu de 3 luni de la comiterea contrav, sau de
la data savirsirii ultimii act sau inactiuni in cazul contrav continue.Termenele de aplicare a contrav se
suspenda pe perioad incheierii examnarii in fond a cauzei pina la pronuntarea def a hot inst de j, dar nu poate
depasi un an de la comiterea contrav. Depasirea term de prescriptie inlatura aplicarea sant contrav.In acest
caz, proced contrav nu poate incepe, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata.
c) Apreciai efectele sanciunii contravenionale asupra prejudiciilor i a altor obligaii.
Daca prin contr a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciata este in drept sa-si
valorifice pretentiile civile in procedura civila. Adica persoana poare revendica
prejurudiucl prin adresarea unei cereri de chemare in judecata contra persoanei care a
comis contraventia si a cauzat prejudiciul. Sacntiunea contrav nu absolva
contravenientul de executarea obligatiei pentru a carei neindeplinire a fost aplicata.
19. Caracteristica general a prii speciale drept material a Codului contravenional:
a) Descriei particularitile parii speciale drept material a Codului contravenional.
Partea speciala a dr contrav studiaza normele contrav speciale, care consacra o anumita categorie de fapte
antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contraventii si stabileste sanct contrav aplicate in cazurile
si in ordinea stabilita de partea generala si de proc contrav ale Cc RM.Partea speciala are o importanta
deoseb deoarece cuprinde comp.concrete de contrav, in temeiul carora se aplica rasp contrav.Caracterizare:
normele partii speciale dr material al CC contrav RM intrunesc toate elementele unei norme de drept(ipot,
dispo,sanctiune),dinamismul partii speciale, determinat de evolutia societ(ele treb sa fie in concordanta cu
transform din viata sociala).Obiectul partii speciale il constit tipurile concrete de contrav si sanct aplicate
pers ce le-au comis.Ea este grupata in 330art,si 15 capitole.
b) Determinai corelaia dintre prevederile prii speciale i ale prii generale.
P.generala cuprinde n-principii, precum si prevederi generale ref la legisl contrav, contrav, rasp contrav
etc.P.speciala se refera la comp.concrete de contraventie din dif domenii ale vietii sociale.Normele j din
p.speciala si p.generale sunt dirijate de aceleasi principii(legalit, egalit, umanismul etc). Caracterul unitar al
acestor 2 parti se manifesta prin faptul ca nj din p. gen. se aplica concomitent nj ale p.speciale, in temeiul si
in corespundere cu regulile stabilite in normele p.generale.
c) Apreciai legislaia n aspectul concurenei diferitor norme ale Codului
contravenional.
Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in
intregime de dispoz. a 2 sau mai multe norme.Cc Rm nu contine o prev expresa ref la
concurenta dif norme ale Cc. Daca sa luam ca exemplul pentru comparatie prevederile
art 115-118 din CP RM, atunci putem vedea cum se solutioneaza concurenta n.penale,
care va servi ca un exemplu elocvent si pentru concurenta n.contraventionale. In cazul
conc dintre n.generala si n.speciala, prioritate are n.speciala. In cazul concurentei
dintre 2 n special, sit se rezolva astfel: a.daca exista concurenta intre 2 comp de
infrac. cu circim.atenuante si alta cu circumst.agravante, atunci infr.se califica in baza
comp.de infrac.atenuante.b.daca exista conc.intre 2 comp.cu circum.agravante, infr.se
va califica in baz n.care prevede o pedeapsa mai aspra.c.In cazul conc dintre 2 norme,
in care una cuprinde in intregime fapta prejud,iar cealalta numai parte, infr.se va
califica in baza normei care va cuprinde in intregime fapta prejudiciabila. Dupa cum
am mentionat, Cc nu contine prevederi ref la concurenta n contrav, si unele din ele ar
putea fi luat din dr.penal. conform art.1,5,7,41, preved. Cc treb sa fie previzibile si se

interzice intrepret.defavorabila la apl.rasp contrav. Aut.care aplica sanc contrav nu ar

trebui sa fie justificate in depasirea limitei maxime a marimii sanct prev contrav.

30. Probele:
a) Definii probele i enumerai mijloacele de constatare a lor.
Probelel snt elemente de fapt dobndite n modul stabilit de prezentul cod, care
servesc la constatarea existenei sau inexistenei contraveniei, la identificare
fptuitorului, la constatarea vinoviei i la cunoaterea altor circumstane importante
pentru justa lor soluionare a cauzei. sunt :procesul verbal cu privire la contravenie,
procesul verbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul verbal de
percheziie, explicaiile persoanei n a crei privin a pornit proces contravenional,
depoziiile victimei, ale martorilor, nscrisurile, nregistrrile audio sau video,
fotografiile, corpurile delicte, obiecte i documente ridicate, constatrile tehnicotiinifice i medico-legale, raportul de expertiz.
b) Stabilii i analizai cele mai rspndite mijloace de dobndire a probelor.
Cercetarea la faa locului- se efectueaz n scopul descoperirii urmelor contraveniei,
corpurilor delicte i pentru a stabili circumstanele contraveniei ori alte circumstane,
care au importan pentru justa soluionare a cauzei, agentul constatator efectueaza
cercetarea la faa locului a obiectelor...
Ridicarea obiectelor i documentelor-este necesar ridicarea anumitor obiecte sau
documente care ar avea importan pentru cauz i dac se cunoate locul i persona
la care se afl, lucrtorul organului afacerilor interne efectueaz, n temeiul unei
ordonane ntemeiate, ridicarea lor.
Percheziia se efetueaz dac din probele acumulate c ntr-o anumit ncere la
domiciliu ori n alt loc sau la o anumit persoan se pot afla instrumente ce au servit la
svrirea contraveniei, obiecte sau alte valori dobndite din contravenie, precum si
obiecte sau documente care pot avea importan pentru cauz.
Percheziia corporal i ridicarea obiectelor i documentelor- se efectueaz n cazul
cnd acestea au importan pentru cauz care se afl n hainele, n alte lucruri ale
persoanei sau pe corpul ei.
Procesele verbale cu privire la percheziie-agentul constator la faa locului ntocmete
un proces verbal la care anexeaz dup caz lista obiectelor i documentelor ridicate.n
procesul verbal cu privire la percheziie sau la ridicarea obiectelor i documentelor se
consemneaz c celor prezeni li s-au explicat drepturile i obligaiile prevzute de
codul contravenional i se nscriu declaraiile facute de aceste persoane.
Corpurile delicte-se consider obiectele, inclusiv banii, documentele, alte valori, fa
de care exist temeiuri a presupune c au servit la svrirea contraveniei, au pstrat
asupra lor urmele faptei contravenionale sau au constituit obiectul acestei fapte, sau
pot servi ca mijloc de constatare a existenei ori inexistenei elementelor constitutive
ale contraveniei.
c) Argumentai importana probelor n procesul contravenional. O prob poate fi pus
la baza hotrrii cu privire la contravenii dac ntrunete condiiile de admisibilitate,
concluden i utiliti. Administrarea probelor const n folosirea mijloacelor de prob
n procedura contravenional care presupune colectarea i verificarea probelor n
favoarea sau n defavoarea fptuitorului de ctre autoritile competente s constate
cazul contraveniei i s-l examineze din oficiu sau la cererea altor participani la
procedur. Orice informaie poate fi considerat drept prob dac sunt respectate
urmtoarele condiii:ea conine data privind comiterea sau necomiterea contraveniei,
vinovia fptuitorului alte date care pot contribui la soluionare, aceast informaie
este n modul stabilit de lege i de sursele prevzute de lege.
31. Noiunea i categoriile msurilor procesuale de constrngere:
a) Definii i identificai msurile procesuale de constrngere.
Masurile procesuale de constringere sunt actiuni procesuale menite sa asigure
desfasurarea si atingerea scopurilor procesului contraventional Msurile de
constrngere conform codului contravenional sunt reinerea, aducerea silit,

nlturarea de conducerea vehiculului, examenul medical pentru constatarea strii de

ebrietate produs de alcool sau de alte substane, reinerea vehiculului.
b) Analizai msurile procesuale de constrngere. Reinerea- const n limitarea de
scurt durat a libertii a persoanei fizice. Aducerea silit- conducerea forat n faa
instanei de judecat a martorului sau a victimei care se eschiveaz de la prezentare.
nlturarea de conducerea vehiculului-persoan poate fi nlturat de la conducere
daca se afl n stare de ebrietate, nu are documentul care confirm dreptul de a
conduce sau de a folosi vehiculul. reinerea vehiculului-vehiculul al crui conductor a
fost nlturat de la conducere este reinut i, dac nu poate fi predat proprietarului,
posesorului sau reprezentantului lor, este adus la staia de parcare special sau pe
teritoriul organului de poliie.
c) Evaluai importana msurilor procesuale de constrngere.
32. Noiunea i caracteristica general a fazelor procesului contravenional:
a) Definii i identificai fazele procesului contravenional. Faza a procesului contra este o parte
independenta a procesului care are propriile sarcini si particularitati alaturi de sarcinile generale ale
procesului contraventional. Fazele: 1 constatarea faptei contrav 2 examinarea cauzei contraventionala si
pronuntarea hotaririi 3exercitarea cailor de atac in cauza contr 4 executarea hotaririi cu privire la sanctiunea
contrav
b) Stabilii specificul fazelor obligatorii i facultative ale procesului contravenional.
Fazele obligatorii sunt cele care permanent au loc, cum ar fi constatarea faptei contr, executarea hotaririi cu
privire la sanctiunea cotr. Fazele facultative sunt cela care derularea lor depinde de anumite circumstante ale
derularii cum ar fi examinarea cauzei contr si pronuntarea hotaririi, exercitarea caii de atac in cauza contra:
recursul sau revizuirea.
c) Estimai importana fazelor procesului contravenional.
La prima faza se constat fapta contravenional, se colecteaz i se administreaz
probele privind caracterul faptei antisociale i persoanalitatea fptuitorului
La a doua faz se analizeaz documentele procesuale prezentate se verific
ncadrarea juridic a faptei comise circumstanele atenuante i agravente ale cauzei
se emite decizia asupra cazului care se aduce la cunotina prilor procedurii
La a treia faz persoana fa de care este aplicat sanciunea contravenional, partea
vtmat sau reprezentanii lor legali, precum i procurorul snt n drept s atace
decizia cu privire la cazul contravenional. n caz de atac executarea deciziei se
suspend i se efectueaz revizuirea cazului de ctre instana de judecat.
La a patra faz se desfoar executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea
sanciunii contravenionale.
33. Circumstanele care nltur procesul contravenional:
a) Identificai circumstanele care nltur procesul contravenional.
Procesul contraventional pornit nceteaz. a)nu exist faptul contraveniei b)se
constat vreunul din temeiurile prevzute din condul contraventional. c)persoana
presupus a fi dptuitor a decedat cu excepia cazului de reabilitare a acesteia
d)Pentru acelai fapt i privitor la aceeai persoan exist o decizie /hotrre definitive
e)pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal
b) Determinai deosebirile dintre diferite circumstane care nltur procesul
contravenional. ncetarea procesului contravenional determin repunerea n drepturi
a persoanei n a crei privin a fost pornit..a)nu exist faptul contraveniei stabileste
ca fapta antisociala comisa nu e protejata de norma materiala a Dr Contrav, sau fapta
nu se incadreaza in norma jur contrav, deci nu apare raportul juridic si nu poate fi
inceput procesul.b) alin 3 art 3 -daca se stab printro lege noua ca fapta nu mai e
considerata contraventie, aceasta nu urmeaza a maifi sanctionata.
*art 20- se constatata starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta-adica
nusi dadea seama de actiunilesale sau sa conduca actiunile sale din cauza unei boli
psihice cronice, a unei tulburari temporare a activitatii psihice,debilitatii mintale sau
unei alte stari patologice*art 21+22- comiterea faptei in stare de legitima aparare sau
extrema necesitate- in aceste cazuri lipseste in actiunilefaptuitorului latura subiectiva
a contraventiei- fapt ce inlatura procesul contrav*constringerea fizica si/ sau

psihica*cazul fortuit al carui rezultat nu putea fi prevazutc)persoana presupus a fi

fptuitor a decedat- stabilit prin adeverinta de deces, cu excepia cazului de reabilitare
aacesteiad)Pentru acelai fapt i privitor la aceeai persoan exist o decizie /hotrre
definitive)pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal-presupune neadmiterea
sanctionarii duble pt una si aceeasi fapta contrav
Deosebirile: dintre aceste cirucumstante se manifesta prin faptul ca fie acestea pot fi
determinate si efectuate lainitiava contravenientului precum: renuntare benevola la
savirsirea, fie ca nu au depins de vointa acestuia si saurealizat in cazuri neasteptate
precum cazul fortuit, decesul, fie a fost determinata de careva modificari sau
prevederi inlegislatie: fapta nu mai e considerata contraventie sau impotriva persoanei
a fost pornit proces penal.
c) Argumentai importana circumstanelor care nltur procesul contravenional.
In dependenta de prezenta sau lipsa circumstantei se va stabili daca persoana
urmeaza a fi trasa la raspndere saunuReprezinta un mod de aparare a persoanelor
care din diferite motive a savirsit contraventia, deoarece doar prezenta circumstantei
stabileste incetarea procesului initiat sau neinitierea acestui proces.*se determina
daca urmeaza a fi aplicata sanctiunea sau se va stabili clasarea cauzei
in caz ca nu va fi stabilita una din aceste circumstante procesul va continu
34. Constatarea faptei contravenionale:
a) 2.1 Constatarea faptei contravenionale- activitatea desfurat de agentul
constaor, de colectare i administrare aprobebelor privind existena contraveniei, de
ncheierea a procesului-vernbal cu privire la contravenie de aplicare asanciunii
contravenionale sau de trimitere dup caz a dosarului n instana de judecat sau n
alt organ spresoluionare.*faza a procedurii ce are sarcini proprii determinate, realizate
prin activitatea participantilor la procedura, ce sefinalizeaza cu emiterea unei variante
de decizie intermediara asupra cazuluiCaracterizare conform definitiei legale :Aceasta
reprezinta activitatea desfasurata de agentul constatator care estesesizat prin
plingere sau denunt in cazul de savirsire a unei fapte ilicite sau in urma depistarii unei
astfel de cauze inurma controlului conform atributiilor de serviciu. Agentul urmeaza sa
colecteze si administreze probe privind existentacontraventiei in termen de 3 zile de la
sesizare. Urmeaza pornirea procesului contrav in baza plingerii prealabile avictimei, iar
la sf procesului se incheie proces verbal cu privire la contrav, la aplicarea sanct
corespunzatoare, iar incaz de necesitate urmeaza a fi trimis cazul in instanta de
judecata sau in alt organ de solutionare.
b) Determinai esena etapelor constatrii faptei contravenionale. 1.sesizarea
agentului constator privind svrirea unei fapte ilicite2 analiza informaiei cu privire la
comiterea unei fapte antisociale periculoase
3.nceperea procedurii contravenionale 4.cercetarea propriu-zis a cazului, adic
colectarea i studierea probelor privind caracterul faptei antisociale comise,
personalitatea fptuitorului5.Documentarea procesual a rezltatelor cercetrii
efectuate 6.ncetarea procedurii contravenionale sau, dup caz, ntocmirea procesului
verbal cu privire la contravenii7. emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei
contravenionale n ordinea stabilit prin lege i n limitele competenei agentului
constator concret
8. aducerea deciziei aplicate la cunotina persoanelor interesate i explicarea
dreptului i ordinii de contestaie a deciziei9)punerea n executare a deciziei privind
aplicarea sanciunii contravenionale.
10)determinarea cauzelor i condiiilor care au favorizat svrirea contraveniei i
luarea de msuri pentru eliminarea lor.
c) Evaluai rolul agentului constatator la aceast faz a procesului. Agentul constatator
este sesizat prin plngere sau denun ori sesizat din oficiu cnd se afl c a fost
svrit o fapt ilicit sau cnd o astfel de fapt a fost depistat n urma controlului
conform atribuiilor de serviciu i n cazurile prevzute de lege.
Imediat sau n cel mult 3 zile de la data sesizrii, agentul constatator este obligat s
verifice sesizarea i s ntreprind msurile prevzute de prezentul capitol.
35. Examinarea cauzei contravenionale i pronunarea hotrrii:
a) Definii faza examinarea cauzei contravenionale i pronunarea hotrrii.

Examinarea cauzei contr ca faza a procesului contr este prevazuta condorm cc

prioritar pentru judecarea cauzei contr in instanta.
b) Determinai specificul etapelor examinrii cauzei contravenionale i pronunarea
hotrrii.
n termen de 3 zile de la data intrrii cauzei contravenionale n instan, judectorul
verific competena i, dupcaz:a) dispune remiterea dup competen a dosarului cu
privire la contravenie;b) fixeaz data examinrii cauzei contravenionale, dispune
citarea prilor i altor participani la edin, ntreprinde alte aciuni pentru buna ei
desfurare.Cauza contravenional se judec n termen de 30 de zile de la data
intrrii dosarului n instan.Dac existtemeiuri rezonabile, judectorul, prin ncheiere
motivat, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. n cadrul cercetrii
judectoreti se cerceteaz mai nti probele prezentate de partea acuzrii. Dup
terminareacercetrii judectoreti, instana anun dezbaterile judiciare. Dup
nchiderea dezbaterilor judiciare i rostireaultimului cuvnt, prile pot depune n
instan concluzii scrise asupra soluiei pe care o propun privitor la cauz.Concluziile
se anexeaz la procesul-verbal.Instana de judecat hotrte asupra cauzei
contravenionale n camera de deliberare, pronunndu-se prinhotrre asupra
aspectelor faptic i juridic ale cauzei.Hotrrea se semneaz de judector i se
pronun n edinpublic imediat dup deliberare. n cazul n care, pe parcursul
judecrii cauzei, se constat vreunul din temeiurile prevzute laart.441(Circumstanele
care nltur procesul contravenional) i 445(Nulitatea procesului-verbal)cu privire
lacontravenie, instana nceteaz procesul contravenional.Hotrrea judectoreasc
va fi legal, ntemeiat i motivat.Hotrrea judectoreasc const din
parteintroductiv, parte descriptiv i dispozitiv.
c) Evaluai importana fazelor procesului contravenional.

36. Calea ordinar de atac. Recursul:

a) Definii recursul i numii temeiurile de declarare a recursului. Calea de atac prin care se cere unei instante
superioare sa verifice legalitatea si temeinicia undei hotariri judecatoresti nedifinitive in vederea anularii sau
modificarii ei. Temeiuri: nu au fosr respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea
persoanei, sedinta de judecata nu a fost publica, cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau
persoana legal citata s-a aflat in imposibilitatea de a se prezenta sau de instiinta instant despre imposibilitate,
hotarirea atacata nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza Solutia ori motivarea solutiei contrazice
dispozitivul hotaririi redactate nu corespunde dispozitivului pronuntat, nu au fost intrunite elementele
constitutive ale contr sau instant a pronuntat o hotarire de sanctionare pentru alta fapta, persoana a fost
sanctionata pentru o fapta neprevazuta on cc.
b) Analizai etapele recursului. Recursul se judec de un complet din 3 judectori, cu citarea prilor.
La judecarea recursului mpotriva hotrrii asupra cauzei contravenionale, preedintele completului de
judecat:
a) anun recursul care urmeaz s fie judecat;b) anun completul de judecat, numele procurorului,
aprtorului, interpretului i al altor persoane;c) verific prezena persoanelor citate; d) primete cererile de
recuzare sau alte cereri, pe care le soluioneaz prin ncheiere; e) dup enunarea recursului, ofer cuvnt
recurentului, apoi intimatului i, la urm, procurorului. Dac printre recursurile declarate se afl i recursul
procurorului, primul cuvnt i se ofer lui.
Procurorul i prile au dreptul la replic referitor la problemele aprute n dezbateri.Contravenientul are
dreptul la ultimul cuvnt.Instana de recurs hotrte asupra cauzei contravenionale n camera de
deliberare.Decizia, semnat de membrii completului de judecat, inclusiv de judectorul care are opinie
separat, se pronun n edin. Dup examinarea recursului, instana de recurs adopt una dintre
urmtoarele decizii:
1) respinge recursul i menine hotrrea atacat dac recursul: a) este tardiv; b) este inadmisibil; c) este
nefondat; sau admite recursul, casnd hotrrea atacat, i dispune rejudecarea cauzei n prim instan.
Decizia instanei de recurs se pronun integral sau doar dispozitivul, urmnd a fi redactat n cel mult 3 zile.
c) Evaluai prevederile legislaiei contravenionale cu privire la recurs. Instanta
recu5rsului reprezinta o institutie importanta dreptului contraventional si o parte
importanta a procesuluicontraventional. In cazul savirsirii unei erori de catre istanta
judecata,recursul permite persoanei interessateposibilitatea de a identifica aceasta

eroare si de a schimba sau anula hotarirea instantei de judecata. Termenulpentru

depunerea recursului este unul relativ scurt,insa este oferita posibilitatea de a repune
in termen recursul incazul existentei unor motive intemerate ceea ce este foarte
favorabil. De asemenea, pina la pronuntarea unei noihotariri executarea hotaririi
anterioare se suspenda.Exista si o parte negativa si anume ca recursul poate fi
refuzat,insa in caz de admitere a lui rejudecarea cauzei se face in prima instanta.
(ideea principala,mai departe fiecaredezvolta )

37. Calea extraordinar de atac. Revizuirea:

a) Definii i caracterizai revizuirea. Revizuirea
reprezint o cale extraordinar de atac prin care se poate revizui procesul contraventional ncheiatprintr-o
hotrre judectoreasc.
Revizuirea procesului contravenional poate fi cerut dac:a) instana de judecat internaional, prin
hotrre, a constatat o nclcare a drepturilor i libertilor omului carepoate fi reparat la o nou judecare;b)
Curtea Constituional a declarat neconstituional prevederea legii aplicat n cauza respectiv;c) legea nou
nltur caracterul contravenional al faptei sau amelioreaz situaia contravenientului n a cruiprivin nu a
fost executat integral sanciunea contravenional;d) prin hotrre definitiv s-a constatat c agentul
constatator, procurorul sau judectorul a comis, n cursulconstatrii i judecrii acestei cauze, abuzuri ce
constituie infraciuni.
b) Analizai etapele revizuirii. 1) Procedura de revizuire se deschide n baza cererii procurorului de nivelul
instanei de judecat, conformcompetenei teritoriale, sau a cererii contravenientului adresat instanei care a
judecat cauza/contestaia.2) Cererea de revizuire se face n scris, cu invocarea motivului revizuirii i a datelor
doveditoare.3) Cererea de revizuire se depune n instana a crei decizie sau hotrre a rmas definitiv4) n
procedura de revizuire, instana sesizat poate dispune suspendarea hotrrii neexecutate5) Dup examinarea
cererii de revizuire, instana de revizuire adopt una dintre urmtoarele hotrri:-respinge cererea de revizuire
dac este:a) tardiv;b) inadmisibil;c) nentemeiat;-) admite cererea, casnd hotrrea atacat, i pronun o
nou hotrre.6) Instana dispune, dup caz, repunerea n drepturi, restituirea amenzii pltite i a bunurilor,
precum i acheltuielilor judiciare pe care persoana n a crei favoare s-a admis revizuirea nu era obligat s
le suporte,includerea, la cerere, n vechimea nentrerupt n munc, a duratei sanciunii arestului
contravenional
c) Evaluai prevederile legislaiei contravenionale cu privire la revizuire.
Consider c Codul Contravenional reglemeanteaz destul de reit procesul de
revizuire. Sunt indicate exhaustivcondiiile de iniiere a revizuirii, persoanele
mputernicite de a o cere cti etapele procesului.Destul de reuit estei posibilitatea
revizurii nu doar n scopul clasrii cauzeii restituirea amenzii sau
reparriiprejudiciului, cii n scopul constatrii c contravenia svr it poate fi
calificat drept infraciunei sancionriicontravenientului cu pedeaps penal.
Aceast posibiltiate acord Procuraturii de a duce o lupt mai eficient cucorupia,

adic revizuind cazurile ce snt la limita ilicitului penali contravenional.Pentru a nu

deveni un instrument deantaji asigurnd principiului accesului liber la justiie,
hotrrea de revizuireapoate fi atacat n recurs.
20 Sistemul contraventiilor partii speciale drept material a codului
contraventional
20.1 Prin sistemul partii speciale a Dr C se intelege clasificarea si gruparea in
anumite categorii a tuturor faptelor periculoase recunoscute de legislatia
contraventioala .Criteriul principal de clasificare a contraventiilor este obiectul
atentarii . Componentele concrete `de contraventii sint aranjate in partea speciala a
Cartii 1 din CC al RM formind cap separate in functie de obiectul generic unic . Partea
speciala a cartii 1 din CC al RM are urmatoarea structura :Cap 6 Contravetii ce
ateteaza la drepturile politice ,de munca si de alte drepturi contitutionale ale PF Cap
7 Contraventii ce ateteaza la sanatatea populatiei , sanatatea persoanei starea
sanitar epidimiologica Cap 8 Contraventii care atenteaza la Dr reale Cap 9
Contraventii in domeniul protectiei mediului Cap10 Contraventii in domeniul
industriei ,construstiilor , energeticii Cap11Contraventii in domeniul agricol , sanitarveterinar Cap 12 Contraventii ce atenteaza la regimul din transporturi Cap 13
Contraventii in domeniul circulatiei rutiere Cap14 Contraventii in domeniul
camunicatiilor electronice postale si al tehnologiilor informationale Cap15 contraventii
ce afecteaza activitatea de antreprinzator ,fiscal a, vamala Cap 16 Contraventii ce
afecteaza activitatea autoritatii publice Cap 17 Contraventii ce atenteaza la regimul
frontierei de stat si regimul de sedere pe teritoriul RM Cap 18 Contraventii ce
afecteaza modul de administrare Cap19 Contraventii ce atenteaza la ardinea si
securitatea publica Cap 20 Contraventii in domeniul evidentii militare
20.2Contrav din p.speciala sunt grupate in capitole si anumit ob.generice , adica
rel.sociale dintr-un anumit domeniu: 1.Contrav ce atenteaza la dr.politice(cap.6,29
articole)Cuprinde 1 sau mai multe comp.de contraventie cu urm ob.generice:
rel.sociale privind dr.politice(impiedicarea exercitarii dr.electoral, afisarea neautorizata
a inf.electorale), rel.sociale din dr.muncii,rel.sociale privind alte dr.constit.2.Contrav ce
atenteaza la sanatatea populatiei, sanat pers si starea sanitaroepidemiologica(cap.7,17 articole).3.Contrav ce atenteaza la dre.reale(cap.8,17
articole)-relatii aferente privind dr.aferente fondului funciar, sivil sau
subst.utile(tainuirea inf.despre fondul funciar,incalcarea regulilor de
contructie),rel.sociale priv dr.propr.intelectuale,rel.sociale priv unele
dr.patrimoniale,inclusiv prot secretului comercial-sustragerea in prop mici din avutului
proprietarului.4.Contrav din dom prot mediului(cap.9 50articole)-rel.sociale privind
prot fondului acvatic, funciar, forestier, protectia regnului animal, protectia mediului.
5.Contrav din domeniul constr.energeticii, gospod.comunale, locuintelor si amenajarii
teritoriului(cap.10,24articole) 6.Contrav in dom agricol si sanitaroveterinar(capt.11,14art):rel.sociale din domeniul agricol,rel.sociale din dom.regulilor
sanitar-veterniare).7.Contrav ce atenteaza la regimul
detransporturi(cap.12,31articole):rel.sociale din domeniul trasportului
feroviar,naval,aerian,rutier,transport magistral).8.Contrav in dom.circulatiei
rutiere(cap.13,18articole).9.Contrav in dom.comunicatiilor electronice, postale si
tehn.infomationale(cap.14,17article)10.contrav.ce afecteaza activ.de intreprinzator,
fiscalitatea, activitatea vamala si val.imobiliare.11.Contrav ce afecteaza
activ.auto.publice.12.Contrav ce aenteaza la regimul de frontiera de stat si regimul de
sedere pe teritoriul RM.13.Contrav ce atenteaza la modul de administrare in domeniul
supravegherii pietii.Contrav ce atenteaza la ordinea publica si securitatea
publica.COntrav in domeniul evidentei militare.
20.3 Gruparea contrav partii speciale dr.material al Cc RM serveste drept indiciu al
gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. Aceasta structurare,
precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce
sint aparate de legislatia contrav.Fiecare capitol este constituit cu luarea in
consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este indreptat nemijlocit
atentatul contraventional.

21. Esenta si principiile procesului administrative

Procesul administrativ poate fi definit n sens larg i n sens restrns. n sens larg, prin
proces administrativ se nelege activitatea de realizare a normelor materiale de
dr.administrativ activitatea de aplicare a dr. i de stabilirea a normei de dr.necesare
acestei activitii statale. n sens restrns procesul administrativ este o activitate de
ocrotire a normelor de drept, svrit n principal de autoritile administrative.
Din legisl.n vigoare pot fi evideniate urmt.forme ale procesului admin.n sens
restrns sau jurisdiciei admin.1)
Proces contravenional aplicabil n cazul
contrav; 2) Proced.discipl. aplicabil n cazul abaterilor disciplinare comise de diferite
categ.de f.publice; 3)
Proced.material aplicabil n cazul cauzrii unei
prej.autorit.publice de ctre f.public sau viceversa; 4)
Proced.n cazul petiiilor i de
contecios admin.prevzut de legea cu privire la petiionarea din 19,07,1994 Legea
Conteciosului Administrativ din 10.02.2000. Aceste prevederi fiind completate cu
aspecte de proced.civil; 5)
Procedura de coordonare care este n cazul existenei
unor divergene dinrte diferite autorit.admin;
21.b.Principiile
Procesul contravenional n sens restrns are un ir de principii care pot fi evideniate
reieind din prevederile legislaiei n vigoare. n calitate de principii ale procesului
administrativ ar putea fi menionate:
1)
Principiul legalitii ntreaga activitate de soluionare a litigiilor juridice cu
caracter administrativ se face confiorm Legii i n limitele legii.

2)
Principiul competenei nu toate autoritile puterii de stat, sunt mputernicite
cu activitate jurisdicional administrativ, ci doar acelea autorit.prevzute expres n
lege sau conform legii;
3)
Principiul ocrotiririi intereselor persoanelor i societii (statului) n cadrul
procesului administrativ pe prim plan trebuie puse interesele legitime ale pers.i
societii, interesele statale terbuie s fie n deplin concordan cu interesele
societii;
4)
Principiul egalitii procesuale conform acestui principiu prile n cadrul
proces.adm. sunt egale att n faa legii ct i a aut.care soluioneaz cazul;5)
Principiul atingerii adevrului acest principiu presupune analiza minuioas i
la timp, pentru a stabili o rspundere echitabil;6) Principiul accesibilitii orice
pers.i n special pers.legal n anumite dr.sau interese legitime trebuie s dispun de
posibiliti de a participa la toate etapele examin.cazului respectiv;7) Principiul
operativitii stabilirea unor termene relativ restrnse pentru efectuarea tuturor
aciunilor procedurale inclusiv pentru executarea deciziei adoptate;8) Principiul
transparenei presupune examin.pentru a cazului dac legea nu prevede altfel;9)
Principiul contradictorialitii n cazul cnd interesele prilor procesului sunt
diametral opuse. Fiecare parte are posibiliti de a prezenta probe pentru adeverirea
celor afirmate n faa aut.care examineaz cazul;10)
Principiul rspunderii n
limitele competenei pers.care conduce procesul este responsabil de eficiena i
corectitudine desf.procesului.
21.3 Principala forma a procesului administrativ este procesul contraventional care si
este cel mai mult reglementat de CC al RM,astfel acesta reprezinta activitatea
desfurat de autoritateacompetent, cu participarea prilor i a altor persoane
titulare de drepturi i de obligaii, avnd ca scopconstatarea contraveniei, examinarea
i soluionarea cauzei contravenionale, constatarea cauzelor i condiiilor care au
contribuit la svrirea contraveniei.Prin cele aproximativ 80 de art care
reglementeaza procesul contraventional, legiuitorul a intrunit totalitatea conditiilor
pentru desfasurarea unui proces cit mai echitabil.Astfel legiuitorul a facut tot posibiliul
ca persoanele care nimeresc in astfel de situatii sa fie sigureca v-or avea parte de un
proces echitabil,in conformitate cu legea ,la fel ei v-or fi siguri ca
autoritateacompetenta de examinarea cauzei este imputernicita expres de lege cu
aceste atributii.Legiuitorul a acordat atentie si faptului ca partile ajungind in fata
autoritatii competente trebuie sa fie egale infata acesteia cit si in fata legii.O trasatura
foarte importanta a procesului administartiv care la fel este prevazuta de legiuitr este
faptul ca orice persoana care este lezata intr-un animit drept trebuie sa dispuna de
posibilitatea de a participa la toate etapele examinarii cazului respectiv,care trebuie sa
fie public,daca legeanu predeve altfel.Inca o trasatura foarte importanta a procesului
administrativ este faptul ca persoanele careconduc procesul administrativ sunt
responsabile de eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului respectiv.Astfel prin
aceasta remarca legiuitorul a tinut sa ridice sentimentul de responsabilitate a
persoanelor ce conduc procesul administrativ pentru a asigura o ordine si o respectare
cit mai stricta a prevederilor legale in cadrul procesului administrativ Este important i
faptul c toate deciziile organelor (persoanelor cu funcii de rspundere) asupra
cauzelor cu privire la contraveniile administrative pot fi atacate, depunndu-se o
plngere la judectoriaraional, de sector, municipal, adic pot fi supuse controlului
judiciar.
22.Caracteristica jurisdictiei administrative si a litigiului juridic
administrative
Jurisdictie administrativa o activitate procesuala a autoritatii imputernicite efectuata
pe cale extrajudiciarain scopul examinarii si solutionarii litigiilor juridice aparute in
procesul exercitariii puterii exekutive in scopul analizei juridice a comportamentului
participantilor si aplicarii la necesitate a masurilor de constringere.Litigiu
administrativ- reprezinta obiectul jurisdictiei administrative si apare de regula in
legatura cu existentaunui rapport juridic administrativ in cadrul caruia anumite
drepturi sunt incalate.

22.3 Corelatia dintre jurisdictie administrative si justitie administrative reprezinta o

problema aparte si anume,daca putem considera jurisdictia administrativa drept parte
a justitiei si dimpotriva , daca putem consideraexaminarea litigiilor administrative de
catre instrantele de judecata ca forma a jurisdictiei administrative.Inlegatura cu
aceasta problema Curtea Constitutionala s-a expus prin Hot. Nr 21 din 23 iunie 1997
care senumeste cu privire la interpretarea art. 14 din Constituria RM Curtea s-a
referit practica aplicrii legislaiei Republicii Moldova, n special a normelor Codului cu
privire la contraveniile administrative,astfel ir de contravenii administrative snt
examinate de organelecare nu au atribuii de autoritate judectoreasc.Aceste organe
snt n drept s aplice sanciuni administrative, prevzute de Codul cu privire
lacontraveniile administrative. Art. 114 din Constituie stipuleaz c justiia se
nfptuiete n numele legii numai de instanele judectoreti.Noiunea de "justiie" i
noiunea de "putere judectoreasc", consfinite n Constituie, nu snt
identice.Formele de nfptuire a justiiei snt judecarea de ctre instanele
judectoreti a tuturor cauzelor privind raporturile juridice, civile, administrative i
penale, precum i orice alte cauze pentru care legeanu stabilete o alt competen
(art. 4 alin. (2) din Legea privind organizarea judectoreasc). Acesteinstane
judectoreti au mputerniciri diferite i nfptuiesc justiia n forme procesuale
difereniate.Una din formele importante i specifice de aprare a drepturilor i
libertilor cetenilor o constituieexaminarea de ctre instanele judectoreti a
cauzelor cu privire la contraveniile administrative. Astfel Curtea Constitutionala a
considerat ca :1.Examinarea n fond de ctre instanele judectoreti a cauzelor ce
izvorsc din raporturile juridiceadministrative, a cauzelor cu privire la contraveniile
administrative, precum i examinarea plngerilor i protestelor mpotriva deciziilor
asupra cauzelor cu privire la contraveniile administrativeeste o form de nfptuire a
justiiei.2. Hotrrile organelor, care nu au atribuii de autoritate judectoreasc, luate
asupra cauzelor cu privire la contraveniile administrative nu constituie nfptuirea
justiiei.
23. Procesul contraventional
Reieind din prevederile art. 374 Codul Contravenional, Procesul Contravenional este
considerat modalitatea de activitate desfurat de autoritatea competent cu
participarea prilor i altor persoane titulare de drepturi i obligaii, conform normelor
Codului Contravenional care reglementeaz procedura contravenional. Legislaia
contravenional utilizeaz att noiunea de process contravenional ct i de
procedur contravenional.
Procedura contravenional reprezint nite etape care se deruleaz consecutive
pentru atingerea scopurilor procesului contravenional.
Procesul contravenional are urmtoarele scopuri:
1)
Constatarea contravenientului;
2)
Examinarea i soluionarea cauzei contravenionale;
3)
Constatarea cauzelor i conduitei ce au contribuit la svrirea contraveniei;
4)
Respectarea principiilor generale de drept contravenional, care sunt bazate pe
normele dreptului Internaional i ale tratatelor Internaionale cu privire la drepturile i
libertile fundamentale ale omului la care RM este parte.
Procesul contravenional are ca sarcin general asigurarea proceselor echitabile a
rspunderii contravenionale, precum i sarcini preventive de luminare a cauzelor unor
conduit ce contribuie la comiterea contraveniei. Procesul contravenional se
caracterizeaz prin faptul c procedura contravenional trebuie s fie ct mai puin
costisitoare. Cheltuielile aferente procesului contravenional se suport de
contravenient sau de stat n modul prevzut de legislaie. Victima, martorii, experii,
traductorul, aprtorul au drept la repararea prejudiciului sau cheltuielilor suportate
n procesul contravenional care se face conform procedurii civile cu excepia cazurilor
cnd nu exist divergene ntre pri referitor la prejudicierea cheltuielilor. Persoanele
n a crei privin a fost pornit procesul contravenional, n cazul ____________se
declar nevinovat sau rspunderea contravenientului este nlturat se repune n
dreptul de care a fost privat i se repar cheltuielile suportate n proces.
Excepie cazul de amnistie.

24.Princiipile procesului contraventional

Principiile procesului contravenional sunt reglementate expres n Codul
Contravenional, ns unele dintre ele rezult din coninutul normelor de
proced.contravenional precum i altor norme ale Cod.Contrav. Principiile procesului
contraven au o deosebit importan fiind nite prevederi de baz care stau la
temelia proces.contrav. n calitate de princip.ale proces.contrav.apar:
1)
Principiul prezumiei de nevinovie. Conform acestui principiu persoana
acuzat de svrirea unei contravenii se consider nevinovat pn cnd vinovia
acesteia nu este dovedit n conformitate cu prevederile Codului Contravenional. n
cadrul procesului contravenional nici o persoan nu poate fi obligat s-i dovedeasc
vinovia.
2)
Principiul invioalbilitii persoanei (art 376): Persoana pasibil de rspundere
contravenional paote fi supus msurilor de constrngere numai n cazurile
excepionale prev.de Codul Contraveninal. n aceste cazuri pers.trebuie s fie tratat
cu respect a demnitii umane. Din, punct de vedere a libertii individuale, reinerea
pers. Nu poate fi mai mare de 3ore i persoanei reinute i se aduce imediat la
cunotin dr.sale, motivele reinerii, circumst.faptei i ncadrarea jurisdic.a faptei
care i este imputat. Dac persoana a fost reinut ilegal sau dac temeiurile reinerii
au deczut,ea trebuie eliberat imediat.
3)
Principiul libertii de mrturisire mpotriva sa (art.377) Nici-o persoan nu
poate fi silit s mrturiseasc mpotriva sa, ori mpotriva rudelor sale apropiate
inclusiv mpotriva soului, soiei precum i s-i recunoasc vinovia.
______pers.cruia autorit.competent s soluioneze cazul i propune s fac
decl.demonstrare mpotriva sa sau pers.menionate, aceast pers.este n drept s
refuze i pentru aceast nu poate fi tras la rspundere.
4)
Dreptul la aprare: autoritatea competent s sol.cauza, este obligat s
asigure particip. La proces exercit.deplin a dr.lor procesuale inclusiv a dr.de a fi
asistate de un aprtor (avocat). n contextul pr.respectiv, la pornire procesul
contrav.aut.competent este obligat s aduc la cunotia este oblig.s aduc la
cunotin pers.pasibil de rspundere contravenional a dr.ei de a fi asistat dr.un
aprtor. n cel mult 3 ore din momentul reinerii pers pasibil de arest a dou nu are
un aprtor ales, i se desemneaz un aprtor din oficiu.
5)
Principiul limbii de desfurare a procesului contravenional i dr.la interpert.
Procesul contrav.se desf. n limba de stat. Persoana care nu vorbete limba de stat dr
de a lua cunotina de materialele cazului i de a vb n faa aut.ce sol.cauza contrav.
Prin intermediul interpretului. Procesul contrav.se poate desf.i n limba acceptat de
majoritate pers.care particip la proces. n acest caz actele procesuale sunt ntocmite
oblig n limba de stat. Actele procesuale ale aut.care sol.cauza contrav. Sunt nmnate
pers.n a crei privina a fost pornit proces.contrav.probele n urma pe care o cunoate
pers.respectiv.
6)
Dreptul de a nu fi urmrit sau sancionat de mai multe ori. Nici o persoan nu
poate fi urmrit sau sancionat pentru aceeai fapt. n contextul acestui principiu,
reluarea proces.care a nceta poate avea loc doar n cazul descoperirii unor noi
circumstane sau n cazul depistrii unui viciu fundamentale n hot.de ncetare a
procesului.
7)
Principiul accesului liber la justiie (art.381) Orice persoan are dr.la o satisfacie
eficient din partea inst.de judecat, mpotriva actelor care ncalc dr libertii i
interesele sale legitime. n contextul celor menionate pers.are dr.la examinarea i
sol.cazului n mod echitabil, n termen rezonabil i de ctre o inst.independent i
imparial. Reprezentantul aut.competente s sol cauza contrav.nu poate participa la
examin.cauzei dac are direct sau indirect un interes care ar afecta imparialitatea
aut.respective. Autorit.competent s sol.cauza contav.este obligat s nteprind.toate
msurile pentru cercetarea sub toate aspectele complet a circum.cauzei inclusiv s
evidenieze att circumst.care dovedesc vinovia pers.ct i cele care o dezvinovesc,
precum i circumstanele atenuante i agresive.

c) Principiile procesului contraventional- elementele primordiale ce caracterizeaza

esenta procesului contraventional.Principiile raspunderii contraventionale au o
deosebita importanta din punct de vedere a stabilitatii si previzibilitatiiacestei inst.Atit
principiile procesului contraventional cit si principiile raspunderii contraventionale
servesc ca baza si eletrebuie sa aiba prioritate fata de celelalte norme care nu au
calitate de principii.In caz contrar , s-ar putea distrugefundamentul procesului
contraventional.Principiile procesului contraventional rezulta expres din prevederile
C.C.

25. caracteristica generala a autoritatilor competente sa solutioneze cauzele

contraventionale
Snt competente s soluioneze cauzele contravenionale:a) instana de judecat;
b) procurorul;c) comisia administrativ;d) agentul constatator Competena
procurorului(1) Procurorul examineaz contraveniile prevzute cele pe care le-a
depistat n exerciiul funciunii.(2) n cazul refuzului nceperii urmririi penale, ncetrii
urmririi penale din cauza c fapta constituie ocontravenie, precum i n cazul
liberrii de rspundere penal a persoanei cu tragerea la rspunderecontravenional,
procurorul dispune pornirea procesului contravenional i ori examineaz cauza n
limitelecompetenei sale, ori expediaz materialele acumulate, conform competenei,
altor organe pentru examinare.(3) Prin ordonan motivat, procurorul poate aplica
orice sanciune contravenional, cu excepia sanciunii acrei aplicare este de
competena instanei de judecat.Competena comisiei administrative(1) Comisia
administrativ examineaz contraveniile edina comisiei administrative este
deliberativ dac la ea este prezent simpla majoritate a membrilor ei.(3) Deciziile
comisiei administrative se adopt cu majoritatea simpl de voturi ale membrilor
comisiei prezeni laedinCompetena agentului constatator (1) Cauza
contravenional se soluioneaz de agentul constatator n a crui raz teritorial a
fost svritcontravenia. Acesta poate aplica sanciunile prevzute n partea special
a crii a doua n limitele competenei inumai n exerciiul funciunii.(2) Agentul
constatator poate constata contravenii ale cror constatare, soluionare i sancionare
snt atribuitecompetenei unor alte organe. n astfel de cazuri, agentul va remite
organelor respective procesele-verbale deconstatare a contraveniilor
2.2)clasificati autoritatile competente sa solutionaze cauze contr
Autoritatile competente sa solutioneze cauzele contravent. Se clasifica in judiciare si
extrajudiciare.DIN cele judiciare insasi din denumire ne dam seama ca e vorba de
instanta de judecata pe cind cele extrajudiciaresunt :agentul constatator si comisia
administrativa care pot solutiona anumite conntraventii specifice reglementatede
codul contr.
2.3)apreciati tendintele legislatiei privind sisitemul autoritatilor competente sa
solutioneze cauzelecontr.
La general tendintele legislatiei privind autoritatile competente de solutionare
acauzelor contraventionalesunt foarte practice intrucit ele sunt erarhizate la nivel local
in cazul unei singure contraventii comise decontravenient ,la nivel regional daca sunt
un sir dw contraventii adica este examinata de instanta de judecata .Otendinta mai
pronuntata este si sugestiile ONU cu privire la erarhizarea autoritatilor de
dr.contraventional,in R.M.pina cind sunt puse in discutie aceste propuneri.Legislatia
noastra face ca procedura de solutionare a cauzelor contravent sa fie una simplificata
si respectiv usureaza munca autoritatilor competenteIn dependenta de caracterul
crimei si de daunei ce le aduce societatii contraventiile sunt solutionate de :
organelede control financiar si fiscal al ministerul finantelor,comisia nationala a pietii
financiare etc.

26.Instanta de judecata
Justiia n cauzele contrav.se nfptuiete de ctre inst.de judect.cf.competenei date
prin C.Contravenional (art.394). Cauza contrav.este examinat de un complet format
dintr-un singur judector care se pronun asupra fondului cauzei printr-o decizie.
n cazul recursului cazul este axamin de un complet format din trei judectori. Cauza
contravenientului se judec ca regul n edin public, ns poate fi examinat i n
ed.nchis dac aceasta cere legea. Conform art 395.Cod Contrav.inst de judecat
examineaz urmtor.cauze contrav:
Toate cazurile cu privire la contrav, cu excepia cazurilor care ef.CodContrav
sunt atribuite la competenta altor organe;
Excepii cazurile contrav.n priv.minorilor
Cauzele contrav expre prevaz pentru inst.de judec.
Cauzele contrav n care agentul constatator sau procurorul propun aplic.sanc
contrav:
1)
Privarea de drept de a desf.o anumit activitate;
2)
Privarea de drept de a deine anumite funcii;
3)
Privarea de dr.special;
4)
Munca precum n fol.societii;
5)
Arestul contravenional.
Contrav mpotriva hot aut.competente s sol.cauzele contrav.inclusiv procurorul.
Instant.de judec.conf preved.codului contrav. Este competent s aplice msuri de
siguran i amend judiciar. Avnd n vedere c conf.capit 9 din constit. RM
procuratura este atribuit la autorit judiciare, competena procurorului privind examin
cauzelor contrav.urmeaz a fi examnin in acest paragraf. Conform art 124 al1 Cod
Contrav RM procuratura reprezint interesele generale ale societii, apr ordinea de
dr., dr i libertile cet., conduce i exercit urmrirea penal. Este discutabil
necesitatea ca procurorul s examineze n acelai timp cauzele contrav. Cf art.396
c.Contrav procurorul examin un ir de contrav.cum ar fi: art63-68 etc.inclusiv acele
contrav pe care le-a depistat n exerciiul funciunii. n cazule refuzului nceperii
urmrirei penale, sau ncet urmrirei penale din considerentul c fapta constituie o
contrav, precum i n alte cazuride eliberare de rspunderepenal cu tragere pers.la
rspunderecontrav.procurorul dispune pornirea procesului contrav. Cu examinarea
cauzei reieind din competena sa sau cu expedierea materialelor cauzei altor organe
conform competenei. Procurorul poate aplcia orice saniune contrav. Printr-o
ordonan cu excepia sanciunilor a crei aplicare ine de competena inst.de judec.
28.Agentul constatator
Agetul constatator
atoritatea competent sa solutioneze cauzele contraventionale in raza teritoriala unde
afost savirsita contraventia.Agentul constatator conform codului contraventional
solutioneaza cauzecontraventionale in a carui raza teritoriala se afla.Agentul
constatator pote constata contraventii a caror depistare,solutionare si sanctionare tine

de competent altor organe.Iar in asa situatii agentul constatator remite organelor

respective procesele verbale cu constatarea contraventiilor savirsite.
2.2 Determinati limitele competentei agentilor constatatori
Distingem 2 categorii de agenti constatatori: 1)Agenti constatatori care pot solutiona
cauze contraventionalesi2) Agenti constatatori propriu zisicare constata dor fapta
contraventionala. La prima catogori se includeurmatoare autoritati:a)Comisia
administrative de pe linga autoritatea publica locala egzecutiva care se formeaza
deconsiliul satesc, communal,orasenesc; b)Organele afacerilor interne care
egzamineaza contraventii date incompetent conform art400 din codul
contraventional.Acest autoritate se poate de inclus si la a doua categorie invederea
constatarii anumitor contraventii.c)CCCEC-ul se ocupa cu egzaminarea contraventiilor
stipulate in art402CC al RM.d)Serviciul vamal-egzamineaza contraventii date in
competent conform art 403CC al RM.e)Comisiafinanciara a pietii financiareegzamineaza contraventii conform art 404 al CC precum si alte autoritati.
2.3 Apreciati tendintele legislatiei privind rolul agentior constatatori in cauzele
contraventionale
Agentii constatatori au o importanta deosebita la infaptuirea jurisdictiei
contraventionale. Deoarece contraventiilesunt cele mai multe la numar daca sa luam
in comparatie cu infractiunile, nelegalitatile civile sau administrative eledesigur sunt
aplicate de o serie de autoritati publice care au sarcina principala de a pedepsi
contravenientu si de amentine ordinea publica.Astfel legislatia Republicii Moldova
specifica functiile fiecarui agent constatator de undeputem deduce si o colaborare a
acestor autoritati pentru a reglementa fiaecare sfera de activitate a societatii civile.
29 Caracteristica participantilor la procesul contraventional
A)Identificati drepturile si obligatiile procesuale ale persoanei in a carei privinta a fost
pornit procesul contraventional:Persoana n a crei privin a fost pornit proces
contravenional are dreptul:
a) la aprare; b) s cunoasc fapta imputat;c) s fie asigurat, n cel mult 3 ore de
la reinere, cu un aprtor din oficiu dac este pasibil de sanciunea arestului
contravenional;d) s anune, n cazul reinerii, prin autoritatea competent s
soluioneze cauza contravenional, dou persoane, la alegerea sa, despre faptul i
locul reinerii; e) s primeasc informaie scris i explicarea drepturilor sale expuse n
prezentul articol, inclusiv a dreptului de a tcea i de a nu mrturisi mpotriva sa,
mpotriva rudelor sale apropiate, a soului/soiei, logodnicului/logodnicei, precum i de
a nu-i recunoate vinovia; f) s fie audiat n prezena aprtorului dac accept
sau cere s fie audiat; g) s aib ntrevederi cu aprtorul n condiii confideniale,
fr limitarea numrului i duratei ntrevederilor; h) s ia cunotin de materialele din
dosar i s i se elibereze, la cerere, n cel mult 24 de ore, copii de pe procesul-verbal; i)
s prezinte probe; j) s formuleze cereri; k) s conteste decizia asupra cauzei; l) s
recunoasc total sau parial vinovia n comiterea faptei ce i se imput; m) s cear
recuzarea reprezentantului autoritii competent s soluioneze cauza
contravenional, expertului, interpretului, traductorului, grefierului; n) s solicite
audierea martorilor; o) s fac obiecii mpotriva aciunilor agentului constatator i s
cear consemnarea obieciilor sale n procesul-verbal;
------Persoana n a crei privin a fost pornit proces contravenional este obligat:
a) s se prezinte la citarea autoritii competent s soluioneze cauza
contravenional; b) s accepte, la cererea autoritii competent s soluioneze
cauza contravenional, examinarea i percheziia sa corporal; c) s accepte
necondiionat, la cererea autoritii competent s soluioneze cauza
contravenional, testarea alcoolscopic, examenul medical, dactiloscopia, prelevarea
de snge i de secreii ale corpului pentru analiz; d) s fie supus expertizei judiciare,
la cererea agentului constatator competent sau a instanei; e) s se supun
dispoziiilor legale ale agentului constatator i ale preedintelui edinei de judecat; f)
s respecte ordinea n edina de judecat i s nu prseasc sala de edine fr
nvoirea dat de preedintele edinei.
B)Determinati categoriile si statutul procesual al altor participanti la procesul
contraventinal:

1)Agentul constatator care este reprezentantul autoritii publice care soluioneaz, n

limitele competenei sale, cauza contravenional n modul prevzut de prezentul cod.
2) Procurorul care particip la procesul contravenional n limitele competenei
stabilite de prezentul cod.Procurorul este n drept:
a) s porneasc procesul contravenional; b) s aplice n cazurile prevzute de lege
sanciune contravenional;c) s solicite aplicarea de ctre instana de judecat a unei
sanciuni contravenionale;
d) s participe la examinarea cauzei n instan de judecat atunci cnd procesul
contravenional a fost pornit de el;
3) Victima- persoana fizic sau persoana juridic creia, prin contravenie, i-au fost
cauzate prejudicii morale, fizice sau materiale. Victima are dreptul:
a) la nregistrarea nentrziat a cererii sale n modul stabilit, la soluionarea cererii de
ctre agentul constatator, la informare privitor la decizia adoptat;b) s prezinte
documente, alte mijloace de prob n vederea confirmrii preteniilor sale;c) s-i
retrag cererea n cazurile prevzute de lege;d) s atace decizia autoritii
competent s soluioneze cauza contravenional;e) s fie asistat n procesul
contravenional de un aprtor ales;
3) Martorul are dreptul:a) s tie n legtur cu ce cauz este citat;b) s cear
recuzarea interpretului, traductorului care particip la audiereasa;c) s nainteze
cereri;
4) Specialistul - persoana neinteresat de rezultatele cauzei contravenionale, cu
suficiente cunotine i deprinderi speciale pentru a acorda ajutor agentului
constatator sau instanei de judecat, chemat s participe la efectuarea aciunilor
procesuale
5) Expertul- persoana neinteresat de rezultatele cauzei contravenionale, avnd
cunotine speciale, numit s efectueze investigaii n cazurile prevzute de prezentul
cod i s prezinte raport n baza lor
6) Interpret sau traductor este persoana care poate traduce din o alt limb, poate
interpreta semnele celor mui ori surzi, cunoate terminologia juridic, nu este
interesat de rezultatele cauzei contravenionale i accept s participe n aceast
calitate.
7) Aparatorul- persoana admis n profesia de avocat avnd dreptul s participe la
procesul contravenional pentru a asigura asisten juridic sau a reprezenta partea
pe care o asist n baz de contract sau din oficiu.