-

PANCREASUL
este o glanda mixta cu un strat subtire de tesut conjunctiv lax acoperit pe fata anterioara de
peritoneu (nu are capsula proprie)
exista septuri conjunctive care asigura compartimentalizarea parenchimului: vase sangvine, ducte
excretorii, fibre nervoase aferente
PANCREASUL EXOCRIN

1.
-

glanda acinoasa compusa

95% din volumul pancreasului
glanda de tip seros
diagnostic diferential de glanda parotida: la pancreasul exocrin lipsesc celulele mioepiteliale,
lipsesc ductele striate, apar celulele centroacinoase
parenchimul este format din cel. Seroase
Acinul seros
MO: cel piramidale cu polaritate tinctoriala bazofil bazal, acidofil apical datorita gr. de secretie
ME: caracter de cel secretoare de proteine
rol: elaborare proenzime digestive => urmeaza sa fie activate in lumenul intestinal. Rol in secretia
alcalina cel. centroacinoasa secreta ioni de KCO3-

2. Sistemul canalicular
- epiteliu de acoperire simplu scuamos/cubic (duct intercalat) si simplu cilindric
- MB
- inconjurate de tesut conjunctiv reticular/fibros
- f.m.n
Celulele centroacinoase:
- intalnite numai in cazul pancreasului exocrin
- localizate in centrul acinilor
- considerate componenta intraacinara a ductelor intercalate
- MO: citoplasma palida, nc. eucromatici
PANCREASUL ENDOCRIN
- celule grupate in insule celulare Langerhans. Alaturi de insule pancreasul endocrin cuprinde
celule izolate/in grupuri mici care se intalnesc in acinii pancreatici printre cel. seroase sau in
structura canalelelor pancreatice mari printre celulele epiteliale care captusesc aceste canale
- majoritatea insulelelor au diametru intre 100-200 microm
- nu exista o delimitare neta intre cele 2 componente exo- si endocrine
- celulele care intra in alc. cel. Langerhans sunt celule rotunde in cordoane anastomozate intre ele
si separate de spatii cu capilare sangvine
celulele de insulele Langerhans
- MO: nucleu eucromatic, cu nucleol vizibil, citoplasma fie omogena, fie fin granulara
- ME: caracterele unor celule producatoare de amine si peptide mici (= componente ale SNED)

este foarte bine vascularizat. Se realizeaza o circulatie asemanatoare celei portale = sistemul
port insulo-acinar: insula este abordata de mai multe arteriole aferente si in interiorul insulei ele
se capilarizeaza care divizeaza in cascada celulele -> arteriole eferente care se capilarizeaza in
jurul acinilor pancreatici = arteriole precedate si urmate de capilare.
fibrele nervoase vegetative amielinice cu un nr. mic de celule
identificarea tipurilor de celule endocrine din insule se face prin imunocitochimie: 4 tipuri majore
de cel. endocrine care sunt repartizate in mod diferit si care sunt implicate in secretia unui
anumit tip de hormon:
celule B/beta (70%): citoplasma bazofila concentrate in centrul insulei Langerhans ->
sinteza de insulina. La ME se observa gr. de secretie de 300 nm cu cristale
electronodense. In granule se formeaza componente insulina-Zn care face hormonul mai
solubil
celule A (20%) concentrate catre periferie cu citoplasma acidofila, mai putine ca celulele
B -> secretie de glucagon (in principal). Granulele de secretie au diam. de 250 nm, unde
este stocat glucagonul si glicentina considerat prehormon
celulele D (5-10%) concentrate catre periferie (se intl. si la niv. tubului digestiv) -> secretie
de somatostatina care inhiba secretia de cel. B si A. Granulele de secretie mari pana in
350 nm, mai putin electronodense decat cel. A si B, cu aspect omogen
celule PP/F (1-2%) concentrate la periferia insulei dar si extrainsular -> secretie de
polipeptid pancreatic. Contin cele mai mici gr. de secretie pana la 150 nm, si ele omogene,
care sunt intens electronodense.

FICATUL
-

este un organ vital prin multitudinea functiilor pe care le indeplineste. Se apreciaza ca aceasta gl.
realizeaza aprox. 5000 fct. distincte
actioneaza ca o interfata intre tubul digestiv si sange
este considerat o glanda mixta cu functie exocrina (hepatocit cu sinteza de bila) si endocrina
(sinteza de hormoni: somatomedine, GHRH; hepatocitul modifica structua si functia unor hormoni:
hidroxilarea colecalciferolul si conversia tiroxina in triiodotironina)
organ incapsulat -> capsula Glisson
format din parenchim si stroma. Componentele parenchimului: hepatocite. Celulele din parenchim
formeaza placi/lame celulare care au o dispozitie 3D in care exista capilare sangvine alaturi de
ducte biliare. Stroma este formata din tesut conjunctiv care se afla in cantitate foarte mica

Unitati morfologice si functionale ale ficatului

lobulul hepatic clasic
lobulul portal Sabourin
acinul hepatic Rapparort
LOBULUL HEPATIC
- definitie: arie din parenchim hepatic a carui sange este drenat catre vena centrolobulara
- numar: peste 1 mil
- forma: prisma hexagonala (2 mm/0,7 mm). Prisma are in centrul sau un lumen venos (vena
centrolobulara/ v. hepatica terminala), de jur imprejur se afla lamele/placile de hepatocite cu
dispozitie radiala pornind de la vena centrolobulara, sunt perforare, sunt ramificate si

anastomozate formand aceasta retea 3D, spatiile care se creaza sunt umplute de capilare care
se anastomozeaza si ele.
pe sectiune are forma unui hexagon care are in centru vena si in unghiurile lui se gasesc
elemente vasculare care sunt continute in spatiile interlobulare/portale, hepatocitele in cordoane
celulare Remack: la adult aceste cordoane au latimea unui hepatocit, iar grosimea este de cel
putin 2 randuri celulare, spatiul dintre cele 2 randuri celulare formand canaliculii biliari
placa terminala delimiteaza la periferie lobulul hepatic, este o linie continua formate de
hepatocite care vine in raport direct cu tesutul conjunctiv periportal
spatiul portal Kiernan se afla la periferia lobului hepatic si contine
vena interlobulara
artera interlobulara

canal biliar interlobular

unul/sau mai multe vase limfatice

f.n. amielinice
! primele 3 formeaza triada portala
- pe sectiune lobulul hepatic are forma triunghiulara care are in centru un spatiu portal si primeste
bila, iar in unghiurile trunghiului se afla o vena centrolobulara a 3 lobuli adiacenti
ACINUL HEPATIC
- este unitatea morfofunctionala cea mai des utilizata. Aria din parenchimul hepatic a carei
vascularizatie si secretie biliara sunt conectate la nivelul vaselor la periferia unul lobul hepatic
- pe sectiune are forma romboidala unde in unghiurile pe diagonala mare sunt 2 vene
centrolobulare a 2 lobuli adiacenti, iar diagonala mica formata din 2 spatii portale
- in functie de localizare hepatocitele difera prin marime, continut in organite si activitatea
enzimatica
- are 3 zone functionale cu dispozitie concentrica (I,II,III)
HEPATOCITUL
- formeaza 80% din populatia celulara a ficatului
- este o celula exocrina si endocrina
- durata medie de viata: 150 zile
- dimensiuni: 30/20 micrometri
- celula poliedrica care prezinta 2 tipuri de suprafete:

una este orientata catre capilarul sinusoi: suprafata sinusoidala/polul

vascular al hepatocitului. Suprafata ar corespunde membranei laterobazale

in raport cu hepatocitul adiacent: suprafata canaliculara/polul biliar al

hepatocitului
- MO:
uninucleate (predominant) cu nc. central eucromatic si frecvent poliploid (4n ADN).
Volumul creste proportional cu poliploidia.
binucleate (25%): numarul creste cu varsta si in procesele de regenerare

citoplasma acidofila fin granulara care prezinta corpi bazofili Berg

incluziuni de glicogen: variaza in raport cu starea de nutritie si cu ritmul diurn

incluziuni lipidice: apar in hepatocitele centrolobulare in primul rand, si apoi in cele

adiacente; au caracter tranzitoriu; frecvente in sarcina, lactatie si cu caracter permanent
in etilism -> depozite de lipide in toate hepatocitele: ficat steatoic (gras)
ME: celula polarizata cu continut mare in organite celulare care influenteaza activitatea celulara
REN sub forma de retele de tubuli anastomozati

se continua cu RER

localizare: dispersat

rol: metabolismul glicogenului atat pentru sinteza cat si pentru degradare; sinteza
de colesterol, trigliceride; deiodarea tiroxine; locul unde se realizeaza procesele de
detoxifiere si inactivare prin oxidare sau prin procese de conjugare; participa la formarea
bilei prin transformarea bilirubinei insolubila in bilirubina solubila. Formarea bilei: se
pleaca de la molecula de colesterol -> sinteza de acizi biliari primari care sunt conjugati
la niv. reticulului cu aminoacizi -> acizi biliari conjugati glicocolic + taurocolic -> sunt
descarcati in canaliculele biliare intercelulare, si la pH-ul alcalin al bilei se transforma in
saruri biliare. Are loc si solubilizarea bilirubinei care este transportata cu ajutorul unei
proteine la nivelul polulului vascular al hepatocitului cand este in cantitati crescute det.
descarcari in sange -> icter
multe mitocondrii mai ales in hepatocitele de la periferia lobulului

cont. mare in lizozomi si peroxizomi

RER

localizat la polul vascular

corespondent in MO

rol de sinteza de proteine de export care vor di descarcate prin polul vascular in
capilarul sangvin si vor in intra in compozitia plasmei. Dupa ce au fost sintetizate ele sunt
transferate in CG si veziculele de secretie sunt elimiate in mediul intern. Proteinele nu
sunt stocate: albumine, factori de coagulare, globuline, proteine din LP, proteine
transportoare, factori de crestere
Domenii membranare spre polul vascular

75% din suprafata membranara

microvili care maresc suprata de aprox. 6x

este separata prin spatiul perisinusoidal Disse de peretele capilarului sinusoid

apare intre peretele capilarului sinusoid si polul vascular al hepatocitului

dimensiuni: 150-200 A
contine:
o
microvilii hepatocitelor
o
fibre de reticulina sub forma unor benzi
o
celule perisinusoidale (celule Ito)

localizare: in spatiile Disse mai apropiate de zona centrolobulara

numar: 5-8%

ME: putine organite celulare

rol: depoziteaza vitamina A exogena (multe picaturi lipidice), ea

fiind ulterior descarcata in sange si transportata de proteine specifice spre retina.
Secreta colagen tip III

modificari de fenotip: pierd depozitele de vit A si se transforma in

miofibroblaste => colagenizarile din spatiul Disse => afecteaza schimburile dintre cel.
hepatica si sange si cresc rezistenta vasculara (actioneaza ca pericite pentru ca
determina presiune pe capilarul sinusoid)

insule de celule hematopoetice numeroase in viata fetala, aparitia lor la adult are
semnidicatie patologica (anemii cronice)
Domeniii membranare spre polul biliar
15% din suprafata membrana

membranele adiacente delimiteaza un canal intercelular (canalicul biliar) care formeaza

proiectii de tipul microvililor la nivelul canaliculului si jonctiuni stranse deasupra si
dedesuptul canalicului. La nivelul microvililor apare o intensa activitate enzimatica.

TESUTUL CONJUNCTIV AL FICATULUI

- in cantitate mica
- localizare:
in capsula Glisson

la nivelul hilului care formeaza septuri conjunctive (inconjoara vasele, ductele si nervii);
la nivelul lobulului, care formeaza fibre de reticulina (sustin parenchimul si mentin
deschise capilarele sinusoide)
REGENERAREA FICATULUI
- mare putere de regenerare
- procesele de mitoza sunt foarte rare
- cand se produc leziuni ale parenchimului hepatic, mitozele pot sa asigure regenerarea prin
hiperplazie si hipertrofie celulara
- la repetarea agresiunilor alaturi de procesele de hiperplazie si hipertrofie celulara apare si
regenerarea hepatocitelor si productie crescuta de tesut conjunctiv -> septuri mai groase =>
fibroza hepatica: ea debuteaza in spatiile portale; septurile conjunctive care se formeaza devin
neregulate => pierderea treptata a arhitecturii normale a organului
VASCULARIZATIA FICATULUI
- bogata vascularizatie: 25% din debitul cardiac
- vasc. functionala: v. porta (contine 75% din vol de sange care ajunge la niv ficatului). Prin ea
ajunge orice molecula abs. din tubul digestiv, produsii de degradare a Hb de la splina, aduse la
niv. hepatic secretiile endocrine din zona gastrointestinala sau de la niv. pancreasului;
- vasc. nutritiva: a. hepatica (25% din vol de sange): asigura aportul de sange oxigenat
- ultimele ramuri ale a. hepatice si a v. porte ajung in spatiul portal -> se deschid la periferia
lobulului hepatic in capilarele sinusiode (intralobular)
Capilarele sinusoide
- bogata retea intralobulara
- contin ameste de sange venos si arterial: hepatocitele nu sunt expuse niciodata unui sange
complet oxigenat
- traseu sinuos
- perete format din:
endoteliu discontinuu: format din cel. endoteliale + cel. Kupffer

1.

lamina bazala discontinua: formata din fibrele de reticulina sub forma uner retele laxe in
jurul endoteliului
[schimb rapid intre cap. sinusoid si sp. Disse]
Cel endoteliale
predomina ca numar

2.

alungite, cu nucleu care proemina in lumen

ME:
i. putine organite cel
ii. num. vezicule de pinocitoza
iii. numeroase fenestre, fara diafragm
iv. jonctiuni gap
enzime cu rol de transport
Cel. Kupffer
apartin Sistemului mononuclear fagocitar
numar: 15%

forma stelata, bombeaza in lumen

se pot divide

MO: se evidentiaza cu coloranti vitali

ME:
i.
numeorase mitocondrii
ii. RER
iii. lizozomi, fagolizozomi corpi reziduali
iv. nu formeaza jonctiuni cu cel. endoteliale
rol:
sinteza de proteine de export (5%)
imunitate: receptor pentru Ig si complement, secreta IL, sitokine, TNF
activitate fagocitara care se amplifica si esentiala dupa splenectomie

VASCULARIZATIA LIMFATICA A FICATULUI

- capilare limfatice absente in lobulii hepatici
- origine: plasma din spatiul Disse -> drenata in spariile periportale Mall -> capilarele limfatice din
spatiile portale
- bine dezv. in spatiile extracelulare

CANALELE (PASAJE) HERING

- perete format din:
hepatocite (partial)
colagiocite (partial)

celule stem (celule ovale)

lamina bazala continua