Sunteți pe pagina 1din 1

Visul este o form de imaginaie involuntar cu coninut de material incontient

i exprien subcontient constnd dintr-o succesiune de imagini, sunete, idei,


emoii i alte senzaii care apare, de obicei, n timpul somnului, dar mai ales n
cazul tipului de somn n care ochii se mic (somn paradoxal / REM - eng. "rapid
eye movement"). Capacitile cognitive, precum gndirea i memoria, sunt
secundare, persoana care doarme percepnd psihic i emoional evenimentele
petrecute n vis ca elemente reale petrecute aievea. Exist o ramur a
psihologiei care se ocup cu studiul interpretrii visurilor petrecute n timpul
somnului. S-a observat faptul c o n medie o fiin uman petrece aproximativ 6
ani din via visnd (ceea ce corespunde unei medii de 2 ore pe noapte). nc nu
s-a aflat care poriune a creierului genereaz visele, dac exist o singur
regiune din creier care le genereaz, dac sunt implicate mai multe sau care este
cu adevrat scopul viselor. n timpul somnului REM (paradoxal), eliberarea
anumitor neurotransmitori este complet suprimat. Drept rezultat, neuronii
motorii nu sunt stimulai, condiie cunoscut sub denumirea de relaxare
nervoas. Aceast relaxare suprim astfel micrile necontrolate ale corpului n
timpul somnului i apare, adesea n cazul comarurilor, senzaia de paralizie,
neputin.

Evenimentele din vis sunt cel mai adesea imposibile sau foarte puin probabile n
realitatea fizic din starea de veghe, fiind simultan n afara posibilitii de control
a persoanei care viseaz. Singura excepie cunoscut este visul cunoscut sub
terminologia de vis lucid, n care cei ce viseaz sunt contieni c viseaz,
putnd exercita controlul asupra diverselor aspecte ale visului inclusiv a mediului
din vis. ntr-un vis lucid, mediul nconjurtor este adesea mult mai realist iar
acurateea senzorial este mai ridicat dect n visele obinuite. Pe langa vise
lucide exista si vise premonitorii care sunt un fel de deja vu