T2 - PREVENIREA

DIN PERSPECTIVA DREPTURILOR COPILULUI (S2,

S3, S4)
Copilul si nevoile de dezvoltare

Copilul este persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a

dobandit capacitatea deplina de exercitiu, in conditiile legiiconform art. 4 lit. a) din Legea 272 din 2004 privind protectia si promovarea
drepturilor copilului)
Abordarea holistic a dezvoltrii copilului presupune preocuparea
permanent a adulilor care au o intervenie de ngrijire, cretere i educaie
pe lng copil pentru cunoaterea acestuia ca individualitate i adaptarea
interveniilor la profilul individual al copilului.
Copilul este unic i dezvoltarea sa trebuie abordat integrat, centrndu-se pe
adecvarea interveniilor la particularitile de vrst i individuale ale
acestuia. Individualitatea fiecrui copil trebuie recunoscut i fiecare copil
trebuie tratat n acord cu nevoile sale, fiecare copil oferindu-i-se oportuniti
egale de a se dezvolta n funcie de maximum su de potenial.
Cand ne referim la dezvoltarea copilului trebuie sa il intelegem ca proces
integrat. Dimensiunile dezvoltrii sunt interdependente, se afl ntr-o strans
determinare, relaionare i se influeneaz reciproc i se dezvolt simultan,
fiecare dintre acestea fiind n egal msur important. Astfel, dezvoltarea
emoional, de exemplu, afecteaz dezvoltarea fizic i cognitiv. Dac un
copil se confrunt cu stri de stres emoional i nu are abilitatea de a face
fa stresului, vor fi afectate capacitile lui de a se dezvolta fizic i de a
nva. Aceast interaciune ntre dimensiuni distincte din punct de vedere
conceptual, dar interdependente organic solicit o atenie asupra copilului
n ntregime.
Dezvoltarea este un proces, care ncepe n perioada prenatal i
continu pe tot parcursul vieii.
Practic, putem spune ca nevoile copilului se structureaza pe trei axe, care se
conditioneaza:
Nevoi de protectie pentru a se putea dezvolta, copiii trebuie protejai
mpotriva unor situaii de risc, impotriva oricaror forme de violen, abuz,
rele tratamente sau neglijen; pedepselor fizice sau altor tratamente
umilitoare ori degradante; lipsirii, n mod ilegal, de elementele
constitutive ale identitii sale sau de unele dintre acestea.

Nevoi de dezvoltare - Tuturor copiilor trebuie s li se asigure

satisfacerea nevoilor de baz, nu numai pentru supravieuire i protecie,

ci i pentru a-i dezvolta personalitatea, abilitile mentale i fizice. Ei au

nevoie de tot ceea ce i poate ajuta s creasc i s se dezvolte. Toate
lucrurile de care au nevoie copiii pentru dezvoltare trebuie s corespund
fiecrui stadiu de dezvoltare n parte. Dac se sare o etap, copilul va
avea nevoie de ajutor special pentru a o compensa pentru a ajunge din
urm stadiul de dezvoltare. Astfel, pentru dezvoltarea lor integrata, copiii
au nevoie de servicii medicale si de recuperare, de servicii de educatie, de
asistenta sociala. Prinii, att mama, ct i tatl, sunt principalii
responsabili pentru asigurarea dezvoltrii copilului, care trebuie s in
seama de capacitile n dezvoltare ale copilului i de participare ale
copilului. Comunitatea in care creste copilul si statul - prin institutiile sale trebuie s ajute prinii n aceast sarcin si prin furnizarea unor facilitati
si servicii care sa corespunda nevoilor specifice ale copiilor.

Nevoi de participare copilul are nevoie sa poata sa participe activ in

propria viata. Copilul este o persoana cu competente specifice inca din
primul moment de viata si atingerea maximului sau de potential nu se
poate atinge decat daca el are ocazia sa experimenteze si sa integreze
experiente care corespund identitatii sale, istoriei personale, obiceiurilor si
traditiilor sale, experiente care ii dau ocazia sa aleaga, sa negocieze, sa
invete sa isi exprime opiniile si sa respecte opiniile celorlalti. In orice
activitate realizata in interesul sau, pentru el sau impreuna cu el, copilul
trebuie sa aiba ocazia sa participe activ, astfel incat sa putem garanta
dezvoltarea armonioasa din punct de vedere fizic, psihic, intelectual,
moral si social, in conditii de demnitate si libertate.

Convenia ONU cu privire la drepturile copilului si Legea nr. 272/2004

privind protecia i promovarea drepturilor copilului.
La 20 noiembrie 1989, s-a adoptat Convenia ONU cu privire la
drepturile copilului., care s-a construit dupa o analiza a nevoilor copilului
si practicilor existente in toate domeniile care se refera la copil in jurul
acelor trei categorii de nevoi:

PROTECIA copilului
DEZVOLTAREA copilului
PARTICIPAREA copilului.

Romnia a ratificat convenia la 28 septembrie 1990 prin Legea nr.18/1990 i

s-a inspirat din aceasta atunci cnd a elaborat Legea nr. 272/2004 privind
protecia i promovarea drepturilor copilului.

Conventia ONU si Legea 272/2004 au permis construirea unui cadru care sa

descrie modalitatea prin care COPILULUI ii sunt satisfacute nevoile de
protectie, dezvoltare, participare
Principii fundamentale :
-

Principiul nediscriminrii, conform cruia fiecrui copil trebuie s i

se asigure toate drepturile, fr deosebire de ras, culoare, sex, limb,
religie, opinii politice sau de alt natur, origine etnic sau social,
avere, handicap, natere sau alt statut al su, al prinilor si sau al
tutorilor si legali.

Principiul interesului superior al copilului trebuie s primeze n

toate aciunile care privesc copiii. Aceasta nu nseamn c interesul
superior al copilului va fi ntotdeauna singurul factor hotrtor ce
trebuie luat n seam, dar c pot exista interese competitive sau
conflictuale privind drepturile omului, de exemplu ntre copii luai
separat, ntre diferite grupuri de copii i ntre copii i aduli. Cu toate
acestea, interesul copilului trebuie avut n vedere n orice situaie i
trebuie demonstrat c interesele copilului au fost analizate i luate n
considerare cu prioritate.

Dreptul la supravieuire i dezvoltare este un drept care include

mai multe drepturi. Unele articole din lege subliniaz rolul cheie al
prinilor i al familiei n dezvoltarea copilului, precum i obligaia
statului de a-i sprijini. Protecia mpotriva violenei i exploatrii este la
fel de necesar pentru asigurarea dezvoltrii optime a copilului; acest
principiu stabilete, spre exemplu, obligaia de a proteja copiii strzii,
prin asigurarea recunoaterii i respectrii drepturilor acestora, inclusiv
dreptul la educaie i la ngrijire medical.

Dreptul copilului de a-i exprima liber opiniile asupra oricror

probleme care l privesc, precum educaia, sntatea, mediul, este un
alt principiu de luat n considerare pentru implementarea tuturor
celorlalte drepturi. Copiii, de exemplu, trebuie implicai sistematic n
deciziile luate la coal sau de instanele judectoreti, atunci cnd
prinii divoreaz sau n caz de adopie.

Prevenirea reprezint o activitate de baz, desfurat de catre serviciile

de la nivel de comunitate si de catre profesionsitii care activeaza in cadrul
acestora si care are ca obiectiv evitarea instalarii conditiilor/situatiilor de
vulnerabilitate/risc pentru copil si familia sa. Prevenirea poate fi realizat n
diferite moduri i la niveluri diferite, in sectoare de activitate diferite.

Vorbim de prevenire atunci cnd se desfoar activiti de informare

pentru a face cunoscute riscurile pe care le are asupra copilului un mediu de
viata necorespunzator, abandonul scolar sau violenta in familie , de exemplu
Prevenirea se realizeaz in implementarea masurilor pentru:
a) Identificarea i evaluarea situaiilor n care este necesar
furnizarea de servicii ( medicale, pentru prevenirea separrii copiilor
de prinii lor, educationale) ;
b) Elaborarea documentaiei necesare pentru furnizarea serviciilor;
c) Oferirea de consiliere i informare familiilor cu copii cu privire la
drepturile i obligaiile lor, drepturile copilului i serviciile care sunt
disponibile pe plan local;
d) Asigurarea si implementarea msurilor de prevenire i
combatere a situatiilor de vulnerabilitate (sarcini timpurii sau
nedorite, malnutritie, lipsa accesului la imunizari, riscului de abandon
scolar, a consumului de alcool i droguri, prevenirea i combaterea
violenei domestice si a comportamentului infracional);
e) Monitorizarea copiilor si familiilor care beneficiaz de serviciile
respective.

Sectoare
activitate
Sanatate

de Tipuri si categorii de servicii de prevenire

Accesul la pachetul de baza de servicii de sanatate
(de preventie si profilaxie), la servicii medicale
destinate gravidei sau copilului (monitorizarea
gravidei si a sugarului), programe nationale de
sanatate, imunizari si nutritie adecvata, servicii de
recuperare
si
reabilitare,
educatie
sexuala,
planificare familiala si contraceptie, prevenirea
consumului de substante, asistenta medicala
counitara etc, precum si la un mediu de viata
sanogen.

Educatie

Accesul la serviciile de educatie adecvata copilului

si nevoilor sale specifice: participare scolara
(educatie timpurie, participare scolara ), evaluare si
orientare
scolara
si
profesionala,
asistenta
psihoeducationala, curriculum adaptat si asistenta
de recuperare compensare, profesor intinerant si de
spriji, centre de zi sau de pedagogie curativa,
programe extracurriculare si de tipul a doua sansa.
De asemenea, accesul si participarea parintilor la
viata comunitatii scoala, dar si la activitati de
dezvoltare a abilitatilor partentale, de tipul scoala
parintilor.

Asistenta Sociala

Accesul la servicii de beneficii sociale si asistenta

sociala: stabilirea identitatiii copilului, asigurarea
ingrijirii, cresterii, formarii, dezvoltarii si educarii
copilului in cadrul familiei (servicii de prevenire a
separarii copilului de familie; servicii de reconciliere
a vietii de familie cu viata profesionala; servicii
pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de parintii
sai;
servicii de sprijin pentru familiile aflate in
situatii de dificultate) accesul la servicii de prevenire
si combaterea maginalizarii sociale, servicii de
prevenire si combatere a violentei domestice.

In jurul acestor principii s-au stabilit o serie de drepturi, drepturi care se

adreseaza mai multor domenii de activitate (domenii sectoriale): medical,
educational, social, juridic etc. Foarte important este faptul ca aceste
drepturi se adreseaza TUTUROR COPIILOR, nu doar unei anumite categorii de
copii (eventual, aflata in situatie de vulnerabilitate cauzata de anumiti
factori). Sunt insa situatii care presupun atentie speciala si aceasta se
regaseste atat in Legea 272/2004, cat si in legislatia specifica fiecarui
domeniu sectorial.
Se acord protecie special:
- Copiii nensoii de prini sau de un alt reprezentant legal ori care nu
se gsesc sub supravegherea legal a unor persoane
- Copiilor aparinnd unei minoriti naionale, etnice, religioase sau
lingvistice
- Copiilor cu dizabiliti
- Copiii aflai n zone de conflict armat
- Copiilor refugiai
- Copiii care au svrit o fapt penal i nu rspund penal

Vom enumera o parte dintre drepturile amintite de cadrul legal1

Drepturi de protectie : Copiii au dreptul s fie protejai mpotriva:
lipsirii, n mod ilegal, de elementele constitutive ale identitii sale sau
de unele dintre acestea Copilul este nregistrat imediat dup natere i
are de la aceast dat dreptul la un nume, dreptul de a dobndi o
cetenie i, dac este posibil, de a-i cunoate prinii i de a fi ngrijit,
crescut i educat de acetia
- pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante
- oricror forme de violen, abuz rele tratamente sau neglijen
- folosirii ilicite de stupefiante i substane psihotrope
- exploatrii economice
- transferului ilicit n strintate i a nereturnrii
- exploatrii sexuale i a violenei sexuale
- rpirii i traficrii n orice scop i sub orice form
n relaia cu prinii, copiii au dreptul:
- de a-i cunoate prinii i de a fi ngrijii i educai de acetia
- de a relaii personale i contacte directe cu prinii, rudele, precum i
cu alte persoane fa de care copilul a dezvoltat legturi de ataament
- de a nu fi separai de prini mpotriva voinei acestora, cu excepia
cazurilor expres i limitativ prevzute de lege
- la protecie alternativ
-

Drepturi de dezvoltare
- Copiii au dreptul s creasc alturi de prinii lor
- Ambii prini sunt responsabili pentru creterea copiilor lor.
- Copiii au dreptul de a se bucura de cea mai bun stare de sntate pe
care o pot atinge i de a beneficia de serviciile medicale i de
recuperare necesare pentru asigurarea realizrii efective a acestui
drept.
- Copiii au dreptul de a beneficia de un nivel de trai care s le permit
dezvoltarea fizic, mintal, spiritual, moral i social
- Copiii au dreptul de a primi o educaie care s i permit dezvoltarea, n
condiii nediscriminatorii, a aptitudinilor i personalitii sale
- Copiii au dreptul de a beneficia de asisten social i de asigurri
sociale
- Copiii au dreptul la odihn i vacan
De participare
1 Rolul si responsabilittile asistentilor sociali n protecia i promovarea
drepturilor copilului - http://www.copii.ro/anpdcacontent/uploads/2014/12/3.Manualul-asistenti-sociali_2007419541815.pdf

Copiii au dreptul s-i exprime liber opinia asupra oricrei probleme

care i privete
Copiii au dreptul la protejarea imaginii sale publice i a vieii sale
intime, private i familiale
Copiii au dreptul s fie ascultai n toate procedurile care i privesc;
Dreptul de a fi ascultat confer copilului posibilitatea de a cere i de a
primi orice informaie pertinent, de a fi consultat, de a-i exprima
opinia i de a fi informat asupra consecinelor pe care le poate avea
opinia sa, dac este respectata, precum i asupra consecinelor
oricrei decizii care l privete.
Copiii au dreptul la libertatea de exprimare
Copiii au dreptul la libertatea de gndire, de contiin i de religie
Copiii au dreptul la libera asociere n structuri formale i informale,
precum i libertatea de ntrunire panic, n limitele prevzute de lege
Copiii au dreptul s depun singuri plngeri referitoare la nclcarea
drepturilor lor fundamentale
Copilul aparinnd unei minoriti naionale, etnice, religioase sau
lingvistice
are dreptul la via cultural proprie, la declararea
apartenenei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii,
precum i dreptul de a folosi limba proprie n comun cu ali membri ai
comunitii din care face parte
la mplinirea vrstei de 14 ani, copilul poate cere ncuviinarea instanei
judectoreti de a-i schimba felul nvturii i al pregtirii
profesionale.
s conteste modalitile i rezultatele evalurii i de a se adresa n
acest sens conducerii unitii de nvmnt, n condiiile legii

Niveluri de responsabilitate in respectarea drepturilor copilului

1. Rolul parintilor.
Copilul3 trebuie sa creasca ntr-un mediu familial, ntr-o atmosfera de
fericire, dragoste si ntelegere pentru a-si dezvolta complet si armonios
personalitatea. Este recunoscut faptul ca n cadrul familiei copilul si dezvolta
apartenenta identitara. Familia este primul mediu n care copilul
experimenteaza relatii si el va dezvolta relatii n afara acestui mediu pornind
de la modelele pe care le-a preluat de aici. De aceea, un copil are nevoie de
legaturi emotionale stabile, de sentimentul apartenentei neconditionate la un
grup de persoane (n esenta, familia sa), de un mediu securizant care sa-i
permita experiente normale de viata. Responsabilitatea de a educa, ndruma
2 Material preluat si adaptat http://www.copii.ro/anpdcacontent/uploads/2014/12/3.Manualul-asistenti-sociali_2007419541815.pdf
3 Conform preambulului la Cnventia ONU cu privire la drepturile copilului

si a sfatui le revine, n primul rnd, parintilor. Acestia trebuie sa-i poata oferi
copilului ngrijire, sa-i garanteze siguranta, sa-i ofere caldura emotionala,
stimulare, dar si ndrumare si reguli.
Efectele negative ale separarii copilului de parinti au fost demonstrate prin
numeroase studii de specialitate. Copiii care au fost lipsiti temporar sau
definitiv de ocrotirea parintilor lor se confrunta cu dificultati reale de
adaptare la viata sociala. De aceea, e nevoie sa se puna accentul pe
prevenirea separarii si pe acordarea de sprijin pentru mentinerea unitatii
familiei.
Astfel, este importanta identificarea precoce a oricarei situatii de risc
care ar putea conduce la separarea copilului de parintii sai.
Profesionistii - att cei din domeniul protectiei copilului, ct si cei care, prin
natura activitatii lor, intra n contact cu copilul si familia - au un rol-cheie n
identificarea acestor situatii si pot contribui la pastrarea echilibrului
functional al familiei. n acest scop, familia trebuie sprijinita sa gaseasca
resurse proprii, resurse n cadrul retelei sociale de sprijin sau sa aiba acces la
servicii sociale (servicii de informare a parintilor, consiliere, terapie)
Parintii au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de
specialitate necesare n vederea ngrijirii, cresterii si educarii copiilor,
astfel nct sa-si poata asuma si exercita ct mai bine aceasta
responsabilitate.
Acolo unde este cazul, parintii trebuie ajutati sa nteleaga care sunt
nevoile copiilor lor, care este cea mai potrivita modalitate de a raspunde
acestor nevoi, care sunt caracteristicile de dezvoltare ale copilului n functie
de vrsta sa, dar si faptul ca fiecare copil este un univers n sine, care trebuie
nteles, sprijinit, ascultat, respectat.
Numai cnd interesul superior al copilului o cere, poate fi luata o masura de
protectie speciala care presupune separarea temporara a copilului
de parintii sai. Au existat numeroase cazuri cnd s-a decis separarea
copilului de familie din cauza saraciei.
Profesionistii si membrii comunitatii trebuie sa fie constienti de faptul ca
saracia n sine nu este un motiv de a separa copilul de parintii sai si
ca n luarea unei decizii privind mentinerea copilului n familie, cel
mai important criteriu nu este reprezentat de conditiile materiale.
n situatiile n care:
- dezvoltarea copilului nu este pusa n pericol n familie,
- parintii au dorinta si potentialul de a-si educa si ngriji copiii,
- relatia parinte-copil este pozitiva si securizanta pentru copil,

este important ca profesionistii din comunitate sa intervina pentru a

ajuta familia sa depaseasca situatia dificila si sa-si dezvolte
capacitatile parentale.
Cnd vorbim de familie, ne referim n primul rnd la parinti, dar un loc foarte
important l are n viata copilului familia extinsa, formata n mod traditional
din bunici si rude pna la gradul al IV-lea. Familia extinsa l ajuta pe copil sasi cunoasca radacinile, sa-si ntregeasca experientele de viata de familie, sa
dezvolte relatii personale multiple si complexe.
2. Rolul comunitatii si al autoritatii publice locale
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a implica
colectivitatea locala n procesul de identificare a nevoilor comunitatii si de
solutionare la nivel local a problemelor ce privesc copiii
Comunitatea locala reprezinta totalitatea locuitorilor unei unitati
administrativ-teritoriale, cu interese, credinte sau norme de viata comune. O
comunitate puternica si unita, care si cunoaste membrii, nevoile acestora si
gaseste modalitati eficiente de raspuns la aceste nevoi, va putea asigura cu
succes protectia si promovarea drepturilor copilului.
n Legea nr. 272/2004 sunt precizate clar responsabilitatile care revin
comunitatii n sprijinirea parintilor pentru cresterea si educarea
copiilor si n prevenirea separarii copilului de familie, deoarece rolul
familiei nu se poate realiza fara abordarea sistemica a problemelor cu
care se confrunta copilul si familia acestuia.
Astfel, resursele pentru depasirea unor situatii dificile trebuie cautate, pe
rnd, n familia extinsa, n cadrul retelei sociale a familiei (de exemplu,
prieteni, vecini, persoane apropiate), n rndul profesionistilor care
intervin la un moment dat n viata copilului (de exemplu, medic de
familie, educator), n comunitate prin interventia structurilor comunitare
consultative/retele comunitare, la autoritatile locale si serviciile sociale
primare de prevenire si, n ultima instanta, se va face apel la interventia
specializata.
Prin situatie de risc se ntelege orice situatie care ameninta unitatea sau
buna functionare a familiei ori pune n pericol sanatatea sau dezvoltarea
membrilor acesteia. Astfel de situatii de risc sau care pot favoriza aparitia
unei situatii de risc sunt:
- familiile cu multi copii sau familiile monoparentale;
- lipsa unui loc de munca sau a unei locuinte corespunzatoare;
- violenta domestica; c
- onsumul de alcool sau droguri;

abandonul scolar sau nenscrierea copiilor la scoala;

relatiile familiale conflictuale;
plecarea la munca n alta localitate/strainatate a unuia sau a ambilor
parinti;
boli cronice sau dizabilitati;
sarcini timpurii.

Institutii si servicii publice

Putem clasifica sintetic institutiile sistemului public:
Nivel local: institutii cu rol n organizarea, administrarea si acordarea
serviciilor sociale (coordonate prin Serviciul public de asistenta sociala );
Unitati scolare (gradinite, scoli, licee); Servicii medicale (cabinete medicale
individuale, asistentul medical comunitar/mediator sanitar)

Nivel judetean/de sector: consilii judeene/ locale de sector cu rol de

furnizor de servicii i de finanare, prin Direciile Generale de Asisten
Social i Protecia Copilului Comisia pentru Protectia Copilului, CJRAE,
Inspecorate scolare, Directii de Sanatate Publica

Nivel central. Ministere si autoritti cu rol de reglementare si de

finantare, respectiv de elaborare a politicilor publice, a programelor i
strategiilor naionale n domeniu, de reglementare, coordonare i controlul
aplicrii lor, precum i de evaluare i monitorizare a calitii serviciilor care
ofera servicii copiilor

2.a.Autoritatile administratiei publice locale

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a sprijini
parintii sau, dupa caz, alt reprezentant legal al copilului, n realizarea
obligatiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltnd si asigurnd n acest
scop servicii diversificate, accesibile si de calitate, corespunzatoare nevoilor
copilului
Abordarea problematicii copilului i a familiei acestuia trebuie s se
desfoare ntr-o manier integrat i s se regseasc n activitatea
autoritilor administraiei publice locale pe cel puin trei paliere:
asigurarea serviciilor de sntate,
asigurarea serviciilor educaionale,
asigurarea serviciilor sociale,
realizndu-se un continuum de servicii pentru copil.
Servicii de sntate
- servicii medicale preventive i curative, precum i cele care se
refer la medicamentaia necesar asigurrii unei bune stri
de sntate;
- servicii de recuperare/reabilitare;

servicii medicale pentru gravide n perioada pre- i postnatal,

indiferent dac acestea au sau nu au calitatea de persoan asigurat
n sistemul asigurrilor sociale de sntate;
aciuni i programe pentru ocrotirea sntii i de prevenire a bolilor,
de asisten a prinilor i de educaie, precum i de servicii n materie
de planificare familial;
informarea prinilor i a copiilor cu privire la sntatea i alimentaia
copilului, inclusiv cu privire la avantajele alptrii, igienei i salubritii
mediului nconjurtor;
vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul
gravidelor i al copiilor pn la mplinirea vrstei de un an, n vederea
ocrotirii sntii mamei si copilului, educaiei pentru sntate,
prevenirii abandonului, abuzului sau neglijrii copilului;
condiii de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructur, reele
de comunicare, a serviciilor medicale i sociomedicale;
asigurarea tehnologiei asistive i de acces;
dispozitive de protezare n domeniul ORL, dispozitive pentru protezare
stomii, dispozitive pentru incontinena urinar, proteze pentru
membrul inferior, proteze pentru membrul superior, dispozitive de
mers/deplasare, crucioare, cadre de mers, triciclete de mers,
trepiede, crje, cotiere, bastoane, orteze, nclminte ortopedic,
dispozitive pentru handicap vizual, implanturi cardiace, dispozitive de
adaptare a autovehiculelor i materiale igienico-sanitare pentru
persoanele cu incontinen urinar - cateter lubrifiat, absorbante
servicii gratuite de cazare i mas i pentru nsoitorul copilului
ncadrat n grad de handicap grav sau accentuat n unitile sanitare cu
paturi, sanatorii i staiuni balneare.

Servicii educaionale
- accesul la educaia precolar i asigurarea nvmntului general
obligatoriu i gratuit pentru toi copiii;
- colarizare la domiciliu a copiilor nedeplasabili pe durata perioadei de
colarizare obligatorii, precum i pregtirea colar, indiferent de locul
n care copilul cu dizabiliti se afl, prin cadrele didactice de
sprijin/itinerante;
- dotarea cu echipament tehnic adaptat tipului i gradului de handicap i
utilizarea acestuia;
- adaptarea mobilierului din slile de curs;
- manuale colare i cursuri n format accesibil pentru elevii i studenii
cu deficiene de vedere;
- utilizarea echipamentelor i softurilor asistive n susinerea examenelor
de orice tip i nivel;
Serviciile Publice de Asistenta Sociala organizate la nivelul municipiilor,
oraselor si comunelor (sau persoanele cu atributii de asistenta sociala din

aparatul propriu al consiliilor locale comunale) au obligatia de a monitoriza

situatia copiilor si modul de respectare a drepturilor acestora, precum si de a
realiza activitatea de prevenire a separarii copilului de familia sa. La nivelul
sectoarelor municipiului Bucuresti, atributiile SPAS sunt exercitate de Directia
Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
SPAS identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii si/sau
prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa si elaboreaza n
acest scop planul de servicii, care se aproba de catre primar.
Dac n procesul de evaluare a vulnerabilitii sau riscului se descoper c
exist un risc potenial care ar putea determina separarea copilului de
prinii si sau ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltrii
capacitilor copilului, SPAS trebuie s elaboreze un plan de servicii care s
cuprind detalii cu privire la sprijinul i resursele necesare i
disponibile pentru a ndeplini obiectivul privind prevenirea separrii
copilului de prinii si.
Planul de servicii prevede serviciile (sociale, medicale, educative) si
beneficiile sociale care vor fi acordate familiilor care se confrunta cu
dificultati financiare (venit minim garantat, alocatii pentru familiile cu mai
multi copii sau pentru familiile monoparentale s.a.), ori prestatiile care se
acorda n situatii exceptionale (financiare sau n natura).
Pentru prevenirea separarii, consiliile locale ale municipiilor, oraselor,
comunelor si sectoarelor municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze, n
mod autonom sau prin asociere, servicii de zi.
Serviciile de zi au rolul de a asigura mentinerea, refacerea si dezvoltarea
capacitatilor copilului si ale parintilor, pentru depasirea situatiilor care ar
putea determina separarea copilului de familia sa.
Din categoria serviciilor de zi fac parte:
a) centrul de zi, care asigura, pe timpul zilei, activitati de ngrijire,
educatie, recreeresocializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de
viata independenta, orientare scolara si profesionala etc. pentru copii
si activitati de sprijin, consiliere, educare etc. pentru parinti,
reprezentanti legali, precum si pentru alte persoane care au n ngrijire
copii;
b) centrul de consiliere si sprijin pentru parinti sprijina si asista
parintii/potentialii parinti pentru a face fata dificultatilor psihosociale
care afecteaza relatiile familiale, pentru dezvoltarea competentelor

parentale, pentru prevenirea separarii copilului de familia sa, si sprijina

copiii atunci cnd apar probleme n dezvoltarea acestora;
c) serviciul de monitorizare, asistenta si sprijin al femeii gravide
predispuse sa si abandoneze copilul asigura femeii nsarcinate
consiliere (sociala, juridica si/sau de alta natura), suport (material
si/sau financiar) si faciliteaza accesul la servicii medicale de
specialitate, cu scopul de a preveni abandonul copiilor si de a promova
dreptul acestora la viata si la o stare de sanatate ct mai buna.
Consiliile locale pot nfiinta si alte tipuri de servicii de zi, potrivit nevoilor
identificate n comunitatea respectiva.
Daca, dupa acordarea sistematica a tuturor serviciilor si prestatiilor
prevazute n planul de servicii, se constata ca nu este posibila mentinerea
copilului alaturi de parintii sai, Serviciul public de asistenta sociala va sesiza
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, n vederea
evaluarii cazului, acordarii de servicii specializate si, eventual, instituirii unei
masuri de protectie speciala a copilului.
Relaia care se stabilete ntre SPAS i diversele tipuri de servicii
educaionale sau medicale, publice sau private, de la nivel local
permite intervenia rapid, timpurie, n situaiile n care copilul sau
familia acestuia se afl n situaie de risc.
Relaia stabilit ntre aceste servicii publice de la nivel local se poate
prezenta sub dou forme:
contracte de colaborare/parteneriat ntre instituii (materniti,
cabinete medicale, grdinie, coli, SPAS), cu scop general de
implementare a unor programe comunitare, de informare a comunitii
despre problematica ingrijirii, cresterii si dezvoltarii copilului, strategii
de meninere a unui stil de via sanogen, dezvoltarea i
profesionalizarea serviciilor locale, dezvoltarea sentimentului de
toleran i solidaritate comunitar prin activiti de mediatizare i
promovare in comunitatea local, etc.
contracte de colaborare/ parteneriat ntre instituii sau profesioniti
care i desfoar activitatea n diverse tipuri de servicii, la nivel local
sau judeean, n vederea implementrii individualizate a planului
servicii, a planului de recuperare stabilit pentru un copil i familia sa,
precum i a planului individualizat de protecie, n cazul copilului
separat, temporar sau definitiv, de prinii si.
Cooperarea ntre sectoare (social, sntate, educaie), ntre instituii
(servicii sociale, uniti sanitare, coli, etc.) i ntre profesionitii din

domeniul public i privat este esentiala din perspectiva cresterii

calitatii vietii copilului si a familiei sale.

Administraia public local

Servicii judeene

PRINII
SERVICII MEDICALE

Copilul

POLIIA

EDUCATIE

BISERICA

2.b. La nivel Judetean

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului
DGASPC este institutia publica cu personalitate juridica, nfiintata n
subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului
municipiului Bucuresti, cu rolul de a asigura pe teritoriul judetului/sectorului
aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala n domeniul protectiei
copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu
handicap, precum si a oricaror persoane aflate n nevoie.
De asemenea, DGASPC coordoneaza activitatile de asistenta sociala si
protectie a copilului la nivelul judetului, respectiv al sectorului municipiului
Bucuresti. Activitatea DGASPC n domeniul protectiei drepturilor copilului
este complementara activitatii desfasurate de SPAS, specialistii sai
intervenind n cazul copiilor care au nevoie de protectie n afara familiei, n
situatiile de abuz, neglijare sau exploatare si/sau atunci cnd se impune
acordarea de servicii specializate
DGASPC evalueaza situatia copilului si a familiei, propune Comisiei pentru
protectia copilului sau, dupa caz, instantei, stabilirea unei masuri de
protectie, ntocmeste planul individualizat de protectie, identifica si
evalueaza familiile sau persoanele care pot lua n plasament copilul,
monitorizeaza ngrijirea acordata copilului pe durata masurii de protectie,

acorda asistenta si sprijin parintilor copilului separat de familie, n vederea

reintegrarii copilului n mediul sau familial, reevalueaza mprejurarile care au
stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala si propune, dupa caz,
mentinerea, modificarea sau ncetarea acestora.
Un rol deosebit de important n asigurarea proteciei drepturilor copiilor cu
dizabiliti
revine
Serviciului
de
Evaluare
Complex
(SEC),
compartiment de specialitate din cadrul DGASPC. n vederea asigurrii
exercitrii n mod corespunztor a atribuiilor Comisiei pentru Protecia
Copilului (CPC), respectiv ncadrarea ntr-un grad de handicap i stabilirea
orientrii colare/profesionale, reprezentanilor SEC le revin urmtoarele
responsabiliti:

identific copiii cu dizabiliti, care necesit ncadrare ntr-un grad

de handicap i orientare colar/profesional, n urma solicitrilor
directe, a referirilor din partea specialitilor care vin n contact cu copiii
cu dizabiliti i a sesizrilor din oficiu;
verific ndeplinirea condiiilor privind ncadrarea copilului ntr-un grad
de handicap
realizeaz evaluarea complex a copilului; n situaii excepionale,
evaluarea complex sau componente ale acesteia se pot realiza la
domiciliul copilului;
ntocmesc raportul de evaluare complex i planul de
recuperare a copilului cu dizabiliti i propun CPC ncadrarea
copilului
ntr-un
grad
de
handicap
i
orientarea
colar/profesional; aceste propuneri se fac n baza raportului de
evaluare complex i prin aplicarea criteriilor de ncadrare ntr-un grad
de handicap, respectiv a celor de orientare colar/profesional;
ntocmesc, n condiiile legii, planul individualizat de protecie
pentru copilul cu dizabiliti;
urmresc realizarea planului de recuperare a copilului cu
dizabiliti, respectiv a planului individualizat de protecie, aprobat de
Comisie;
efectueaz reevaluarea anual a condiiilor privind ncadrarea
copilului ntr-un grad de handicap, la cererea printelui sau a
reprezentantului legal, formulat cu cel puin 30 de zile nainte de
expirarea termenului de valabilitate a certificatului. Cererea de
reevaluare poate fi formulat i nainte de expirarea acestui termen
dac s-au schimbat condiiile pentru care s-a eliberat certificatul de
ncadrare ntr-un grad de handicap. La cererea de reevaluare se
anexeaz documentele prevzute de legislaia n vigoare;
comunic n scris prinilor sau reprezentantului legal data
stabilit pentru reevaluare;

Comisia pentru Protectia Copilului

Comisia pentru protectia copilului functioneaza n subordinea consiliului
judetean si, respectiv, a consiliului local al sectorului municipiului Bucuresti,
ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridica. Aceasta
desfasoara o activitate decizionala n materia protectiei si promovarii
drepturilor copilului, privind ncadrarea copiilor cu dizabilitati ntr-un grad de
handicap,, stabilirea unor masuri de protectie speciala (plasamentul sau
supravegherea specializata) a copiilor, atestarea asistentilor maternali
profesionisti.
Masurile de protectie speciala se stabilesc de catre Comisia pentru protectia
copilului, n situatia n care exista acordul parintilor, pentru: copilul care, n
vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat n grija parintilor din
motive neimputabile acestora; copilul care a savrsit o fapta prevazuta de
legea penala si care nu raspunde penal. Maurile de protectie speciala a
copilului care a mplinit vrsta de 14 ani se stabilesc numai cu
consimtamntul acestuia.
Comisia este condusa de un presedinte (secretarul general al consiliului
judetean) si un vicepresedinte (directorul general al DGASPC) si cuprinde
cinci membri, reprezentnd diferite institutii publice, ceea ce i asigura o
componenta multidisciplinara.
Directia de Sanatate Publica
Directia de Sanatate Publica este o institutie publica cu personalitate juridica
care isi desfasoara activitatea in scopul realizarii politicilor si programelor
nationale de sanatate publica, a activitatii de medicina preventiva si a
inspectiei sanitare de stat, a monitorizarii starii de sanatate si a organizarii
statisticii de sanatate, precum si a planificarii si derularii investitiilor
finantate de la bugetul de stat pentru sectorul de sanatate.
DSP reprezinta autoritatea de sanatate publica la nivel local care are in
principal urmatoarele atributii:
evalueaza starea de sanatate a populatiei din teritoriul arondat,

identifica principalele probleme de sanatate publica si aloca prioritar

resursele spre interventiile cu cel mai mare randament in ameliorarea
starii de sanatate;
evalueaza anual strategiile de control selectate prin prisma progresului
realizat in ameliorarea starii de sanatate a populatiei organizeaza,

controleaza si finanteaza programele nationale de sanatate ce se

desfasoara in teritoriul arondat;
exercita atributii specifice de inspectie sanitara de stat prin personalul
imputernicit in conditiile legii; in colaborare cu Casa de Asigurari de
Sanatate
coordoneaza serviciul de ambulanta,
organizeaza si coordoneaza asistenta medicala in caz de calamitati,
catastrofe si situatii deosebite,
organizeaza, conduc, coordoneaza si raspund de pregatirea retelei
sanitare pentru aparare si asistenta medicala in caz de dezastre,
epidemii si alte situatii deosebite;
in colaborare cu autoritatile locale, institutiile de invatamant si
organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale organizeaza
activitati de promovare a sanatatii si de educatie pentru sanatate a
populatiei.

Inspectoratul colar Judeen

Inspectoratele colare reprezint instituiile care, n calitate de organisme de
specialitate ale Ministerului Educaiei si Cercetarii Stiintifice, acioneaz n
vederea asigurrii accesului la toate nivelurile i formele de nvmnt i a
condiiilor optime desfurrii procesului instructiv-educativ de nvmnt i
educaie.
Totodat, inspectoratelor colare le revine sarcina de a organiza i coordona
activitatea de perfecionare a personalului didactic i nedidactic, de a analiza
activitile cadrelor didactice i nedidactice i de a generaliza experiena
pozitiv a acestora.
Centrele Judeene de Resurse i Asisten Educaional
Modernizarea nvmntului i nevoia de a asigura calitatea n educaie la
standarde europene impune ca unitile i instituiile de nvmnt s
acioneze unitar i consecvent, pe termen lung, avnd n vedere aplicarea i
respectarea dreptului la educaie a tuturor copiilor. n baza acestor
considerente au fost nfiinate Centrele judeene/al municipiului Bucureti de
resurse i de asisten educaional, ca modalitate de cretere a eficienei
serviciilor educaionale i a calitii educaiei la standardele europene.
Centrul judeean de resurse i de asisten educaional, prin scop, funcii i
finaliti, coordoneaz i monitorizeaz aciunile, activitile i serviciile

integrate din domeniu oferite de ctre instituiile i unitile din subordine i

se dorete a deveni un nucleu care s gestioneze aciunile, activitile i
serviciile educaionale existente la nivel local, de la serviciile de expertizare
i diagnosticare pn la terapiile specifice de compensare, recuperare,
reabilitare i integrare.
Beneficiarii activitii Centrelor judeene de resurse i de asisten
educaional sunt copiii/elevii/tinerii din colile speciale i de mas, prini,
cadre didactice din nvmntul de mas, precum i membri ai comunitii
locale n cadrul creia funcioneaz.
Principalele atribuii ale Centrelor judeene de resurse i asisten
educaional includ:
asigurarea serviciilor de consiliere i asisten psihopedagogic pentru
copiii cu cerine educative speciale;
recomandarea fcut prinilor de a consulta alte instituii pentru
problemele care nu sunt de competena CJAP/CMAP (centre logopedice,
comisii de expertiz, cabinete medicale, cabinetele psihologice etc.);
colaborarea cu cabinetele logopedice, cu mediatorii colari,
coordonarea i sprijinul cabinetelor de asisten psihopedagogic i a
cabinetelor intercolare din unitile de nvmnt preuniversitar,
colaborarea cu personalul de la centrele medicale de igien i
profilaxie, cu personalul de la ageniile locale de ocupare i formare
profesional;
asigurarea serviciilor de consiliere i cursuri pentru prini;
oferirea de informare, consiliere, documentare i ndrumare pentru
precolari/elevi, prini, educatoare, nvtori, institutori i profesori
pe diferite teme: cunoatere i autocunoatere, adaptarea elevilor la
mediul colar, adaptarea colii la nevoile elevilor, optimizarea relaiilor
coala elevi-prini;
asigurarea prin intermediul metodelor, procedeelor i tehnicilor
specifice prevenirii i diminurii factorilor care determin tulburri
comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic.
Tehnicile de intervenie n domeniul psihoterapiei i consilierii
psihologice pot fi utilizate doar de profesorul psiholog conform atestrii
din partea Colegiului Psihologilor din Romnia;
asigurarea examinrii psihologice att pentru cadrele didactice ct i a
elevilor, la cererea prinilor, a colii sau a inspectoratelor colare n
situaii de eec colar, abandon colar, conflicte. Examinarea i
testarea psihologic sunt efectuate doar de profesorul psiholog
conform atestrii din partea Colegiului Psihologilor din Romnia, pe
baza metodologiei unitare elaborate de Colegiul Psihologilor i avizate
de Ministerul Educaiei i Cercetrii Stiintifice.

naintarea, ctre ISJ/ISMB, de studii de specialitate privind elementele

de prognoz i analiz referitoare la oferta pieei forei de munc n
zon (evoluie, dinamic, profesii n dispariie, profesii noi), n vederea
orientrii colare, profesionale i a carierei elevilor din jude;

coordonarea aciunii de derulare a proiectelor/programelor,

parteneriatelor educaionale interne sau internaionale derulate pe
plan local, viznd problematica consilierii, orientrii colare,
profesionale i a carierei elevilor n parteneriat cu autoritile de
nvmnt, autoritile administraiei publice locale asociaii i
fundaii cu preocupri n domeniu;

monitorizarea, prin intermediul echipei operative a profesorilor din

centru, a situaiilor deosebite din unitile de nvmnt preuniversitar
din jude/municipiul Bucureti (abandon colar ridicat, risc privind
consumul de droguri, tulburri comportamentale) n care din motive
obiective nu au putut fi normate catedre n cabinete colare, urmnd
s prezinte rapoarte semestriale.
n vederea consolidrii integrrii colare a copiilor cu cerine educative
speciale la nivel judeean se organizeaz servicii de sprijin specializate
n asistena educaional, astfel:
centre logopedice intercolare destinate copiilor cu tulburri de
limbaj i cu dificulti de nvare n cadrul crora specialitii
desfoar terapii specifice pentru corectarea tulburrilor de limbaj i
pentru depirea dificultilor de nvare;
centrele de asisten psihopedagogic destinate copiilor cu
tulburri de comportament i dificulti de adaptare n cadrul crora
consilierii psihopedagogi ofer servicii att copiilor aflai n situaie
de risc i criz ct i familiilor acestora;
serviciile educaionale de sprijin destinate copiilor cu dizabiliti,
care presupun implicarea cadrelor didactice de sprijin/itinerante.
3.
Nivel Central - Rolul Autoritatilor Publice Centrale
respectarea drepturilor copilului

pentru

Intervenia Autoritatilor Publice Centrale este complementar. Statul asigur

protecia copilului i garanteaz respectarea tuturor drepturilor sale, prin
activitatea specific realizat de instituiile statului i de autoritile publice
cu atribuii n acest domeniu (art.5.4). Prin politicile urmrite, prin planurile
de dezvoltare, prin strategiile i legile adoptate n vederea realizrii acestor
politici, statul acioneaz la nivelul societii n ansamblu, crend cadrul
general necesar unei implementri depline a drepturilor copilului.
Institutii si servicii publice

Statul asigur protecia copilului i garanteaz respectarea tuturor

drepturilor sale, prin activitatea specific realizat de instituiile statului i de
autoritile administraiei publice cu atribuii n acest domeniu. Statul
intervine n stabilirea politicilor sociale de protecie a familiei i copilului, n
dezvoltarea unui sistem eficient de asigurri sociale, n dezvoltarea de
programe de interes naional. O funcie important a statului este aceea de a
elabora cadrul legal privind respectarea i promovarea drepturilor copilului i
de a monitoriza implementarea acestuia la nivel naional.
Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale i Persoanelor
Varstnice joac un rol important n elaborarea si implementarea strategiilor
referitoare la protecia i promovarea drepturilor copiilor.
Autoritatea Naionala pentru Protecia Drepturilor Copilului i
Adopie4, ANPDCA funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei
publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Muncii,
Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice.
Misiunea Autoritii Naionale pentru Protecia Drepturilor Copilului i Adopie
(ANPDCA) este de a monitoriza respectarea drepturilor tuturor copiilor i de a
lua toate msurile pentru a contribui la crearea unei societi demne pentru
copii, implicnd n acest proces autoritile administraiei publice locale i
centrale, societatea civil, prinii i copiii.
Functii ANPDCA . Prin intermediul departamentelor sale specializate, ANPDCA
ndeplinete urmtoarele funcii:
funcia de autoritate de stat prin care se asigur urmrirea i
controlul aplicrii i respectrii reglementarilor din domeniul proteciei
drepturilor copilului i adopiei, precum i coordonarea activitilor
desfurate de persoane juridice de drept public sau privat n acest
domeniu;
funcia de reprezentare prin care se asigur, n numele statului
romn, reprezentarea pe plan intern i extern n domeniul proteciei
drepturilor copilului i adopiei
funcia de reglementare prin care se asigur elaborarea cadrului
normativ necesar n vederea armonizrii legislaiei interne n materia
proteciei drepturilor copilului i adopiei cu normele i principiile
prevzute de tratatele i conveniile internaionale la care Romnia este
parte, precum i n vederea aplicrii efective a acestora;
funcia de administrare prin care se asigur gestionarea bunurilor din
domeniul public i privat al statului, pe care le are n administrare sau n
folosin, dup caz.
4 http://www.copii.ro/despre-noi/misiune/

Rolul Ministerului Sntii n promovarea dreptului la sntate al tuturor

copiilor este esenial. Sistemul de sntate se adaptez dinamicii din
domeniul proteciei i promovrii drepturilor copilului, prin armonizarea
legislaiei n domeniu, promovarea drepturilor copilului n rndul personalului
medico-sanitar i, nu n ultimul rnd, prin contientizarea colaborrii cu
autoritile administraiei publice locale, mai ales n ceea ce privete
sesizarea obligatorie a cazurilor prevzute de lege (copiii prsii n unitile
sanitare, intervenia timpurie n situaiile constatrii deficienelor funcionale
la copii, de la cea mai mic vrst, cazurile de abuz, neglijare i exploatare,
etc). Un accent deosebit se pune pe dezvoltarea serviciilor comunitare
destinate recuperrii/reabilitrii copilului cu dizabiliti, n conformitate cu
nevoile i resursele locale.
Ministerul Educaiei si Cercetarii Stiintifice implementeaz la nivel
strategic politici care susin sistemul naional de nvmnt
- organizeaz reeaua nvmntului de stat i propune Guvernului
cifrele de colarizare, pe baza studiilor de prognoz, cu consultarea
unitilor de nvmnt, a autoritilor locale i a agenilor economici
interesai;
- aprob Curriculumul naional i sistemul naional de evaluare, asigur
i supravegheaz respectarea acestora;
- coordoneaz activitatea de cercetare tiinific din nvmnt;
- asigur finanarea colilor pentru achiziionarea de manuale, conform
legii
- aprob, conform legii, regulamentele de organizare i funcionare a
unitilor subordonate, cu excepia instituiilor de nvmnt superior
- elaboreaz studii de diagnoz i prognoz n domeniul restructurrii i
modernizrii nvmntului i contribuie la perfecionarea cadrului
legislativ;
- asigur colarizarea specializat i asistena psihopedagogic
adecvat a copiilor i a tinerilor cu deficiene fizice, senzoriale, mentale
sau asociate;
- elaboreaz mpreun cu alte ministere strategia colaborrii cu alte
state i cu organismele internaionale specializate n domeniul
nvmntului i cercetrii tiinifice; colaboreaz, pe baz de
protocoale, cu statele n care triete populaie de naionalitate sau de
origine romn, pentru promovarea i desfurarea nvmntului n
limba matern.