Sunteți pe pagina 1din 16

Aspecte

financiar contabile privind intreprinderile individuale, intrerpinderi familiare


GNCZI Jzsef

1. Societate Comercial sau PFA ?


2. Sistem real sau norm de venit?
3. Cum este impozitarea la PFA?
4. Care sunt documentele contabile necesare i cum se ntocmesc ele?
5. Pot s fiu propriul meu contabil?
6. Merit s fiu pltitor de TVA ? TVA-ul la PFA
7. Autoturism pe PFA, ce se poate deduce, cum nregistrm leasingul?
1. Societate Comercial sau PFA ?
Exist avantaje i dezavantaje, depinde ce activitate vrei s faci. S vedem cteva elemente care te
pot ajuta s iei decizia corect.
a) Costul: Pentru nfiinarea unui PFA sau ntreprindere Individual ai nevoie de max. 250 ron ,
n cazul unei firme aceast sum poate depi 600 ron.
b) Evidena contabil: La PFA evidena contabil trebuie s fie inut n partid simpl care este
chiar simpl i o poi ine singur fr s ai nevoie de un contabil. La firm trebuie s ai un
contabil, care genereaz costuri.
c) Impozitare : Impozitul la PFA este mai avantajos dect la societi comerciale , gseti detalii
la capitolul Impozitarea la PFA.
d) PFA nu este o entitate juridic separat cum este firma, PFA este persoana n sine care este
autorizat s desfoare o activitate. Adic firma va rspunde n faa organelor statului doar
n valoarea capitalului social pe cnd persoana fizic autorizat va rspunde cu tot
patrimoniul persoanal.
2. Sistem real sau norm de venit?
Norm de venit
n cazul autorizrii anumitor activiti Persoana Fizic Autorizat poate opta pentru impozitarea la
norm fix de venit. Fiecare jude elaboreaz anual un tabel cu activitile care pot fi incluse la
norm de venit , respectiv se specific i venitul fix stabilit pe activitatea respectiv. Acest venit se
impoziteaz cu 16% i se vireaz trimestrial la Administraia Fiscal.
Avantajul acestui tip de impozitare este c nu ai obligaia inerii evidenei contabile. Plteti
impozitul stabilit de administraia financiar i dac realizezi venit sub norma de venit i dac realizez
venituri peste limita stabilit de norma de venit. Un alt avantaj ar fi n cazul n care persoana

respectiv este angajat cu carte de munc atunci norma de venit se diminueaz cu 60%. Pentru
contribuabili care depesc vrsta de 60 de ani femeile i 65 de ani brbaii, norma de venit este mai
mic cu 10%.
PFA-ul impus la norm de venit poate deveni pltitor de TVA dac veniturile sale depesc suma de
35.000 euro pe an.

Dezavantajul ar fi c nu poi avea angajat.
Lista activitilor care se pot impune la norm de venit o gseti de obicei pe site-ul administraiei
financiare crui jude aparii.
Sistem real
Cei care opteaz pentru impozitarea n sistem real au obligaia inerii evidenei contabile n partid
simpl i pe baza acestei evidene se pltete impozitul de 16% pe venitul net (profit).
Pentru a uura decizia s vedem un calcul.
A. Activitatea de servicii de informatic n oraul Cluj Napoca:
Norma de venit: 29.400 ron
Impozit anual: 4.704 ron
B. Activitate de servicii de informatic n oraul Cluj Napoca cu impozitare sistem real.
a) Venit brut: 45.000 ron
Cheltuieli deductibile: 25.000 ron
Venit net: 20.000 ron
Impozit anual: 3.200 ron
Pentru acest contribuabil este mai avantajos s opteze pentru impunerea la sistem real deoarece
pltete mai puin cu 1.504 ron dect dac ar fi optat pentru impunerea la norm de venit.
b) Venit brut: 70.000 ron
Cheltuieli deductibile: 30.000 ron
Venit net: 40.000 ron
Impozit anual: 6.400 ron

Pentru acest contribuabil este mai avantajos s opteze pentru impunerea la norm de venit
fiindc impozitul lui la norm de venit ar fi de 4.704 fa de 6.400 ron la sistem real.

n consecin trebuie s v planificai bine activitatea nainte de a decide pentru ce sistem de
impozitare optai.


Persoana fizic autorizat poate fi pe pierdere, aceast pierdere se reporteaz pe anul
urmtor de ctre administraia financiar teritorial , pierderea se poate reporta timp de 5 ani.
Opiunea de a trece de la norm de venit la determinarea venitului net n sistem real se face pe baz
de cerere adresat organului fiscal competent, pn la 31.01. anul curent i opiunea este obligatorie
pentru contribuabil pe o perioad de doi ani consecutivi.
3. Cum este impozitarea la PFA?
La cei cu impozit pe norm de venit impozitarea a fost explicat n capitolul anterior.
Impozitarea la contribuabili care au optat pentru sistem real se calculeaz astfel:
Venitul brut - Cheltuieli deductibile = Venitul Net
Impozit : Venitul Net * 16%
Aceste date se declar pn n data de 15 mai anul curent pentru anul trecut pe formularul 200.
Adic n anul 2011 vei declara pn n data de 15 mai venitul net obinut pe anul 2010.
Pe baza acestei declaraii se calculeaz plile anticipate pe anul urmtor. Adic pe baza declaraiei
din anul 2010 administraia financiar i calculeaz impozitul anticipat pe anul 2011.
Se pune ntrebarea ce nseamn impozitul pentru pli anticipate?
Administraia Financiar teritorial i anticipeaz impozitul pe anul n curs. Acest impozit se mparte
n 4 trane egale. Scadenele sunt 15 martie , 15 iunie, 15 septembrie i 15 decembrie .

Dac impozitul pltit anticipat este mai mare dect impozitul stabilit pe baza declaraiei tale,
diferena de impozit este returnat de administraia financiar, iar dac impozitul de pli anticipate
este mai mic dect impozitul stabilit pe baza declaraiei tale atunci diferena de impozit trebuie
pltit la fisc n termen de 60 de zile de la comunicare. Aceste sume se evideniaz n decizia anual
trimis de fisc dup operarea declaraiei de venit.
Ce pot face dac estimez c venitul meu pe anul urmtor va fi mai mic dect n anul anterior i nu
vreau s pltesc anticipat mai mult? Atunci odat cu declaraia de venit (formularul 200) trebuie s
depun i un formular cu veniturile estimate (formularul 220) i o cerere prin care motivez de ce
estimez pe anul n curs un venit mai mic dect n anul anterior.

Atenie ! Indiferent de tipul de impozitare la care ai optat eti obligat la plata contribuiei de
sntate n cuantum de 5.5 % din venitul net.

Dac vrem s facem o diferen ntre impozitare la PFA i impozitare la firm putem spune
urmtoarele:
La PFA odat pltit impozitul de 16%, banii rmai dup impozitare sunt banii ti. La firme plteti
odat impozitul pe profit (16%) sau impozitul forfetar (depinde de grila de impozitare) sau impozitul
pe microntreprindere (3% pe cifra de afaceri n anul 2010), apoi plteti nc odat 16% impozit pe
dividende ca banii respectivi s fie ai ti i nu ai firmei.
4. Care sunt documentele contabile necesare?

Documentele necesare pentru Persoane Fizice Autorizate


Registru Jurnal de ncasri i Pli
Registru Inventar
Jurnal de vnzri (pentru pltitorii de TVA)
Jurnal de cumprri (pentru pltitorii de TVA)
Facturier
Chitanier
Monetare , aviz de nsoire a mrfii , raport zilnic de gestiune , note de recepie (pentru activitatea de
comer)
Registru Jurnal de ncasri i Pli : Acest jurnal se poate achiziiona la orice papetrie. nainte de
nceperea activitii jurnalul se numeroteaz , se nuruiaz i se nregistreaz la organul fiscal
teritorial.
Acest jurnal este oglinda activitii, adic aici trebuie trecute att cheltuielile ct i veniturile n
ordine cronologic, ce se totalizeaz la sfritul anului. Pe baza acestui jurnal se completeaz
declaraia pe venit. Se poate ine evidena cheltuielilor i veniturilor i n format electronic, n acest
caz se va trece n jurnal totalurile pe lun.
Jurnalul de ncasri i pli nu trebuie confundat cu registru de cas, el nu trebuie s reflecte efectiv
numerarul. Adic nu se vor calcula solduri la sfritul zilei . Nu trebuie fcute creditri de societate.
Atenie: pentru acei contribuabili care sunt pltitori de TVA, n registru se trec sumele fr TVA.
Registru Inventar

La fel ca i Registrul jurnal de ncasri i pli i acest jurnal trebuie numerotat, nuruit i
nregistrat la organul fiscal teritorial.
n registru inventar se trec toate bunurile achiziionate, att obiectele de inventar ct i mijloacele
fixe, n ordine cronologic. La sfritul anului se totalizeaz. Fiecare an trebuie nceput pe pagin
nou i se preiau toate bunurile care au rmas n stoc la sfritul anului trecut.
Jurnal de vnzri pentru cei pltitori de TVA
n acest jurnal se trec veniturile ncasate , respectiv : baza de impozitare i TVA-ul ,: se totalizeaz pe
lun. Pe baza acestui jurnal se completeaz decontul de TVA, rubrica TVA colectat.
Jurnal de cumprri pentru cei pltitori de TVA
n acest jurnal se trec cheltuielile generatoare de TVA deductibil, att baza de impozitare ct i TVA ul
; se totalizeaz lunar . Cu ajutorul jurnalului se completeaz decontul de TVA, rubrica TVA deductibil.
Facturierul

Din data de 01.01.2007 facturierul nu mai este formular cu regim special adic poate fi cumprat de
la papetrie ori poate fi listat de pe calculator.
Exist dou tipuri de facturiere : factur fiscal pentru pltitori de TVA, factur nefiscal pentru
nepltitori de TVA
Factura trebuie s conin minim urmtoarele elementele (extras prescurtat din Legea 571/2003
privind Codul Fiscal art.155) :
a) numrul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) denumirea/numele, adresa si codul de nregistrare, ale persoanei impozabile care emite factura;
d) denumirea/numele, adresa si codul de nregistrare, ale cumprtorului de bunuri sau servicii,
dup caz;
f) numele si adresa cumprtorului, precum si codul de nregistrare in scopuri de TVA, in cazul in
care cumprtorul este nregistrat, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate
bunurile,
j) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate,
k) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile
l) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operaiune
netaxabila, preul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de
pre;
n) indicarea, in funcie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate,
exprimate in lei (pentru cei pltitori de TVA)
Semnarea i tampilarea facturilor nu sunt obligatorii.
Facturierul se listeaz n cel puin 3 exemplare din care 1 este dat clientului, 1 este pstrat n
contabilitate, i 1 este pstrat n cotor.
Chitanierul:
La fel ca i facturierul nici chitanierul nu are regim special, poate fi achiziionat la orice papetrie sau
poate fi listat cu ajutorul mijloacelor de calcul. Chitana trebuie s conin urmtoarele elemente:

a) numrul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica chitana in mod unic;
b) data emiterii chitanei;
c) denumirea/numele, adresa si codul de nregistrare, ale persoanei impozabile care emite
chitana

d) denumirea, numele, adresa clientului


e) Suma ncasat
f)

ce reprezint ncasarea

Chitanierul se listeaz n cel puin 2 exemplare din care 1 este dat clientului 1 este pstrat n
contabilitate. Este util s inem un al 3-lea exemplar n cotor.
Casa de marcat este obligatorie pentru fiecare persoan fizic, excepie fac profesiile libere i acele
persoane fizice care nu presteaz servicii ori livreaz bunuri ctre populaie.
5. Pot s fiu propriul meu contabil?
Da. Contabilitatea n partid simpl e chiar simpl. A dori s prezint n acest capitol care sunt
regulile generale de a stabili venitul net anual din activiti independente, determinat pe baza
contabilitii n partid simpl, aa cum este reglementat n Legea 571/2003 privind Codul fiscal art.
48.
1) Venitul net din activiti independente se determina ca diferena intre venitul brut si cheltuielile
aferente realizrii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla
2)Venitul brut cuprinde :
a) sumele ncasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfurarea activitii;
b) veniturile sub forma de dobnzi din creane comerciale sau din alte creane utilizate in legtura cu
o activitate independenta;
c) ctigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta,
inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dup ncetarea definitiva a activitii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfura o activitate independenta sau de a nu concura cu o
alta persoana;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aprute in legtura cu o activitate
independenta.
3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natur fcute la nceperea unei
activiti sau in cursul desfurrii acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de mprumuturi de la persoane fizice sau
juridice;
c) sumele primite ca despgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizri, mecenat sau donaii.
4) Condiiile generale pe care trebuie sa le ndeplineasc cheltuielile aferente veniturilor, pentru a
putea fi deduse, sunt:

a) sa fie efectuate in cadrul activitilor desfurate in scopul realizrii venitului, justificate prin
documente;
b) sa fie cuprinse in cheltuielile exerciiului financiar al anului in cursul cruia au fost pltite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevzute in titlul II, dup caz;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanie bancara pentru creditele utilizate in desfurarea activitii pentru
care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu
condiia impozitrii sumei reprezentnd prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul
plaii de ctre suportator.
(5) Urmtoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaia pltita pe perioada delegrii si detarii in alta localitate, in tara
si in strintate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile
publice;
d) cheltuielile sociale, in limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de
salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevzute de actele normative in materie;
f) cheltuielile reprezentnd tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuiile efectuate in numele angajailor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu
legislaia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru o persoana;

h) prima de asigurare voluntara de sntate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 250 euro
anual pentru o persoana;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului
sau asociailor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitii
independente;

j) cheltuielile reprezentnd contribuii sociale obligatorii pentru salariai si contribuabili, inclusiv cele
pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;

k) dobnzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfurarea


activitii, pe baza contractului ncheiat intre pari, in limita nivelului dobnzii de referina a Bncii
Naionale a Romniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentnd chiria - rata de leasing - in cazul contractelor de
leasing operaional, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobnzile pentru contractele de leasing
financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operaiunile de leasing si societile de
leasing;
m) cotizaii pltite la asociaiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform
alin. (6)
n) cheltuielile reprezentnd contribuiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaiilor
profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat.
(6) Baza de calcul se determina ca diferena intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele dect
cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol,
cotizaiile pltite la asociaiile profesionale.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunztoare veniturilor neimpozabile ale cror surse se afla pe teritoriul Romaniei
sau in strintate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in
strintate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele dect cele prevzute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);
e) donaii de orice fel;
f) amenzile, confiscrile, dobnzile, penalitile de ntrziere si penalitile datorate autoritilor
romane si strine, potrivit prevederilor legale, altele dect cele pltite conform clauzelor din
contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobnzile aferente creditelor angajate pentru achiziionarea de imobilizri corporale de natura
mijloacelor fixe, in cazul in care dobnda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizrii corporale,
potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achiziionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-
inventar;

j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca
inventarul nu este acoperit de o poli de asigurare;

k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a nclcrii dispoziiilor legale in vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de pltitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;
l^1) in perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele
rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate
maxima autorizata care sa nu depeasc 3.500 kg si care sa nu aib mai mult de 9 scaune de
pasageri, incluznd si scaunul oferului, cu excepia situaiei in care vehiculele se nscriu in oricare
dintre urmtoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenie, reparaii, paza si protecie, curierat, transport de
personal la si de la locul de desfurare a activitii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi
utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de ageni de vnzri si de ageni de recrutare a
forei de munca;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru nchirierea ctre alte persoane, inclusiv pentru desfurarea activitii
de instruire in cadrul colilor de oferi.
m) alte sume prevzute prin legislaia in vigoare.
(8) Contribuabilii care obin venituri din activiti independente sunt obligai sa organizeze si sa
conduc contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta
contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de ncasri si plai, Registrul-inventar si alte documente
contabile prevzute de legislaia in materie.
(9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfurrii activitii.
Unele observaii cu privire la deductibilitatea anumitor elemente.
1. sa fie efectuate in cadrul activitilor desfurate in scopul realizrii venitului, justificate prin
documente. Foarte multe persoane interpreteaz greit acest context. ex. hainele nu sunt
deductibile din punct de vedere fiscal. Contribuabilul este de prere c dac nu se mbrac
atunci nu va putea aduce venituri. Sau analize medicale tot aa, contribuabilul zice c dac nu
este sntos nu va aduce venituri. Toate aceste lucruri vor intra la categoria de nedeductibil
datorit faptului c sunt cheltuieli pentru uzul personal. Aceste exemple sunt nite extreme,
dar trebuie luat n vedere c trebuie incluse doar acele cheltuieli care contribuie direct la
desfurarea activitii.
2. cheltuielile efectuate pentru atat pentru activitatea independenta cat si in scopul personal al
contribuabilului sau asociailor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este
aferenta activitii independente; La acest articol pot fi incluse cheltuielile de ntreinere a
sediului, adic nclzire, electricitate, ap-canal. Trebuie s fim ateni, dac sediul este i
locuin s alocm doar o poriune a apartamentului pentru activitate, adic o camer sau
holul. Corect este ca din totalul apartamentului vom ocupa pentru activitatea autorizat
ex.25%, atunci cu aceast pondere s trecem i cheltuielile deductibile, adic 25% din
ntreinere, curent, ap-canal etc.

Un aspect foarte important, dac sediul este i spaiu de locuit i exist un contract de comodat,
investiiile n apartament nu cad n sarcina PFA ului deoarece aceste investiii cresc valoarea
apartamentului care este beneficiul proprietarului i nu al PFA ului.
3. dobnzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfurarea
activitii, pe baza contractului ncheiat intre pari, in limita nivelului dobnzii de referina a
Bncii Naionale a Romniei. Aici doar un scurt comentariu. Trebuie s fim ateni dac se
face un mprumut de la persoane fizice sau juridice, dobnda deductibil s nu fie mai mare
dect dobnda de referina al BNR.
4. donaii de orice fel. Important s facem deosebire ntre donaie i sponsorizare. Donaia este
un dar acordat unei persoane fizice sau a unei asociaii non profit pentru care noi nu primim
nimic. Sponsorizarea este ajutarea unei asociaii sau a unei persoane fizice n realizarea unui
anumit lucru pentru care el ne ofer de exemplu un spaiu de reclam. Toate sponsorizrile
trebuie s aib la baz un contract scris.
5. amenzile, confiscrile, dobnzile, penalitile de ntrziere si penalitile datorate
autoritilor romane si strine, potrivit prevederilor legale, altele dect cele pltite conform
clauzelor din contractele comerciale; Nu sunt deductibile amenzile rutiere, amenzile de
parcare etc. toate acestea sunt din culpa persoanei care le-a comis, de aceea aceste cheltuieli
nu sunt acceptate ca i cheltuieli deductibile. Tot n aceast categorie se ncadreaz i
dobnzile i majorrile pltite ctre autoritile romne sau strine. Acele majorri sau
penalitile care sunt pltite ctre persoane fizice sau juridice pe baza unui contract scris,
pot fi deduse din venitul brut.
6. Amortizarea. Acele bunuri care sunt achiziionate de persoana fizic autorizat pentru
desfurarea activitii , a cror valoare este mai mare de 1.800 ron i durata de viaa este
mai mare de 1 an , sunt considerate mijloace fixe iar cheltuielile se deduc sub forma de
amortizare .
Amortizarea este reglementat de art. 24 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal.
Exist mai multe metode de amortizare:
n cazul metodei de amortizare liniar, amortizarea se stabilete prin aplicarea cotei de amortizare
liniar la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.
Cota de amortizare liniar se calculeaz raportnd numrul 100 la durata normal de utilizare a
mijlocului fix.
n cazul metodei de amortizare degresiv, amortizarea se calculeaz prin multiplicarea cotelor de
amortizare liniar cu unul dintre coeficienii urmtori:
a) 1,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 2 i 5 ani;
b) 2,0, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 5 i 10 ani;
c) 2,5, dac durata normal de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
n cazul metodei de amortizare accelerat, amortizarea se calculeaz dup cum urmeaz:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depi 50% din valoarea de intrare a mijlocului
fix;
b) pentru urmtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaz prin raportarea valorii rmase de
amortizare a mijlocului fix la durata normal de utilizare rmas a acestuia

Amortizarea se calculeaz din luna urmtoare datei in care mijlocul fix a fost pus n funciune.

Cea mai rspndit metod utilizat este metoda de amortizare liniar.


Un exemplu pentru amortizare liniar .
Un autoturism achiziionat n 09.10.2009 cu pre de 30.000 ron. an fabricaie 2007.

Durata normal de utilizare pentru autoturism este ntre 4-6 ani. Fiind vorba de un
autoturism folosit vom lua 4 ani.

Amortizarea pe an:30.000 ron/4 = 7.500 ron

Amortizarea pe lun: 7.500 ron/12= 625 ron


Amortizarea pe anul 2009 va fi: 625 ron x 2 luni (noiembrie i decembrie)=1.250 ron, aceasta
este cheltuiala acceptat pentru a fi dedus din venitul net.

Amortizarea pe anul 2010 va fi: 625 ron x 12 luni =7.500 ron

Amortizarea pe anul 2011 va fi: 625 ron x 12 luni =7.500 ron

Amortizarea pe anul 2012 va fi: 625 ron x 12 luni =7.500 ron

Amortizarea pe anul 2013 va fi: 625 ron x 10 luni =6.250 ron


Durata normala de funcionare a unui mijloc fix o putem gsi n H.G. 2139/30.11.2004 pentru
aprobarea Catalogului privind clasificarea i duratele normale de funcionare a mijloacelor fixe .

Ce se ntmpl dac bunul este vndut ntre timp?


Venitul obinut din vnzarea mijlocului fix se include n venitul brut , se nregistreaz n
registru jurnal de ncasri i pli la venit iar valoarea rmas neamortizat se nregistreaz pe
cheltuieli.

Ce se ntmpl dac o main are 10 ani i ea a fost deja amortizat complet?

Se poate deduce integral valoarea mainii doar dac un service autorizat certific n scris c bunul i-
a depait durata normal de funcionare , respectiv are un grad ridicat de uzur.
Nu reprezint active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele mpdurite;
b) tablourile i operele de art;
c) fondul comercial;

d) lacurile, blile i iazurile care nu sunt rezultatul unei investiii;


e) bunurile din domeniul public finanate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu i pierde valoarea n timp datorit folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihn proprii, locuinele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazier, altele
dect cele utilizate n scopul realizrii veniturilor.

Contribuabilii care investesc n mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munc i bolilor
profesionale, precum i nfiinrii i funcionrii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea
acestora la calculul venitului net la data punerii n funciune sau pot recupera aceste cheltuieli sub
forma amortizrii .
6. Merit s fiu pltitor de TVA ?

Parc toat lumea vrea s scape de TVA sau nici nu vrea s aud de TVA. Oare poate fi de
folos dac suntem pltitori de TVA sau numai vom intra n pagub cu el?
Mai nti s vedem cteva aspecte cu privire la TVA.
1. Poi opta pentru a fi pltitor de TVA chiar de la nceputul desfurrii activitii .
2. Poi opta pentru a fi pltitor de TVA n timpul desfurrii activitii .
3. Eti obligat sa devii pltitor de TVA dac veniturile tale ntr-un an depesc suma de 35.000
euro calculat la cursul aderrii (01.01.2007) , respectiv 119.000 ron.
4. Unele activiti sunt scutite de TVA: exemplu cabinete medicale, cabinete stomatologice,
tehnic dentar, activitate de nvmnt, meditaiile acordate n particular ; lista complet o
gseti n Legea 571/2003 privind Codul Fiscal art.141 alin.1

n general , pentru activitile de tip comer i producie merit s te declari pltitor de TVA,
deoarece TVA-ul aferent mrfii cumprate , respectiv TVA -ul aferent materiei prime achiziionate ,
se deduce din TVA ul colectat.

n cazul prestrilor de servicii, unde nu ai achiziii de materie prim sau marf, propriu zis i
vinzi tiina ta, nu exist achiziii generatoare de TVA deductibil .
S vedem nite calcule.
NEPLTITOR DE TVA
BAZ

TVA

TOTAL

RON

RON

RON

VENITURI

2000

2000

CHELTUIELI

-1200

-1200

VENIT NET

800

800

TVA DE PLAT

IMPOZIT

-128

-128

CASH

672

TVA

TOTAL



PLTITOR DE TVA

BAZA

VENITURI

1681

319

2000

CHELTUIELI

-1008

-192

-1200

VENIT NET

673

127

800

TVA DE PLAT

-127

-127

IMPOZIT

-108

-108

CASH

565

Se observ c n situaia de fa cel care este nepltitor de TVA va rmne n mn cu 107 ron mai mult fa
de cel pltitor de TVA.
n urmtoarea situaie am inclus n calcul i sntatea de 5,5% obligatorie , care se pltete din venitul net.
NEPLTITOR DE TVA CU SNTATE

BAZ

TVA

TOTAL

VENITURI

3500

3500

CHELTUIELI

-3000

-3000

VENIT NET

500

500

SNTATE 5,5%

-28

-28

TVA DE PLAT

IMPOZIT

-76

-76

CASH

396

PLTITOR DE TVA CU SNTATE

BAZ

TVA

TOTAL

VENITURI

2941

559

3500

CHELTUIELI

-2521

-479

-3000

VENIT NET

420

80

500

SNTATE 5,5%

-23

-23

TVA DE PLAT

-80

-80

IMPOZIT

-64

-64

CASH

334


n aceast situaie nepltitorul de TVA va rmne n mn cu 62 ron mai mult fa de cel pltitor de
TVA.

Dac n decursul unui an calendaristic se depete plafonul de 35.000 euro, contribuabilul
are obligaia de a se nregistra ca pltitor de TVA n termen de 10 zile de la data atingerii sau depirii
plafonului. Data atingerii sau depirii plafonului este ultima zi a lunii n care s-a depit plafonul.
Adic dac s-a depit plafonul n 5 octombrie eti obligat s te nregistrez ca pltitor de TVA pn n
data de 10 noiembrie.
Ce trebuie s faci n plus sau altfel dac eti pltitor de TVA
1. Sumele se trec n registru jurnal de ncasri i pli i jurnalul de inventar fr TVA
2. Se ntocmesc registrul jurnal de cumprri i registru jurnal de vnzri
3. Trimestrial se depune decontul de TVA (formularul 300)
4. Semestrial se depune declaraia informativa privind livrrile sau prestrile i achiziiile
efectuate n ar (formularul 394)

7. Autoturism pe PFA, ce se poate deduce, cum nregistrm leasingul?

A. Nu eti pltitor de TVA, impozitare n sistem real.
1. combustibilul nu este deductibil
2. cheltuielile de funcionare a mainii sunt deductibile limitat , adic trebuie dovedit ct la
% din cheltuieli aferente autoturismului sunt pentru activitatea autorizat ct pentru cele
n leasing, n comodat, sau proprietatea PFA ului. n categoria de funcionare intr
asigurarea, reparaiile, rovigneta, splat auto, tax de parcare, inspeciile periodice
3. achiziia de autoturism este deductibil prin amortizare

4. dac autoturismul a fost achiziionat cu plat integral se va calcula amortizarea pe


toat valoarea mainii, inclusiv TVA ul.
5. dac autoturismul a fost achiziionat prin credit bancar, se va deduce valoarea mainii,
inclusiv TVA sub forma amortizrii i se va deduce dobnda aferent creditului. Rata
calculat de banc nu va fi dedus, aceast sum este recuperat prin amortizare .
6. dac autoturismul a fost achiziionat n leasing:
7. leasing financiar - se deduce valoarea mainii inclusiv TVA sub forma amortizrii,
dobnda, comisioanele, asigurarea obligatorie, casco, taxa de nmatriculare i alte taxe
de punere n funciune, Nu se va deduce avansul, rata, valoarea rezidual, toate acestea
sunt recuperate prin amortizare.
8. leasing operaional - n acest caz se va deduce rata de leasing operaional, funcioneaz
ca i o nchiriere de maini. Atenie asigurarea nu se deduce, deoarece aceasta este
costul firmei de leasing (locator), aceasta este integrat n rata de leasing. Dac la finalul
leasingului se va achiziiona autoturismul la valoarea rezidual, acesta va fi trata cu
achiziie n sine i se va amortiza.
B. Eti pltitor de TVA , impozitare n sistem real.
i se aplic aceleai reglementri cu privire la deductibilitatea cheltuielilor, att doar c totul va fi
nregistrat n contabilitate fr TVA.
1. combustibilul nu este deductibil , nici TVA ul aferent
2. cheltuielile de funcionare sunt deductibile din punct de vedere al TVA ului aa cum a
fost prezentat anterior.
3. valoarea de achiziie a autoturismului este deductibil sub forma amortizrii iar TVA -ul
se contabilizeaz separat , respectiv TVA -ul se deduce din TVA-ul colectat .
Excepii: Nu sunt aplicabile prevederile de mai sus n urmtoarele cazuri :
1. Dac suntei autorizat pe una dintre urmtoarele activiti:
a. taximetrie;
b. transportul de persoane cu plata (de ex. activitate tip maxi-taxi); nchirierea ctre alte
persoane (de ex. rent a car);
c. paz si protecie
d. curierat;
e. activitatea de instruire in cadrul colilor de oferi;

2. dac putei dovedi c autoturismele sunt utilizate pentru:

a. intervenie, reparaii;
b. precum i vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj;
c. transport de personal la i de la locul de desfurare a activitii (doar n cazul ntreprinderilor
Individuale care sunt singurele care permit angajarea de personal);
d. vehiculele utilizate de ageni de vnzri i de ageni de recrutare a forei de munc aici sunt
posibile 2 situaii:
3. n cazul ntreprinderilor Individuale care sunt singurele care permit angajarea de personal (deci
angajarea de astfel de ageni de vnzri sau ageni de recrutare a forei de munc)
sau n cazul n care activitatea pentru care eti autorizat ca PFA este de agent de vnzri (n cazul n
care i desfori activitatea n baza unui contract de comision sau de mandat comercial) sau de agent
de recrutare a forei de munc.