Curs 1:Morfologia PDA si a raporturilor apexului cu structurile invecinate

Anatomia apexului
-JCD
-Constrictia apicala
-Foramenul apical
Configuratia canalelor radiculare dupa Weine
-1 canal-1 foramen apical
-2 canale-1 foramen apical
-2 canale-2 foramene apicale
-1 canal-2 foramene apicale
foramenul apical se afla de obicei la (0.5)1-2 mm de apexul radiologic
stratul de cement de la nivelul apexului=0.5-1 mm
Apexul radiologic
-e varful radacinii
-limita externa
Foramenul apical
-canalul radicular se sfarseste la foramenul apical
-dimensiunea si configuratia FA se modifica odata cu maturitatea(la tineri,foramenul apical deschis,odata cu
depozitia dentinei si a cementului FA se micsoreaza)
-adesea,nu e vizibil pe rdiografe(FA dispus de obicei pe fata distala a dintelui)
Constrictia apicala
-apex fiziologic,foramen fiziologic
-diametrul 0.15-0,25mm
-se ingusteaza cu varsta
Canalele laterale
-la orice nivel de la furcatie la apex
-mai frecvent in 1/3 apicala la dintii posteriori
-nu pot fi debridate
-pot fi obturate
-importanta discutabila
-sunt poarta de iesire pt iritanti in spatiul periodontal lateral
-perpendiculare/oblice(canale accesorii)
-la pluriradiculari frecvent la camera pulpara,trifurcatiecanale pulpo-periodontale
Ligamentul periodontal
-0,21 la tineri
-0,15 la varstnici
-fibrele de colagen sustin dintele in alveola
-absorb fortele ocluzale de a fi transmise
-criterii de dg- uiformitatea sa pe RX
-potential de regenerare pe viata
-prevalenta mai mare la dintii posteriori
-inervatie senzoriala autonoma

Cement
-atasarea fibrelor periodontale
-pare sa reziste resorbtiei mai bine decat la osul
-formarea C=procs continuu,influentat de pozitia si functionalitatea dintelui
-celular
-acelular
-frecvent in secgmetul apical la M si PM
Os alveolar
-se ancoreaza ligamentul periodontal
-e perforat pt VV si nn(cribiform)
-are aspect mai dens decat spongioasa
-pe Rx lamina dura:prezenta/absenta
-sete os lameral,se adapteaza la stres(miscarea dd)
-osul sufera remodelare constanta(resorbtie/apozitie)
Incidenta canalului MV2
-53% 93%

Curs 2:Cavitatea de acces

Trepanarea la locul de electie-Principii
-valoarea RX preoperatorii vis-a vis de extinderea CP,nr si orientarea canalelor
-indepartarea in totalitate a dentinei alterate si a obturatiilor defectuase
-indepartarea in totalitate a tavanului camerei pulpare si a protuberantelor dentinare
-in consecinta,idnetificarea orificiilor de intrare ale canalelor radicualre,trebuie sa se efectueze facil
-largirea orificiului de intrare si indepartarea dentinei secundare cu Gates sau Pesso sau freza endo acces
-cavitatea de acces,dupa prepararea canalului trebuie inchisa etans temporar sau de durata
-sacrificiul de substanta dura trebuie sa corespunda necesitatiilor curatirii si modelarii adecvate a sistemului
endo
-atentie deosebita la identificarea tuturor canalelor radiculare(un molar,de exemplu, are doar 3 canale,cand cel
de-al 4l-lea nu a putut fi identificat)
Prevazarea cavitatii de acces
Refacerea peretilor absenti ai cavitatii de acces
Identificarea orificiilor de intrare in canalul radicular
Radiografia excentrica
Curs 3:Atitudinea terapeutica de urgenta in pulpopatii
Pansamentul calmant
-fenol
-mentol
-xilina
-citotoxic
-dupa aplicarea panasamentului calmans se impune extriparea pulpara in sedinta urmatoare de tratament
Tratament de urgenta:coafaj direct
Tratament de urgenta :pulpotomie

Curs 4:Determinarea lungimii de lucru(Odontometria)

Determinarea
Instrumente
-Reamer
-Headstrom-file
-K-file
-Gates,NiTi-file
-flexicut;flexofile;flexoreamer;K-flex
-flex-R-file
-hedstrom-file
-Ni-Ti-file(Profile);conicitate 4%
-Ni-ti-GT(conicitate 0,6; 08;10;12)
-Ni-ti flexogate
Prepararea mecanica
-G-G;Largo; Pesso; Lentullo;Hedstrom-File;K-file;Sonic-air; Canal Leader
Curatire si modelare
Crown-down
Precurbarea
Prepararea mecanica a canalului
Instrumente Ni-ti
Quantec2000
Profile
Peretii laterali ai canalului
Motoare pt instrumente Ni-ti:TCm endo; endostepper; ATR; ATR vision; E-master; Endo IT control
Curs 5:Prepararea canalului radicular
Obiectivele biologice ale prepararii canalului
1.efectuarea instrumentarii in limitele spatiului endodontic
2.evitarea transportarii materialului necrotic prin foramenul apical
3.realizarea curatarii+modelarii intr-o singura sedinta
4.crearea spatiului suficient in timpul largirii
Obiectivele mecanice ale prepararii canalului radicular
1.sa realizeze o forma conica,continua de la apex la cavitatea de acces
2.sa mimeze forma initiala a canalului
3.FA sa pasreze diametrul si raporturile initiale
Tehnica conventionala
=tratament clasic
-acele se introduc pana deasupra CA apoi cu miscari de du-te-vino se racleaza peretii pe toata lungimea
-15-30 1/3 apicala
-40 mijlocie
-50-60 1/3 coronara
canal in forma de palnie,ingustat spre apex, cu pertii netezi

-dupa efectuara largirii canalului+ indepartarea detritusului dentinar restant, sa verifice permeabilitatea canlului
pana la LL(recapitulare)
-secventialitate
-in cazul canalelor curve:ace precurvate+ lubrifiant(6,8,10,15)
Tehnica step-back(telescopare regresiva)
-in canale cu incurbari moderate
-initial:prepararea segm apical se realizeaza cu dimensiuni mai mari(2-4 ace fata de acul initial cu care sa
efectuat odontometria)
-ulterior,dupa efectuarea stopului apical,se scurteaza cate 1mm de la LL cu cele 4 ace urmatoare in
secventialitate
-ex:ac 35=ac master
40 se folosestee cu 1 mm mai putin de LL
45 cu 2mm
50 cu 3mm
-largire in forma de telescop
-se foloseste recapitularea
-in canalele cu curbura mai accentuata:instrumentar flexibil; ace cu varf netaietor
Tehnica fortelor compensate Roane
-permite tratamentul mecanic pe toata lungimea de lucru,pana la acul 55 fara transpozitia apexului
-in canalele curbe
-se folosesc ace tip pila; flexibile; cu varf netaietor
-miscare combinata; rotatie de 90 gr spre dreapta; uramta de rotatie spre stanfa 360 gr
Tehnica step-down(telescopare progresiva)
-largirea telescopata a segmentului coronar; ce se continua cu segmentul apical
-avantaje:
-accesul in linie drepata in segmentul mediu,apical
-scaderea interferentelor mecanice dentinare; care deviaza directia intrumentarului endo
-reducerea posibilitatii transferului detritusului dentinar infectat periapex
-creste calitatea lavajului endo
Curs 6-7:Inflamatia pulpei dentare
Caracteristicile histopat si fizilologice ale pulpei dentare
1.adapostirrea pulpei intr-un spatiu cu peretii rigizi
-peretii duri(care acopera pulpa)
-impermeabili la agentii patogeni daca sunt integrii
-impiedica investigarea starii pulpare
2.formamenul apical
-calea principala de comunicare cu exteriorul
3.sistemul arterial de tip terminal
4.sistemul nervos-bine reprezentat in pulpa
Functiile pulpei
1.formativa/dentinogenetica
-produce dentina primara;secundara;teritara
-dentina I=formata inaintea eruptiei dintelui;tubulara cu aspect regulat
-dentina II= se formeaza peste dentina I in zone supuse unor linii de forta si are mai putine canalicule

-dentina III= consecutiva unor stimuli patogeni; canaliculele dentinare sunt in numar mai mic sau absent
si cu traiect neregulat
-dentina scleroasa=depunerea canaliculelor pericanalicular cu obturarea completa a tuturor canaliculelor
2.nutritiva
3.senzitiva
4.regresiva
-atrofie; scleroza; distrofie calcica
5.pH-ul alcalin al pulpei
-rol in neutralizarea aciditatii prin inflamatie
Etiopatogenia inflamatiei pulpare
Agenti patogeni
-externi
-fizici:termici; traumatici
-chimici: acizi; baze; substante oxidant; metale
-toxici:medicamente
-bacterii, ciuperci, virusuri
-interni
secventele inflamatiei pulpare
-reactia biochimica(formarea mediatorilor chimici:histamina; leucotoxina; exudina)
-reactia vasculara(hiperemia; staza; cresterea permeabilitatii)
-reactia metabolica celulara(diminuarea functiilor-oprirea activitatii celulare)
-formarea infiltratului seros(plasmexodie)
-formarea infiltratului supurat
Sistemul canalului radicular
Vascularizarea pulpei
Clasificarea pulpitelor
-reversibile(hiperemia preinflamatorie)
-ireversibile
Formele anatomoclinice
-hiperemia preinflamatorie
-pulpite acute
-seroase
- partiale (coronare)
- totale(corono-radiculare)
-purulenta
- partiale (coronare)
- totale(corono-radiculare)
-pulpite cronice
-inchise
-propriu-zise
-hiperplazica(granulom intern palazi)
-deschise
-ulceroase
-granulomatoase(polipoase)
Hiperemia preinflamatorie

Morfopatologie
-vase sangvine dialtate-marginatie leucocitara
-odontoblastii mariti de V,forma modificata
-restitutio ad integrum
Simpomatologie
-durere:
-provocata de ag termici(rece) si chimici(dulce)
-localizata
-intensitate moderata
-dureaza minute
Diagnostic+
-caracterele durerii
-tratament recent
Diagnostic diferential
-hipersensibilitate; hiperestezie
Evolutie
-restituto ad integrum
-pulpita acuta; cronica
Tratament
-coafj direct; indirect
-amputatie vitala
-extirpare vitala
Pulpita acuta seroasa partial
Morfopatologie
-vasodilatatie; plasmexodie
-marginatie leucocitara
-odontoblasti cu semne de oprire a metabolismului sau degenerare(vacuolizari; acumulari lipidice)
-fibroblasti:degenerescenta
Simptomatologie
-durere:
-vie
-localizata
-cedeaza la antialgice
-dureaza minute/ore
Diagnostic+
-caracterele durerii
-teste de vitalitate +
Diagnostic diferential
-hiperemie preinflamatorie
-pulpita seroasa acuta totala
-pulpita purulenta

Evolutie
- pulpita seroasa acuta totala
-pulpita purulenta
-pulpita cronica
-prin tratament adecvat se poate pastra vitalitatea pulpara
Tratament
-coafaj direct
-amputatie vitala
-extirpare vitala
Pulpita acuta seroasa totala
Morfopatologie
Simptomatologie
-durere:
-provocata
-violenta
-insuportabila
-lancinanta
-continua
-turbarea dintilor
-iradiaza dintii vecini antagonisti reg. temporale; orbitare; submandibulare; occipitale
-nu depaseste linia mediana
-nu se clameaza la antialgice
Diagnostic+
-caracterele durerii
Diagnostic diferential
-pulpita acuta seroasa partiala
-pulpita acuta purulenta
-parodontita apicala acuta seroaa/senzatie de egresiune a.d . congestia mucoasei V; teste de vitalitate -; stare
generala alterata
Tratament
-extirpare vitala
Pulpita acuta purulenta partial
Morfopatologie
-focare de supuratii in pulpa coronara
-flegmon pulpar
Simptomatologie
-durere spontana,mai ales noaptea,violenta
-durata:cateva ore
-localizata initial,apoi iradiaza
-CARACTER PULSATIL,sincron cu sistolele ventriculare
-exagerbata de orice cauza care creste afluxul sangvin spre extremitatea cefalica(caldura locala de la perna,
pozitie orizontala)cresterea presiunii intratisulare pe fibrele nervoase
-e calmata la rece(prin vasoconstrictie)

Diagnostic+
-caracter pulsatil,posibilitate de localizare
-exagerbarea la cald/diminuarea la rece
-prezenta picaturii de puroi la deschiderea CP,urmata de exagerbare si apoi reducerea durerii
-probele de vitalitate + la intensitati mai mari decat cele obisnuite
Tratament
-extirpare vitala
Pulpita acuta purulenta totala
Morfopatologie
-si in pulpa radiculara apar focare de supuratii
-flegmon pulpar
-reactii congestive care cuprind spatiul periapical(percutie+)
Simptomatologie
-durere
-continua; iradiata
-caracter pulsatil
-sensibilitate la cald(lichide reci pentru calmarea durerii)
-nu cedeaza la analgetice
Diagnostic+
-caracter pulsatil
-percutie in ax+
-aparitia picaturii de puroi
Diagnostic diferential
-pulpita acuta seroasa totala
-pulpita acuta purulenta partiala
-parodontita apicala acuta
Evolutie
-parodontita apicala acuta
Tratament
-extirpare vitala
Pulpitele cronice deschise
-evolutia procesului inflamator cronic e in functie de reativitatea organismului
-P.ulceroasecapacitate scazuta de aparare
-P.polipoasebuna reactivitate(tineri; perioada de crestere)
Fiziopatologie
-histocitele si fibroblastii indeparteaza prin fagocitoza
-resturi celulare microbiene
-leucocite fragmentate
-resturi celulare pulpare
-circulatia ionilor minerali determina scaderea presiunii intratisulare
-tesutul de granulatie
-se formeaza in functie de:
Reactivitatea locala
8

Deschiderea camerei pulpare

Dimensiunea procesului carios
-e stratul prin care pulpa vine in contact direct cu mediul bucal
- e supus insultelor fizice; chimice; toxice
-cand prolifereaza sub forma de polip- pe suprafata se pot implanta uneori celule epiteliale
-stratul subiacent cuprinde:histocite; limfocite: plasmocite
-contine si fb nervoase(doare la intepatura sondei in profunzime)

Pulpita cronica deschisa ulceroasa

Morfopatologie
-stratul superficial
-zone de necroza
-neutrofile
-infiltrat bacterian
-ulceratii+/_ depozite d fibrina
-stratul subiacent
-tesut de granulatie
-sangereaza la intepatura cu sonda
-al III lea strat
-limfocite; histocite; fibrocite; plasmocite
-fb nervoase
-al IVlea strat
Simptomatologie
-subiectiv:
-nedureroasa
-jena la masticatie
-pacientul evita masticatia pe partea respectiva
-cavitae obliterata cu resturi alimentare-reacutizare(durere de intensitate scazuta-nr mai mic de fb
nervoase)
-durere in antecedente
-obiectiv
-cavitate carioasa profunda
-dentina alterata
-deschiderea larga a CP
-pulpa rosie, cu depozite de fibrina; ulceratii superficial
Diagnostic+
-lipsa durerii
-carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
-sangerare la inteparea pulpei cu sonda
-teste de vitalitate+ la intensitti mari
-percutia in ax
Diagnostic diferential
-PCD polipoasa-polip prezent
-necroza; gangrena-fara sensibilitate; fara sangerare

Evolutie si complicatii
-gangrena
-reacutizari
-fractura
Tratament
-extirpare vitala
Pulpita cronica deschisa polipoasa
Morfopatologie
-stratul superficial
-tesut de granulatie-acoperit de epiteliu sau depozit de fibrina
-stratul II
-infiltrat inflamator
-lipsesc fibre nervoase si conjunctive
-stratul III
-contine fb nervoase si vase
-retea de fibre conjunctive
Simptomatologie
-Subiectiv:
-carie
-sangerare
-jena dureroasa la masticatie
-Obiectiv
-cavitate voluminoasa cu deschiderea CP; ocupata-polip roz; suprafata neteda; lucioasa(polip epitelizat)
-polip rosu; hemoragic; cu depozite de fibrina(polip
neepitelizat)
-polip depresibil; elastic
-inteparea nedureroasa(doar in profunzime) cu sangerare abundenta
-percutia in ax
Diagnostic +
-carie profunda cu deschiderea CP
-polip in continuarea pulpei dentare(cu sangerare si durere la inteparea in profunzime)
Diagnostic diferential
-polip gingival
-necroza- nu are sensibilitate; nu sangerare
-PCD ulceroasa-nu polip
Evolutie si complicatii
-reacutizarePS sau PP
-necroza; gangrena
Tratament-extirpare vitala
Pulpite cronice inchise
-rar
-elemente comune
1.asimptomatice
2.camera pulpara inchisa
3.evolutie lenta
10

4.prezenta tesutului de granulatie

-elemente particulare
-PCI propriu-zisa: determinata de factori toxici-infectiosi din dentina alterata
-granulomul intern- mai frecvent la dintii frontali si la tineri
Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
Morfopatologie
-imbatranirea prematura a pulpei
-infiltrate celulare cu celule tinere mezenchimale si vase de neoformatie
-aspect polimorf
-tesut fibrozat si tesut de granulatie
-focare de inflamatie acuta supurativa
-odontoblastii-suferinta avansata(volum micsorat; picnoza nucleului; vacuolizari; incarcari cu lipide)
-fibre nervoase degenerate
-vase sangvine dilatate
Simptomatologie
-lipsa durerii
-ex.obiectiv:
-cavitate carioasa pe fundul careia dentina e usor colorata
-obturatie mare, cu adaptare incoecta(carie secundara)
-recidiva de carie sub obturatie
-teste de vitalitate + la intensitati foarte mari
-deschiderea camerei pulpare si inteparea cu sonda-sangerare abundenta(vase de neoformatie)
Diagnostic +
-foraj explorator:
-sangerare abundenta
-insensibilitate
Diagnostic diferential
-PCDU
-necroza/gangrena
-PCIG
Tratament
-extirpare vitala
Pulpita cronica inchisa hiperplazica(granulomul intern palazzi)
-rar
-pink spot
-camera pulpara marita de V
-modificarea conturului canalului radicular pe anumite segemente
Morfotpatologie
-tesut de granulatie
-demineralizarea structurii dure dentare
-apa pulpoclastii
-disparitia odontoblastilor in zona respectiva
-transformari regresive pulpare
-tesut conjunctiv lax
Simptomatologie
-nedureroasa
-diagnostic ocazional(Rx)
11

-localizare radiculara-fistula
Diagnosic + Rx
-modificare contur camera pulpara
-aspect de contur neregulat al canalului
Diagnostic diferential
-PCIP-z
-necroza
-resorbtie radiculara externa
Evolutie si complicatii
-fracturi
-necroza
Modificari regresive pulpare-degenerarea pulpara hialina si calcica
-atrofie:micsorarea CP
-scaderea nr de vase sangvine si fb nervoase
-scadere nr de fascicule de fb de colagen
-modificari degenerative:tulburari trofice pulpare si traumatice; degenerarea hialina si amiloida
Curs 8:Pulpectomia vitala
Insensibilitatea chimica a pulpei
-trioxid de arsen(cristale, pasta, fibre,granule)
-NU SE MAI UTILIZEAZA
-din cauza efectului distructiv; necrozant asupra parodontiului si osului alveolar
-valoare istorica
-a nu se utiliza preparate arsenicale; eventual substituenti=PARAFORMALDEHIDA
Paraformaldehida
-toxavit
-caustinerf(septodont)
-depulpinin pansamentul endo 10-14 zile
-nu e necesara utilizarea ulterioara a TCF datorita faptului ca PFA mumifica pulpa
-indicatii relative
1.boli generale ce CI anestezia
2.alergie la anestezicele locale
3.imposibilitatea injectarii subst anestezice:infectii; tumori; trismus; anchiloza TM
-pansamentul cu PFA pe cat posibil evitat
Curs 9:Lavaje endodontice
Efectele lavajului endodontic
-debridare
-solubilizarea materialului organic
-dezinfectare
-lubrifiere
Solutii irigante utilizate in endodontie
-Apa sterila; solutii anestezice; solutii saline nu au prorietati antiseptice sau de solventi tisulari
-Sol. Cloramina 3-5% in canale septice,efectul bactericid e mai slab
-Apa oxigenata 3% oxigenul eliberat iritatii periapicale efervescenta si in sens apicaldincolo de CA
-Sol hidroxid de calciuefect antibacterian discutabil(timp indelungat de actiune)
-solutie de clorhexidinaefect antibacterian bun; efect citotoxic scazut
-solutie de hipoclorit de Na 0.5-2.5-5% solutie iriganta de electie; iritanta in concentratie de peste 6%
12

Solutia de hipoclorit de Na 0.5-6%

-colutie iriganta de electie
-iritanta in concentratie de peste 6%
calibrul canalului
debridare
solubilizarea testului organic-detritus proteic
actiune bactericida
previne formarea dopului apical
zone inacesibile instrumentariiNaOCl=solutie de electie
activat USantiseptizare(In GP)
in alternanta cu EDTA-efect complenetar
-ultimul in lavaje alternative
-singura solute de lavaj indicata in tratament US
Lubrifianti si chelatori
Lubrifianti:RC PREP; GLYDE; LARGAL-ULTRA; CANAL+
-evita formarea de bariere de colagen
-previne blocarea; ruperea; uzura acului
-faciliteaza instrumentarea
Chelatori:EDTA;EDTAC
-concentratie optima 15-17%
-usureaza trtamentul mecanic; indepartarea detritusului dentinar restant
-efect antibacterian slab, nu e dizolvant tisular
-actiune decalcifianta-dentina pericanalara
-canal ingust
-determina demineralizarea-microretentii
-toxicitate putin cunoscuta
+CETRIMID
-manevre atente
-nu in apex larg
-remanenta-lavaje de indepartare
-eroziuni dentinare dupa contact prelungit
Clorhexidina2%
-efect bun antibacterian(impotriva enterococi si fungi)
-efect depot
-nu e dizolvant tisular
-recomandat in reluarea tratamentului endodontic
-lavaje clorhexidina-NaOCl in alternanta; colorare bruna-paracloranina
-este lavaj de indepartare al solutiei NaOCl inaintea obturatiei de durata a canalului cu materiale adezive
Curs 10:Tehnica lavajului endodontic
Lavajul conventional
Tipul acului de lavaj
-ace obisnuite
-ace speciale de irigare
-ac bont
-canula flexibila
-angulata
-cu fanta laterala(elimina efectul turnului de apa de calibrul 23-25(canale largi) si 30(canale inguste))
-variabile:frecventa; cantitate;timpul si durabilitatea
13

Profunzimea in canal
-pana in segmentul apical
-ace hipodermice:elasticitatea si diametrul lor mic permit diferite profunzimi
-evitarea frictiunii
-diga
Accidentul la hipoclorit
-transportarea microbiana
MTAD Bio Pure
-doxiciclina
-Ac. Citric
-Tween 80
-indeparteaza DDR
-efect antiseptic bun(si asupra enterococcus faecalis)
-biocompatibilitate buna
-protocol de utilizare: in alternanta cu NaoCl(MTAD nu are efect de dizolvant tisular)
-dupa Zang 2003:MTAD este:
-mai putin citotoxic decat :eugenolul;apa oxigenata 3%; hidroxidul de ca; hipocloritul 5%; EDTA 15%
-mai citotoxic decat hipocloritul 2,5% su 1%
-nu a fost suficient studiat
Lavajul ultrasonic
-avantaje
-turbulenta acustica
-capatul coronar al pilei
-capatul apical al pilei
-coloana principala
-coloana secundara
Colorare bruna-paracloramilina
Ace cu fanta lateral
Sistem irigatie-aspiratie STREPKO

In concluzie
-NaoCL e mediul standard de irigatie al canalului in timpul preparatiei
-EDTA indeparteaza detritusul dentinar
-Clorhexidina are efect antibacterian si asupra enterococului faecalis si fungi
Curs 11:Tratamentul medicamentos traditional si modern
1.Pe baza de fenol
a.uleiuri esentiale=dezinfectante slabe
b.eugenolul=mai iritant decat uleiul de cuisoare
-are proprietati anestezice
-caustic pe terminatiile nervoase inflamate
c.compusi fenolici=substante volatie
-precipita proteinele
-penetrabilitate redusa
FENOLUL=baza pentru diversi derivati
14

-foarte caustic-neselectiv
-coaguleaza proteinele
-subst cristalizata; incolora
-9 parti fenol+ 1 parte apa
-solubil in timol;camfor;mentol
-toxic citoplasmatic; blocheaza lipoproteinele mbr celnecroza
-se folosesc doar derivati fenolici sau in asociere cu alte substante
CHLUMSKY
-fenol 30%+camfor 60%+alcool 10%
MONOCLORFENOL
-cel mai activ=paramonoclorfenol
-sol apoasa 1-2% sau solutie camforata 35%
PARAMONOCLORFENOL
-2 pati fenol+ 3 parti camfor
WALKHOFF
-paramonoclorfeno+camfor+mentol
-bun bacteriostatic
-iritant; citotoxic pt tesuturile periapicale
-cu potential antigenic
TIMOL
-inclus in multe preparate:endometaazona;tubliseal
CREZOL-METACREZOL-TRICREZOL
-de 3 ori mai puternic deca fenoluk
-efect citotoxic comparabil
METACREZILACETAT
-efect terapeutic prelungi; prin potential scazut de vaporizare
-penetrabilitate buna
-mai putin citotoxic
CREZALOL
-1 parte metacrilat; 1 parte monoclorfenol; 2parti camfor
CREZOT
-mai puternic dezinfectan ca fenolul
-efect citotoxic important
-contine Gaiaxol 60-90%
CREZOPHENE
-paramonoclorfenol; dexametazona; timol
-ameliorarea tolerabilitatii periapicale
-penetrabilitatea mare; tensiune superficiala mica
2.Pe baza de formol
FORMALDEHIDA
-gaz solubil in apa
15

FORMOL
-solutie apoasa 40%
-coaguleaza proteinele
-capacitate mare de penetrare
=puternic dezinfectant
-impreuna cu amoniacul din detritusul necrotic=urotropina=antiseptic puternic
-prin dizolvarea grasimilor-lizol=antiseptic activ
-inactiveaza ptomainele si acidul sulfuric din descompunerea proteinelor
-actiune bacteriostatica
-citotoxicitate marcanta
-produce reactie inflamatorie iritativa mare,urmata de necroza
-difuzeaza rapid-p.ap.ac.H.
3.Halogenii
a.compusii clorati
-cloramina
-NaOCl
-clorhexidina
b.pe baza de iod
SOLUTIE IODO-IODURATA DE POTASIU 2%\
-2% cristale de iod; 4% iodura de postasiu; 94% apa distilata
-efect antimicrobiant excelent cu citotoxicitate minimala
IODOFORM
-puternic oxidant
-inglobarea in paste resorbabile
PASTA IODOFORMATA WALCHOFF
-iodoform, corfenol, timol, oxid de Zn
-pasta resorbabila folosita in tratamentul medicamentos al parodontitei apicale cronice nefistulizate cu secretie
trenanta
-poate creea abces medicamentos
Pastele cu antibiotice de uz endodontic
-PULPOMIXINE;GRINAZOL
-pot selecta rezistenta microbiana
-efect alergenic
-limitele utilizarii antibioticelor in canalul infectat datorita risului crescut de sensibilizare si rezistenta
-uzul antibioticelor in spatiul endodonic e relativ limitat,avand in vedere ca pentru a aactiona necesita un pH
alcalin, iar in canalul infectat pH-ul e acid, ducand la inactivarea rapida a principiului activ
Corticosteroizii folositi in pansamente endo
-elimina partial simptomatologia clinica, dar se pare ca reduce abilitatea de regenerare(CS elimina toate stadiile
inflamatiei, se presupune ca inhiba transformara fibroblastilor si producerea de Ac)
-ledermix-combinatie de AB/CS
-controversat, ingredientele nu par a avea efecte sistemice secundare(Triamcinolol,pare sa inhibe
activiatea osteoclastelor)
-indicat in prevenirea resorbtiei externe inflamatorie posttraumatica
-pansamentul cu CS nu trateaza cauza problemei
Funtiile medicamentelor intracanalare
-ofera activitate antimicrobiana
16

-controloeaza durerea
-controleaza exudatul si sangerarea
-controlul resorbtiei radiculare inflamatorii
-efect osteoinductor(variabil pt Ca(OH)2 si MTA)
Curs 12:Pansamentul medicamentos intre sedindele de tratament Ca(OH)2.Clorhexidina
Indicatiile aplicarii pansamentului medicamentos intracanalar
-dezinfectie(canal infectat; reluarea t.e)
-dizolvant tisular
-neutralizarea endotoxinelor in dentina
-material de obturatie temporara a canalului(temporizarea obt. de durata)
-atenuarea durerii
-combaterea rezorbiei radiculare posttraumatice
Pansamentul intre sedintele de tratament
-complexitatea cazului
-timp insuficient pentru finalizarea TE intr-o sedinta
-canal cu exudat
-introducerea mineralizarii(apexogeneza, apexificare)
Cerinte
-echilibrul intre efectul antimicrobian si compatibilitatea tisulara
-sa se extinda cat mai profund posibil in dentina
-sa nu altereze proprietatile dentine
Timpul de actiune in canalul radicular
-efect optim dezinfectant in 7 zile, 14 zile- 4 sapt,maxim 3 luni
-trasformarea mai rapida in CaCo3 cand aplicarea Ca(OH)2 pentru ca:
-efectul antibacterian nu creste in timp
-risc de fractura
-efect de vulnerabilizare a dentinei
-calitatea restauratiei temporare
Preparate magistrale
-pulberepasta prin adaugare fie a apei distilate, a serului fiziologic, fie a unui anestezic fara vasoconstrictor,
glicerina, clorhexidina 2%
-BaSO4
-Rp:Sulfat de bariu 1 parte
Hidroxid de Ca 8 parti
Apa disilata
q.s
-flacoane inchise(3 luni)
-avantajul controlului consistentei
Produse tipizate
-cantiate mai mica de Ca(OH)2
-pasta(Calxyl)
-capsule(Reogan Rapid)
-seringa(Pulpodent,Hypocal,Calasept,Ultracal xs)
-Calxyl-primul material in practica
-compozitie:hidroxid de Ca; CaCl2; NaCl; KCl;C3H5(OH)3; Na2CO3
17

Indicatii
1.in gangrena necomplicata-aplicatie unica(1-2 saptamani)
2.in parodontitele apicale cronice-reimprospatarea la intervale de 4 saptamain pana la obtinerea tendintei de
vindecare radiologica a leziunii
3.apexificare-schimbarea pastei intre 3-12-18 luni-continuarea formarii radacinii, cat si prin constituirea la
nivelul foramenului apical a unei bariere de osteodentina
4.resorbtie radiculara interna
5.rezorbtia radiculara apicala externa-neutralizarea acidului lactic,elaborat de osteoclaste; stimuland simultan
procesele de remineralizare locala prin activarea fostfatazei alcaline
6.cai false radiculare
7.fracturi orizontale inchise la dintii vitali,unde s-a pastrat vitalitatea fragmentului apical
8.replantarea dupa avulsie traumatica
Tehnici de aplicare
-ac Lentullo
-plugger
-injectare cu seringa
-injectare cu seringa de presiune(pastinject,messing gun)
-pile activate ultrasonic
Propulsare:ac Kerr-burghiu
-condensata cant mai dens posibil,evitand extruzia prin FA
-compactarea e influentata de : incurbarea canalului; diametrul preparatiei; capacitate de uscare a canalului
Mecanisme de actiune
-necroza de coagulare:matrice extracelulara
-Ca(OH)2 creste pHul local,creeand un mediu favorabil repararii osului.Nu exista date concrete referitoare la
faptul ca pasta hidroxid de Ca ar avea proprietatea de a induce formarea de tesut dur,acesta se datoreaza
proprietatilor antimicrobiene ale pastei,care permit instalarea vindecarii naturale in absenta elementului
iritativ,infectios
-se micsoreaza spatiul disponibil pentru fluidele tisulare
-formarea de fibre de colagen si reducerea inflamatiei intr-o perioasa de 30 zile de la instituirea tratamentului
-inducerea formarii de tesut calcificat e data exculsiv de ioni de Ca++ derivati din torentul sangvin,inducand
procesul de vindecare a leziunilor osteitice periapicale
-in 64 s-au folosit ioni de Ca marcati radioactiv pentru a preciza cu exactitate sursa Ca din tesutul depus in
urma folosirii hidroxidului.S-a concluzionat ca punte de dentina contine exclusiv ioni de Ca din fluxul sangivin
si ca medicamentul creeaza conditii favorabile pentru vindecare si nu contribuie ea insasi la mineralizare
Proprietati
-e un puternic bacterici-pH ridicat,pH-ul alcalin avand efect distructiv asupra membranei bacteriene,efctul
antimicrobian insa ,nu se exercita asupa tuturor germenilor din sistemul endodontic(enterococci; actinomicete)
-reduce atat nr coloniilor bacteriene cat si produsi lor toxici(1 sapt).Prin indepartarea detritusului dentinar
remanent,e facilitata difuzia
-eliminarea secretiei apicale,se datoreaz ape o aprte propr antibact,iar pe cealalta,eliberarii ionului
hidroxil,urmarea fiind repararea si calcificarea,prin formarea unei bariere fiborase
-descompunerea materialului necrotic; actiunea sa fiind similara cu cea a NaOCl,prin liza substantelor proteice
degradate
-hidrolizeaza fractiunea lipidica a lipopolizaharidelor bacteriene
In concluzie

18

-hidroxidul nu are actiune antimicobiana eficiena impotriva tuturor germenilor din canalul infectat(s-au
identificat bacterii viabile dupa 30 zile)
-tehnicile moderne de curatare,medelare si dezinfecte pot reduce eficien nr bacteriilor
-respectarea protocolului antiseptic
-rolul solutiilor irigante in secventialitate:NaCl.EDTA,Clorhexidina
-rezultate superioare:Ca(OH)2 cu aditiv-Clorhexidina(canal radicular infectt,reluare de tratament)
Radioopacitate
Ca(OH)2 rezidual
-compromite adeziunea
-accelereaza priza sigilantului pe baza de eugenat de Zn
- Ca(OH)2 cu aditivi-clorhexidina, de preferat solutie si nu gel(mai dificil de indepartat)
-conuri de gutaperca cu Ca(OH)2 si CHX (ROEKO) nu sunt recomandate(efect antibacterian limitat)
-se recomanda:EDTA pentru neutralizarea Ca(OH)2 rezidual
-largirea canalului cu un nr aditional al instrm.la LL
Clorhexidina
-timp de actiune minim 2-3 zile/ 7-14 zile/ 3 luni(efect remanent)
-efect antibacterian bun, nu are efect de dizolvant tisular
TE intr-o sedinta vs sedinte multiple
-evaluarea individualizata(istoric medical,dentar,cantiate de structura dura restanta, simptome si semne de
inflamatie si infectie,complexitate anatomica)
-o sedinta:absenta infectiei(la dintii fara PA)
-sedinte multiple PA,reluare TE,strategie de dezinfectie
-daca curatirea+ modelarea+ tratamentul antimicrobian minutios-vindecare comparabila,indiferent de nr de
sedine
MTA-Indicatii
-perforari radiculare
-oburatii retrgrade
-tratamentul expunerii pulpare accidentale datorita calitatii de formare a puntilor de
dentina,biocompatibilitate ,pH alcalin si reactia inflamatorie redusa
Microinfiltratia-spatiul marginal dintre peretii dentinari si diferite materiale(IRM are cea mai mare rata de
inflitratie)
Instructiuni de utilizare in perforatii si rezorbtii interne
-sub izolare cu diga,irigatii largi cu NaOCL
-se usuca canalul si se identifica locul rezorbtiei
-se obutureaza canalul apical de defect,folosind material de tip carrier, se introduce materialul in defect
rezorbtiv
-se condenseaza-con de hartie
-se confirma radiologic plasarea materialului
-se aplica o buleta umeda in canal si se sigileaza cavitaea de acces cu un material de obturatie provizorie pt
minim 4 ore
-dupa 4 ore se ia o alta programare se izoleaza cu diga si se examineaza materialul.Daca maerialul a devenit
dur,se obureaza restul canalului,materialul ramanand permanent in canal

19

Curs 13:Ecosistemul microbian al canalului radicular

-microflora canalului radicular si a pulpei necrozate formeaza un biofilm complex
-daca rezistenta gazdei este compromisa are loc invadarea tesutului periapical
-din pulpa necrozata se izoleaza o combinatie de specii bacteriene, astfel spatiul endodontic = rezervor de
germeni
-fluidele tisulare si celulele dezintegrate formeaza un substrat (nutrienti)
-nutrientii si tensiunea scazuta a oxigenului sunt determinantii ecologici pentru dezvoltarea bacteriana
PENETRAREA BACTERIANA IN PULPA
-leziuni carioase profunde
-expunerea canaliculelor dentinare
-expunerea pulpei (fractura corono-radiculara)
-expunerea canalelor accesorii
-anacoreza
PENETRAREA BACTERIANA IN DENTINA
-studii de microscopie optica si electronica demonstreaza distributia bacteriei in canalul radicular:
-cocci
-germeni filamentosi
-spirochete
-penetrarea bacteriana in canaliculele dentinare poate varia
TIPURI DE BACTERII IZOLATE DIN CANALUL RADICULAR
-flora micrtobiana din canalul radicular include un numar restrans de specii (8-15 specii pe dinte), in comparatie
cu flora in ansamblul ei
-majoritatea sunt capabile sa determine inflamatie periapicala
-un raport direct intre dimensiunea leziunii periapicale si numarul de bacterii

Gram positive
cocci

Gram positive
rods

Gram negative
cocci

Gram negative
rods

Others

Facultativ
anaerobe

Streptococcus
Enterococcus

Actinomyces
Lactobacillus

Neisseria

Capnocytophaga
Eikenella

Candida

Obligate
anaerobe

Streptococcus
Peptostreptococcus

Actinomyces
Lactobacillus
Eubacterium

Veillonella

Porphyromonas
Prevotella
Fusobacterium
Campylobacter

REACTIA DE APARARE A GAZDEI

-raspuns nespecific
-vasodilatatie
-exudat
-PMN leucocites + macrofage
-activarea chininei si complementului
-vezicule extracelulare implicate in hemoliza, adeziune bacteriana
-raspuns specific al gazdei
-Imunitate celulara si umorala (sunt implicate limfocitele T, B, limfochine, plasmocite si Ig)
REZISTENTA MICROORGANISMELOR
-mecanism:
-capsula (impotriva fagocitozei, moarte intracelulara)
-acizi grasi solubili cu lant scurt inhiba PMN (chemotactism, fagocitoza)
20

-enzime hidrolizeaza Ig, C

-factori de virulenta (fimbriae )
-LPS (componenta a peretelui celular a bact anaerobe gram - )
corelatii intre nivelurile LPS si zonele radiotransparente
prezinta antigene nespecifice care nu sunt bine neutralizate de anticorpi
endotoxine
- distructie osoasa, durere, tumefactie, febra
- creste virulenta
-Bacteriocinele inhiba cresterea altor apecii
DINAMICA BACTERIEI IN CANALUL RADICULAR
-Bacteriile sunt cantonate in sistemul radicular la dintii devitali
-La orificiul canalului radicular PMN si macrofage previn patrunderea bacteriei in tesutul periapical
-Asocierea bacteriei depinde de conditiile de mediu
-combinatie sinergism (Fabricius Moller 1987)
-Microorganismele pot metaboliza produsi metabolici de la alte bacterii, ca nutrienti (Loesche 1968) si
Bacteriocinele pot inhiba cresterea altor bacteii (Van Winkelhoff 1987)
-simbioza bacteriana (Sundqvist 1989)
-s-a evidentiat Fusobacterium nucleatum dezvoltandu-se alaturi de Peptostreptococcus micros, Wolinella
recta,
-Porphyromonas endodontalis si Selenomonas sputigena
-flora abcesului periapical este polimicrobiana (bact. gram neg, peptostreptococci, bacterii pigmentate
(Winkelhoff 1985)
-Peptococci, Peptostreptococci, Eubacteria, Porphyromonas, Prevotella sunt asociate cu durerea la percutie,
durerea , exudatul si tumefactia (Hashioka 1992)
- Sundqvist (1976) corelstis intre prezenta bacteriei anaerobe in canalul radicular si radiotransparenta
periapicala
-Bacateria anaeroba - reclasificata (modificari taxonomice pentru Bacteroides)
-Bacteroides a fost considerat un patogen important, acum a fost reclasificat in:
-Prevotella
-Porphyromonas, in functie de abilitatea de a fermenta hidrati de carbonc (Sundqvist 1994
-Utilizarea tehnicilor de biologie moleculara permit identificarea bacteriei, nedetectabila prin tehnici de
detectare uzuale
-Porphyromonas endodontalis este aproape exclusiv iyolat din infectiile endodontice
-Flora microbiana, cu cresterea profunzimii si a timpului scurs de la infectia pulpara se schimba de la
predominant fac. G+ la microorg anaerob gram -Sundqvist (1994) descrie in parodontitele apicale :
-Fusobacterium
-Prevotella
-Porphyromonas
-Peptostreptococcus
-Veilonella
-spirochetes
-in infectile reziduale:
-enterococcus
-Actynomices
- pentru propagare si supravietuire sunt necesare speci sinergice :
-Prevotella
-Porphyromonas-Fusobacterium21

-aceste specii nu au fost identificate in canaliculele dentinare- (Hoshino 1990), doar lactobacilus
si streptococcus
-bacteria in cazurile de reluare a tratamentului variaza fata de cele din infectiile primare
-In reluarea tratamentului au fost identificati ( Siren, Haapasalo 1997) enterococci, streptococci, coci
anaerobi si germeni anaerobi gram positivi
-bacteria poate avea rapoarte antagonice ( ammoniacul) poate fi nutrient / toxina
Discutii
-Deoarece biofilmele sunt metoda de crestere pe suprafata preferata pentru majoritatea speciilor este probabil ca
bacteria sa fie prezenta in biofilme (Nair 2005, Tronstad 2003)
-Bacterile sunt identificate in istmusuri intercanalare inaccesibile, canale accesorii adesea sub forma de
biofilme in vivo nu exista dovezi este anihilata din sistemul endodontic
-Istmusuri comunicante in canalul mezial al molarilor mandibulari iar canalele de forma ovalara pe sectiune
sunt dificil de curatat
-Canalele radiculare nu pot intotdeauna bacteria free
-Importanta indepartarii bacteriei si a detrisului necrotic prin preparatie mecanochimica va creste rata
succesului
-Deoarece irigarea, instrumentarea si medicatia intracanalara nu pot indeparta bacteria intr-o maniera
predictibila (Bergenholtz, Spangberg 2004) obturatia de canal trebuie sa previna reinfectia coronara si sa
anihileze bact restante
-Suprainstrumentarea transfera bacteriile in periapex
-Eliminarea este imperativa pentru succesul endodontic predictibil cea mai frecventa cauya de esec endodontic
este infiltratia:
- infiltratia apicala ofera suport nutritiv in canalul radicular
- infiltratie coronara ofera nu numai nutrienti ci si bacterii in sine
-Deoarece cultivarea este dificila la nivelul istmusurilor si a neregularitatilor canalare, culturile negative nu
presupune absenta bacteriilor
-Tratamentul biomecanic trebuie realizat in conditii aseptice pentru a preveni patrunderea germenilor in
particular din saliva
-Eficienta tratamentului conventional de a elimina biofilmele din sistemul canalului radicular ramane sa fie
studiat
Cursul 14:Necroza pulpara si gangrena pulpara
-in cartile mai vechi,necroza si gangrena simpla(fara participarea parodontiului apical) sunt descrise ca entitati
clinice distincte
-gangrena simpla=forma de trecere in cadrul imbolnavirii,fiind mai greu de surprins clinic
-in literatura de specialitate internationala termenul generic de necroza e mult mai cuprinzator,incluzand si
termenul de gangrena
Necroza pulpara=mortificarea aseptica a pulpei(cu camera pulpara inchisa)
Gangrena pulpara=mortificarea septica a pulpei sub influenta germenilor anaerobi
Etiopatognie
-factori generali:spasme vasculare prelungite; ischemie
-locali:mecanici; termici; chimici
-flora microbiana anaeroba
Morfopatologie
-N-de colicvatie
-de coagulare
-G-uscata
-umeda
Diagnostic+
-carie profunda cu camera pulpara deschisa
22

-modificare de culoare
-lipsa sensibilitatii la palpare in camera pulpara si canalele radiculare
-teste de vitalitate
-RX:fara modificari ale parodontiului apical
-ex:bacteriologic
-negativ in necroze
-pozitiv in GP
Diagnostic diferentia
-parodontita apicala cronica:pe Rx osteita periapicala
-pulpite cronice
-sensibilitate si sangerare in profunzimea canaluluir adicular
-teste de vitalitate+ la intensitati mari
-parodontita apicala acuta:congestia mucoasei vestibulare
Cursul 15:Parodontita apicala acuta
Parodontita apicala acuta
1.PAA hiperemica
2.PAA seroasa
3.PAA purulenta
-PA hiperemica=PA; PA seroasa si purulenta=abcesul acut periapical
PAA hiperemica
Etiologie
-microtraumatisme(aparate orto; lucrari protetice defectuase; bruxism; suprainstrumentarea)
-agenti chimici (substante medicamentoase iritante-formol, tricrezol, aresenic, chelatori:medicamente din pungi
parodontale)-s.Chlumsky
-agenti microbieni
Diagnostic+
-sensibilitate la percutia in ax
-congestia mucoasei in dreptul apexului
-simptomatologia de pulpita totala
-pe RX:ace rupte,obturatie de canal cu depasire sau in cazul parodontitei cronice ,acutizate,apare osteita
periapicala
Diagnostic diferential
-pulpita acuta seroasa totala
-pulpita acuta purulenta totala
-parodontita apicala acuta seroasa
Evolutie
-PA seroasa sau purulenta si PA cronica fibroasa
Tratamentul PAA hiperemice,consescutive obturatiei de canal cu depasire
-antiinflamatoare,antialgice
-radiatii infrarosii 3-4 zile,sedinte d 15 min sau ultrascurte
-infiltratii plexale,prisnit pe obraz
-ostotomie transmaxilara,in depasiri mari

23

PAA seroasa
Etiologie:similara
Simptomatologie
-semne subiective
-durerea-in ritm ascendent(de la jena pana la durere insuportabila,in 24-48h) sau durere violenta de la
inceput,iradiata spre regiunile invecinate(orbita,reg temporala,auriculara,mandibulara,cervicala)
-durerea lancinanta permanenta nu remite la calmante uzuale(rigiditatea fetei,evitarea miscarii capului)
-exagerbaa de crestera fluxului sangvin in extremitatea cefalica-caldura pernei,aplecatul inainte
-semne obiective
-congestia mucoasei in dreptul radacinii
-adenopatie regionala
-tumefacite
-pentru dintii frontali superiori: edemul buzei superioare
-pt caninii superiori:aripa ansului si regiunea palpebrala
-pentru premolarii si molarii superiori:reg geniana
-pt frontalii inferiori:buza inferioara si regiunea mentoniera
-dintii laterali inferiori:regiunea mandibulara si submandibulara
Diagnostic+
-caracterele durerii
-percutia in ax pozitiva
-tumefactia mucoasei si a tegumentelor
-stare generala alterata-febra,frison
Diagnostic diferential
-pulpite acute:teste de vitalitate pozitive
-parodontita apicala acuta purulenta:durere pulsatila,tumefactia e mai circumscrisa si conturata
-nevralgia de trigemen-durere in crize; persistenta dupa tratamentul corect al patologiei odontale
-foliculita dinti inclusi
Evolutie
-PAA purulenta sau cronicizare
Complicatii
-adenopatie locoregionala; supuratie de loji cervicofaciale,sinuzita maxilara
PAA purulenta
-proces inflamator al tesutului periapical,acompaniat de dormare a exudatului
-cauza frecventa-microorganismele din canalul radicular,acutizarea parodontitei apicale cronice(abces phoenix)
-poate sa fie neinsotit de semne radiologice evidente
-cu sau fara tumefactie
-examenul clinic
-sensibilitate la percutie si palpare
-tumefactie:stadiul submucos=scade tumefactia si creste mobilitatea dintelui
-durere
la percutie si presiune axiala
intensa la ce amai mica atingere
carater pulsatil
tine gura intredeschisa
facies rigid
se exagerbeaza noaptea
24

 in stadiul endoosos-iradiata
subperiosal-localizata
submucos-scade
-senzatie de dinte elongat
-in prezenta durerii spontane si la percutie,invadarea bacteriana e mai substantiala decat la radacinile neinsotie
de simptomatologie clinica:
-peptostreptococci
-peptococci
-eubacteria
-porphyromonas
-bacteroides
-sunt asociati predominaint cu percutia+durere,exudat,tumefactie
-daca infectia bacteriana persista si daca mecanismul de aparare e deficitar, exudatul poate s ainvadeze esutul
invecinat cu tumefactie,drenaj sponta sau osteomielita
-ex.histopatologic:necroza de lichefactie; infiltrat inflamator; neutrofile, macrofage, ostoclaste
-patrunderea iritantilor bacterieni in tesutul periapicalabces apical,osteita acuta si celulita
-cand procesul supuraiv fistulizeaza
-scade:durerea; temperatura; tumefactia
-in functie de:concentratia si toxicitatea iritantilor,proliferarea germenilor,cat si virulenta acestora
-modificri microvasculare
-neutrofile pentru facogitarea bacteriilor si celulelor moarte
-eliberarea lizozimului
-raspunsul inflamator contribuie la distrugerea osului alveolar,procesul supurativ gaseste loc de minima
rezistenta si eventual perforeaza osul cortical
-semnele si simptomele sistemice:febra si leucocitoza,durere severa
-extinderea in suprafata,eroziunea corticalei,invadarea periosului si tesutului moale insotit de tumefactie si
scaderea durerii
-tumefactia poate fi localizata sua difuza(celulita)
-intinderea tumefactiei
cantitatea si natura iritantului din sistemul endodontic
virulenta
perioada de incubatie a bacteriilor
rezistenta gazdei
Tratament
-prioritar=evacuarea exudatului purulent
-daca drenajul endo e posibil,incizia nu e necesara
-uneori colectia purulenta nu comunica cu foramenul apical
Tratament-faza endoosoasa
-drenaj endodontic
-drenaj transosos+ antibiotice,antialgice, sedative
-extractie+ antibiotice
Tratament-faza superiostala
-drenaj endodontic
-incizie mucoperiost+lama dren
Tratament-faza submucoasa
-drenaj endodontic
-incizia mucoasei la punctul cel mai decliv al tumefactiei+lama dren
Drenajul endodontic(DE)
-se realizeaza prin permeabilizarea apexului
-dupa DE a nu se lasa dintele deschis ,pe cat posibil
25

-drenaj endodontic asistat:diga,evacuarea exudatulului; lavaje cu NAOCl

-dupa cedarea exudatului la un interval de 30
curatire
modelare
pansament medicamentos Ca(OH)2
inchiderea etansa a cavitatii de acces
-de obicei,aceasta procedura nu da complicatii
-inchiderea cavitatii de acces dupa drenaj nu e posibila din cauza
timpului insuficient
sensibilitatii marcante
exudat in cantitate mare
Cursul 16:Parodontita apicala cronica
-osteite la parodontiul apical,insotita sau nu de rezorbtie radiculara externa
-clasificare-criteriu RX
imagine RX conturata
imagine RX neconturata
PAC cu imagine RX conturata
-PAC fibroasa
-granulom simplu conjunctiv
-granulom epitelial
-Granulom chistic
-PAC cu hipercementoza
-abces cronic apical
-osteita paradentara
-PAC specifica(lues,TBC,actinomicoza)
PAC cu imagine RX neconturata
-PAC difuza progresiva(PARTSCH)
-PAC condensata(5%)
Examen clinic
-simptomatologie:saraca/absenta
-anamneza:unul sau mai multe pusee acute-durere de mica intensitate,de obicei intermitenta,cu caracter
nevralgiform si senzatie usoara de egresiune
-inspectie fistula
Examenul Rx
-initial-forma,structura leziune periapicala
-RX in timpul tratamentului-Rx cu ac pe canal
-RX pentru aprecierea rezultatelor tratamentului endodontic
PAC fibroasa
-etioogie-substante chimice,suprainstruentarea,obt de canal neetansa
-simptomatologie saraca
-diagnostic + - largirea spatiului periodontal apical(calota)
-diagnostic diferential-gangrena simpla,pulpita cronica

26

Granulom simplu conjunctiv

-inlocuirea testutului osos cu tesut de granulatie
-reacutizarea prin cresterea patogenitatii germenilor microbieni si scaderea reactivitatii generale
-se disting,de la apex spre os:
zona de necroza-tesut necrozat infectat, de pe canale;PMN; neutrofile;exudat puruleent,toxine
microbiene; Ag
zona exudativa-vasodilatatie, edem inflamator, PMN macrofage, factori ai complenetului
zona de iritatie- se formeaza tesutul de granulatie,vase de neoformatie cu fibroblasti, histocite,
plasmocite- corpusculi Russel, limfocite T, limfochine
zona periferica-fibroblaste,apozitie osoasa(osteoblasti)
-simptomatologie stearsa
-senzatie usoara de alungire a dintelui
-examen Rx:zona RT ce inconjoara apexul,contur rotund ce se continua cu spatiul periodontal
-daca granulomu trece prin pusee repetate de reacutizare,in jurul conturului lui-Halou-abces Phoenix
Granulom epithelial
-forma fungoasa-celule epiteliale dispuse sub forma de benzi incrucisate, in ochiurile careia erau dispusi
fibroblastii,leucocite, limfocite
-forma chistica-spatiile sufereau degenerescenta grasa
-RX-asemanatoare cu imaginea granulomului simplu conjunctiv,in centru RT mai intensa(lichid)
-evolutie si complicatii:Nevralgie de trigemen; sinuzita odontogena
Granulom chistic
-stadiul final al granulomului epitelial netratat
-are perete conjunctiv epitelialbine constituit
-epiteliul pluristratificat pavimentos
-RX-RT poate fi mai accentuata in centru
-Evolutie si complicatii-suprainfectare si fractura spontana a osului(in chisturi voluminoase de maxilar)
PAC cu imagine RX neconturata
PAC difuza progresiva(PARTSCH)
-distrugerea tesutului osos periapical si inlocuirea cu tesut de granulatie
-fistula
-RX-osteita periapicala cu contur difuz; spatii intertrabeculare marite in volum
-Dg diferential:granulom chistic; osteomielita; actinomicoza
-evolutie si complicatii
-supuratie de loji
-osteomielita
PAC condensata
-ingustarea spatiului periapical
-dg pozitiv
-RX,os periapical cu aspect mai albicios(hipermineralizare),spatiul periodontal periapical desfiintat de zona
hipermineralizata
27

28