1

http://www.mapsofworld.com/physical-map/maps/europe-continent-physical-map.jpg
RELIEFUL EUROPEI
1 Caractere generale
1.varietatea:
toate tipurile de relief
2 Etajarea
Relieful Europei se desfoar de la 0 m
pn la 5642 m, vrful Elbrus din Munii
Caucaz i 4807 m n vrful Mont Blanc
din Munii Alpi; Alt min: -28m pe lit. M
Caspice. Altitudini f. Reduse se mai
intalnesc in campii litorale joase din NV
si N si pe campiile artificiale numite
poldere(in fostul golf Zuider Zee,
Olanda:-10;-23m
sub
nivelul
M
Nordului)

3.Disproportionalitatea: predominarea
reliefului de cmpie i podiuri joase, 84
% din suprafaa continentului, dup cum
urmeaz:
-cmpii cu altitudini ntre -28 m i 200 m
- 57 % din suprafaa continentului
(preddomina
in
N
si
E)
-podiuri, dealuri nalte i muni joi, cu
altitudini cuprinse ntre 500 i 1000m 10
%;
-munii cu altitudini de peste 1000m - 6
%
din
suprafaa
continentului.

2. Geneza si evolutia reliefului

2
Relieful Europei s-a format in timp,
incepand din prima era geologica, prin
interactiunea dintre fortele endogene (
tectonice) si exogene (eroziune si
acumulare)
Din punct de vedere tectonic si
structural, Europa apartine Placii
Euroasiatice:
In N si E: placa este f. veche, rigida si
putin fragmentata

-n V: afectata de fenomene vulcanice,

de-a lungul riftului si dorsalei atlantice
unde au luat nastere insule vulcanice:
Azore, Islanda, Feroe
-In S: mai noua, foarte fragmentata
(microplaci), cu vulcani activi, seisme si
munti inalti , in zona de subductie a
Placii Africii

http://en.wikipedia.org/wiki/Geology_of_the_North_Sea

PaleoEuropa

MezoEuropa

NeoEuropa

PRECAMBRIAN SI
PALEOZOIC INFERIOR

PALEOZOIC SUPERIOR

MEZOZOIC si NEOZOIC

PALEOZOIC SUPERIOR
I. PRECAMBRIAN
uniti de platform care alctuiesc Orogeneza hercinic s-a
primul nucleu continental al Europei. produs in Paleozoicul superior
1.In N: Scutul Baltic (Pen ca efect al coliziunii dintre
Scandinavica si regiunea din Laurasia si Gondwana;
jurul M. Baltice)
S-a format sistemul
muntos hercinic, desf.
2. Platforma Estfragmentar in Europa
European
-se desfasoara in Europea Estica;
Centrala Estica si Sud-se regaseste in fundamentul marilor
Estica, din Pen Iberica,
cmpii central i est europene,
pana in Ural, Dobrogea de
precum i fundamentul Podiului
Nord, Pen Crimeea si Pen
Moldovei, al C Romane si a
Balcanica
Dobrogei de Sud Platf. Moesica
In prezent cuprinde munti
.
si podisuri vechi, puternic
fragmentati tectonic si
II PALEOZOIC NFERIOR
1.Orogeneza Caledoniana: lantul
erodati, alcatuiti din roci
muntos caledonian (cei mai vechi
cristaline
munti ai Europei; au alt de 300Localizare:
2500m;
Meseta Spaniola,
fragmentati tectonic, erodati)
Masivul Armorican,
Localizare: Pen
Pod Central Francez,
Scandinavica, Arh. Britanic, Mas Sistos Renan,
Arh Svarldbard ;
M Vosagi,
- Pen Scandinavica: Alpii
M Padurea Neagra,
Scandinaviei (M.Norvegiei)
M Harz
-Arh. Britanic: M.Wiclow ;
M Padurea Turingiei,
M.Cambrieni (T.Galilor); M.Penini M. Padurea Bavariei ,
(Anglia); M. Scotiei (de Sud,
Pod Malopolska.
Centrale, de Nord)
Pod Lysa Gora,
M Metaliferi,
M Sudeti,
Pod Lublin,
Mas Cehiei Centrale,
M. Macin,
M Rila,
M Ural

I. MEZOZOIC INFERIOR SI MEDIU

domina eroziunea si sedimentarea (se
formeaza cuverturile sedimentare
Mezozoice in regiunile Precambriene
(Scutul Baltic, Platf. Est Europeana, Sist.
Caledonian) si Paleozoice (Sist Hercinic);

II. MEZOZOIC SUPERIOR

Incepe orogeneza alapina care, in
intervalul geologic Cretacic (era
Mezozoic)- inceputul Cuaternarului
(era Neozoic), in cca 150 mil ani va
inalta in sudul Europei, sistemul
muntos alpin (veriga a Sist.
Alpino-Carpato- Himalayan)

III NEOZOIC:
Continuarea orogenezei alpine:
definitivarea sistemului alpin: Pirinei-AlpiApenini-Alpii Dinarici- M.PinduluiCarpati- Balcan-Caucaz
Tot acum, s-au format:
In Neogen:
cel mai lung lan de muni
vulcanici din Europa: OasHarghita-Ciomatu
vulcanii mediteraneeni: Etna n
Sicilia, Vezuviu n Peninsula
Italic, Stromboli n Insulele
Lipari.
n prezent areale cu vulcani activi
se gsesc n Islanda i Italia
IV. CUATERNAR (ultima perioada a
Neozoicului):
racirea f. accentuata a climei
(glaciatia cuaternara); jumatatea
nordica a Eur. A fost acoperita de
calota iar in cea sudica ghetarii s-au
instalat la alt >2000m (inclusiv in
Carpati)
sedimentarea ultimelor lacuri,
inceputul formarii deltelor,
definitivarea stucturii fizico geo
majore a continentului

4
3. Tipuri de relief
a.Relieful major:
Munti
Podisuri si dealuri
Campii
b.Relieful mediu si minor
Tipuri si forme de relief cu raspandire regionala si locala

a.Relieful major:
Muntii Europei
Apartin unor sisteme formate in perioade geologice diferite
1. Precambrian-Paleozoic inferoir:
OROGENEZA CALEDONIANA-sistemul muntos caledonian din N si
NV Europei (cel mai vechi)
Geologic: sisturi cristaline si roci magmatice
Localizare: Pen Scandinavica, Arh. Britanic, Arh Svarldbard ;

Pen candinavica: Alpii Scandinaviei (M.Norvegiei)

Arh. Britanic: M.Wiclow ; M.Cambrieni (T.Galilor); M.Penini (Anglia);
M. Scotiei (de Sud, Centrale, de Nord)

Munii Scandinavici lan de muni

caledonici orientai pe direcia general
nord-est sud-vest, au altitudini de peste
2000 m deoarece, dup topirea
ghearului de calot, au fost antrenai n
micri de nlare pe vertical. Spre
rmul atlantic se termin abrupt i
prezint numeroase fiorduri. Sunt
alctuii din isturi cristaline vechi,
puternic metamorfozate, gnaise i
granite.Altitudinea maxim este de 2469
m i are gheari montani actuali. Formele
de relief cele mai frecvente sunt
platourile nalte, hornurile, circurile i
vile glaciare. n Munii Scandinavici se
pot deosebi trei sectoare: un sector sudic
al fjellurilor, avnd extensiunea maxim
n lime i altitudinile cele mai ridicate,
cu podiuri de 1500-2000 m, peste care
se ridic vrfuri piramidale; un sector
central mai jos de 800-1000 m i un
sector nordic care se prezint sub forma
unei creste accidentate i nguste.

Munii Penini i Munii

Cambrieni sunt situai n
Marea Britanie, au altitudini
reduse i s-au format pe
structuri caledonice i
hercinice faliate i modelate de
agenii externi. De la nord spre
se desfoar: Munii
Caledonieni, cu altitudinea
maxim de 1182 m, Munii
Grampian, cu vrful BenNewis 1343 m, Munii Scoiei
de Sud cu nlimi de 600-800
m, , Munii Cambrieni cu
altitudini de 400-700 m.

2.Paleozoic superior
Orogeneza hercinica s-a produs in Paleozoicul superior ca efect al coliziunii
dintre Laurasia si Gondwana
Sist hercinic:

Meseta Spaniola,
Pod Lysa Gora,
Masivul Armorican,
Pod Central Francez,
M Metaliferi,
M Sudeti,
Mas Sistos Renan,
M Vosagi,
Pod Lublin,
M Padurea Neagra,
Mas Cehiei Centrale,
M Harz
M. Macin,
M Rila,
M Padurea Turingiei,
M. Padurea Bavariei ,
M Ural
Pod Malopolska.
3 Mezozoic superior- Neozoic inferior si mediu
Orogeneza alpine: Sistemul alpin din Europa Centrala si Sudica alcatuit din:
Munti tineri, foarte inalti, alcatiuti din sisturi cristaline roci sedimentare
(calcar, flis) roci vulcanice
M Cataloniei
M Balcani
M Iberici
M Rodopi
M Cantabrici
M Pindului
M.Cordiliera
Bazine(depresiuni)
Betica
tectonice:
Depr Vienei,
M Pirinei
M Jura,
Depr Panonica
M Alpi
Depr
M Apenini
Transilvaniei
M Alpii Dinarici
M. Carpati

Munii Alpi constituie cel mai important edificiu montan format n orogeneza alpin. Are lungimea
de 1200 km, este format din culmi paralele desfurate pe direcia general vest-est ntre Marea
Liguric i Cmpia Panonic. Principalele caracteristici ale Alpilor sunt altitudinile mari de peste 4000
m (vrful Mont Blanc, 4807 m), masivitatea, relieful glaciar cu prezena ghearilor actuali, iar n partea
de est relieful carstic dezvoltat pe calcare

Munii Carpai situai ntre bazinul Vienei i Valea Timokului, au un traseu sinuos i sunt mai
fragmentai dect Alpii, au multe depresiuni i culoare de vale. Altitudini de peste 2500 m se ntlnesc
doar n Masivul Tatra (vrful Gherlakowka, 2655 m) i n Carpaii Meridionali (vrful Moldoveanu,
2544 m). Alctuirea geologic a Carpailor este mai complex dect cea a Alpilor (isturi cristaline,
roci vulcanice i fli) fapt pentru care au mai multe tipuri genetice de relief.

Munii Apenini un lan montan ce se desfoar sub form de culmi paralele n lungul
Peninsulei Italice. Altitudinea maxim depete 2900 m (vrful Gran Saso, 2912 m), iar la nord
de Roma apar i vulcani stini cu cratere i lacuri vulcanice.

Muntii Carpati in Europa

http://www.hoeckmann.de/karten/europa/rumaenien/index-en.htm

Podisurile Europei
Situate indeosebi in Centrul si Estul
Europei; Altitudini 300-800m; Au
origine diferita
Unitile de podi
a) Podisuri de eroziune formate prin
erodarea unor masive muntoase vechi,
alcatuite din roci magmatice si sisturi
cristaline situate in:
se suprapun peste substraturi diferite
dup cum urmeaz:Podiul Ardeni,
Podiul Boemiei, Podiul Podolic,
Podiul Dobrogei de Nord pe structuri
hercinice;
Podiul Smaland, Podiul Norland,
Podiul Finlandei se suprapun pe

structuri caledonice;
b)Pod formate prin sedimentarea
unor platforme vechi afectate de
transgresiuni marine: in Rusia,
Polonia, Ungaria, ,Romania
c) Podisuri formate in depresiuni
tectonice alpine: Pod Transilvaniei
d) Dealuri rezultate din fragmentarea
unor podisuri piemontane de la
marginea muntilor: Pod Prebalcanic, Pod
Getic

Campiile Europei

Treapta campiilor-50% din supr. Europei; Alt:-27m pana la250/300m ; Cele mai
intinse campii corespund regiunilor sedimentare formate:
- pe platforme vechi,
- in bazinele de acumulare mezozoice si neozoice.
Localizare:
De-a lungul litoralelor
Pe structurile geologice ale platformelor vechi (Precambrian si Paleozoic)
din centrul, nordul si sudul cont.
Pe ocul fostei calote glaciare cuaternare: campii fluvio-glaciare
Pe locul unor mari depresiuni tectonice din regiunea alpina
La baza unor lanturi muntoase si dealuri mai inalte ( campii piemontane)
La varsarea unor fluvii (campii deltaice, in formare)
Tipuri genetice:
Campii litorale
la Oc Atlantic, M Nordului, M. Baltica, M.Neagra, M. Caspica,
Oc Arctic, M. Mediterana:
Campii de acumulare fluvio glaciara si fluvio-lacustra
Formate prin sedimentarea unor vechi platforme. Sunt cele mai
extinse campii ale Europei
Campia Germano-Poloneza,
Campia Rusa,
Campia Romana
Campii de acumulare fluvio lacustra
formate prin sedimentarea unor mari depresiuni tectonice din
regiunile alpine ( Campia Panonica)
Campii deltaice campii in formare, la varsarea unor fluvii in mari cu maree reduse.
In prezent sunt delte
Delta Dunarii,
Delta Volgai,
Delta Rhonului)
Localizare :
La N, E si NE fata de regiunile hercinice, pana la tarmurile atlantice si
arctice ale continentului si pana ala Mtii Ural, M Neagra si M Caspica
Inaltimea lor este de 0-200m; unele sunt presarate cu lacuri( indeosebi de
origine glaciara)
Spre litoralul M. Nordului campiile devin mlastinoase si nisipoase si se
resimt puternic efectele mareelor
Zona campiilor incepe in SV Frantei ( Bazinul Aquitanian), continua spre
N ( Bazinul Parizian), inglobeaza SE Angliei ( Baz. Londrei), continua
spre E, traversand Tarile de Jos, Germania, Polonia (C. Germano
Poloneza) si sfarseste cu Campia Rusiei de Vest