PAOPTISMUL

Cronologie:
Aceasta epoca inteleasa in sens larg se poate diviza in trei perioade:
Prepasoptismul (1830 -1840)
Pasoptismul (1840 -1860)
Postpasoptismul (1860 1870)
a fost o perioad literar de plin avnt ,n aceast perioad literatura
s-a dezvoltat n mai multe domenii ,este perioada n care cultura
romnesc se deschide spre valorile culturale occidentale. Se
nfiineaz teatre se deschid ,noi bibiloteci,se pune accent pe materii
de studiu care va dezvolta omul ntr-un spirit autonom, tinerii sunt
incurajai cu burse,iar majoritateavor pleca n capitaleele europene la
studii,muli dintre ei alegnd Parisul i Viena.Se vor adopata dou
forme de manifestare ideologica, romantismul si clasicismul, curente
ideologice si literar opuse, care vor exista in spatiul romanesc.
apare primul spectacol de teatru la Iasi
apare prima Universitate la Iai 1860
apare Universitatea din Bucureti 1864
n teatre se vor juca comediile i tragediile vremii

Apar primele ziare romneti i asta se ntmpla n anul 1829

Tara Romaneasca -Curierul romanesc, cu suplimentul Curier de ambe
sexe
Moldova Albina romaneasca cu suplimentul Alauta romaneasca
Transilvania Gazeta de Transilvania cu suplimentul Foaie pentru minte,
inima si literatura
Adevarata revoluie ncepe odat cu apariia revistelor literare
1. Dacia literara n 1840
2. Propirea n 1844
3. Romania n 1855
Este una dintre cele mai importante perioade ale literaturii romane pentru
c acum se pun bazele primelor specii literare.
meditatia, elegia, pastelul, balada, poemul filozofic, satira, epistola,
fabula, idila si egloga.

Prin urmare epoca paoptist dureaz aproximativ 30 mai exact ntre anii
1830-1860 dar asta nu exclude existena unor opere create n spirit
pasoptist inainte de 1830 si dup 1860. O generaie de scriitori afirmaii
dupa Revoluia de la 1848 aduc unele elemente noi continund direciile
literaturii paoptiste care aparine perioadei postpaoptiste. Putem
spune c exista o contiunitate de stil i de spirit att n opera paoptitilor
ct i a postpaoptitilor. Dup cum arat i numele dat de istoria literar
ceea ce i apropie este mai important dect ceea ce i desparte . n Europa
anului 1848 romantismul era un curent la mod, iar n rile romne va
ajunge sub o forma mai moderat fiind un curent cultural impregnat cu idei
iluministe . Reprezentanii de acum ai romantismului vor da creaiilor lor un
pronuat caracter militant fiind deopotriv scriitorii i revoluionari.
Cei mai de seam reprezentai ai perioadei sunt Vasile Alecsandri, Grigore
Alexandrescu, Nicolae Balcescu , George Baritiu, Andrei Mureaanu ,Alecu
Russo,V. Carlova, Costache Negruzzi, Ion Heliade Radulescu, D.
Bolintineanu,.
Epoca pasoptista, epoca de mare avant revolutionar dar si de mari creatii
literare si artistice, a fost determinata pe plan social si politic de ridicarea
noii clase sociale, revolutionara pe atunci, burghezia. Curentul dominant in
literatura noastra pasoptista a fost, in mod evident, romantismul. In
realitate, in opera marilor romantici romani (Gr. Alexandrescu, D.
Bolintineanu, Vasile Alecsandri) intalnim insa si multe elemente
clasiciste.Epoca incepe, pe un plan cultural, cu o puternica influenta
occidentala i asistam la o invazie a textelor traduse,moment in care
intervine revista lui Mihail Kogalniceanu ,"Dacia
Literara" demostrand caracterul daunator al acestor traduceri pentru
evolutia literaturii romane.
Multe dintre scrierile pasoptiste nu ar fi fost posibile fara programul "Daciei
Literare" si deci fara ideile
revolutiei de la 1848,idei care au animat o generatie intreaga de
creatori,care,cum spune si Eminescu, "credeau in
scrisul lor".
n 1840 apare la Iai revista Dacia literar sub direcia lui Mihail
Koglniceanu dar dup primul numr ntmpin dificulti fiind interzis
deoarece ea se adresa n principal romnilor innd cont de climatul politic
delicat din aceea perioad n care unirea nu era posibil. Autorul i face

cunoscut intenia suinnd c aceast revist va fi a fi un repertoriu

general a literaturii romanesti, in care, ca intr-o oglinda, se vor vede
scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni,
fiestecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau.

Programul Daciei Literare

In articolulprogram, intitulat Introductie,M.Koglniceanu sintetizeaz n
patru puncte idealurile literare ale scriitorilor paoptiti:
- Combaterea imitaiei scriitorilor strini i a traducerilor mediocre:
ngrijorat de srcia literaturii romne, ale crei opere se puteau numra
pe degete, Ion Heliade Rdulescu lansase un apel ncurajator ctre tinerii
scriitori: Scriei, biei, orice, numai scriei!.
- Crearea unei literaturi de specific naional: n loc s imite pe scriitorii
strini, romnii ar putea furi o literatur autohton, inspirat din istorie,
natur i folclor. Preluat din estetica romantic european, aceast tripl
recomandare se va regsi n operele paoptitilor.
- Lupta pentru unitatea limbii: lul nostru este realizaia dorinei ca
romnii s aib o limb i o literatur comun pentru toi. Eforturile colii
Ardelene de unificare a limbii sunt continuate de paoptiti, care ncearc
s formuleze normele limbii literare, respingnd exagerrile latiniste i
plednd pentru introducerea alfabetului latin.
- Dezvoltarea spiritului critic: spernd ca prin impunerea acestor reguli s
creeze un sistem de valori pentru publicul romn, M. Koglniceanu
introduce i conceptul de critic obiectiv, subliniind c analiza critic se
va face numai asupra operei: Critica noastr va fi neprtinitoare. Vom
critica cartea, iar nu persoana.
Dup foarte puin timp revista Dacia literar dispare dar ideile aprute n
primul numr au avut o important deosebit.n perioada urmatoare mai
exact deceniul care va urma (1840-1850) vor aprea opre care vor purta
marca unei originaliti vizibile i a unor orientri mult mi concrete ctre
valorile i realitile naionale. n aceast perioad Costacche Negruzzi

contribuie cu multe de prozele lui ,apar poeziile lui Grigore Alexandrescu

sau Cezar Boliac iar folclorul va fi descoperit n prima culegere al Lui Vasile
Alescandri ,Iar Blcescu si Kogliniceanu vor cotribui cu scrieri istorice.