Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERAL A APEI POTABILE
CAPITOLUL II. SURSELE DE AP POTABIL
CAPITOLUL III. INDICII DE CALITATE A APEI POTABILE (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap
%C4%83_potabil%C4%83 ) https://ro.wikipedia.org/wiki/Calitatea_apei
Foto: pryroda.in.ua
rezultatele sondajului
Astzi, este marcat Ziua Mondial a Apei. ns calitatea apei potabile, accesul la ea continu s
rmn una dintre cele mai importante probleme, cu care se confrunt Republica Moldova.
Specialitii Centrului Naional de Sntate Public (CNSP) calific calitatea apei n Moldova drept
constant joas.
Cea mai grav situaie se atest n localitile rurale, unde principala surs de ap snt fntnile.
Potrivit CNSP, circa 61% din apeductele legate de sursele subterane de ap i aproximativ 84% a
apei din fntni nu corespund normelor sanitare dup componena chimic. Astfel, apa conine o
cantitate sporit de fluor, sulfai, sulfur de hidrogen i alte elemente chimice. Calitatea apei potabile
din sursele subterane nu corespunde nici dup indicii bacteriologici.
Cel mai mult sursele subterane de ap snt afectate de fermele zootehnice, gunoiti, depozitele de
ngrminte i deeuri, precum i de lispa sistemelor de epurare.
n acest sens, cei mai dificil situaie s-a creat n raioanele Nisporeni, Hnceti, Fleti, Teleneti,
Taraclia, Leova, Ungheni i Ceadr-Lunga.
Publicitate
O situaie mai bun se nregistreaz n oraele mari, unde, n mare parte, snt folosite sursele de
ap de la suprafa. n oraele mari doar circa 8% din apa potabil nu corespunde normelor
sanitare.
n prezent, acces la sisteme mbuntite de aprovizionare cu ap are 59% din populaia Moldovei.
n republic funcioneaz 53 de sisteme de aprovizionare cu ap, dintre care 42 se alimenteaz din
surse subterane, iar 11 din surse de suprafa.
igienice nr. 934 din 15 august 2007, in apa potabila se admite un continut de pana la
250 mg/l de sulfati.
Sistemul de sanatate al Republicii Moldova se caracterizeaza prin mai multe activitati
pozitive in aspectul diagnosticarii, inregistrarii si evidentei maladiilor hidrice nontransmisibile. Datele prezentate mai sus demonstreaza existenta anumitor investigatii
stiintifice in privinta patologiei dependente de gradul de mineralizare a apei.
Supravegherea igienica a calitatii apei se efectueaza de catre serviciul sanitaroepidemiologic de stat in mod periodic, in conformitate cu prevederile monitoringului
socio-igienic.
Grigore Friptuleac,
dr. habilitat in medicina, profesor universitar, sef Catedra igiena a USMF Nicolae
Testemitanu
)
CONCLUZII
BIBLIOGRAFII