Tratamentul anti-varroa.

Prevenire, management si solutii pe termen lung

Scris de Radu Gu?escu | postat in Lucrul in stupina | 8
Asa cum v-am obisnuit, incerc si in articolul de astazi sa aduc in prim plan un
mod diferit de a privi lupta continua pe care o ducem cu totii impotriva unuia d
intre cei mai raspanditi paraziti: Varroa. Cu siguranta discutiile pe acest subi
ect sunt foarte multe si in continua evolutie. Probabil mi-ar trebui cateva luni
sa epuizez prezentarea pe larg a tuturor activitatilor intreprinse de lumea api
cola mondiala de-a lungul timpului in vederea combaterii varrozei. Dar inainte d
e a detalia aspectele pe care le consider importante referitoare la Varroa, voi
insista asupra felului in care ar trebui privit acest subiect. Nu intamplator am
folosit in titlu termenul de management. Cred cu tarie ca modul clasic de a ved
ea lucrurile de tipul patologie-tratament este depasit. Cred de asemenea ca disc
utiile referitoare strict la tipurile de tratament sunt necesare, importante, da
r insuficiente. Tocmai de aceea cred ca ar trebui sa existe o strategie, o viziu
ne mai larga in lupta de combatere a parazitului Varroa. Iar tipul de tratament,
precum si momentul efectuarii tratamentului fac parte din aceasta strategie, da
r nu reprezinta totalitatea ei.
Selectia exemplarelor cu rezistenta crescuta la Varroa
Si in cazul Varroa, ca de fapt in toate bolile albinelor, pentru ca rezultatele
sa fie imbunatatite fundamental si durabil, prima directie de actiune ar trebui
sa fie indreptata catre selectia si reproducerea exemplarelor cu o rezistenta cr
escuta la acest parazit. Intr-adevar este un drum lung si anevoios, rezultatele
apar dupa o perioada lunga de timp si este nevoie de un efort sustinut si contin
uu, dar in acelasi timp reprezinta calea cea mai sigura catre obtinerea unui pro
gres real. Primii pasi in aceasta directie au fost facuti in Statele Unite ale A
mericii de catre Departamentul pentru Agricultura (USDA) prin programul SMR (Sup
ressed Mite Reproduction), redenumit ulterior VSH (Varroa Sensitive Hygiene). Pe
scurt, in cadrul acestor programe s-a observat ca factorul care impiedica dezvo
ltarea Varroa in cadrul familiei poate fi transmis si chiar dezvoltat cu ajutoru
l selectiei genetice (SMR), iar ulterior s-a constatat ca acest factor se afla i
n stransa legatura cu activitatea de igiena a albinei adulte si s-a trecut la de
numirea VSH.
Trebuie facuta insa o precizare foarte importanta: nu trebuie confundata dorinta
de a avea albine cu o rezistenta mare in mod natural, pe care si eu o sustin in
mod evident, cu neglijarea familiilor de albine prin neefectuarea tratamentelor
din dorinta de a crea o rezistenta naturala. Sunt lucruri complet diferite. Obt
inerea si cresterea rezistentei naturale a albinelor se face prin selectia si re
producerea exemplarelor care au dovedit deja o capacitatea de supravietuire exce
ptionala fara interventia omului. Se poate spune despre o colonie ca are o aseme
nea rezistenta daca supravietuieste minim doi ani fara niciun tratament cu o san
atate foarte buna. In niciun caz o familie care nu poseda asemenea insusiri nu v
a capata o rezistenta mai mare pentru ca nu este tratata. Dimpotriva, lipsa ingr
ijirii va conduce catre pierderea familiilor intr-un mod dramatic. Mai mult deca
t atat, in cazul intelegerii gresite a acestui rationament se poate ajunge la ad
evarate bombe biologice care sa afecteze nu doar stupina proprie, dar si stupine
le vecine prin propagarea unui numar imens de paraziti.
Cea mai simplista metoda de imbunatatire a rezistentei naturale la Varroa prin i
ntermediul reproductiei, chiar daca mai putin eficienta din mai multe puncte de
vedere, ar fi selectia unei familii considerata a avea o capacitate de supraviet
uire buna conform criteriului enuntat mai sus si folosirea acesteia pentru trans
vazarea de larve si deci cresterea de matci. Ideal ar fi ca si familiile de tran
tori folosite la imperechere sa aiba aceeasi insusire si sa nu aiba nicio legatu
ra cu familia donatoare de larve pentru a evita cosangvinizarea. Chiar daca meto
da are o eficienta diminuata din cauza lipsei uniformitatii produsilor, reprezin
ta un mare pas inainte. Rezultatele pot fi imbunatite simtitor prin metode care

presupun un control total al materialului genetic, in acest caz fiind necesara u

tilizarea inseminarii artificiale. Nu uitati ca cel mai important criteriu de se
lectie ar trebui sa fie rezistenta la boli. Oricat de buna ar fi o familie, daca
nu are o minima rezistenta nu valoreaza nimic.
Masuri de preventie impotriva Varroa
Asa cum spuneam, procesul de obtinere a matcilor cu rezistenta naturala mare est
e unul de durata si presupune o stategie pe termen mediu si lung. Mai mult decat
atat, pana in momentul de fata nu s-a reusit obtinerea unei albine care sa aiba
imunitate la Varroa si in acelasi timp sa fie si rentabila din punct de vedere
economic. Avand in vedere aceste lucruri, din punctul meu de vedere, un manageme
nt al Varroa realist si cu obiective realizabile pentru un apicultor profesionis
t ar fi urmarea unui program de selectie care sa duca la cresterea progresiva a
rezistentei naturale a familiilor de albine combinat cu actiuni de preventie a u
nui grad mare de infestare si respectiv tratament impotriva acestui parazit. Si
daca la forma cea mai simpla de selectie m-am referit anterior, voi spune cateva
cuvinte despre metodele de preventie a infestarii masive si tratament pe care l
e utilizam.
Trebuie sa recunosc faptul ca anul acesta am avut o surpriza sa constat ca in ur
ma unor stropiri cu sirop de zahar 1:1 in cantitate de aprovimativ 200 ml/famili
e si diverse solutii pe care le-am aplicat pe parcursul primei jumatati a toamne
i a condus practic la lipsa infestarii cu Varroa. Tratamentul din finalul perioa
dei de toamna s-a dovedit a fi oarecum inutil, in conditiile in care numarul de
paraziti/familie nu a depasit 20-30. Asta m-a facut sa studiez atent acest fenom
en si, cu ajutorul unui coleg si prieten apicultor extrem de pasionat si bine in
format, am realizat ca de fapt metoda aceasta de preventie a infestarii masive e
ste utilizata pe scara larga de catre apicultori din alte zone. Sumarizand, este
extrem de eficient sa se utilizeze stropiri cu sirop 1:1 si uleiuri esentiale i
n lupta impotriva Varroa si chiar nosemozei. Se pot folosi aceste stropiri in lo
c de utilizarea fumului atunci cand se inspecteaza familia, la un interval de mi
nim doua saptamani. Nu se ridica ramele din familie, stropirea se face pe leatur
i cu ajutorul unei pompe de gradina de dimensiuni mici care pulverizeaza vapori
fini. Mai mult decat atat, o metoda poate si mai eficienta o reprezinta cernerea
unei cantitati de 200 de grame de zahar pudra deasupra ramelor. In felul acesta
, in momentul in care albinele se curata de pudra de zahar elimina si eventalii
paraziti. Practic, procesul este acelasi ca in cazul stropirilor cu sirop, dar e
ste mai eficient pentru ca pudra se distribuie pe un numar mai mare de albine.
Recomandarea mea ar fi sa se faca doua sau trei astfel de pudrari. In opinia mea
, aplicarea unor astfel de tratamente naturale care pana la urma impiedica infes
tarile masive sunt de o importanta majora din cel putin doua puncte de vedere:
1. Reduc semnificativ numarul repetarii aplicarii unor tratamente chimice cu ins
ecticid care agreseaza intr-un mod extrem familia de albine. Daca noi apicultori
i introducem in mod constient si voit cantitati considerabile de insecticid in i
nteriorul familiilor, atunci de ce ne mai plangem de agricultorii care folosesc
insecticid pentru tratarea culturilor?
2. Evitarea instalarii unui numar mare de paraziti este esentiala in cadrul mana
gementului Varroa. Odata ce parazitul se instaleaza, el produce un impact negati
v major pentru ca este purtator de virusi extrem de periculosi care pe langa efe
ctele deja cunoscute, pot duce inclusiv la instalarea virozelor pentru care se s
tie ca nu exista inca un tratament cu eficienta dovedita si care pot duce la mor
talitati importante.
Tratamentul anti-Varroa utilizat de noi
Dupa parcurgerea acestor etape, ultima masura o reprezinta tratamentul propriu-z
is. Metoda de tratament aleasa ne-a fost recomandata in urma cu ceva timp de un
coleg apicultor si s-a dovedit eficienta nu numai in stupinele noastre, ci in ca

zul tuturor apicultorilor carora le-am recomandat-o. Voi descrie mai jos procedu
ra de lucru.
Se realizeaza o solutie din Taktic si grasime animala (untura) in proportie de 2
50 ml la 2 kg. Pentru a facilita omogenizarea, grasimea animala se incalzeste us
or pana cand devine lichida sau semi-lichida, evitandu-se insa amestecarea cu Ta
ktic la temperaturi inalte. In aceasta solutie se introduc baghete din lemn de e
senta moale (brad sau tei) cu urmatoarele dimensiuni: 2 cm latime, 1 cm grosime
si 30 cm lungime. Intr-o cantitate de solutie formata din 250 ml Taktic si 2 kg
grasime se pot introduce aproximativ 150 de asemenea baghete care se lasa la imp
regnat 24 de ore. Apoi se scot betele cu ajutorul unei manusi si se transporta i
n stupina intr-un recipient inchis. Se introduce pe urdinis cate o bagheta/famil
ie de dimensiuni normale. Pentru roiuri de maxim 5 rame se recomanta baghete cu
latimea de 1 cm, celelalte dimensiuni ramanand identice. Bagheta se scoate dupa
o saptamana, se reimpregneaza si se reintroduce in stup in acelasi fel. Se repet
a operatiunea de maxim 3 ori, intervalul de tratament acoperind o perioada de 21
de zile plus doua pauza, deci o generatie completa de puiet, de preferat ultima
. Va recomand ca in timpul manipularii baghetelor sa purtati masca chirurgicala
si manusi de unica folosinta pentru a evita intoxicarea cu amitraz. In stupinele
noastre efectuam acest tratament o singura data pe an, iar anul acesta am intro
dus baghetele doar de doua ori, parazitii fiind intr-un numar extrem de redus. P
entru evitarea crearii rezistentei Varroa la acest tip de insecticid se poate al
terna tratamentul cu o solutie pe baza de Klartan (tau-fluvalinate) si apa in pr
oportie de 25 ml la 1 litru in benzi sau baghete de 2 cm latime, 20 cm lungime s
i 2 mm grosime impregnate timp de 24 ore. In cazul acesta se folosesc doua baghe
te pentru 10 rame care se introduc intre acestea si se lasa 42 de zile.
Mentionez ca nu am folosit varianta a doua de tratament pentru ca nu a fost nece
sar, deci nu pot oferi un feedback direct. De asemenea, nu uitati ca insecticidu
l Klartan nu este aprobat pentru uz apicol in Romania, deci este decizia fiecaru
ia daca il foloseste. Daca aceste tratamente invazive, dar necesare momentan sun
t folosite corect si nu in exces, iar celelalte etape din managementul Varroa (s
electie genetica si preventie) sunt respectate, convingerea mea este ca intr-un
interval destul de scurt s-ar putea ajunge la eliminarea completa a insecticidel
or din tratamente, ceea ce ar reprezenta un pas enorm inainte.