'.?

1,:4'

ANTIM IVI

P R ED I

ffi
'g-(/

t'*-6t',

t,

BUCURE$TI
lnstfutul de Arte Grafice ti Edihrri
TMINERVA'. - Bulevardul Ac8demtel, 3. -.Sfsda Fdgai-Qrnhd' 4.
l0li

III IOIOA OBSPREPREDICILE LUT ANTIM

IVTREANU

h olrcllrrto'. C{nd vine o sdrbdtoare,

Rominii se adund
Et t bucurl pe d.racul. Ei vind 9i cumpdrA ca gi in zi.luOlllorrt gl
lrctrecfdrd mesurd,(ca niqtedobitoacenecut.llvllllnrlu.rcin rdsf{taciunile
celespurcate5i de nimica>,
r'rfl llllo

LUI
N. IOROADESPRE
PREDICILE
ANTIM IVIREANU
ln Istoria Et. rom, ln secolulal rv

rJea, I, 490-498

De sigur cd in ele e multi imitajie, - in volumul descoperit in urm,i multd traducerechiar; de sigur ci avem destuli erudilie migiloasd de teolog, care nu se cite$te Si nu
se poate citi. Dar, afari de partea lucrale dupA reJell sau
imprumutatd, afard de partea banald gi moarte. e gi o alta
care nu e cea mai intinsd, dar ocupd multe pagini din <Didahii,. E aceastaparte originali in care ne intilnim cu experienla oratorului, ii cunoagtemsentimentelepersonale.
AscultafiJ cum descriesocietatearomdneasci din timpul
siu, cu indignarea supraveghetoruluiturmii celei cuvintdtoare, cum o mustre gi cauti sd o indrepteciltreo vieali curate gi potrivitA cr voia lui l)umnezeu.
oCe neam injur?i ca noi, de lege, de crucc, de cuminicdturd, de rno.rti,de comrindare,de lumdnare,de suflet, de
mormdnt, de colivd, de prescuri,de ispovedanie,de botez,
de cununie gi de toate taineleSfinteiBiserici,..Noui ne pare
bine gi rddem. De sunt acestealucruri creqtinegti,zicd cine
are Dumnezeu).
El aratd pe pdrinli ocdrifi Si bdtuli. Ire batreni necinstili.
pe boieri, pe domni blestemati,pe arhierei despretuili,pr
preofi qi cdlugdri defdima{i qi clevetiti. Bisericilesuni socotite <ca nigte grajduri, : in ele credinciogii,falsii credinciogi
vorbesc,rdd, ogi fac cu ochiul unul altuia mai rdu decAl

cai sirepi, fdrd de zdbali

gi fdrd de ru-

pt |ltcolte insit megtegugarilor

qi negustorilorsd cins_
I tlttt o(llhlci lui Dumnezeu,inchizdndu-9icdmdrilegi
rStl vit lnchideJiprdvriliile,9i nici sd vindeJi,nici sr{
||flll, -. nu numai dela cregtin,ci nici dela Turci, nici
dfll, rrk'lsA lucrafi>,Cdci altfel ii va pedepsi9i va alergd
I lc tts la ajutorul domniei, nu numai la armele lui
t;tl. <$i nimeni sA nu socoteascA
din voi Si sd zici
lul ; Dar ce lreabdare Vlddicacu noi, nu-si cautd
ci si amestecdintr'ale noastre?De n'afi gtiut
ql de n'au fost nimeni sd vd inveJe,iat{ cd acum

pre niSteoi cuvantitoare,9i de gdtul meu span_

.Ca
lltlt voastregi dela mine va sd cearii prc toli, iar
lllll, p{ne cAnd vri voiu fi pdstor>.Dacd.au ei <nevoi
lltC.l lndeamnd sd calce linigtea Dunrinecii

ctici vl;i-

tlt cAle sufere tara sa (dela cci ce stdpd.nesc

pi!_
el oare n u le ar e?
l cai h.,
rfirtdul puternicilor gi hoga{ilor, dupi al mcse-

I ntguslorilor. ln posturi, ei dacii se spovedescdin

ht' ttttmri din ohiceiu,de ruginer.rride lrica *stioifl
"un6s intimpldri". Snnt unii care-sifac rds
rpovcdanici,liind pe lingd duhovnicul dela ora5,
llllrltrrisescgregelilemdrLrnte.
un duhovnicdc 1ara,
ptttrl' $i sfios, cAruia-i spun, pentruca sii le ierte,
hri, virrovdliile
cele grelc,pdcatelecele mari. Ei
rftt
milnci.m carnea ;i munca fratelui nostru.
lput!
1l lrcnr silngelcqi srrdoareafelii lui, r:rr l;icorniile

ANTIM IVIRBANU

de nedrept;i nesaliulce aYem)' ei nu'gi mai aduc aminte

acegtt
postit'
La
ielile 9i pdrile cu cari gi-auincdrcatsufletele'
poftn
de
truntaii ai Jirii nu-5i afll locul de nernulldmire 9i
*Rapgiesca.supraverzelor,iniuri lcgumele'ziclnd -in zadar.
udu, in iume,. Apa o beau cu sila ca o doftorie' '"si
"'uo
pohta
cei mai mulli meiterquguescbiutura, mALngdLindu"Si
cu
liverii'
lor, unii cu brag6,alfii cu bere,altii cu Serbet,allii
carc
allii cu miedu. $i femeilelor, femeile timpurilor noua
mAnu rnai qtiu ca Sara si gdteasc{masa oaspetului"' Cdci
sculeo'
de
ode
inelc
pline
;i
nile nu pot fr[mAnt?rpinea, fiind
precum faJa li-o acopir ofleacuriledreceiti','
lar ciLt despre preolii sii, ei iEi au incit partea in aceaslii
nrr
satird cuprinsd in ramele predicii religioasePrin vina lor
sufletele
curete
nu
se
fi
lor
vina
prin
se Iumineazi poporul,
lasi
de
adevir'
graiu
cad in pierzare,Ei cari trebue si aibi
cend'
sd stipdneasci tdcereain casa lui l)umnezeu' Atunci
a
spune Mitropolitul, ncitaniile5i tdlcurile,voiu indrdzni zict'
ca sunl mai bune decit citania Sfintei Evangheliiu
Dar chiar cdnd aveut a facc cu puri frazeologie bisericeascd,cu vechia,veqnicaqi banalamorald,in formelevechi'
lixate de tradifie, frumuseli literare de$teaptaatenlia cetitorului 9i-l [ac si urmireasci mai departe prcdica lui Antim'
rtrtlci o lrazi cu mc$tefuginltt,trsil'dincol(]o r'omparatie
stins
s'a
lui
razele
toate
}i
ginald. <Dupi ce a asculls soarelc
dc
ie tot lumina zilei intru intunericul noplii' 9i cind cerul
nici
cdt
ostenealda fost inchis spre somn toli ochii lui' atita
luna nu priveghid,nici una din stelelecele mai mici avei desscrit
chise timplele lor cele de argintu nCum face ariciul)'
el
dc
saturd
se
intii
(ce,
la
vie,
dupe ce merge
el aiurea,
qi
t;isc
struguri gi apoi scuturAvifa, de cad broboaneleios
p,l dins.lc, de se inIig in ghimpii lui,9i drrce9i puilo.r-'
uale91"
cari le-am puted cxlege in Didahir'
$i nu sunt singurele pe
publicat aceste milllnate invis'au
E curios cum de nu
operelelui Maiota,purtind nrrfituti. alunci cind nu numrti
dar qi ale lui proprii s'au tiPerit pe grecc\lf
rnelc beizadclelor,
irtgi chi ar pe romane$te'IJisericaromdneascia pierdut firi

N. IORCA DESPRE PREDICILA LUI AN?IM IVIRAANU

tnull l)rin aceasta,cdci prin manuscriptediscursurilc

t't rtlrl)tndit, 9i ele au rdmas fdri influenfd. Abid tirziu
nldclcan{ a pus in circulalie, a popularizat propove1l rlldtthii,(cuvinte)',cari au o bund form{ romdneascd,
oprrrr 'fnrnta;ilor culturii noastre, dar n'au energiagi
I discursurilorlui Antim lvireanul.
do rlt{ parte, se pare cd dintre Mitrupolilii cari i-au
*qi unii erau lotugi oamenicunoscAtori
Ei iuhitori de
pitlori sufletegtiplini dc rivnri, - nimeni n'a mai urcat
cc (luceauc{tre amvon, pentru a inlari $i mingaia
sufletelecredinciogilor.
Cuvint{rile cari,cum nc
f)ltnitri Cantemir, se rostiau la ihgropdciuneaDomdovenira foartc rarc, intr'o epocd de schimbarecaleia carmuitorilornoqtri.$i chiar de s'ar mai fi rostil,
gldom din lorgachi Logofitul, ci se rostiau discursuri
mari $i cum suntenrindreptdlili a crede cd sc
h Instalarealrerrnui Domn,- gratorul vorhiii in forma
greccascii,
l)enlru a-Sirecomatr{i astfelcunogtintele>.

I.
LUNALUI AUGUST
6
cAzANlE LA PREOBRAJENIAr) DOMNULUT

l i s us pr. pet, gi y e
_.Luut,au
tacot gi pre Ioan fratatalut gi i-d
Eu,lpre dAngii t tr.un nunts,nalt
da@ebi gt pt.at schtn b.rt fala in_

'lntele acesteasunt ale SfinteiEvanghelii,dintru carele

rl inlelegemde preaslivita schimbareafefeia domnului
lisus Hristos, ce gi-aufdcut in muntele Tavorului. Cd
ca
sa aratemdrireasa ucenicilorsdi gi nouAmai inainfe
,
, ziceEvanghelistulcum cd, umblind lisus in pdrlile
lui Filip, intrebd pre ucenicii sdi, zicdnd: *cine_mi
oamenii a fi ?,r, iar Petru, apostoluldin descoDerirea
i ccresc,dintre loate celelalle vorbe ale ucenicilor
lr cum ca este fiiul lui Dumnezeucelui viu, gi cu acest
descoperindtuluror mdrirea sa cea mare{ Ocara uat!le,- ucenicilorsdi celor intdriti intr'aceasti,credinla a
,lcend: (c{ i se cade lui a merge in lerusalim gi
a pdll dela bdtrdni qi dela arhierei gi dela cdrturari,
ii
Omori, Si a treia zi a inviii din morli,. Care cuvinL
!u-le Petru gi fiind incd cu cuno$tinldtrupeascd.
9i necu_
mtrrireace erd sd. vie dintru ocarapatimilor,s'a nela fald.
la

! lrlr..D!" - f/drct.

ANT IM IVIREANU

voit ca sa intoarcd pre Domnul dela acel gind, zicdnd: <De

parte tle tine, Doamne,s[ nu-li fie iie acestear'Ciruia Domnul
ii zise: *Du-te dinapoia mea, satano' sminteali'mi egti, cd
nu gdndegticelece sunt ale lui Dumnezeu,ci cele omenegti''
-care
cuvinte, doienii Domnul gindul cel trupesc ce erd
Cu
inrddicinat cu gregalapicatului celui de obgle ln minteaoamenilor, ci zice cum cd-i este sminteald,nu ci doar ar pdti
el sminteald,ci pentrucdcu acele cuvinteil oprid pre el Petru
de lucrareamdntuirii noastre.Dintru care cuvinteputem cunoagtedragosteacea fierbinte a lui Dumnezeu,care are idtre
dragosteiaceqtiagiau
cl pentru fierbinJeala
neamul om-enesc,
prc
schimbatfa{a inaintea ucenicilor,pnfu ca se-i intareasca
ddnqii mai mult in credinJd9i sd nu sa sminteascevezand
pre dascdlullor pdtimind pe cruce.Drept aceealasi astdzi-de
.rreluce$ieintru ddnsul lumina aceeaa mdririi, care lumind
va striluci qi in trupurile sfintilor lui, cdnd vor luarcununa
cea desiveriiti a bucurieilor, intru care luminl toate fdptura
omeneascicea dinafandat6ta s'a schimbat,citl) obrazul lui
strilucii ca soarele 9i vegmintelelui erau albe ca zdpad'a'lar
asimdnarea aceastaa obrazului cu soarele9i a vegminlelor
cum ca nu
cu z{pada, nu doar pentru aceeasi asemeneazd'
ar fi strelucit obrazul lui mai mult dec6t soarele, sau ve9mintele lui n'ar fi fost mai albe decdt zdpada; ci pentruci
aici in lume n'avem noi alt nimic mai strdlucitorqi mai lupcntru
minat, dec{t soarele; sau mai alb, decit zdpada'Cd
2)
lui
ale
trupurile sfintilor, insuqi Domnul zice la 13 capete
Maiei: *Cd vor strdluci ca soareleintru impdrdfia pdrintelui
lor (cari sunt pre ldngi Hristos ca 9i nigte stele, care au lumina lor delaacestsoaieal dreptefii),ci de asdmdneazlHristos
vor
pre lAngi toli sfinJiilui ca un soarepre lingd stele 9i de
soa'
st.atu.istinlii ca soarele,cu cat mai virtos va strilucl
ai
rele acesta;l drePtelii.$i lumina aceastaochii cei slabi
oarecarc
bucurie
cu
o
vdrtos
mai
ucenicilornu-i smintia, ci
ii veselid.$i nu numai lumina aceastastr; luciir
dumnezeeasc{
r) incAt.
?) ta capitolul al x[t.lea.

lui Hristos, ci gi o frumuseJeoarecarcAi podoabil

sd.ardtd intru dinsul, atita cdt, de s'ar adund.inloc toate frumusefeagi toatd podoaba,9i cea pdmAngl cea.cereascd,nici intr'un chip n'ar puted ca si se
I orhii gi inimile celorace ar privi spredinsar precum
lumina aceeaochii rrcenicilorlui Hristos.gi aceasti
preste lire a ucenicilorlui Hristos, nu din stralucirea
ci mai mult din luminata frumusefea Mintuiiorului
. Penlru care lucru putem cunoattebunitaiea ti dralui cea mare, cd cu aceastdmerire Dulea totdeauna
; iar el din bunavoiea sa pentrunoi au inchis
Itr{lucirii sale, ca sd poatdrdbdd dureri amarepenlru
pntru pacatele noastre,ca sA poatd face rispldtire
cei r) dumnezeegti.Drci cine va fi acelacareleva sogi nu sd va aprinde cu totul de dragosteaMinacestuia? $i cine nu sd va minuni de puterealui
gi nespusd,care totdeaunaar fi putut ca se strecu aceastamdrire? $i cine nu va iubi o bunetate
pentru care (o ! minune) a gonit deh sine o mAtceasta,ca sd poatri sdvarli mantuirea noastr6.C[
minune a fost a inchide o mdrire ca aceaslastredecdt a strdluci cu dinsa deapururea.$i nu numai
mdrirea lui Hristosveseliiiochii ucenicilor,ci 9i a lui
a lui llie, carii impreund.cu Domnul sd ardtasea fi
de lumina gi m{rirea aceea; ci. precumnu erd.sldbod
lmpiratului Artaxerx a intrd. cinevd.imbrdcat in sac.
i8'a cuvenit nici inaintea impiratului celui vegnica
lui, fdra numai a fi imbrdcatiln lumini gi in strd.aceftia erau, din toli pirinlii legii vechi, mai alegi
mari, cA unul erd, <nomthetis>adici.puitor dc lege,iar
czilotisr, adicd interitor acesteilegi,"9i pre acegtia
sA sA arate cu dAnsul,pentru ca din legegi
se ia mdrturisire omenirea lui. Oare ce gurl
gr4l ca sd adeverezecu ce bucuriesi cu ce veselie

pREDtcl
ANTIM IVIREANU

s'au umplut acei doi luminati prooroci,cind pre Domnul 9i

MAntuitorullor, de carelemulte prorocise,nu numai in trup,
ci qi in m{rire gi in strelucireimbrricat,l-au vizut? Cd de
vreme ce s'au invrednicit aceftia a-l veded 9i a-l auzi pre
Dornnul lisus, de care ei de mult dorid ca str"l vazd, 9i nu
1)
numai ei, ci gi toateneamurile.Cu ce guri va puteanegtine
sA grieascd cu adevdrat bucuria lor, 9i rnai virtos ci dintr'atetia perinli gi prooroci ai legiei vechi numai ei s'au invrednicit a veded o mdrire ca aceasta'$i de s'au bucuratSimeon
betranul ateta,vdz&ndpre Mintuitorul Hristos numai in scutece
mi$cend(cat moartea,care alt lucru mti groaznicnu poate
fi, cu ochi veseli o,privii), dar acegtiacari pre acelagDomn
intru mdrire strdlucindl-au]vdzut, ce vor fi ficut ?;$i cu ce
bucurie sijvor fi bucurat, qi cu ce veseliesi vor fi veselit?
lnci gi sulleteleaceleacari erau inchisein sinul lui Avraam,
intorcAndu-seMoisi gi spuindu-le lor cele ce au .vdzut,cunoscindu-giei a fi aproape ziua mAntuirii 9i a rascumpar{rii lor, cu ce dragostevor fi agteptat? Iar de vreme ce
acestea toate sunt puse preste inJelegere,cu o ticere oarecare blindd gi cu o dragoste,cu credinJi.trebuie sd le cinstim
.9i si le mdrim. Cuvios gi trebuincioslucru socotesca fi ca
prea sldviti mtrrire, acegti luminaJiproroci
si gtim, la aceastr.
ce cuvintevor fi vorbit cu Domnul' Cn inilfimea-fetelorineltat
lucru oareceintrebd,gi veseliamiririi vesel oareceqi frttmos
lucru poftid, Ci-agd vedemcd si lace qi la mesele9i ospefelc
celor-mari, cA sunt toate voioase $i vesele,mdncdrile,biuturile, vorbele,jocurile 9i cdntdrile,nimic nu estede iale sarr
de intristdciune,ci toatede bucurie9i de desfdtare'Cine estc
dar acela acum carelesA poat6 spune marirea zilei acesteia
desivirqit gi precum si iade? CA tot ce a fost mai slevit
in legea veche 9i in cea noud, in cer 9i Pre pAmart' la
aretare au iegit. Cici acolo au fost mai marii prorocilor al
Iegii vechi gi mai marii apostolilorai legii noud; din cer
Sfdnla Troiii s'au vddit, 9i de pre pimint prea sfinta ome'

I lui Hristos s'au ardtat: 9i la aceastit veselie mare

Fli sl{vitd,Fmaimult decit trei apostoli,cari au fost iurlt'!u fost"chemali.
Sd vedem dai si vorba cea de veselie
fost? Vorbia, zice Lucala 9 capetet), pbntru2) patimile
iulul, careleere se se implineascdin'lerusalim. Adici
I pentru patime,pentrumoarte,pentru ingropare,pentru
' pentru legituri, pentru scuip{ri, pentru
palme, octri
bdtAilecarele eri ca sdlle implineasciln Ierusalim.
au acesteasunt cuvintele cele mari gi de veselie
ll cuvenidse grdeascdla o veselieca aceasta?Acel
vorbe erii sd sA amestice la o bucurie ca aceasta?
aceastaeste: cd nu lrebuie socotitAaceastevorbi
lui Petru pemantette, ci dupd socoteala lui
carelea urit cele pd.m6ntegti,
inainteacd.ruianimic
nic nu era dec6t pentru mirirea lui a rdbdd natimi
C{ prea marelejudecitorullumii Dumnezeu,
pentru
llobozeasc{neamul omenescdin robia diavolului,acest
t{scumpirare mai vdrtos au pohtit dela rdscumpirneamului omenesc,ca sd sri iertveasciel pentruom,
'tc amar[ qi plinl de ocari. Care dar gi jertfd atita
de iubite inaintealui, cat pentruaceasti
iertfe a iertat
din toti vecii cei treculi, 9i ugile cerului, cele
nci lncuiate,celorrdscumpdralile-audeschis, lumea
9i
'o intru mila sa cea bogat{.'giveche. Cd mai mult
rlAnzitgi l-au milostivit aceaste
iertve singurd, decdt
ll mdniaserdutdfile9i fdri de legile tutiror oamelntru care putem cunoagtegi putem inJelege
ci vorba
i fost toarte vrednicl unei mtrriri ca aceea: cA.ce
r mai itrbit robului, decit slobozirealui ? gi ce este
Itr{inului, decit intorrcereala mogiasa? Fiind drent
Moisi 9i llie de atdta vreme de moEialor, de
dorid, ce ar fi pulut grdi mai cu dragoste mai
9i
decdt pentrus) moarteapreolului acestuimare?
moarte strdtl strAinilorlntoarcereala mogia lor.
lx i 2), t) despre.

1) ctneva,

ANTIM IVIREANU

Agijdereagi Domnul, ce fel de vorbd ar fi avut mai iubitri

decnt vorba mintuirii gi a riscumplr2trii lunrii? Ci atdta
dorid de paharul acestaaJ bea, cdt aceApuiin4 vreme, ce
mai era ca sA treacd.pin[ a-l bea, ii pareri c{ sunt mii dc
ani, Cici cu seteaacestuipahar s[ lucrd mintuirea sufletelol
omenegti,riscumpirarea lumii, stricarea puterii diavolului.
inmullireeacredinlei,ierti{ciun:apicrtelor 9i slobozireasuflctelor. $i atita si bucurd.de acestea,cit iu locul lrucuriei,ce
era inaintea lui, ribdi crucea de"l mlncid 9i bltiirea cerr
spinii de-l incruntd gi durerile sufletului
multi de-l cd.snid.,
del chinud, de care chinuri asudl sudorile cele crunte, nc
gd.ndindnimica de rrrgine.Cd de au plrut lui lacov pufir]
7 ani a sluii pentru Rahila, logodnica lui, de dragosteacc
avea cltre dinsa, dar unui iubitor mare ca acesta,cum nl
i-ar fi pdrut puline casnelegi muncile, cu care iubita lui logodnici o riscump{re gi o curdfiti pre dinsa cu scildarea
nepreluituluisdu sdnge,9i foarte frurnoasi,fdr denici ohulir
gi intin{ciune o ldcei? Drept aceeanu i-au putut fi mai iul)it
9i mai dulce, decdt a vorbi de lucrul acel de careleel mult
insetd.
dintru noi pohta cea nesCunoascddar acum fieqtecarele
pusd, bunitatea cea negrditd,mila cea hogati Si desAvarqitir
a iubitorului de oameni Dumnezeu,cu cate sete au priimrt
(nu pentru sine, ci pentru noi viermii cei lepdda{i).atataosteneali, dureri, patime gi moarte. Dar noi acum, cici si lu
priimim,pentru dragostealui gi pentru binele ce ne-a fdcut,
vreo scirbi cat de mice ?
lnsl vorbindu-se acestea9i gltindu-se Moisi 9i Ilie ca sir
sd ducd, iar Petru, ca si nu sd lipseascdde o frumusele gi
de o dulceat[ strilucitoare ca aceasta,zice: <Doamne, binc
este a fi noi aici; de vei vrea, si facem trei colibi, lie una,
qi lui Moisi una, Ei unl lui ie,, ne qtiind ee zice, ci nici
un lucru lumesc nu-gi aduce aminter), nici de mincare, nici
de biuturi, nici de vieald, nici de moarte, ci toate lucrtrl) M6nttritorul.

PREDTCI

inci gi de sine uitindu-gi, 9i fiind ca si un beatdedra_

acei frumuseli, numai de aceeainseta, numai acea
dd, qi numai lntr'acecaa petrece deapurureae nevoia.,
lncigi ludnd seama vorbei 9i pohtei lui petru, o afldm
fie supusd voiei dumnezeegti,cd a zis <de vei vrea srl
l aicea trei colibi>,adec{ de vci nardvi. Duod. aceasta
ci: incd grttind el, iatd nor luminlt umbri pre ei iatii
9i
din nor grii : (acestaestc fiul meu cel iubit, intiu ca_
bine am voit, pre acestaascultali.,
cela ce pohtegtecr sI plrcd mic prin credin[d gi
.tot
dragoste,si fie una cu ddnsul, ca agi cu dinsul
9i
nsul sl fie pl:lcut mie, $i pre acestaascultati: c{ va
ride vouil cale de mdintuire gi cu crucea va face voui
spre imp{rdlia ceriului.
acestaascultali: cd el estecaleaqi vieafagi dreptatea;
fre
clvaltul rneu 9i illelepciuneamea; pre ddnsui drept
rrste
r_ascultati,iar nu pre lrrme,nici irrgeldciunile
garpeluicelui
demult, nici indemnitrilesufletului,nici cuvinteleiariseului:
nd strAlucireagi mdrirea luminii careeri intru ddnsul
Ei Ilie), ;i altc mirruni toate cate ati vAzut in loc dc
rie.
iard;i zice: ci auzind ucenicii,cdzuri. pre fala lor gi si
'[ foarte. De ce a adus cuvdntul acestdulce gi
m6nlor al lui Dumnezeuatita fricd? Dar groazajudecdtorului
V! face? De ingrozeqteagd indemnareaa tinei legea,dar
va lui seamr pentru lenevirea celora ce n,au plinit
ce va lucrd? $i otre pentrucela o veselieca aceasla,
care vrea si arate Domnul mirirea gi frumuseteasa,
us ucenicilorsii frica aceasta? Cu adevirat nu estealta.
numai ca sd ne invefe pre noi aceeace este scris la al
psalm: <sluiili Domnului cu fric6 qi v{ bucurafilui cu
rrr. Cd si cuvine omului a sd bucure de o bunitate
li a sd teme gi a sil cutremura de o mtrrire mare.
-se drept aceeaacesteaamindoud.lui Dumnezeudea_
intru toate laudele gi miririle lui trebueste si lc
gi sd ccrem aiutorul gi mila lui cea bagatd.Ci fdr dc

ANTIM IVIREANU

mila lui, nlmic spre mantuireasufletelornoastrenu vom putea

face, cd.insuqi cu nemincinoasagura lui zice: rfdr de mine
nu puleti sA faceli nimic., $i deoarecefdrd.de d6.nsullu
putem face nimica, iar lui trebuie s6-i zicem cu cildurd din
addncul inimii si ne milueasci dupd mare mila sa, dupd
mullimea induririlor sale gi si ne descopereochii sufletului
gi ai trupului, ca sd putem pricepe mlnunile sale; se scoald
din trupurile noastre,acestede carne,inimile cele de piatr?l
gi si ne dea inimi de trup, ca sd.ne temem de dinsul 9i
s?1
ne rugin{rn de poruncilelui; sd ne luminezeinimelenoastrc
ca gi ale Apostolilor; si ne intdreascd.deapurureaasupra
vrriimagilornogtri celor vizuJi gi nevtrzufi; sd.ne indrepteze
pre calea poruncilor sale ti sA ne dea sfargitbun, ca deapururea sl fie rn6rit gi prosldvit,in vecii vecilor, amin.

II.
CA Z A NI E L A A D O R M I R E A P R E A
I)
SFINTEINASCATOAREI
DE DUMNEZEU
,pohta 9i dragosteace vd,zl^ aceistd cinstitd 9i sfdntdadumi indeamnd,gi negtiinda vorbi, mdcar cd vorba nrea
este vrednicdniciodati ca sd indulceascicu vreun miiloc
ascultd.torilor
; iar inci qi donrnul Hristos, carelc a
cu 5 pdini 5.000 de suflcte gi a indreptat sdrdciai;i
nla ucenicilorlui cu bogdJiadarului siu, acelaggi inadragosteivoastre,prin mijlocul vorbelor mele cele uee, va intinde masd duhovniceasci.
De mulie ori am slelut in socoteala mea, ca doar ag putei aflri
nou se zic intru cinsteagi lauda prea Sfintei Niiscdde Dumnezeu gi pururea fecioarei Mariei, dar n'am
afld nimica, nu doar cd nu sunt cuvinte multe gi de
feliuri de vorbe a si gr?ii intru lauda mdririi ei, ci
fiind mintea mea turburati de norul negtiinjei9i
'virtos intunecat{ de socolealadumnezeegtilor
gi prea luei daruri, imi infruntez fi-mi ticdlotescnevrednicia
nla invdldturii mele.C?ide vremececei invnfaJigi pel) intru bunitdli stau de sd miri de mirirea ei, dar eu
MAR'.

10

ANT IM IVIREANU

cel ueinvitat gi departe de toate bunAtetile,ce voiu faceil

Drept aceeadar imi caut ;i fir de voia mea a contenlde a
mai iscodi sd aflu inil[imea feciorieiei, intru carecu anevoie
si suie gindurile omeneqti,gi adrincimeadarurilor ei, carele
nu sA pot vedei lesne nici cu ochii ingeregti.Ci numai cu
acesttitulug ce i s'au dat m ri n rinte de toti vecii, dela Pririntelecel fdri de inceputgi vegniculDumnezeu,prin mii'
locul ingeruluiGavriil,acelagi eu cu bucuriegi cu multe fric6-i
voiu zice intru lauda qi cinsteaei: <bucurd-teceeaceeiti
plini de dar, Domnul e cu t!ne). Cd mai mare gi mai lludat
gi mai cinstit titulus decAt acest:rnu s'au dat din veci niminui, nici si va da p6.niiin veci,fdrd nfmai ei; ci au aflat
har inaintea lui Dumnezeu, care n'a aflat alta niciodat:i,
dupi cum i-a zis ingerul.lar de sd va gi afli vreun periergd-;'
adecd prepuitor,sJrzic.l curn cli cu acestecuvinte, de uu cu
acest miiloc, iar intr'alt chip, s'a zis 9i la allii, precum sii
vede ill m'rlte loc,.:ri ale Siintei Scripturi.Cd intii la al palruleacap r) al Facerii2)zicc pentru Avel: <ci cautdDumnezeu
asupralui $i asupra darurilor luio ; pentru Enoch: "9i fu,
zice,bine pldcutlui Dumnezeu;9i rru s[ afld, pentrucdl'au
mutat pre dinsul,; pentru Noe: "cl au ailat har inaintea
domnului Dumnezeu 9i'l pdzi de potopr; penlru Avraam:
oci crezi, zice,pre Dumnezeu,9i i'sd socotilui intru dreptate gi-l ficu pirinte a multe neamuri;' pentru losif: "cir
eri. Domnul cu d.'Lnsulti v-irsi nsuprA-i rnild qi-i dcde lui
harr. Pentru Moisi, ci i a zis: <9i cuvantulacestacareleai
zis tu ji-l voiu face, pentrucirai aflat har inaintea mea 9i te
gtiu decd.tpre toti ;' pentruDavid, ci i a zis: <aflat'amom
dupi pofta inimii mele, pre fiul lui lesd, carele va implini
toate cererile rneler. $i pentru ca srl nu mai lungescett
vorba,tuturor proorocilorgi tuturor sfintilor,gi celormai naintc
de lege 9i celor dupd lege,li s'au zis cuvintede bucttrieprin
mijlocul ingerilor qi li s'a det dela Dumnezeudar 9i mili,
r) Capltolulal rv-lea.
2) Prlma parte n Ribliei.

PREbICI

1I

fnld acopeiit. Iar Sfinlei Fecioareis'au dat cuvdntul bucuriei

adev.lrate,care estemai pre sur decat toat6 mintea, in
vd. 9i in cinste mri veselitoare,
ccvdrgindpre tofi cu darul
cu mila: (bucurtr-te ceeaceegti plind de dar, Domnul e
tine.,r
nu numai pentru bucuriaaceastace
NU ELE SFINTE'. $i
i s'au dat sd fericegtede toate neamuci 9i pentru numele ei cel prea cinstit ce i s'au diruit,
s{ nunreqteMarlam ; cd.precum este nurnele fiiului ei
presus decAt bate numele,- dupi cum zice fericitul
: <$i i-au d{ruit lui unm, care este preste (tot nu- a$d Si numele ei est prestetot numele dupit al
lisus; qi precum intru numele lui lisus si pleacd.tot
celor cercqti9i celor pdmi.nte;tigi celor de supt
afi este gi ea mai cinstiti. in cer decit heruvimii 5i
sltrvit[ firi de asemi.naredecit serafimii gi pre pimfrnt
lnchinat[ 9i mri fericitd,ca o imptrr[teasda lumii, de
credinciotiipimintului ; 9i sub bezne mai stragnicigi mai
asupra dracilor,decit toli sfinlii. Intru care nume
, dup{ a rnea proasti socotealil, intelegem cum ce
in sine trei lucruri : una, pentruc{ fiind numele
de trei silabe,adecl de 3 inlugiri, se intelegecrrmce
nitscut o fafi a Slintei TroiJe,pre Fiul 9i Cuvintul lui
dtnezeu; a doua,cAare fieltecareinjugarecite doud slove,
infelegecele 2 firi ale lui Hristos, adec6 cea dumnegi cea omencasce;a treia, cd sunt 6 slovede toate
fcest nume, cu care intelegemcele6 taine mari gl preste
adeed: blagovegteniar),
nagterea,botezul,moartea pre
lnviereagi iniltarea la cer. Deci cu blagovegtenias'au
taina cea mai nainte de tofi vecii ascuns[; cu
s'au impdcat ceriul cu pimintul, adecd Dumnezeu
l; cu botezulne-am imbrd.catcu haina nestricdciunii;
lpoartea ni s'au dat vieata; cu invierea ni s'a dat bugl cu inllfarea la cer, gedereadeadreapl.a
lui Dum-

t2

ANTIM IVIREANU
PRBDICI

nezeu-Tatdl.Agijdereagi ln cuvintelecele de bucuriece i'au

zis ingerul: (Bucurd-te ceeace egti plind de dar, Domnul c
cu tine>, iar inlelegemnumele.preasfintei Troiti; cd in cuvintul ce zice: (bucura-teu,se intelegeFiiul, cd el este bucuria lumii; in cuvdntul ce zice: uplind de dar', se inJelegc
Duhul sfint, prin carelesd dau toate darurile; 9i cuvintul cel
ce zice: <Domnul e cu tine,, si inJelegeTatdl, ci el cste
InsdDumnezeu,carelc
Domnul a toatevdzutelorqi nevdzutelor.
numai cu un cuvdnt au fdcut 9i au zidit toate lucr'urilecele
v[zute gi nev{zute, poate cu adevdrat, cu cea desdvirgitd a
lui preaputerniciese faci stele mai luminoase decit acestea
ce strilucesc pre cer; 9i luni.mai iscusitddecrit aceastacc
ne povituegtenoaptea;qi soaro mai strdlucitorqi mai luntinat
decit acesta care stinge cu lumina lui toate celelaltelumini; 9i ceriuri rhai mari 9i mai largi in rotocolime;9i pasdri
mai cu dulci glasuri; qi flori mai cu multe mirosuri; Si copaoi mai nalli Di mai roditori; 9i vinturi mai sAnfltoasc$i
vdzduhurimai de folos; 9i hiare mai multe la num{r,9i mai
de multe feliuri; qi m:d multelumi decdtaceastacelocuimpoate
si zideascd,in mdrlme gi in megtegugmai minunate. Iar o
zidire, care s[ covar$easciin vrednicie pre Maica lui Dunnezeu,ntr va putea s{ facd niciodatd,mAcar ce este preit
puternic,pentrucA,precum nu este cu putin!6, nu zic sa socoteasci,ci nici cu minteasa gindeascd.negtineo fiintd rnai
cuvioasl 9i mai nalti decdt {umnezeirea; a*i llici o zidir(:
decit aceeace au niscut pre un DumnezcLr
mai cova.rgitoare
care s'au lacut om; c[ pre ddnsa o au ales Dumnezeumri
inalt[ decit toati zidirea,pentruca s[ fie ldcagvegnic,dupri
cum grdegteDavid: <Aceastaeste odihna mea in vecii vc'
cilor Ei intr'insa voiu locui pentruceo am ales'.
Aleasi este cu adevAratca soarelc,
CU CE SE POATE pentrucl este incununat2i
cu toale razelc
ASEMANA SFAMA ? darurilor dumnezeegti
mai
gi strd.lucegte
lumini ale ceriului; aleasdeste9i frumoasil
virtos intru celelalte
lumina sfinJenieistingecelelaltestele; ti
cu
pentrucl
ca luna,
pentru marea gi miflunatastrdlucire,de toate gireagurileste-

celorde taind se cinste$tecao impiritease; aleasi esle

rflvirsatul zorilor, pentruci ea a gonit noapteafi toatd
ea pdcatului gi au adus in lume ziua cea purtAde vieald i aleasi este, cd este izvor, care cu curgeCcregtilorbundtdli adapa sfdnta bisericdgi tot sufletul
; aleasd.este, ce este chiparos, carele cu nilJime
cerurile,9i pentru mirosul cel din fire s'au ard.tat
de toatd striciciunea; aleasd.este, cd este crin, cd
de-au gi ndscutintre mereciniinenorociriiceide obste,
9i-au pierdutniciodatdpodoabaalbiciunii; aleasi esie,
nor, care n'au ispitit nici o greime a picatului; mai
este,pentrucAeste fecioardmai nainte de nagtere,feIn rragtere,fecioard9i dupl na5tere; 9i este o addn"
, nepriceput{a bundtdJilorgi o icoand insufleliti a frultllor celor ceregti.Este o grddini incuiatd,din care au
cea nevelteiite;Si o fantanepecetluitd,din care
izvorul vielii, Hristos. Pre aceastao au vdzut Moisi
tele Sinai ca un rug aprins gi nu ardei; pre aceasta
v6zut Aaron ca un toiag inflorit gi plin de roadd; pre
o au vrzut lacov ca o scare lntdritA din rrdmdnt
In cer, 9i ingerii lui Dumnezeusd suid 9i si pogordpre
; pre aceastao au v{zut lezechiilca o u9[ incuiatd,prin
nlmeni n'au lrecut; pre aceastaau vdzut Ghedeonca o
Avacum ca o dumbravd umbroasd,Daniil ca un munte
ca un'pat. Aceastaastdzi1) s[.mutAde pre pdmdnt
lasl intristiciuneagi s[ duce la bucurie, lasi celede
priimegtecele de sus, lasd.-celeslricicioasegi cagtigd
ritoare gi vegnice.Astdzi igi dd prea sfint sufletul
mAlnelefiiului ei 9i cu cdntdriingeregtigi apostolegti
si
cinstit trupul ei in satul Ghetsimanispre ingropare.
ceriul intinde sdnurile sale 9i priimeqtepre ceeaceau
pre cela ce nu.l incape toaH zidirea; astizi se.minuloate puterile ceregti,zicAnduna c[tra alla : cine este
ce sd. suie din pustiu,]adecdde pre pdmint la cer?
l! August.

ANT IM IVIREINU

cine cste care sd ivefte ca zorilet frumoasi ca luna gi alcasd

ca soarele?Cine esle aceastace sii suie de pre pdm,rrt in
cer, albitd, infloritd, intru care huli nu este? Ridicali deci
porlile voastre,zic cetele cele ingeregtiuna cdtre alta, gi cu
cantari de laude priimiJi pre impAreteasa
ccriului gi a piimdncare vine sd locueascd.
deadreaptaImpdratului Dumnezeu; cu imbrecdmintede aur, imbrdcatd,impistriti, dupE
cum zice David: ucdci aceastaesteceeace au impdcat ceriul
cu pimdntul gi pre Dumnezeucu omul; aceastacste bucuria
celor drep{i $i nddejdea celor picdtogi,'.
Pre aceastadar 9i uoi cu tofii
lrebuie cu dragoste,cu cucerie,cu
$ILOR CATRE SF. MARIA.
inimii curata gi cu c?ntdri de laude
sd o cantdmgi sd o lduddm,ca pre-o maicaa lui Dumnezeu,9i
cu bucurie sufleteascd
si prdznuim Adormirea ei. Ci, o maici
Iecioard, acest norod ce sli inaintea mdririi lale, vizind
indlJimeacuriileniei tale qi cunoscdndu-giei nevredrriciagi
srnerenialor, nu indrdznescfdrd de mijlocitor ca sd-li aduci
cd.zuta
inchindciunegi multumitd pentru multelefaceride bine
gi si sii roage ca se te milostivestiasupra lor. Pentru aceea
eu, nevredniculgi mult pricritosulrobul tdu, fiindu-le tatri
sufletesc,rdnduit de fiiul tdu, prin mijlocul nreu se roagd crl
tofii cu cdldurddin addnculinimii, zicAnd:
Stdpind de Dumnezeu Ndscdtoare.impirirteasa ceriului
gi a pimAntului,cinstea$i slava creqtinilor,ceea ce egti mai
naltddecat ceriurilegi mai curatddecdtsoarele,fecioari prea
ldudatd,n{dejdea celor pdcdtogi$i lini$teacelor batuti de vflIurile pdcatelor,cautA asupra norodului tdu, vezi mogtenirea
ta, nu ne ldsd pre noi picdlogii,ci ne pizegtefi ne mantue;le
de viclegugurilediavolului, cd ne-au impresurat scdrbele,
nevoile, rdutdtile gi necazurile; dri-ne m6nd de ajutor Fecioari, cii. pierim, nu te induri de noi, ce pre tine te avem
ajntdtoareqi la tine ndddlduim, ca, cu rugiiciuniletale celc
prea puternicegi nebiruite,se imblanzeqtipre fiiul tdu asupra
noastrd, ca sd-9i intoarca mila sa cea bogati spre noi; 9i
inci il roagd cu calduri, ca sd dea puteredin iniltimea ldcaDATORIA CREDINCIO-

lului siu, 9i pre luminatulnostruDomnr), pre careproniasa

l.n rtlcs 9i l-a pus preste acestnorod, ca si l)oatd chivernisi
Cn inlelepciuneinlreaga turmri ce i s'au incredinlat,in mul{i
Inl luminat,cu fericitdsAnAtate,
Si sa o apere de lupii cei
,uli $i nevazuti.Se pizeascAqi toatdcinstitaaceasta
boierime
toate primeldiile9i de toate viclegugurilevicleanului,5i sd
dea dragoste,uniciune,sporiu gi ajutor intru loate, gi sd
lnvredniceascdpre tofi de obgtc, ca si petrccem toati
noastrA cinstite, curate gi f?ird de prihanir, ca cu <r
rA !i cu o inimi pre dinsul deapurureasiJ mirim gi lic
,lccm : (bucurA-tececaceegti plini de dar, Domnul e

III.
LA DUMTNECA
VAME$ULUI

cuvANr DEINVATATURA
Pohta cea mare gi dragosteacea curatd, iar mai vArtossi
zic datoria cea p{rinteasce ce am citre dragosteavoastrd,
m'au indemnat astdzide am venit aici, pentru ca
ve cer-si
cetdm suiletegte,
de vremece m'au rdnduit Dumnezeuca pre
un nevrednicsd vi fiu ptrstorgi pirinte sufleiescAi lnvi|itor
la lucrurile cele ce ar fi spre folosul mintuintii sufletelor
voastre; pentru care lucru aveli datorie cu tofi, dela mic
pdni la mare, se md ascultatila cele ce vi invif de bine qi
de folos, cd aceirascultare nu o faceti mie, ci lui Hristos,
dupd cum zice la zece capeteale Lucii: <cel ce ascult[ pre
voi, pre mine. md ascultd,9i cel ce sd leapidi de voi, de
mine sd leapdddn; agiidereagi fericitul.Pavelzice la l3 capete.cetreOvrei: <fraJilorI plecafi-vdinvdt{torilor vogtri 9i
v[ cuceriJi lor, cd.ei privigheazdpentru sufletelevoastre,
ca cum ar fi si dea cuvint ca cu bucurie aceastase facd.
iar nu suspinand,cd nu este de folos voud.aceasta>.Drept
aceean'am pregetat,nici am lenevit,ca sd nu fac datoriedupi
porunca Stdpd.nului9i lnvdtdtoriuluinostru Hristos, c[ruia
mA gi rog ca sd.mi dea putere, sd vi pociu spune cevd.de
folos gi vtr pohtim de ascultare.
Precum un om casnic,vrind ca si samenegriu curat in
holda lui, pune multd. nevoinj{ de-l cerne ;iJ curiJd. de ne-

ghln{ qi de altele, ala 9i sfintii pdrinJii nogtri au pus multi

ncvoinli de au cernut cu ciurul chibzuieliitoatd SfdntaScrio' lutd Si-au ales ca niqte grau curat,din toate bundtntileciic
ir prtee fi, acestc trei bun{tdfi mari: credinfa,nddejdeaqi
'{rtgostea
!i le-au seminat in holda sfiutei treserici,adic{ :
l;i adunareaqi in inima celor credinciogi;ii are datoriefiegte. iregtin a le linei 9i a le face; cdci fdrd aceste3 bundnu este cu putintd nici cu un milloc sA sA mantueasci
, mlcar d ar zicecine ce va vrea, cdci acesteasunt
eile creltinetdtii.Cd precum nu este cu putinld a trdi
pre pimdnt fdri de hrani trupeascd,gi fdri de im9i fdrd de somn, aqd nici fdrd de aceste3 bundcare sunt, precum am zis mai sus, credinJa,nddeideagi
ea. Ci intrii voi zice puline cuvinte pentru nidejde 9i
flragoste,apoi voiu zice pre urm[ gi pentru credinfd
pre larg.
este o indrdznealaadeveratdcetre
XIDEJDEA. _NAdeidea
L)umnezeu,
data in inima omului din dumnc:strdlucite,ca sd nu sd desndddidueascd.
niciodati de
lui Dumnezeu,ci sA fie incredinlatcum ca va lud prin
le iertdciunepicatelor, 9i verice alti cereresau trecesau velnici..$i este nddejdeade doui feliuri: una bunii
cinevi la Dum.rqa. BunI este aceeacind ndddiduegte
q si pd mhntueascdsau alt bine cevi s6 petreacd,cA nici
tegte,nici cheltuegtenimic, cum zice David: <cd cel ce
n[diiduegte spre Dumnezeu,mila il va inconjuriir,Rea este
cdnd niddjduiegtecinevd la om sd.-ifacd vreun bine,
,vreo lndemind.la lucrurile aceste trecAtoareale lumii.
n{dejde este mincinoasi gi degarti, cum zice iarigi
: onu vi ned{iduifi spre boieri, spre fiii oamenilor, la
nu estemantuire'; agildereazice9i Solotnon: <blestemat
fle tot cel ce neddjduegtespre om).
Dragosteaincd esteo unire a mulli intr'una
gi calec4tri Dumnezeugi virf tuturor bundtd., dupi cum o adevereaziqi fericitul Pavel, la 13 capete
tt Corinteni, zicind : udecdtcredintaqi decit nddejdeaeste
Alttta

Ivi!sDrr.-

Predrci.

ANT IM IVIREANU

nrri nlare dragostea,.$i este gi aceastadc trci frliuri ; Lrna

durnnczeeasch,
alta fireascdgi alta p?ttimitoare
gi rea; dragoslca
ceadumnezeeascd.
esteaceeace zice la a 2-a lege,la6 cap r) :
<sri iubegti pre Domnul Dumnezeultdur i procir); iar cea
fireasci este ceeace iubesc pdrinfi pre fii 9i fiii pre pirinti
$i
fiestecarepre ruda sa gi prletenii sdi; iar pentru dragostea
cea petimitoare9i rea nu vom zice nimid, pentru cici fiegtecare inlelept qi temitor de Dumnezeuo cunoagtece n$ este
bund, gi pentru aceealipseascivorba ei dela mijloc, ca sd
nu ne spurcdm auzul.
Credinfa este fiinla celor niddiduite gi lucrurilor celor ce
nu sa vid dovediri,dupi cum ziceApostolul pavel; <9i fdri
de credinfi. nr este cu putinfd nimeni sd si mantueasce,;
Precum vedem aceastala toti sfinlii gi la toli dreplii,cei mai
inainte de lege gi cei dupl lege, cA pentru crediflta lor cea
dreapti. au aflat har inaintealui Dumnezeuqi au fdcut minuni mari gi preste fire, ficdnd folos gi lor gi altora,
$i erd
deapururea ochii lui Dumnezeuasupra lor, gi cu urechele
lui ascultd.rugtrciunelelor, dup{ cum zice David. Agiiderea
9i ln Sfinta Evanghelie vedem in bogate locuri cd cei ce
mergeaula Domnul Hristoscu credinfd,auziau din gura lui:
<dupl credinla voastr{ str sA face vou{r, gi indatl si timdduid, ori de ce boali ar li fost. $l pulem lud pildd gi de pre
Vamegul acest de astdzi,ce pomnegteSfinta Evanghelie,
cd
bdtdndu-9ipieptul9i zicdndcu credinte: <Doamnefii milostiv
mie pecatosului>l,
sd pogori indreptat.
Dar noi acum',cd ne numim cregNECREDTNTA
NOASTRA. tini, dupd ce fapte bune socotilicd
ne vom putea ardta creftindtateaqi blagocestiace avem, gi
sd fim alegi Si,desparlilide neamurilece zicem noi cd. sunt
pdgili ?
Cd de vom zicede pre credinfd,ne ingeldm,ce noi credinld
nu avem; ci de am avei credinld, am iubi pre Dumnezeugi
r) copitolul al vl-lea.
2l
fi celelorye sa\t elc,

lflt pizi cuvintelelui 9i am facedupd putinfi poruncilelui, cd.

}t la loan in 14 capete:nde md iubigte negiine,cuuantulmeu
. Iar noi, in loc de a-l iubi 9i a-i pdzl cuvintele,il
ti-i tinem cuvintelede rds gi de baliocurd,ca cd.nd
fl nigte basne.Iar de md veti intrebd in ce chip ll inlrn, s{ vd spuiu ; Cdnd inlurdm de leger) pre cinevd,pre
zeu lniurAm; ca v'am spus mai sus ci credinla este
de un fel ti toli oamenii cred in Dumnezeu,ctr Dum_
este legea 9i fiic{torul legii, 9i pentru ceci iniurdm
iniurAm pre Dumnezeu,$i pentru aceea iatd jar
ci

credinti.

! vom zice dup[ nddelde cd suntem alegi din pdgdni,

lceasta nu o avem, cici ci de am avei credintd, p-oate
ci am aved 9i nidejde; cd v'am spus mai sus cd inlii
,o{ creazdnegtinein Dumnezeu,apoi sd
n{ddldueascd.
! vom zice de pre dragostece suntem alegidin pdg6ni,
tceea nu o avem, ci zice loan: <de va zice cineyd
ci
Ite pre Dumnezeugi pre fratele lui il urigte, mincinos
lfl de vreme ce nu iubegtepre fratelelui, c{J vede,dar
Dumnezeu,ci nuJ vede,cum il va putediubl?,
-dragoste
l,iatA cd. precum zic, cd neavind
intre noi qi
u-ne bineleunul altuia,dupi poruncalui Dumnezeu,
nici credinfd.,
nici nddeide,nici dragoste,9i suntem
rli, s{ md iertali, decdtp{gdnii ; c{ ziceapostoLl pavel:
tlle n'au lege qi fac ale legii,r,iar noi avem lege, laccm
lmpotriva legii gi suntem mai pdcdtogi decit ioate neagi decat.toate limbile.
$i puteli cunoatte aceasta,cd
i cum zic, ce ce neam iniurd ca noi de lege,de cruce,
inicdturi, de morli, de comdndare,de iumdnare
de
de mormdnt, de colivd, de prescuri, de ispovedanie,
de cununie 9i de toate tainele sfintei biserici? Si
qi ne batjocorinr ingine legea.Cine din prigini
t / Sau cine-gimdscdre$telegea ca noi ? Oare riu
cu acestca toate pre Dumnczeu?
Oare nir ocirim

ANTIM IVIREANU

cu acesteaporuncilelui? Cd el singur ne-a aratat 9i n-a

invdlat acestetaine, ca prin millocul lor si ne curdiim de
pdcate$i sd-l imblAnzimasupranoastra la scdrbe9i Ia nevoi.
Darnoi, dacd auzim pre cinevdci iniurtriniurdmintedc celea
ce am zis, in loc de a-l certi gi aJ infruntdL,ca pe un om
idr[ de socotgal{,noui ne pare bine 9i rddem, De sunt
acestealucruri cregtine$ti,zici cine are Dumnezeu'
Inci gi pre lingd acesieatoate mai adaogemcu rtrutateit,
cd pre pdrintii noqtrii ii ocirim 9i-i batem,pre bdtrdni ii nccinstim,pre boieri gi pre domni ii blestemdm,pre arhiereinu'i
tinem intr'o nimic, pre cdlugiri ii clevetim, pre preoli ii
ocdrirn,besericilele tineln ca nigtegrajduri; 9i cdnd mergem
la ddnsele,in loc de a asculti sluibeleqi a ne ruge lui Dumiar noi vorbim 9i ridem, 9i facem
nezeu si ne ierte pdcatele,
cu ochiul unul altuia, mai riu decit pe Ia cdrciumi. Sdrbdtorile gi praznicilenu le Jinem ca un nimic, ci atunci facem
cel mai rele, de bucurdm pre dracul, qi atunceavindem 9i
cumpdr{m;!i in scurtevorbe ne-amabdtut cu to}ii din calea
dreptilii 9i lmpreuli{ ne-am netrebuitdup[ cum zice David:
ogi nu suntem ptrnA la unul a cunoaqtegi a cerci pre
f)omnulr. Cdcifiind orbiJide degerticiunilecelelumeqti,nu ne
bucurdm Ia altcevd,fird. numai la lucrurileintunericuluiveacului acestuia,$i suntem porniti cu tolii spre rAutAli' ca o
roatd cind di de vale gi nu si poate opri ; 9i suntem toli
cu totul ca nigte dobitoacenecurate, tdvdlindu-ne in rlsficiunile cele ipurcate 9i de nimica. $i acesteatoate nu sA
trag dintr'alta, fari numai din necredinlanoastrd,cd ni s'au
impietrit inimile intru riutdii, ca a lui Faraon, qi umbldm
ca niqte cai sirepi, fdrtr zdbal[ qi f{rd de ruqine, pane vom
cddei in vreo prdpastieSi vom pieri.
Cu acestefapte ne lduddm c{ suntem creqtini? O vai dc
picatele noastre gi cu cregtindtateace avem ! Poate ca vom
fi socotindcA numai cdci ne numim cregtini,ne vom ispeqi;
ba, ci mai mare osind[ va sd ludm, de nu ne vom pocai
gi de nu ne vom ldsi de riut{tile noastre,ce zice Hristos:
(nu qei ce-mi zic mie: Doamne! DoamneI vor intrd intru

.rlil$lrdgia ceriului, ci cei ce fac voia mea>. SpuneJi-mi, roi eu poate c[-mi voiu fi iesit din fire, chre voie a
Hristos facem? Sau care porunci.tinem? Eu nu pot cualtcevd, fd.ri numai un nume uscat qi semn ce avem,
de nici o faptd buni; 9i inci stdm de ne mirdm, cdci
ne face Dumnezeu pre voia noastri, pentru cdci ne
cregtini; ba incl bine ci nu ne prip{degte ca pre
miteni, cA vedem depdrtarea lui Dumnezeu cu ochii
gi cunoagtemcd din rdutifile noastre ne vin atdtea
de boale gi atetea feliuri de morli gi alte rievoi qi
gi nicidecumnu ne venim in fire, ca se ne perdsim

rdutdtilenoastre.
Ci iatl cd vi zic, iubifilor mei,
9i .vd invdt cu frica lui Dumca un pirinte sufletescAi pdstor ce v[ sunt, si. vi
ln fire gi si vd cdili de lucrurile cele necuvioase,
,Dumnezeu este milostiv, 9i dacd.va vrdei intoarcerea
9i pociinla cea bund, neva iertd; ci ziceprin rostul
* <intoarceJi-vdc{tri mine gi mi voiu intoarcb qi eu
voi>.

v[ poruncesctutulor cdti sunteJicu megtergug

gi cu neveri de ce bresld, ca de acum inainte Duminicile
cele mari, ce se numescdomnetti, Ei ale Maicei
gi a unora din sfinJiicei numiJi,s[ vi inchidefiprigi nici si vindeli, nici sd.cumpdratl, nu numai dela
ci nici dela Turci, nici dela alfii, nici s[ lucrali; $i
zic, si faceJi;cA nefAcand,sn gtiJi bine ci vi voiu
bisericegtecu pravila gi pre dreptate, nefecandu-ve
o n{paste; qi incd gi pre cari s[ vor ari.td. semeti gi tari
'oep gi nu se vor supune dreptdlii 9i poruncii bisericeqti,
pedepsicu domnia.$i nimeni sd nu socoleasa4
din voi
zic4 ln inima lui: <dar ce treabtrare Vlidica cu noi,
cautd vlddicialui, cisi amesteci intr'ale noastre?, De
gtiut pani acum gi de n'au fost nimeni si vl invete,
ci acum veti $ti ci am treabi cu tofi oamenii cifi sunt
dela mic pAnd.la mare, gi pini la un
ara RomaneascA,

ANTIM IVIREANU

copil de tetA, afard din pigdni 9i din cei ce nu sunt de o lege

cu noi. Cdci in seamamea v'a dat stdpAnul Hristos s[ vri
pasc sufletegte,ca pre nigte oi cuvant{toare, 9i de gitul meu
spanzuresufletelevoastre,9i dela mine vasi ceari pre tofi,
iar nu dela alfii, pdnl cand vd.voiu fi pistor. Ci vd caut in
scurte cuvinte, sA mA ascultati, de vefi fi cregtini gi de vir
tineJi ai lui Hristos; cd precumnu pot fi oile fdr de pdstor,
agd nici norodul fdr de arhiereu, qi orice va pdsd cuivi la
cele sufleteqti,alergela mine ca la un pdrinte, cdl voiu
vindeci cu ajutorul lui Hristos. Inc6-9ipoate sA zic{ fiegtecine din voi in gindul siu: dar noi averi nevoi grele
asupra noastr{ gi nu putem sd.facemacestece ne zic; ci eu
incd.zic cd este age gi crez, numai la greul acelasunt gi eu
p{rtag 9i intr'acel iug ce trageti voi, trag gi eu; dar n'am
putere se zic, nici sd. gdndesc agd.; cdci ce, precum cerc
impdratul diidii dela noi, aga ne cere Dumnezeucredinti qi
fapte bune, ci zice Hristos la Evanghelie: <dali ale Chesarului Chesaruluigi ale lui Dumnezeului Dumnezeu,.Sd nu
socotili cd-i va fi mili lui Dumnezeu de noi sd. ne ierte
pentru ceci avem nevoi, dacd nu vom face dupi putinla gi
poruncilelui; ci ne va bdgd de unde nu vom puteds6 mai
iegim. Ci si lisim ndravurile cele rele gi obiceiurilecele
necuvioase,ca doar s'ar milostivi DumnezeuasuDranoastra
sd ne ierte gi si ne chiverniseascd
cu mila lui iea bogati;
ciruia md 9i rog si tipireascA gi si pecetlueasci in inimile
voastre acesteacate v'am vorbit, ca sd nu le uitali, ci dup?i
putintd deapurureasd le faceti; 9i precum inleleplegtepre
cei orbi Si pre cei sfdrdmati ii indrepteazri,agd s[ ne in{elepteascdgi pre noi qi sa ne lndreptezepre caleaceadrepte a matrtuinJii, ca deapurureasi mdrim qi s6 prosldvim numele lui
cel sfdnt gi prea sfdnt, amin.

''''..

tv.
CUVANTDE INVATATURA
LA STRETENIA
DOMNULUI NOST R UIISU S H R IST OS
'povesti lucruri minunate este dat oamenilor celor invda indulci cu vorba auzurileascultitorilor este dat rito, a descoperitaine mari gi prestefirc estedat celor desilntru bundtdti; iar in mine, neaflindu-senici unele de
nu va putei nimeni sl auze nimic de folos. Dreot
cu multe ielanie imi licd.logesc
nevredniciagi-mi caut
de voig a mea a teced; iar aooi cunoscdndu-mida'ce am
Si temindu.md ca sd nu cazin osinda slugii cci
cu cuviinli este dupi putinti se povestesc de a
lucrurile Domnului, cdruia mA gi rog cu multd.umird'mi deslegegingivia linrbii qi sd-mi lumineze mintea,
pot zice puline cuvinte intrl slava lui cea negraitd; ci
de ascultare.
cl este fecioria o bundtate mare, inalta si minunati,
lucru dovedit 9i infdligat la cei inlelepfi, pentru care
vrednic a grii Si a liudi mdririleei. Iar pentru cdci
de astizi aduce la mijloc, ca o cununi nevelteiit:i,
llava feciorieides{virqit Si o pune inaintea fiilor celor
cu hrana cea sufleteascd,
ne indeamni, dupi putinfir,
putine cuyintepentru ddnsa. Astizi si deschidesfatul
cclor dumnezeegtigi semnelecele inchipuite alc

rllvitei zilei aceftia,inpre[na cu sfdrgitullor sd propo-

ANTIM IVIREANU

vdduescadundrii cei besericegti;astdzi sfdrgitul

cel adevtrrat
al sfatului celui din incepui prin fapte cu mdrir.ea
lumii s au
aratat; astdzi slava Domnului gi a Sfintei Fecioare
desco.
perit o privim; astdzi bucuria cea cereasc{, pre
care toate
neamurile_cudragosteo agteplau,sfdntul praznic
de astdzio
dA neamului omenesc.Au trecut celevechi gi
au inflorit cele
noud, cari nu sd mai invechesc;nu mai stdpa.negte
de acum
porunca cea tare a legii, ci mila Domnului impdrtigerte,
t)re
toti ii trage la sine cu mAntuire indelungdribd".",
Ei
ii.i
ne pedepsegte
ca pre Ozan acela odinioard,cirele au indraznit
de s'au atins de care nu erA sA sd.,atingd;
cd Eumnezeu
pre toli chemind la sine,frica nu poate sd
zdticneapci,strigd
zicdnd: <veniti dupi mine toti cei ostenifi gi
,
lnsdrcinafi1,.
va
alergi
$i.cine _nu
? Intru ale sale au uenii Dr;;;i,;;
prin
ci_chiar infdligatse adueeca pre un
lertvenicore
^umbri,
pimant
cu pohvalAde sicriul cel insuflefii, uaicl
a" Sfalto
Fecioard, De care sicriu s'a atins vamegui
si .;" iia."pr"i,
!i s'a apropiat curva 9i s'a fdcut curati, s,a lipit bubosul
9i
s a tdmdduit.
siciu pre nimeni nu ur[9ie, pre nimeni
.Acest
nu gonegte, de nimeni nu sd scdrbegte,
nici sd. feregte;
mantuitoare9i pre nimeni nu face pdrtag
stricd.
i.d"::
::9
clunii,cd
iubitoriulde oameniDumnezeus{ odihnigte
intr,insa.
Acesteasunt darurile milei cei noui, acestea
s,au ldcut intAi
sub soare (nou),t) iare nu s,au mai fdcut,
nici s6 va mai
face.Cdceeacer6nduiseDumnezeupcntru
multa milostivire
Si indurare,cc aveii cdtre noi, a venit insugi gi au lmplinit
pentru iubirea de oameniceeacei si
cuvenidlui, pentru care
lucruadevdrata resunatdumnezeeasca
trambi{d,fericitulpavel
zicdnd: <celevechi au trecut, iat6
s'au fdcut toate noud>.
Drept aceea, ce voiu putei co_
DARURTLE
ADUSE
_
DE
_.._
prinde
cu rninteamea,sau ce lucru
\NTU'TOR
tN stsnprni

el"'l3^*-""il:nLTfii.ru;i:ffijT,:i

acegtia
? Nu pot si mtr idtinrlundenu u1rng,""" p"t'.A
*rbesscelecc nu gtiu. Imi mdrtuiisesc
neu."d]ricia
gi u"pmnlo,
,, contrizicerea
zicitoarei(nimlc nou sub soarer.

a mai zice nimic, cd birueqie9i covargegte

mai
dricAttoatd pricepereaminJii omenegti graiul pomelecioria Sfintei Fecioareiacegtia. C[ de poate afld
mare gi mai sldvit decdtpre Dumuezeu,poate cA
Va afld mai mare gi mai cinstitd.decdt pre Sfinta Fecare FecioarA,ca alt ceriu g6nditoriu, tine irr bratele
fdcdtoriulceriuluigi al pdm6.ntului,
pre fiiul sdu carele
din Tatdl mai inainte decdt luceafdrul,qi-l aduce
biserici, ca pre un cap ce este al besericii,sd.-linceluiace sd inchindtoatd fdptura 9i sd.pleac;i
rchiul, CA pentru bundtatealui cea fdri de marginesd
fegli, celace a dat legealui Moisi in muntelelui Horiv,
poruncii cela ce numai cu porunca a ldcut toate,
gi ne vdzute; sA smeregtecelace de carelesi cutrezidirea; priimegteca un milostiv de sd.pune in
Simeoncela ce estenumai lnsugidrept; duce
besericdcelece sunt toate ale lui; duce olocon la
doul paseri,celace a fdcut cu un cuvanttoate paserile
; duceplocon doui turturele, ca sd arateceledoui
qi a omenirii; duce o pereche de turluca sA facd perechecuratd.Iui Dumnezeupre omul,
amindoud una, ca si. impreunecelevechi cu cele
ceregticu cele pimdntegti, celede ios cu cele de
plocon lucru curat,cela ce estenumai insugicurat,
ci s'a ndscut din maicd curate gi si. arate 9i
besericii9i a credinfei; duce acele doui paseri ca
jertfd, aritdnd cu aceastdiertfd ceeace eri s?i
pre
sine
Tatdlui pentru noi.
.
ZicesfdntaFecioari citre Simeon:
IN
priimegte, cinstite qi fericite bdtrene,
'ITORUL
LUI SIMEON.
pre acestprunc, carelea siricit de
a c{ruia bogdfienu s{ poatespune; priimegtepre acest
estemai vechi decdttoti vechii ; priimegtepre acest
vezi,pre carelenici ingerii nuJ pot veded;cuprinde-l
tale, pre carele nu-l poate cuprinde toatd lumea;
mic este de vArstd,iar anii nu-i se gtiu ; mic este,

2$

ANTN,TIVIREANU

dar este orestetoate mtrririle mai mare; mic este Ia ve

iar este mare la pricepere;in biserici este acum
cu noi, iar in cer gade in scaunul slavei sale gi in care
heruvimi; in chipul slugii si vede, iar este stdpan
toate. $i luindu-l Simeon in brate, fiind porqit de Du
slint a zis: cu adevarattu egti stipinul a toate fdptura,
egti mAntuitoruilumii, tu egtiDumnezeulnostru,pre tine
mare poftA te agteptam,de tine doriam, de tine insd
pre tine addst de atdJiaani, lie mi inchin, pre tine te
ca celuia ce eqti stdpdnulvielii 9i al mortii. Tu me
bozegtecu pace acum din lumea aceastagi din trupul a
stricicios, cd te-am vAzut cu ochii mei, Mintuitorul
slobozegti-mldintr'aceastivieajA,sd merg in iad sd spuiu
venirea ta in lume, sd-i mingiiu pre aceiticdlofi 9i
ce sunt intru inchisoare de atatia ani; si le spuiu bu
amd.ritilor,s[ le spuiu cum ca te-am vdzut eu ochii mei
cum ce te-am piptit cu minile mele, gi cum ci te-am
in braJe,9i cum cd ai implinit toateale legii, 9i vei s[ pd
qi vei si te omori pentru mantuireatuturor, 9i vei sri
pogori qi in lad, ca si ne scoJipr toti dela muncd, qi si
sui impreuni cu tine la cer, sA ne faci una cu Tatdl. A9i
rog, Stipine, mAngdereaqi slava noroduluitdu lsrail,
cea descoperitia limbilor r; celor dintru intunerec,
te-macu pace,ca se miresc numeletdu cel preaslinlit gi
Acesta este praznicul be
noastre de astdzi, iubililor
acestaeste sfdrgitultainelor celor vechi gi inceputul
celor noui. Astdzi s'au implinit toate ale legii cei vechi 9i
incep cele noui. $i de vremece Hristos, Dumnezeuln
cel adevirat, carele este legea gi ficitorul legii, s'au su
legii, ca si ne arate noue ci este cu cale gi cu dreptate
ne supunem legii; drept ce dar nu asc[ltem, ci stdm
triva legii gi a lui Dumnezeu, ca cAnd ne-ar Ii vrdima;
moarte?Zeceporuncisunt scrisein legeti nici una nu ti
NOASTRA.
NECREbTNTA

r) a neamurilor.

27
Porunca cea dint6.i zice: sA nu aveft alt Dumnezeu
ea lui, iar noi avem pre marnonul nedreptitii.
A doua poruncd zice: si nu lud.m numele Domnului
tgrt,iar noi il purtdm prin gurile noastreca o nimica.
A treia poruncd zice: sd sfinfim Sambdta, adici
s{
gi s[ tinem praznicile,iar noi atunceafacem
lucrurile
i multe qi lucrurile cele mai necuvioase.
patra poruncd zice: si cinstim pre perinjii
nogtri,iar
'
ocilrim gi ii batem.
cincia poruncii.zice: sd nu ucidem, iar noi
de nu
ucide cu bdJul sau cu sabia, ucidem cu limba:
si de
pre al1ii, ne ucidemqi ne omorim inginepre
:m :r:ide
faptelecele rele.
98seaporunci zice: s{ nu preacurvim,iar noi facem
ai rele gi mai spurcate care nu le pociu grii.
taptea poruncd zice: sd nu fur[m, iar noi lultm de
sila.
opta poruncd zice: si nu mlrturisim strdmb, iar
noi
cu minile pre Sf. Evanghelie,ca si nu ne oierdem

gi pierdempre Dumnezeu.

noua porlnce zice: si nu pohtim muerea vecinului

lar noi miilocim ca se Stie 9i el de acel lucru, iar
si
nimic, cd apoi nu e bine de e,.
poruncilzice: str nu pohtim verice lucru strdin,
.zecea
lu{m tot, ca se nu aibi cu ce si hrdni.
ttd dar c{ nici una din qelezeceporunci nu
tinem, nici
hr de va socoticinevddin noi cum c6 vorbeleacesteanu
rvtrrate,
il las in seamacugetuluisiu;
9i de nuJ va bale
ln sine,atunci poate ce acel om va fi au prea sfdnt gi

tealui Dumnezeu,
au estenesimlitor.
Ciiu Doamne!

pcntrubunita(eabeafdr'de marginegi multa milostivire

de ai luat trupul firii noastrecelei slabegi ai implinit
legii, indur{-te gi ne lumineaz[ minfile inimile,
9i
9i
arlt{m lmplinitori legii gi poruncllor tale, gi ne miun milostiv, dupi mulfimeaindurdrilor tale, ca de8A mihim numele td.u prea sldvit, amin.

PRBDTCT

lui Dumnezeuce sunt in gridina sfinlei bisericia ri.

ul, ca o hrani sufleteascd,cu bucurie tot cre$tinulcu
si mdnAnce,gi ne putem incredinli de aceastagi
ce zice Hristos, la Matei in 4 capetel): (cd nu
cu paine va trdi omul, ci cu tot cuvdntul care iese
lui Dumnezeu>.Iar din lemnul ce zice: <a prigi riul, s[ nu mdncaJi,ce in ce zi veli m6.ncdcu
veli muri, pot zice gi pentru aceasta: Cum ci de
ce si face cu priceperefiecaresi si fereascd,cd in
ll va face, cu moarte va muri, ce mai rea moarte
a fi negtine prin picat despArlitde Dumnezeuuu
ci zice loan la 3 capete;
cel ce face pdcatul
"c{
volnl este, ci d'inceput diavolul pdcdtueqti>.lar
zice gi intr'alt chip cd in toate zilele ce sunt in grdtlui, cele ce sunt spre hrana trupului rAnduitecu
gi fArd de viclegug, fiecares6 md.ndnce;iar din
.cei hotdrit pentru folosul cel sufletesc,carele cu prinoastrd il putem face bine gi rdu, nimeni si nu-l
cA ln ce zi il va strica, cu moarte va muri. Pentruce
porunca lui Dumnezeu9i mai rea moarte decata cdlci
porunca lui Dumnezeu.nu este alta; ci va fi izgonit
din grddina besericii,ca 9i Adam din raiu.

V.

C U V A N T D E |N V A T ATURA LA
DUMINICALASATULUIDE BRANZA
Astizi n'am a spune alt nimic inainteadragosteivoaslr(,
ca si vt ospdtezsufletegte,fdri numai puline cuvinte de irr'
vetituri, pre care ma rog si le ascultati toti'cu dragostc'
neuitindu-vd.atatala neputinla9i nestiintalnvdtiiturilormrl0,
cdt la pofta gi dragosteace am deapururea cdtre intelep
voastri; 9i m{car ce nu este cu putinte sA vi folosili
tr'insele,iar, aiutorind Dumne4eu,nici de tot fAri folos lru
vcli rdmanea.
Vedem in SfdntaScripturd,la 2 cape
6XPLICAREA
ale Facerei, cum ci Dumnezeu au
FRUCTULUIOPRIT.
runcit lui Adam ca din lot lemnul') ce
-....._-grddin[
cu
mdncare
sd mindnce, iar din lemnul a
in
binele gi riul, sd nu. mdndnce, cd ln.ce zi va mincii,
moarta va muri. Tilcul acestorcuvintecu adevdratesle
9i adAnc,gi numai dascililor este dat si o tAlcueascdd
cum sd cade; iar eu dupl putinli voiu zice,foarte pre sr
numai cele ce md voiu pricepeci sunt drepte.
Cuvintele aceleace zic, rdin tot lemnul ce este in
dini cu mincare se mdneneeD,socotescce nu voiu greli
voiu zice: ci din toati inv[fatura cea dreapt49i din toate
r) pomul.

puline cuvinte ce am zis, sd poatc

$i dintr's6ss1s
inlelegecum cd.volniciamdncdrii ce au dat Dum.
lui Adam si adev[rzlgi legea postului, iar mai vd.rtos
, sd incredinlil porunca Iui Dumnezeu, pentru ia sd
Adam ci are mai mare preste dinsul ti cum cd
volnic a cdlcir porunca lui Dumnezeu, ci in ce zi
'CilcdL,cu moarle va muri. Drept aceeaacelainsuqi f6qi poruncitoriullui Adam, in zilelecele de apoi, ardpre pemant gi cu oameniiimpreunAvieluind,pentru
rltate noud cum cd este cu cale gi cu dreptate sd. ne
poruncii lui Dumnezeu gi cum cA este foarte de
postim; intdi, el insugiau postit 40 de zile 9i 40 de

lrtrr

lui Matel, capitolul al rv-lea,

ANTIM TVIREANU

nopli, precum sd vede la Luca in 4 capete, puind postrrl

acestalnainteaochilor nogtri, ca sd privim intr'insul ca intr'o
oglindd, in toatd vieata noastrd,$i sd ne aducem aminte tlc
pacosteace s'au intdmplat lui Adam, din cilcarea poruncii
9i din mdncare.Pentru aceeatrebuegtedar 9i noi, de vremc
ce ne-au invrednicit Dumnezeugi am ajuns ca si intrdm dc
miine in cllatoria sfantului post, cu poftA 9i cu dragostesii
priimim porunca stdpinului,ti dupe putinla sd facem gi celc
poruncite; gi pentrucd.avem a merg la r{sboiu asupravrdjrnaguluisufletelornoastretrebuiesd ne gittim, ca ni$teostali
viteii ai lui Hristos tincingi.ndu-semiiloacelenoastre cu adevirul> dupi cum zice fericitul Pavel: (Si sA ne incdlldm pi<cioarelecu gitirea Evanghelieipdcii, 9i sd nc imbrdcdm cu
uzaua dreptdJii, 9i si punem coiful m4ntuirii pre capetelc
<noastre,cu care vom puted stinge toate sdgetilevlcleanului
(celearzdtoare,gi sabia duhului care este graiul lui Dunrnnezeu.Pentruci nu este lupta noastr{ spre senge ti trul),
(ci cd.tr[ domnii, ctrtrtrputeri,citre Jiitoriilumii, intunericuhri
<veaculuiacestuia,spre viclegugulduhurilor celorde sub cer,.
Vrand drept aceeaa face aceastec{letorieasupra vrdima;ului sufletelornoastre,precumam gi mai zis, trebuies{ ludnr
impreuni cu noi cinci lucruri, ca s{ ne fie ca o merinde Ia
vreme de primejdie,care lucruri sunt acestea:ispovedania,
rugdciunea,postul, milosteniagi dragostea.
1. Cu ispovedaniasi ne spildm pdcatelc,
mdrturisindu-neinaintea duhovnicilornoglri
cu fric[ 9i cu inimd infrante, ca inaintealui Dumnezeu,pirindu-ne ingine pre noi; iar nu sd dim pricina la alfii, sau si
zicem cA de nevoie am fdcut sau prin neputintd, c[ nu n0
vom folosi nimic, precum nu s'au folosit nici Adam. Cri
vrdnd Dumnezeusi-l aducd la poctrinld,in loc de a-9i cunoagtegregalaqi a-9i mlrturisi picatul, el fdceirpre Dumnezeu
vinovat, cdcii-a dat muiere,gi muiereaiar se cura pre garpe.
$i s[ fie ispovedanianoastri cu nideide bund cum ci ne va
iertd Dumnezeu,iar nu cu desnddejduire,precum a fdcul
Qain, zicdnd: (cA mai mare este vina mea, decit a mi se
SPOVEDANIA.

PREDICI

; aqiidereagi luda, mdcarcii s'au mdrturisitinaintea

cum cA au gregit de au vindut sange nevinovat,
tau folosit nimic aced.ispovedanie,cdci erd cu thsCd ispovedaniatrebuie s6 o facem cu gdnd ca
se nu mai gregiminainte.C6 Faraon,mdcarcd s'au
zic6.nd: <gregit-amDomnului,, iar n'au folosit
nU gendii a sd.pdrdsi de rdut?lli,$i pentru aceea
Ci sd avem nideide bund, ci de ne vom ispoinime cnrate 9i cu gind ca acela ca sd nu mai
''te va iertii Dumnezeu,gi vom auzi ca David:
"9i
a mutat pdcalul tau, nu vei muri).
2. Cu rugdciuneasd ceremdelaDumnezeu
mantuire sufletelornoastre,cA ni-o va da,
siirgur Hristos zice: (cereti gi sd va da voud,.
nea ce sd face cu cdldurd din inimd pdtrundeccintr{ in urechilelui Dumnezeu.Zice qi SfAntulloan
<cum cd unde si face rugdciuneacu multumitd,
Duhului Sfdnt, 9i dracii sA gonesc,9i toatA punicului si depirteazi 9i fuge; 9i iarAgi intr'alt loc
'cA tugiciunea este paza
curileniei, pecetefecioriei,
ii16nlei,linere mdndriei,curdleniezavistiei,pierzare
tamelupacli.$i in scurte cuvinte,celace face rugdcu Dumnezeuu.
3. Cu postul s6 ne ugurim trupul, sd ne lim- pezimmintea,9i sd ne bucurdmcu sufletul,ca s?t
lui Dumnezeuasupranoastrd,care post trebuie sd-l
rugaciuniamestecat;cd precumnu sunt dulci bude sare,agii.nici postul fdrd de rugdciuni.La a 2-a
Incepereapostului,zice Sfdntul Grigorie: rcum ci
pace de obgte a sufletuluigi a trupului,traiu fird
petrecaniecu bund intocrnire,vieatd ce veselegte
gi intristeaze.pre vriimagul; cd precumsunt
lcelor ce postesc,sfinli ingeri $i-i ferescde toate pri_
illd sunt, gi celor ce nu postesc,pdzitori dracii gi_i

la mulle pdcate.
Drept aceeatrebuiesane ostenim

ANTIM IVTREANU

ca sii nu avem partesiecu diavolul; ci nu s'au fdcut ni

rcenic bunadtilor, din cei ce s'au lndestulatin mincAri drt
uohta lor. nici din cei ce iubii risfdlirile s'au ficut sfdnt,I
din cei ce au vieluit trupe;te s'au Idcut pdrtaqir'mpdrdfiei
riuluir. $tiu bine cd nu ne va ldsd obiceiul9i ndravulcel
ca si ne oostim de bucate.Ci incaileasd ne postim de
tiJi ; c[ spre mincare (n'am cum mai ziceintr'alt chip) ne i
dcamnd blestematulacestade pintece,dar a facerdu, n'avr
indemndtorpre nimeni; ci lrupului ii trebuieqtemancare,
sufletului nu-i trebuegterdutdfi, 9i din mdncare cu
oarecedulceali,iar dirl reutatenu se cunoalte alt nimic,
numai vdtimare de suflet gi cdlcarede lege'
4. Cu milosteniasi imbldnzim pre lJtt
nezetr,dand cu dragostemild, din agonisir
noastrecele drepte,lipsililor, siiracilor, striinilor, bolna
qi celorce sunt intru inchisori; 9i atunceavom ii 9i noi
)uifi de Dumnezeu,dupA cum zice la cele 10 fericiri; iar
vom da mild din iafurile ce facem' mai multi osindi I
cigtigd; 9i de sA va lunecdcinevi cu firea qi va zicein mit
lui cd nu gtiu ce grdesc,ldsindu-sein nideideacuvintului
Ioan ce zice: <facetiqi voi milosteniedin mamonul
tdlii', trebuegteacela ce va gindi acel lucru s[ meargdit
si intrebe pre cei ce gtiu gi tdlcuescSfinta Scripturi fdrii
viclegug,sd vazi cu ce gdnd l-a zis loan acelcuvint, apoi
ginde-ascdrdu asupra mea.Gindul lui Ioan este acestaI
celi,zice,El voi milosteniedin mamonulnedreptdtii;in ce
cu lacrtmi, cu inima infrintd, 9i cu gdnd ca acela,ca si
mai faci duoi aceeastrimb{tate niminui, nici sd jefuili, 9i
atunciva fi aceamilosteniepriimiti' Carelucru si poate
dinjd 9i de pe Zacheu,cd au zis: oiatl jumitate din a
mealdausiracilor; 9i de am nipustit pre cinevi cu cevd,li
impitrit,. Auzit-ati ce .zice Zachea, ciruia ia zis H
(ast?izisA fdcir mdntuile casei acegtia,pentruce 9i
fiiul lui Avraam este), adici au fdcut cu gdnd 9i cu
ca a lui Avraam acea milostenie,iar nu ca unii dintre
ce fac iafuri gi fac cite $unt mai rele pre pAmdnt,apoi
.
lllLosrENIA'

gind, ,ca acela ce dd vreunui popi sd-i factr sdca si i sd. ierte p{catul gi el tot cu totul std,in lina
.Nu ati ticdlolii de noi, nu aqaI ci Dumnezeunu
5. Cu dragosteasd ne incredinjdmcll de
vom iubi pre veciniinogtri dupe porunca lui
ca in$ine pre noi, ii le vom face bine, vom fi 9i
gi fii celui de sus, dupi cum zice David : .cd.
estesingur Dumnezeu,qi celace rdmdnein]dragoste,
remanegi Dumnezeuintr'insul,,dupd cum zice
de vom ierti gretalele tuturor celor ce ne-au gregit
ya ierta Si Durnnezeugre$alelenoastre'. Cd ce folos
si fie degertde bucate,iar sufletul aJ umpledde
Ce folos estea fi galben9i ofilit de post, iar de pismi
ne a fi aprins? Ce folos estea nu bea vin 9i a fi
veninul mdniei? Ce foloslestea nu minci carne,qi cu
rumpe carne frafilor nogtri ? Ce folos este a ne concele ce sunt uneori slobode,9i a face acelea ce nu
cu vreun milloc slobod? Ci Dumnezeu pre
gi-i cinstegte,pre cari si ferescde cele oprite.
putine cuvinte ce am vorbit, aJi inteles lupta
cu cine este qi cu ce fel de arme gi de merinde ne
s{ mergemasupra lui, gi cu ce miiloc s{-l biruim.
dupe putint{, sd nu sd leneveascd
lceea fiegtecarele,
ci nu va gregi. Am inleles cum cd este obiceiu
deseariin divan gi faceJipulini oratie inaintea
gi dupi aceeacereti iertdciune; ti m{.car cd. nu
lntdmplatpane acum sA v{z cu ochii, iar foarte mi-a
am fericit obiceiul acesta, ce este lucru cuvios a
dela stipdnii gi mai marii nogtri, nu numai
zi ce vom sd intrim in zilele sfdntului oost, ci
cd.cis{ cuvine si cerem ierticiune in toate zilele. c[
gregiminaintealui Dumnezeuin tot ceasul,agagregim
9i lnaintea mai marilor nogtri, cu cuvd.ntul9i cu
Cu voie gi fdrl de voie, prin gtiinld gi prin neftiinle,
gl pe'n ascuns; iar apoi luand seama cu tot denaIYlrae[u. - Ptsdr'gi.

ANT IM IVIREANU

tlirrsul slirgitul acestuilucru, foarte mi intristez,cd obicciul

eslc frumos la vederegi riu la pricepere;cd nici ierticiuncir
cc ccreli dela stdpani nu estecuratd,nici aceeace luali urrrrl
dela altul, cd este plin{ de pismd gi de zavislie9i plind rtc
raulale,ci nu estecu gd.ndcurat. Ci ve rog, iubifii mei, penlrrr
prea scump sangelelui Hristos, carele s'au vdrsat pentru noi
ptciltogii,.s[ vd pdrisifi de aceea,ci veli cidei in osdndii,
dintru care osdndi eu nevredniculgi mult pdcitosul rog prc
milostivul 9i iubitoriul de oameni Dumnezeuca sd ne min.
tueasci pre loti Si sd ne invredniceascd
sd petrecemsfinlrrl
post cu pace, cu sanetate,cu vieald curate gi cu spdsenic
sufleteasci,ca si putem veded.9i lurninatalui inviere, amirr.

VI.
CA Z A NI E L A V O V E D E N I A
r) NOEMVR!82t
BOOOROD|TE|,
ajutoriu va pulea lud un bogat dela un sdrac,gi puva auzi nn cinstit dela un neinvdlat.
aceeadard gi eu, gliindu-misdrdciabundtdlilor sldSi
invdtdturii, stau de m{ mir ce voiu face? Cd de o
uitandu-md mdririlor prea sfintei fecioareiMariei, a
Intrarea cea cu pohfali in besericdastdziprdznuim,de
vdzdud atdteacinstiteobraze ir.npodobite
cu florile
Jllllor gi cu inlelepciune,mt spdimdntezgi nu cutez a
lCl ce tirie are lic[loasa mea limbd a ldudd si a cinsti
pre una ca aceasta,care este aleasdgi intru 1ot
mai nainte decrit toatd. zidirea,dupd cum zice
Cdntdrilor? Sau ce putere are izvorul meu cel cu
de apd se adape o grddindsufleteasci{
ca aceasta?
de vreme ce darul Duhului Sfint, carele Dururea
celeneputincioase
gi celecarelenu sunt desdvArgit
te, acelaEsd-mi dea qi mie prrtercai ajutoriu,ca sd
)putine cuvintein slavalui Dumnezeu5i intru cinstea
N[scdtoareide Dumnezeu.

Malcii Donlnului in biserlci.

$?
36

ANT IM IVIREAN U

Vede-sein Sfdnta Scripturd, la a

illAl CA DOTuNULUI
3-a cartea Impdralilorla al 6Jea cap,
SI SFANTA SFINTELOR.
*cum cd impdratul Solomon a fdcut
casa Domnului cu 3 despdrtituri;9i in despirlitura cea dintati
sta mulfimeanorodului; intru a doua despdrtiturista arhiercii
gi preolii,iar intru a treiadespdrJiture
eri SfdntaSlintelor,intru
carenu putei sd intre nimenea,fdri arhiereulintr'un an odatil,
de tAmaialocul atela9i s{ rugi lui Dumnezeupentrumanluireil
lui qi a norodului); precumzicefericilul Pavella al 9Jea cap
cdtre Evrei: <la cortul cel dintdi purureaintri preojii de fdccrl
sluibele,iar la cel de al doilea intr'un an odatd singur arhiereul; nu fdr de singe, carele aduceA pentru dinsul yi
pentru necunoltinJelenorodului,. Carea besericd,despArlitura cea dintdi unde sta norodul, si inchipuid ceriul, carc
std d'asupra noastr{,unde estevdzduhul qi sunt acoleatoatc
pasdrile sburdtoare; iar a doua despdrtiturd,unde std ar'
hiereii 9i preotii, se inchipuid ceriul al doilea, carelesti d'asupra ceriului dintii, unde sunt puterile cele cereqti,adicll
ingerii 9i sutleteledreplilor; iar a treia despdrliturd,undeerlr
Sfinta Sfintelor 9i intrd inlr'un an odatd numai arhiereul,
sd inchipuirial treileaceriu,caresti d'asupracelui de al doilea,
intru carelenu intrd nimenea,fdri numai adevdratularhiereu,
Hristos Dumnezeulnostru. $i de .pohtili ca sd vd incredirt'
lali cum ci besericaaceeaerd inchipuireaceriului, ascullal
de vedeti ce zice fericilul Pavel iar la al 9-lea cap cdtrc
Ovrei: <oentrucd nu in sfinte f,{cute de miini au irltrat
Hristos, pildi celoradev4rate,ci intr'acesta!ceriu se sA aralc
acum letii lui Dumnezeupenlru noi,, $i pentru ce se nn.
mii Sldnta Slintelor? Nu pentru alta, fdr numai c[ci erl
ink'insa cele 2 table ale legii, ce a dat Dumnezeului Moisi
in muntele lui Horiv, qi toiagul ccl inflorit al lui Aaron, qi
ndstrapacea cu mane, qi cidelnita cea de aur 9i lada legii.
Iar eu pociu zice cd sA numii mai vArtosSfAntaSfintelor,nu
pentrucaciere stdtdtoare
intr'insanumaiacelelucruritrecitoare,
carelelnchipuid.multe taini ale besericiinoastre,ci li pentru cici
s'au invrednicita lecuiintr'insa12 ani Sfinta Sfintelorcea adc-

adici Sfdnta Fecioard,careaa niscut mai presus de fire

Sfinfilor, pre Mesia cel feglduit. $i cum cd se inbisericaaceeaceriului,estelucru dovedit,cd.ciesteceriul
care au rdserit pre soareledrept{tii,9i in pAntecele
locuit ca intru al treilea ceriu o fatd a Sfintei Troile. Fiiul
lui Dumnezeu, lisus Hristos, adevdratul arde au zidit a doua oard neamulomenesc,gi sd rugd
Tatdl pentru mantuirealui Adam gi a necului. Iar pentrupricinacici au intrat SfdntaFecioaride
atetia ani la acel loc sfant, mdcar ca este gtiut la
lncdgi cu cuviintd este sd.o spunem gi noi,
In vremile cele de demult eri obiceiul
la Jidovi, qi care om nu ficei coconir)
gi urit de toti, mdcar de ar fi fost de neam cdt
gi bogat; 9i cind duced darurile lui la besericd,
preotul pre urma tuturor, 9i sta la besericdmal
toti, qi bucate nimeni nu mdnci cu el, ci-l Jinei
pre un urgisit de Dumnezeu. Deci Ioachim gi Ana,
tterpi, s'au inldmplat intr'o sdrbdtoare mare ce avei
, prin ne$tiinti 9i fdrd de nici un viclegug, ca nigte
,1bogali 9i de neam imperltesc ce erd, au dus'daruqi vizindu-l preotul,
r mai nainte decit allii la besericd.
[:au infruntat 9i l-au dojenit, cdt i-au scos din be,cu mare rugine,gi cu multd urgie i-au gonit, impreun?t
iurile ce adusese.Oare ce iale gi sc6rb?isocotili cA vot
ln inima lor nigte oameni mari ca aceia? Iar ei
au priimit infruntarea9i urgia preotului cu multd
gi plecdndu-gicapetele sd duced plAngind cu amar
lor. nezicdnd nimic nimenui. Iar acum si nu care
si.jndr4zneasc6preotul sau arhiereul si. lnfrunteze
Qvi, nu pentrucdcinu arecoconi,ci pentrucdcifacelird
$i strambdtati,ca apoi esle vinovat morlii, Iar m{car
Ioachim 9i Ana multd jale ln inima lor pentru
gi hula ce ave?rde cdtr?ltoJi pentru sterpiciunea

38

AI.ITIM IVIREANU

lor, iar de pururea sd rugi cu lacrimi din add.nculinimilor

st{pinulul firii, ca si facd mild cu ei, si le deslegesterpiclunea 9i si le ddrueasci roadi pantecelui lor, Nu doar
pentruca si le rdmiie dup{ moartea lor fecior, sd-i pomcneascd,dupe cum pohtescoamenii. cesti de acuma, sau sil
le mogteneascdmo$iile 9i averea, ci numai cu fdgdduiaLi
ca acea, ci de vor nagte vreun prunc' au parte bdrbri'
teascd,au parte femeiascd,s[-l inchine lui Dumnezeu. Vc'
deJi dar acum pohte Si dragostecrcgtineasci! VedeJi cdldurr'r
din inimi I Vedeli rivni ! Cine sd afld acum pre acestevremi,
sau din cei bogali,sau din cei siraci, mdcarde ar avei o sulil
de feciori, sd inchine unul lui Dumnezeu? O lin lucru ne'
cuvios gi lucru de nimica,zicAndmulte cuvintedegartecarcle
md rugineza le grdi. Insi. Dumnezeu,dupi cum zice David ;
<voia celora ce si tem de dinsul va face gi rugiciunea lor
va ascultir. Implinindu-sesorocul slatului lui Dumnezeuccl
mai nainte de toti vecii, 9i sosind vremea 9i ceasul acela,
afldndu-seqi vase alese ca acelea,binevoi Dumnezeu dc
dup[ cunr
desleg{ sterpiciuneaAnii 9i ndscir prin fdgriduintd,
au n{scut Sara pre Isaac,Revecapre Iacob, Rachil pre losif,
femeia lui Manoe prc Samson,Ana femeialui Elcanapre Sa'
muil 9i Elisavetpre loan Botezitorul.A9A fi fericita Ana, fe'
meia lui loachim, ndscir scauu sfAnt lui Dumnezeupre t'ccioara Maria, ca se se odihneascdpre ditrsa celace sa odilrnette pre scaunilecele ingeregti,9i-9i giti lui qi ceriu insuflclit
cela ce au intdrit ceriurilecu inlelepciuneasa, 9i p{mdntrrl
l-au intemeiatpre ape ; de carele si cutremuri toateaddncLr'
rile gi bezneleladului. $i au avut mare dreptate Ioachin 9i
Ana, ca si nascApre una ca aceastadin pdniecelelor: una,
pentrucI eri amdrtdoide neam imperdtesc,Si se trdgea dirr
seminlia lui David, gi erau foarte drepli 9i buni inaintea lui
Dumnezeu ; 9i alta, r:A au cAgtigat aceasti road[ blagosb'
vitd cu multd durere de inimi, cu multe rugAciuni,cu mullc
milosteniigi cu multe lacrimi, dup{ cum zice David: cei ce
seamini cu lacrdmi,cu bucurie vor Seceril.$i au cigtigat
adeviral o bucurie ca aceea,cat nu o au putut cdgtigi alli

din vecl, nici vor cdgtigi, nici numele ce au c6.9tigat

numi perlntiai lui Dumnezeu.

t.tl

Drept aceea,trecind 3 ani dupd

nagterea
Fecioarei,
o dusereprrintti
ei la beserlcil
cu mult{ pohfalade

cu fdclil aptinse,dupd prorocla lui David, sd o intl Dumnezeu, dupi fdgdCuialalor. $i sosind la uga
fericitaAna zise cdtre preot cu credintd.Si cu mulld
; (pdimegte, preote a lui Dumdezeu, pre aceast{
r), cd este roadir pAnteceluimeu pre care am cdg'Cu multf durere de inim{, prin rugdciuni cu lacrdmi
, 9i o ageazi in casa Domnulul, ci lui o am fipentru cdci au fdcut nild cu mine gi au radicat
mea hula uorodului; priimegte-of{ri de nici o insirguegte de o du in besericdftrr[ de nici o zilui Dumnezeuo am inchinat. Care cuvinte auzinZaharia 9i v{zind 9i pre prea Sldnta Fell minune gi zise cu bucLrrlemare 9i cu glas de
cttre Fecioard: <Tu egti cu adev{rat uga cea de
'vielil, care o a vezut prorocul
lezechiilinchisd,ci-rni
gl fdr dc voia mea a-ti deschldeugile besericli,ca si
se ldcuesti,c{ cu adevirat mai vartos De[tru
ldcut Solomon, cu intelepgiuneace i-au dat Dumldcal, $i lie au inchipuit-o,cunoscinduli fecioria
cei de gand ai prorocieilui, $i lie f se cuvine ca se
fntr'insa, cA acelcaclte sta intr'insa |i sd inchipuii.
dace s'ou ardtat adevdrul,trebuie sl se ridice
flica lui Dumnezeucu bucurie gi te veselegtc
c[ am cunoscutcu adevdrat cd s'a apropiat minlsrail, carc va si vie infdli$atsd s[ nasc{ din tine;
curata voioasi gi veseld, de te fi l{cag desfatat
lui Iisus, careleeste nrAntuitoriullumii. lntril la
lles ceea ce egti aleasdmai inainle de vcci, ca str

ANTIM IVIREANU

ie hr{negti cu hran[ cereasce,care va s6-ti fie trimisA deln

pd.rintele
vecilorprin ingeri.Intr{ ln StdntaSfintelor;ca aceeac0
sd.
cuvine
ca s{. auzi tainele cele ascunse9i prea sldvit(,
Ji
ce s'au grdit in cdm{rile cele ceregti,cA tu.vei sd nagti prc
ziditoriul a toatA fdptura.lntrd de te fA miilocitoarementuirll
omenegtir. $i intorcdndu-sepreotul Zaharia zise $i cdtrll
pdrinli: <bucurafi-vi gi voi, sotie sfantA, pereche blagloso.
vitd, Ioachime gi Ano, clci v'aJi invrednicit de v'ati ficut
pdrinJi a unei prunci sfinte ca acegtia, fericili sunte(i ur
toatd. fericirea, cA de pre semnele darurilor cti vdd cd aro
aceastacocoani asupraei, cunoscadevdratcu duhul prorocici,
cii ea este acoperimdntulgoliciunii strdmogilor,oglinda pr,r,
rocilor gi izbdvirealumii".
Deci cu acestepujine cuvinte ce am zis intelegereanoasirll
cea de pre urmi este; cum ce pentru.doud lucruri au intral
Sfdnta Fecioard in Sfdnta Sfinlelor. Una pentru ca sd srl
curiteascede pricatulcel strimogescprin miilocul cuvAntulrrl
celui de bucurie ce agtept{isd-i vie cu Arhanghelul Gavriil,
$i alta, ca un vas ales ce erd, prin.venireaSf6ntuluiDrrlr
li prin umbrirea pulerii cei de gus, si priimeascdin pirntr,
cele ei pre Fiiul 9i Cuvdntul lui Dumnezeu.
Drept aceeadar trebuegtegi noi, cAndvonr intrd. in sfdrrto
biserici, sii ne curdfim intdi de pircatelenoastre gi de crr,
geteleceleviclcne,9i apoi cu cunoqtinld
intreagasi ne lat.r,rrr
vase alese,si priimim pre darul Duhului sfdnt, Cuvintul lrrl
Dunrnezeuin inimile noaslre; gi agi cu acesstmijloc vonr
ade\irati prdznuitori; mdcar ce. pre prea Sfiinta Fecioar
de vre.ne ce este gi sd numegtepricina tutulor bunhtdlilor
uu este cu putinfi nici cu un miiloc s4 o cinstim gi sri
prdznuimprecum si cade; pentrucd.cinsteaei biruegtekxr
limba qi covirqegtetot cugetul omenesc.larA insigi tre
cu fricd gi cu bucurie,cu fricd pentru picat 9i. cu bucu
penlru mantuire, sd.i zicem toli cu un glas lauda cea
reascd: <bucurd-teceeaceegli plind de dar, Domnul c.ct1
line,. 4 s61u1.mila cea nespus[ qi darul cel bogat si lir
purureacu noi cu to1ii,amin.

VII.
,'

LUNALUI DECHEMVRIE
IN 6 ZILE,
CAZANIELA SFANTULNICOLAE

ceci este omul ldcut de Dumnezeuindoit, de suflet

gi de trup simlitor, are ti bundtdli indoite, suflertrupegti. sunt bunetetile cele sufletegti
$i
4: Viteiia,
pciunea,Dreptateagi Curdlenia.Bundtdlilecele truperli
rttrnt.4: Tdria, Intregimea, Frumuselea
9i Sdhdtatea:
htfe aceste bundtdli ale sufle(ului gi ale trupului, nasc
4 bundtdfi de obgte: Credinla, Nddejdea,Diagostea qi
f pre aceste4 bunitdfi, ca pre 4 temelii nemigcate,
voiu
lntemeiezvorba ce voiu sd fac astizi, cu aiutoriul lui
, inaintea dragostei voastre.'Ci intdi voiu sd vlt
e pre scurta fieqteciruiabundtate,puterea lucrarea
9i
'pentru ca str se priceapdmai lesne cele ce voiu si
apoi vom intinde vorba inainte, de vom zice dund
. cd.te va aduce ceasul gi ne va lumind Dumnezeu.
cerem qi alutori.u,9i vd pohtescs6 ascultaticu
ca sa aveli 9i plate dela Dumnezeu.
<Credinta, dupi cum zice fericitul pavel la
l1 capetectrtreEvrei,estefiinla celor n{dejduite
.celor cc nrr si vdd dovediri,
9i fdrd de credinJd
putinle
cu
nimic sd fie pldcut inaintealui Dumnezeu.

ANT IM IVIREANU

nici sA si apropiede el'. $i pentru ca sd vd in:redintaticum

cd este cuvdntul ace:ta adevirat, ascultatide vedeti, cA zice
Hristos citre Apostoli la l6 capeteale lui Marcu: (mergeti
in toati lumea, propoveJuiliEvangheliala toat{ zidirea, qi
celace va crcde$i si va bctez,i,sI va splsi, iar cel ce nu va
crede,sa va osandi'. Iat[ dar cil firi de credinfi nu estecu
putinle sA ne mautuim. $i s{ qtifi ci licagul ei este inima
omului, gi vieafa ei faptelecele burre,dupe cum zice apostolul Iacov: *CA precum lrrrpul omului este mort fir de suflet, agd 9i credinfa este morrti fi.r de flpte bune,. $i nimene sd nu socoteascir
in mintea lui cum ce cu credinla
singure s{ va mintui, de nu v: face 9i fapte bune, cd va
gre9i.$i iatii ctr v'am spus,in puline cuvinte,puterea credinlii.
Auzili 5i a niideidei:Nddeidea
esteoildr{zNADEJDEA.
nealdadevirflti citrd Dumnezeu,
datdin inima
omului din dumnezeeasca
striilucire,ca si nu desneddidueasci
niciodatd.de darul lui Dumnezeu,ci sd fie incredinlatcum cd
va lud.prin poc{intd.iertlciune pdcatelor,gi verice alte cerer,
sau trecdtoaresau vegnic{.$i sd,incredinfeaza
fi sd adevereaza
nidejdeaaceastain inima omului, intii cu alutorul gi cu darul
lui Hristos,cd el estetoati nldeldea noastri, dupd cum zice
apostolulPavelcilre Corinteni: <dupi poruncalui Dumnezeu
Mantuitoriului nostru ii Domnul lisus Hristos al nddeidci
noastre,ci printr'insulllrdm toate, ; precuminsugiHristos invatd gi zice: (9i cateveti cereintru numelemeu, aceastavoiu
face,ca sf se mdreasciPdrinteleintru fiul., $i in darul acesta
al lui Hristos, toati nideidea noastri s{ intenreiazi,Iati. cri
ali inleles putereanedejdii.Sl vit spuiu acum gi a dragostii.
Dragostcainca este,dup{ curn zicefericitul
DRACOSTEA._
Pavel, mai mare decat credinta gi decatnadejdea,temeiulgi virful tuturor bundtifilor, care uneste pre
multi intru una gi face cale citr[ Dumnezeututuror celora
ce'l iubesc; cd.reiadragostesingur f{ristos o adevereazila 22
capeteale lui Matei, zicind <ci intru aceledoui porunci a
iubi negtine pre Dumnezeugi pre aproapele s{u, reazim:i

PhEDrCr

43

hgea gi prorocii.' Am lnteles 9i putereadragostii.Sd

riu acum ti a smereniei.
Smereniaincd este sfdrgitul,Iegitturagi pecetea
^, luturor bun{tdJilor; ceci c{ de ar face neqtine
bunit{lile lumii gi smereniese nu aibd,toate-s pierdute,
stricate,toate-s de nimica; qi ostenealalor este in
pentru cdci smereniaestmaice tuturor bunitdlilor,
9i
m maica pune multi nevoille din fireascadrago5tece
de hrinegte pre copiii sdi ca si-i creascl 9!i feregte de
ca sd.nu li se Intd.mplevreo primejdiegi-i va pierde,a9i
hrtrne$tebundtdlile,de cresc,9i Ie feregtede toate
ca sd nu piard; pentru cdci picatul cel dintdi 9i
decit toate picateleestemindria, careo au izvodit
f,u nilscutsingur Satana,carele eri ingr ti sd numiirLrr, pentru multa lumind ce avei. Care mindrie l.a supdrat
pogorit cu toate ceata lui, intru cele mai de ios prdalc iadului, qi dinti'atita lumini ce avei s'a f{cut decit
negrefelegi decat toate intunericilemai negru gi mai
$i este sd sl osdndeasciin veci nesfirgit, pentru
u are timdduiald, nici vindecarerana lui, cd frind duh.
poc?tintd.$i cu acest picat al mindriei, pentru multa
a ingelat 9i pre ticdlosul Adam, de l-a surpat
nJtea lui Ei l-a adus la moarte 9i l-a pogorit 9i pre
iad. $i precum ptrcatulmindriei a avut putertade
.tn

rit pre Lu'ceafdrpanela celemai de ios pr{pistil ale

atd fi hunetatea.smereniei
aremaimult{ puteredecat

ci a f[cut pre singur Dumnezeu,carele este f{ci9i s'a plecat atata, cai a'ldsat ceriurile Si
,Luceafdrului,
'slava gi lauda ce aved
de toate puterile ceregti,de s,a
It pre pdmAnt gi s'a f{cut om, 9i s'a smerit pani. la
I, dupi cum zice fericitul Pavel, moarte de cruce; 5i
pind la iad, de au scos pre Adam cu tot neamul
l.a suit impreundcu dinsul la ceriu, unde a fost si mai
. IarAl-uceaf{ruln'a putut sit sd mai suie,cici il atirrnd

ANTIM ryTREANU

pdcatul in ios, ci pdcatul se aseamdni pietrei,

9i-i cautd1)
sA mearge Ia matca ei in pdm6.rrt;de unde qi
este,iar bundtatea sd aseamtrnifocului
9i esle si ,.r.gd.u.
in vizduh,
unde este matca, c{ Dumnezeueste foc
mistuito, 9i pura J"
foc subJire,yr.ecumI-a vAzut prorocullli".
$i pr".;;-;;;;,
are-in casa_
lrii aur, argint, scule gi altehaine,gi
i".",'li,,
"ana
lacdt 9l incuie, pentru ca sd nu meargd
vreun
hol
:1.1
sa l re
rure, sd sd pigubeasca,a$a gi smefeniaincuic
-p":"
ca crr
l":1t t?".t" buntrtdlile,ca s6 nu meargdholul
cel de ob9te,
1."
diavolul,
si lb fure, Ei s6 va pigubi,de ostenealace afdcur.
)i.iatA ce dupd putlntd cu scurtevoiber v'am spus putereir
qi lucrareaa-celor4 bundtdfi, carele ttebuegte
cu tofii crili
le-ali auz it si le ?nsemnafi
in inima voastrtr,
gi sa te parili,
gi dupd pulin!{ si le
9i facefi;.9i atunceavelifi fericili,du;i
cum zice Hristos: <fericili cei ce aud cuvdntul
luiDumnezcrr
9i I pdzescpre d6nsul.o
SF. NICULAE. Pre acesle 4 bunitdli ce am zis mai sus,
=--gi v'am spus a fiegtecd.ria
putereagi iucrarea,
ca.pre o piatre in patru fete, care nu sd poate
migca,si_azidil
tofi,sfinliili.toli drepJii,ca ni$teinlelepfi,
Uunataliio.,ui.
d1.eac.:va-ntul
Evangheliei:(sd pogori"u.u
ploaia,gi venira rirrr.
::
nre
su
ara
vAnturile,
gi lovird casaaceeagi nu cdzu,cder;i
9r
pre piatrdr, care piatrd esteHristos,dupa .urn ,i.,.
1",:T.r,rg
t)in(ru care inlelepli,gi sfinli,qi drepli,esteurrrrt,
l:".n1,:u.u:I.
9t acestfericitgi deapurureaporpenit,mareleNicolaearhiereirl
Mirelor Lichiei, fdcdtoriulde minuni, a cdruia
pomenire s:ivar$im astdzi intru acest sfani lacag, carele
ste deasupra
muntlui besericii,ca o cetatepdzitd de
Dumnezeu,gi iniririli de toate_patrupirlile cu .l tunuri
duhovnicegti
: cu cre_
o,ntl,
nideidea,cu dragosteagi cu smcrenia; cu
lunrrl
."t1
9i
credinleigonestedepartepre vrdjmagiibesericii,
pre ereliri ;
cu tunul nddeldiiaducepre cei desndddlduili
cdtrebumnezcu;
cu lu.nuldragosteiaiutd celor sdraci lifsili; cu
tunul smc9i
reniei suie pre cei pdc{togi la cer; stri nemigcat
in muirtelc

l;;--*

qi al nddbideigi nu si liilateascunde;std intemeiat

muntele credinleiqi al Smerenieigi nu si poatepituli; se
de departe cil este la loc lnalt, lurnineazi ca o fdclie
in casa Domnului, in curlile Dumnezeului nostru:
lui cele bune strilucesctuturor celor din casd,nu surrt
supt obroc, lumineaZi in toatd. lumea, ca lumina
ui, minunele lui. Cunoscute-s.de toli facerile lui de
gi milosteniile,priimite-sde toli bhndefile lui, gi s{ butofi de pomenirealui, dupd cum zice Solomon: <lduu.se dreptul, sd veselescnoroadele.oll mdrturisescpre
I adevdrul lucrurilor. cum c?t este indreDtitoriul cle9i chipul bl6ndelei,9i .dasc6lulinfr6nirii, precum il
biserica;gi pentru aceeaa agonisit prin smereniecele
9l prin sdricie cele bogate.Acesta a urmat dascelului
torului Hristos, (pistoriului celui bun gl adevdrat,
gi-aupus sulleiul s[u. pentru oi>. Acestaa pdzitporunca
Dumnezeu desdvdrgit9i l-a iubit gi pre d6nsul gi pre
sdu, ca insugi pre sine.
li d.ovedegte.alutoriul
ce a fdcut din
.FANTULUI. .
=:-:'::-:::i:
destul cu mulli galbeni celor 3 fecarele sta lir cumptrnhs{-9i piarze fecioria lor, ci inlelesfdntul cum cA acel tictrlosde tati al fetelor, pentruca s{
sdrdciadin casalui, a socotitse chemein casahii pte
adici curvia; 9i pentru ca sA cagtigbpulin aur 9i arca si sd poatd chivernisl,a vrut sd viirzd fecioria fetelor
9i oltdnd cu amar'din mijlocul inimii lui, gi plingind cu
fierbinti, zicei: 3 fecioare,carele sd vid ca 3 bundale raiului, vor ii si schimbegi vor sd.se prefacAspre 3
ale iadului; 9i pentru pulii cdgtigvor sd.piarzAo avuJie,
este mai cinstitd 'decdt toate avutiile ce sunt ascunse
munli, sau decit toate cateocolegtetoate lumea;Si acee
luminati ca a soareluieste si:ti piarzi lumina gi
gi sl sh facd scain; sau; strzic nrai chiar r), cuib indraci. Deci acestea ce am zi3 mai sus, infele-

16

ANT IM IVIREANU

gAnduJe sfintul, au zis ln-sine: ba, diavole,nu voiu ldsi si

s?t lipseasci ceriul de stele_frumoaseca acestea; nu voiu sir
cigtige iadul suflete atita de curate 9i flori agd de frumoase.
Eu, o dragoste mincinoas{, votu sd-li sfdrim s{gelile, carele
fdr[ de ranl omor; eu, Luceafdrule, voiu si-ti sparg toatc
mrciile !i-ti voiu pierde tot viclegugul. A9d au vorbit sf&ntul;
apoi pre urmd, dupd ce au ascunssoarele toaterazclelui
9i
s'au stins de tot lumina zilei,lntre lntunerlculnoptii
9i cdni
ceriul de osteneal{au fost inchis spre somn: toti ochii lui,
atata ce nici luna nu priveghei, nici una din stelelelcele
mai mlci avei. deschisetAmplelelor cele deargint; atuncea,
ca cand ar fi fost nu fdc{toriu de bine, ci ca un hof, aleargd
cu mare grabd la aced sdracl de casil, $i aruncind ln liuntru
nu zic odatd sau de dou{ ori, ci de trei'ori mulli galbeni,au
gonlt cu aceastasdrdcia 9i tot r{ul 9i tol cugetul necuviosgi
au mantuit fecioria acelor lrei feciorre din cursele diavolului.
Auzit-ati fapta sfintului ? hicepufali fierbinfealainlnrii lui
spre-a.face bine? Inteles-aJiputerea dragostei citra aproapele? Afld-se acum vreunul, au din cei bogali,-au din cei
siraci, dup{ ce va cunoaSte lipsa gi sdricia fralelui s{u,
cregtinului,careleeste aproapelesdu, sd.i facd aiutoriu la ne_
voia lui cu dragoste curati 9i fdrd de fildrie, de nu va aved
putere cu bani sau cu altcevagi,micar cu un sfat bun san
cu un cuvint de mingiiere ? $i nu numai eu, ci tofi cregtinii
cei ce sd.tem de Dumnezeuil vor finei intocmaicu sfdntul
Nicolae gi cu alti sfinli. Ci atita este Dumnezeu de mulfumit gi primitoriu cu multd dragostede celj pulin al aceluia
ce o va fqce cu iredinla gi cu dragoste,ca-gi de cel mult a
aceluiace poate face. $i putem lun pild{ dupi cei 2 fileri
ai vi.duvei, cil au fost foarte priimiJi de Hristos gi depe
plata celor ce au lucrat in vie Ia ceasulal ll-lea, cn le_au
pl{tit ca gi celor dintAi. C{ de am face cu acestmijloc bine
vecinilor nogtri, cum au fdcut sfinfii gi cum ne invali Sfin_
tele Scripturi, sau, mai virtos s{ zic, cum ne inva}6.singur
Hristos, care le esteinceputul gi sfdrgitul tuturor, oare ce bine
socotif cA am avi, oare ce sporiu ne-ar da Dumnezeuin toate?

zlce prorocul David: <voia celora ce si tem de dinsul

face 9i rugdciunea lor va ascultar. Oare n'am fi noi
, n'am fi 9i noi sfinti ? CA a$i ne poruncegteHristos:
vd sfinJi,c[ eu sf6nt suntE.Cu faptele bune sd face
ldudat gi sfdnt, iar nu cu fapte rele; nici nume yeslit
putei si lase negllne dupi moarte cu reut?lti.lar noi
de facem vreodati vreun bine sau vreo indemani
pufln,
o lacem mai mult cu fdfdrie, pentru ca si ne
'de
oanienli Si de nu si va supuneinlru toate dup{ pohta
vom se i scontembinele acela pre nas, imputand[-i
qi blestemindu-lii zicem: sd-l os6ndeascdbinele
;am fitcut, 9i ne l{uddm citrit unii
9i citrn a[ii. Dar das.nostru Hristos nu ne lnvale agd, ci zice: <cdndfacem
sau alt bine, s{ nu qtie stinga ce face dreapta,.
A.

Deci cine va vrca sd ispr{-

veasci desivargitgi precum sd

acestec zic, aibi in loc de pemant dragostea,cd aco_
s{ va inr{ddcind credinla ca un copaciu: rgi-gi va da
sa la vremea sar, dupd cum zice David: rcd toti cogi toate ierburile,rdzimind in pdm6.nt,cressSi sd mdresc
dau roada, iar dace nu raziml in pdmant, sA usucd qi
Agd gi credinfa,rdzimdndin dragoste,crelte $i se mAgi facetoate roadele bun[tdJilor; cici pimintul credinlei
dragoste.La cele 10 porunci ce au dat Dumnezeului
i in muntele Sinai, porunca cea dintAi $i mai mare estc
dragoste,ci n'au zis sd crezi in Domnul Dumnezeul
: <sd iubegtipre Domnul Dumn,zeultdu din tot suldu 9i din tot cugetul tiu, 9i din toatd vartu(eata, ,i
tdu ca insuti pre tine). $i oarepentru ce au
iubegtipre aproapeletiiu ca insuli pre tine ? pentru doui
: una, pentru ca sd ardti dragoslea,care au aretat si
totdeauna Dumnezeu cAtre tine; gi alta, pentru cdci
om s[ iubegtepre sine mai vdrtos decdt toate lugi-9i pohtegteciusteafi binele,9i pentrq aceeaau zis:

ANTII1 IVIRETNU

sd iubeascilcu acest miiocr) prc aproapeleseu,ca sd frasca

Dumnezeu,cind li si va aprinde casa,sau cand te vor nd_
pd.diniscai holi, veciuul teu cel de aproapeva sd vie sd-li
ajute, iar nu frate-tiu, sau altcinevddin ruda e) ta, ci aceia
sunt departe.Cd. cel ce iubegtecu dreptate acela gi crede,
ci zicesfintul loan Bogoslovul: .de va zice ci iubegtecinevir
pre Dumnezeu,9i pre fratele lui il urdgte,mincinos este: cii
cel ce nu iubegtepre fratelelui, cd l-au vdzut (5i_l vede tot.
deauna),dar pre Dumnezeu,cd rru l-a vdzut,cum il va uuteil
iubi ?,r Pentru aceastagi Domnul Hristos au zis citrd ucenicii lui: *dup[ aceastavor cunoagtetoti cum ci"mi.sunteti
rcenici, de veti avea dragosteintre voir. !4s acum tu. ticiloase om, te numegticregtinti ucenic lui Hristos?
Dar undeeste dragosteace ai cdtre fratele tdu ? Ce fel dc
ascultarefaci dasc{luluigi invdtdtoriuluitdu ? Incaileazi cd nu
efti crestin,ci.li faci mai mult{ osdndit; nu te n{ddjdui czi
nu mai cu numeleceai, de le numegticreqtin,ca te vei m6.ntui
;
ci zice Hristos: <nu cei ce-mi zic mie : Doamne! Doamne!
vor intra. intru impirdlia ceriului,ci cei ce fac voia mea,.
Voia lui Hristos nu este alta, Jdrd numai dragostea, cel
9i
cc are dragoste catrd aproapelesiu gii pohtegte binele, acela
face toate poruncilelui Dumnezeu,uci cel ce rimdne i?rdragoste, rdmane in Dumnezeugi Dumnezeu tntr'insul>.duori
cum zice loan. Iar acum cregtiniinostri atata stau imootriva
lui Dumnezeu,cdt il fac qi mincinos;9i Sfdnta Scriptqrd,zic,
cd sunt basne.qiafldri omenegti.$i zic: dar cum voiu sd.iu_
besc pre vecinul meu, cd-mi este vriimag ? De vremece zici
cd este vrdimag, nu te numi cregtin, ci zi cd egti un pfgdn
gi un om fitri de lege qi fdri de obraz,'cdstdpinu{{u Arislos
ili poiunceqte:<s{ iubeqtipre vrdimagiitni qi s{ le faci bine,,
qi tu-i stai impohivi gi nu vrei sd-l asculJi;dar nu iei seama
c{ tu e$tiom gi mdine poimdne vei sd rnori, gi va s{ te mdnance pemantul gi viermti? $i de sa va intdmpli s{-fi stea

slugi ta sau argatul tdu, nu te minii pre ddnsul

'bafi? Dar Hristos,ci bste Dumnezeulcel adevdratgi va
ce toatd lumea, pentru neasiultareace-i faci oare soc{ nu te va pedepsigi te va bate cu osd.ndain veci?
,dir cd nu-Ji este vrijmag vrdjmaqul tdu, ci mai vdrtoi
t,, cit te drice la bine, daci vei face cum te invalir
s; iar de nu vei face age, iti egti insuti tu vrajmal9i
sufletuluitdu; ci de ar fi ascultat Adam porunca
n'ar fi venit la atd.taosindl neamulornenesc:
acum, de am asculti pre Hristos, n'am fi intr'atd.tea
gi nevoi. Pavel apostolul zice la l3 capete cdtre Co:
grdi cu limbile r) oamenilorqi cu ale ingerilor
"de voiu
si nri aib, fdcutu-m'amca c aramd risundtoarc
o tobe bacdind(caun chimvalr{sunAtodu);9i de voiu
prcrocie !i voiu gti toale'tainele 9i toati infelegerea,gi
avea toate credinla,cat mdgurile a le mutd (si mut
iar dragostesi nu aib, nimic nu sunt; gi de voiu da
toatd averea mea gi de-mi voiu da trupul meu sd-l
gi
dragoste
si nu aib, nimic, nu folosesc>.Auzit.ai cc
1
? Dar tu, cdci urdgti pre fratele teu atata,citnici in ochi
siJ vezi, ci-i porfi pismtrgiJ zavistuegtipre la unii gi
la alfii, ca si-i faci pagubi gi s{J supui 9i sdJ sdrtcegti?
nu egti cregtin,nici om pre pimint, ci e5tisingrrr
carele au pirit pre Dumnezeula Adam.
care preot este acelade te ispoveduegtegi te lasd prc
celace pari, de te cuminici? Acelaadevdratnu esteDreot,
singur luda gi vdnzdtorullui Hristos; qi nu sd va mai
nici popei, nici aceluia,mecar de ar face cdte alte buc[ zice Hristos: .mild pohtesc,iar nu jertvdr.
aceastadar, iubilii mei intru Hristos frali 9i blacreptini,cili v'afi adunat astdzi ca se praznuili
vll bucurati de pomenireasfdntului,trebuie, dupd cdt
cr putinta a fiegtecdruia,luind pildi de pre faptele
sA ne asemdnamlui qi si iubim intii pre Dum-

r) iir acestlel,
2) neamultiu.
IviroaDu. - Pfsdrc{.

ANTIM TVIREANU

nczeu,precum este scris la porunca cea dintAigi prc aproapcle ttostru; sd iubim pre vrdimalii nogtri gi si lc faccrrr
bine; sd cinstim pre pirinlii noltri, atat pre cei ce nc-arr
ndscut,cat gi pre cei sufletelti: cari sunt cuviogiicdlug{ri gi
cucerniciipreoli. Sd ne ferim, din cAt ne va fi putinla, dc
curvie, de belie, de zavistie(pdri), de vdnzdri,de apuciri, de
nnpdgti9i de alte multe ca acestea;cd sunt toate aflflri ale
incepdtoriuluide riutdli, ale diavolului,pentru ca se ne despartd de Hristos Domnul nostru 9i si-gi bati ioc de noi dupir
pohta lui. $i dacd vom pd.ziacesteacate am zis,atunci vom
fi cregtinibuni gi adevirati ucenici ai adeveratuluiHrlstos
Dumnezeu; 9i fdrl de nici o indoialdsi avem nddeidebunl,
ce aici intru aceasti lume vom petrecevieald pagnici gi iiri
de turburare,iar in cea viitoare ne vom bucurd gi ne vonr
veseli impreuni cu Sfantul Nicolae gi cu toti sfinlii intnl
impardlia ceriului, care cu toti sd o dobnndim prin darul
Domnului noslru lisus Hristos, a cdruia mile rugdm sd lic
pururea cu voi, amin.

VIII.
L UNA L UI I UN I E 2 9 Z . I L E L A
PETRU$l PAVEL
sFrNTrr.APOSTOLT
sunt de mari vredniciileale sleviFlor apostoli Petru
, cari se prAznuescastdzi,cat nu este cu putinld
omeneascia le grdi; atata sunt de multe invdFturile
vrednicede miuune,cat intrec la numdr nisipul marii
ceriului; atatasunt de minunateviteiiilelor, cdt nu
le priceapritoate limba pimintea5ci 9i sd nu si minumintea omeneasci.Atita sunt de sldvite fapielelor, c6t
(qi fac fnri de graiu) toati mintea spre lauda lor
pomenirii lor. Deci nu ma pricep co voiu sd
cinstea
trb
ist{zi, pentruca sd lmplinesc lauda priiznuirii lor. Si
? Dard ce cuvint vrednic va Duted se aducd mintea
.cea proasti gi negtiinJainvitdturii mele, ca s[ 'poal{
i dup{ cum si cade vredniciile lor cele mari ? Si tac
Md tem ci me voiu osandica un nemultdmitoriu(nebe'
de seame)9i ca cela ce ascunde facerilecele mari
in bicareleei au ardtat in politiat) cea cregtineasc{,
cea pravoslavnicd,9i preste tot pdmantulce este supt
lumindnd limbile') cele intunecate,povdfuindla crecea adevirat{ oile cele ritdci-e, sporind 9i addogdnd
fftalea, lumea.
narmudle.

ANTIM IVIREANU

mu[ime de credincio$iin besericalui Hristos.

$i pentrucn
si biruescdrept aceeanepricepereaminlei fiele, ii voiu asc.
minA cu cei doi luminitori mari, adic{ cu soarele9i cu luna;
qi agi, apropiindu-me pulintel de minunatelclor fapte, crr
asemdnareaacelor luminaJi lumind,tod,voiu da indr{znealil
neputintii mele, spre a face lauda lor, fugind cu aceastainr.
preune $i de semnul nemultdmirii.
AposToLUL

Lu.""pul cel dintdi al Facerii, spuna

,,
Moisi,
cum cd: qDumnezeu
au fdcrrt
'ETRE
st;;6ffi;mm
r:---.:-j..:
doi luminetori

mari, unul mai murc

SOARELE$l LUN,A'
altul
mai
mic:
rnui
9i
9i pre
adecdpre soare,intru stdpdnireazilei; iar pre ""t
cel mai-ur",
mic,
adici pre lund.,intru stdpanireanoptiir ; 9i pre acegtiai-au fdcut
pentru lntirirea trebuincioasei
chivernisiria toattrlumea.$i ia.
rdgiacelagDumnezeu,fecindu-seom, au pus alfi doi lumindt()ri
pentru intd.rireagi lntemeiereabesericei:pre cel mai mare, adicll
pre Petru, pentruca si fie intru st?lpinireazilei, a dumnezeeglil
cunogtinteintru lidovime ; iar pre cel mai mic, adici pre Pavcl,
intru sti.pdnirea intunecatei nopti a inchindrei de idoli, Ia
limbi r), pentruca si risipeascli cu strilucirea minunilor gi cu
lumina invitdturii norli cei intunecali ai lngeldciunii.

pentrucasi incepemdelaluminilo.
APOSTOLUL
PETRE $i
riul cel mare, delasoare,zicem;cunrc{
9r SoARELE
este soarelevirf celorlaltestelegi le co.
v6,rge9te,
cu lumina pre toate, qi dela rdsdrit pind la apus lot
plmintul 9i toate unghiurile lui lumineazi, incdlzegte,in.
grati gi revarsd pretutindenearazelelui. Cine nu va miir.
turisi cum cd. vredniciile acestease cuvin lui Petru ? De vrenrc
ce el au fost virf cetei apostolelti gi mai intei in rrinduiala
.ucenicilor$i au inlins pururea,ca alt soare de taind l)reste
tot pdmentul razele darurilor qi a facerilor de bine, au il.
cungiurattoati ludeia, Antiohia, Pontul, Galatia,Capadochia,
Asia 9i Vithinia, gonind cu lumina dumnezeegtilorcuvintc
intunericul necredinfii, ddnd daruri de titmdduiri la toatrt
r) popoare.

PREDICI

53

gi vindecllndpre cei ce riu sd.chinuiaude viclenii

mai
vertos cA numai singurd umbra acestuisoare
tl
tfrd la toli fecatoarede bine, precumsi vede Ia Fapllnstolilor la 5 capete: .cdt ti la ulild scotedpre cei
gi-i puned In agternuturi gi in paturi, cq viind petru,
qrnbra lui sd umbrezepre fiecare dintre
df,ngii>.
soarelui are lucrare fireasc{ a dlirui copacilor,ierbu:lor scumpe 9i plodurilor (rodurilor) pimintului vie-

umeioasili ingrilgAtoare
puteresprecregtere.
Agiiderea
cea vietuitoarea soareluiceluide taind,a lui petru.
au std.tutacesteiputeri, cL raza cea mai mic[ ce
la acelace au fost din pintecile maicii lui olog,

edea inainlea ugii bisericii ce si chemi frurnoasi,

l.au tdmddnit,pentrucdzicdndu-i: degrabcautitla noi,

I s'au lntdrit talpelegi gleznele.Cu aceasttrputere

tare a lui Petru s'au ridicat sinitos din pat gi oareanume Enea, care ziced.de opt ani sl{bdnog; cu
gi la lopi, lucru de minune la tofi, au inviat pre Tamurise,

dorrelegi altd a sa lucrare, cd.trece prin crtrpltturf,e

gi prin giurile pirelilor, 9i cele mai din leuntru ale ca-

lscodeft 9i Ie lumineazii; 9i dela Petru n'au fost lipsit

I putr, de vreme ce, dup{ cum zice Icremia la 17
l rAdinc{ este inima decit toate, d om este clne_l
$i
te pre el'. Insd aceasta o au iscodit-o Ei au atins cu
Itrl, precum si vede adevirat la Anania
9i la Samlira,
mincinosul cugt cu moarte fitri de veste i-au certat:
cele ascunse ale inimii lui Simon vr{iitorul qi i-au
viclegugul cel ascuns al inimii sale. pentru care
ln lafd l.au lnfruntat zlcind: <cd lnlru amirdciurea
lntru legdtura nedreptdfii te v[z c{ egti, pocltegte-te
aceea de riutatea aceastagi te roag{ lui Dumnezeu,
ti s'ar ierti lie cugetul inlmii taler.
aflat intinitciuni Ia soarelecel simfitoriu, prin miilbcul
de astronomii cei dup{ urm{, lucru nccunoscut

vechi,gi cu totul neadevirat. Deci str mirturisim gi

st

ANTIM I11REANU

noi cum cd s'au aflat oarecareintinaciuni5i la soarelenoslrrt

cel de taind,la Petru. $i oare nu erd mare intindciune.cilrtrl
in curteaarhiereuluis'au lepddatde 3 ori de invdlitoriul sirr?
Nu eri mare intindciune,cf,nd in grldini, fugind' au ldsnl
singur pre dulcele lisus? Aceste intinlturi, cu lacrimile co
vdrsi adeseaori din ad0ncul inimii le-au spdlat 9i au ranrflt
cu totul curat, atita cit s'au ardtat ca alt soare lumindndIn
casa celui lnalt. Zice de aceasta9i <el cu gura de aur Ioa
la tdlcul psalmului, cum c[ : <multi impdrati au ridicat
tdli 9i au fdcut zidiri minunate 5i puindu-ginumele s'au d
iar nimic nu s'au folosit, ceci au incetat gi uitdrii s'au
pomenirealor. lar pescarulPetru, nici unele de acestea
cind, lumineazl mai mult decdt soarele9i dupi moarte'
Sd trecemacumdcla luminitoriul cel
la cel mai mic, dela soarela luni, dela v
!AvE!_-llLUNA.cel luminat la vasul cel ales, deia Petru
Pavel.
Multe feliuri de vrednicii,stdpiniri gi puteri dau filozofii
aibi luna; qi intdi zic: cum ce luna este podoaba no
soarelui9i stipdnd mdrii; insi acestevredn
. asemdndtoare
cu dreptatesi cuvin vasului celui ales, gi cu cale este sil
numeasca podoaba nopfii, de vreme ce s'au trimes
,
Dumnezeupentru ca si luminezelimbile r) dintru intunc
\
precum o au zis mai 'nainte Isaia : cte-am
\ sl!fii-ailfoli,
A P O S T O LU L

I ;Fa--tEffiiff'enmbilor,sa fii spre mdntuire,pin[ la margi

j pimintuluir. Noapteintunecaleau fost atunccain lc
L lumea, cind argintul gi aurul, pietrile gi lemnelesd sluiiri

nigte Dumnezei9i omul si abdtei cu toate puterile sufletul

spre aceia ce iubid LuJiferul gi dracii, carii, ca nigte
ale iadului gi ca nigte fii ai insugi riutdtii, alta nu poh
alta nu iubii, fare numai rd.utatea, ptrgdnia, risfdtlciu
lrupului, neruqinareaobiceiurilor,uilarea desdvargita
sfinte, apucdriledela striini, iubirile de argint Si trufiile;
si cdlci pravilelelui Dumnezeu9i sn hulid acelea ale
'

t) heafuurile,

crd tipsili oamenii de suflet, sufletul de Dumnezeu 9i

de slujba gi inchindciuneace i si cuvenid.Deci,
ca sd goneascdaceast[ noapte intunecati 9i pentru
Iumiuezeo intunccare impuliti ca aceasta,au ales
pre Pavel, qi, luminind ca alid luni luminatd in
s[ risipeasciintunereculinchindciuniide idoli' 9i persi adeverezeaceea ce zice; *norodul care gedei in'lntunerecau vdzut lumin{ mare,.
cuvine lui Pavel 9i a doua stdpinire a lulrii, caci este
soarelui; pentrucdPavel s'au aritat in toate deasemdn.ltorlui Petru. Deci cu cuviint[ este 5i putetn
acel cuvint al ls:riei: .$i va fi lumina lunii, ca lrr'
soarelui'. $i cine nu va merturisi cum cd Pavel nu s'au
asemindtoriullui Petru? Smerit ere Petru,de vreme cc
aced minunatd vaneloriea pegtilor, au zis lui lisus:
dela mine, ce om pecetossunt, Doamne"; iard mni
it la spilarea picioarelor,cf,nd cu rdspuns,desivirgitau
<Nu-mi vei splld picioarelein veci,r; 9i incd 9i mai
s'au aflat la moarte, vrind ca sA moare pre cruce cu
in ios. $i Pavelau nu s'au asemdnatlui Petru cu smcchemindu-si pre sinemai mic decit apostolii? $i cum cri
isle vrednica s[ numi apostol? $i sd mirturisii pre sine
gi mai mare picitos, (zicdnd): "Hristos lisus au venit
str mintueascd pre pecdtogi, carele cel dintdi sunt
R[bdntoriu erd Petru,r{bdltor qi Pavel, amindoi cu bur)
au ribdat lanturile,bAtiile,inchisorile,goanele, 9i bu'
Indu-si mergei despre fafa adunerii, caci pentru numele
tlsus se invrednicirea se necinsti' Au pldns cu amar
gregalalui, 9i Pavel cite lacrimi n'au vdrsat? Ci prin
intai eri hulilor 9i gonaciu 9i ociritorul besericii lui
Mare nevoie au lost lui Pelru, cdndintrebindu'se
ori: <Petreiubeqte-mir, cu totul intristindu-seau rdsi <Doamne,tu gtii cA te iubescr, lii Pavel atita erA de

lui Hristos,c&t vericefcliu de muncA,

in dragostea
l) perreculiunlle,

ANTIM IVIREANU

toate zidirile cele vizute $i nevdzut'nicidecumintru nimica

nu le-au socotitzic6.nd:<Cinene va dcspirti pre noi de dragostealui Hristos? Nicazul, au suptrrarea(imbulzeala),au
goletatea,au primeidia,au
lonirea (goana),au foametea,au
sabia? Penlruc[ adevirate sunt, c[ nici moartea,nici vieala'
nici ingerii, nici incepitoriile,nici puterile, nici alti oarecarc
zidire va puteA pre noi sd ne osdbeascdde dragostea lui
Dumnezeu>.
Cu umbra lui Petru si timiduii mullime de bolnavi 9i
nu pulini din cei ce eri chinuili de duhurile cele necurate:
toati boala 9i
5i mihramile si ltergdtorile lui Pavel gonid
duhurile cele necurateqi viclenedela trupurilebolnavilor' ALt
ridicat Petru pre cel ce eri olog din pdntecile mdsii lingli
u9a besericii(Fapte,t) 14); asemeneaau fdcut 9i Pavel in
Listra. Au inviat Petru pre Tavitha, moartd fiind, 9i Pavcl
a inviat pre Eftih, lanerul care cazusedin a treia straqirr;i
(Fapte, 20). Asemeneaau fost amdndoiintru osteneli' intrtr
necazuripentru Hristos,in favn4 pentru mdntuireasufletelor'
in minuni, in moarte gi la ingropiciuni, pentruce amandoi'
in Roma mdrturisind,s'au ingropat.
marea'
Vredniciacea dupi urmi a lunii estesA stepaneasca
s'au
ori
3
de
pentruci
lui
Pavel
cuvine
;
care lucrr: sd
9i
adincrrl
intru
o
zi
noapte
9i
sfdrAmat corabia cu el, o
(mirii) au zdcut; 9i de s'au gi biruit de cumplitele valurile mirii, iar pururea nevltimat s'au aflat in acea inectrture.
Intre celelalteidiomata, adicd alcituiri ce are luna, are 9i
aceasta,cdnd este plind, s[ scoale asupr['i ciinii ca nigte
vriimagi cu lupti, 9i nu inceteazea o l{tri, neputind suferi
lumina ei $i cu toate acesteaea fiind curat[ 9i nevinovatir'
lumineazd gi cdletoregtecildtoria ei fir de zdticneall; cd{i
cAini sllbaiici s'au sculat turbali asupra lui Pavel litrind :
au ldtrat asupra lui Pavel tot Efesul (Fapte' l9)' pentruci irrvdti de talA cum ci acei (idoli), ce si fac de m1ini, nu-s

(Fapte, 3); au ld.trat asupr{.i la Iconia, cind s,au

limbile t) qi Jidovii s[ ucig6 cu pietre pre pavel ;
lltrat de Elima vrdjitoriul, carele din strdlucirile lunii
cei de taind.,lui Pavel, au rlmas orb (Fapte, 2S\;
liltrat la cea mai de pre urmi de cifivii Jidovi, cari
blestematei singuri pre sine, nici sd md.n6.nce,
nici sl
penA nu vor ucide pre Pavel. lnsi cu aceste goane,
9i nevoi, fdri de fricd. au urmat calea lui, st;iglnd
rt: (cine ne va despdrti de dragostea lui Hristos ?,r
sd s{ mdnie Jidovii, sd s{ scoale tiranii gi sd. latre
cei sdlbatici,eu calea voiu sdvirgi, credinla voiu pdzi.
dar s{ nu mdrluriseascii ctr Pavel au strdlucit inrre
2) ca luna plini in zilele
ei ?
de prepus este drept aceea ci Petru au stitut in bica alt lumindtor mare, pentrucd s'au ard.tatca soarele
prestebesericacelui inalt (Sirah); iar pavelau fost

luminitor mai mic, inse asemenetorsoarelui,cu lucu str{lucirea,cu bunitilile, cu vredniciagi cu slava.

voiu intoarce.cuvd.ntulmeu cahe tine, lari cregtind,

cu tine mi voiu bucurd, pentruci ai in loc de
d) apostoli petru-9i]pavel,
pe
verhovnicii a)
Petruli]Pavel, 9i ai tiF,amant
ti_
,ln coroanata chipul crucii, pentru ca sd nAddiueltia
de buni viejuire din lemnul vietii, Nu s'au intors

I odinioarnih chivotul lui Noe, pentruc{au agteptats;t

mai cu multe norocireaiceain tine, 9i pentruca$ sd

vegtilelinigtii, nu cu frunzl de maslin,?cicu rarnura

ln gur6; s'au intors pasdrea-inlbrafele tale, cinstitd

ti se lauddcu pohfaldintre soaregi intre lun[; soaradreaptagi luna deastinga sunt sldvitii Apostoli pePavel 9i inchipuegte semnul cumci cei ce sunt lntai
:4, aposlolii,au purtare de grije ipentru folosul no.tiu, adicd celor drepfi gi celor pdcdtogi: celor drepti
ncamudle.

t) Fapteleapostolilor,

de mlnunl,

58

ANT IM IVIREANU

ce sunt dea dreapta,pentrucd soarelelumineazdziua, ce estc

9i semnul darrrlui; 9i celor p{c{togi ce sunt deastdnga,pet:truce luna lumineazi noaptea,cd este semnul pdcatului'Silteaz^ drept aceeacu glas de bucurie fi te veselelte,pentrucli
ai ajutori ca aceqtia9i folositori mari gi biruitori fierbinli cl
ace$tia.
Voi dari, o dascd.limari ai lumii, vdzind osdrdia noropolitia r) aceasta,
dului ce std impreiur gi toati creqtineasca
spre lauda, spre cinsteagi spre prdznuireavoastra, nu n('
lipsili de cilduroasa voastri folosintd9i de puterniculvostnl
ci cduta{i din cer, ca nigte lumindtori mari ai
acoperdma.nt;
tariei cei de susl-66ii noi cari qedem intru intunericul 5i
umbra morlii; miilocili pentru norodul Domnului, pentrtt
pravoslavnicabiserica,pentru preolia impdriteascd,9i nrai
ales vi rugali lui lisus celui ristignit, a cdruia Evanghelia,
cu atetea ostenele qi trude, goane 9i nlunci, inchisori 9i
betei, crucea$i moarteain toatii lumeao ati proPoveduit,si
pdzeascdin ani mu[i intru luminatul lui scaun prea cucer'
nicul rugdtor pre prdznuitorulneamuluivostru,Pre cinstitorirrl
pomenirii voastre,pre creftinul nostru Domn,2) ca intru crefiineascaintemeiarea Inillimii sale si fim Si noi cu totii cll
linigte sufleteascdgi trupeasci, mai presusdecat toate ispitrl
sA propoveduimin nrlrlli
celorace stau impotrivacreqtinitdJii,
ani in numele vostru, sd prdznuim strddaniavoastrd, sI
serbdmcu luminali cuviinJdsldvita voaslrd pomenire,antitt,

tx.
cUvANTDE INVATATURA
L A B O GOIAVL EN IE)
Luminat 9i cinstit au fost prazniculce au ttcut, al nag'
brii Domnului Hristos, blagoslovitilorcregtiniI IarA mai luqi mai cinslit este acest de asldzi, cdci acolo au
tat sleaua pre Hristos,.cumce s'au nescut; iar aici mertu'
Tatdl din ceriu pre cel ce si boteazd,zicend:(acesta
fiiul meu cel iubit, intru carele bine am voit>. Acolo
vrAiitorii cu darurile lor i s'au inchinat ca unui Dumnezeu
impdrat; iar aici ingerii ceregtica unui Dumnezeuadeylrat gi om dasdvirgit ii sluiesc; acolo erd ca un prunc mic
1l infdqatqi pus in iesle, iar aici ca un Dumnezeudesiv6.rgit
om deseverqitsi. boteazi in apa Iordanului, pentru ca sA sit
fpcle tot neamul omenescdin spurcdciuneapicatului celui
ogesc; acolo ingerul cel mare Gavriil slujii cu cucerie,
aicea gi inainte mergitorul Ioan sluiegte taina. pqgl
dar cu cat sunt llqlgrile praznicllui -de-astdzi In4l--!glniqgte'-

E "lFllt
'

li mai mari decdt{e prazntgl$i 9e,al-.!I9-q!tjPentru aceastadar de vreme ce si

BOTEZULNOSTRU.

l) adunarea.
2) C, Brancoveanq,

ooteaza i-lristos, se ne botezim Si

; nu doari cd nu suntem botezaJicu sfantrl botez, adicit
tu api fi cu duh, ci pentruc[ am intinat cu pdcatelenoastre
l) Boboteazl.

ANllM IVIREANU

sfdntul botez,trebuie si ne spdldm cu lacrimile pocdintii, ca

si ne lacem curali, dupi cum zice proorocul Isaia; <ldsdnd
viclegugurile dintre inimile voastregi faptele cele rele de carc
si bucurd vrdimalul nostru diavolul,; $i se ne imbricem cu
norrl Adar, cu Domnul nostru lisus Hristos, dupd cum zice
iericitul Pavel, penlruca se ne putem sui qi noi la cer curati
qi luminali, ca gi Hristos. $i ciji am priimit propoveduirea
lui, de am 9i gregit, sd. alergim, cA ne va priimi Hrislos
ca un bun 9i iubitoriu de oar teni. Boteaze-strHristos, ca
sd si sfinteasci apele; boteaze-seChristos, ca sA arate
taina; mana proorocului sluiegte,ca sA boteze mana Tatelui, adic{ pre Fiiul 9i cuvdntul lui Dumnezeu; om slujegte
qi om sd boteazi; insugi loan ca un.rob slujegtegi Hristos
ca un om se boteaze.Pentru aceastadard gi noi, ca nigte
robi adevdrafi gi inJelepti,si slulim taina ctr inimd cugat6,dupi cum zice proorocul DaviJ: <minte bund gi credincioasi se avem, ca sd prlcepem taina drept>. $i cine estc
credincios gi drept, str alerge ca s[ auzd ce zice David: *Venili (apropiaJi-v{) cltre df,nsul (adici citre Domnul) qi vri
luminali; gi feJele voastre nu sA vor ruginir; ca si sl albeasc[ picatele noastre ca zlpada, dupre cum zice Isaia. $i
cine este credincios gi temetor de Dumnezeu,se mdreasce gi
sA laude taina; ci mdrire ca aceastapriimegte Dumnezeu ca
o tAmdiecu bune mireazme; iar cine cte pigin qi ispititoriu
de tainlle noastre, si lipseascddin biserici gi si si depdrteze, pentru c? si nu vie urgia lui Dumnezeuasupri-i,gi sri
va bintul. Cd Ei Moise, cind s'a suit in muntele Sinaei, ca
si priimeasc{ tablele legii ce i-au dat Dumnezeu, aqAau poruncit: ca sd nu s[ apropie de muntele acela nici o hiarir
sau weun dobitoc; iar de si va apropii, sA fie ucis cu pietre
de muljimea Jidovilor; asemeneaeste ;i acuma, tain[ avenr
de serblm gi prdznuim, 9i vom sd ne suim sus, nu cu
trupul sau in munte, ca Moise, ci cu mlntea, la mari gi la
inalte ginduri. Ci numai cili sunt credinciogi si sl apropic
cu mintea, ca si priceapi taina praznicului de astizi,

Dupd nagtereaDomnului Hrlstos,r[-

.YIEATALUI ION
mdindbatiocoritqi amigit .lrod'imp{ratul
ZA T ORUL.

de vr{iitori, s'au mdniat foarte, 9i au

la Vitleem $i in toate h-tarele lui, de au junghiat14

de coconi mici de cite 2 ani gi mai ios; intre care coerA gi cinstitul loan, prunc mic, in bralele maitA-sa
9i vrdnd ca sd-l iunghie gi pre el, s'au desficut
din' voia lui Dumnezeu qi au trecut de ceea parte
-sa cu ddnsul, 9i ingerul lui Dumnezeu l-au luat de
dus in pustie, 9i{ hrdnid acolo, pdn{ au venit ln virstil
s'au fdcut de 33 de ani Si 3 luni; a cdruia hrani eri
le copacilorgi miere selbaticd.$i au venit cuvintul
lui de i-au zis: si lase pusti39i sd meargd ln pirlile
si propovedueasci.noroadelorpociinfd' $i acolo mergeri
rea iidovimii de-gi mirturisiA pdcatelelor 5i sl botezd
el in apa lordanului; gil intrebard pre el zlcnnd: *au
egti proorocul'? Iar el au zis: (nu sunlr; nu ce doard
eri el prooroc, ci nu l-au intrebat de este proroc, ci
iai de este el proorocul acela de care au zis Moise: (ci
va ridici voud Domnul Dumnezeul vostru dintre
vogtrir ; adicd estesi vie un proroc mare din neamul
gi socotii Jidovii cum ci este loan proorocul
gl pentru aceeail intrebd. Iar el le-au rdspuns9i le-au
(nu sunt eu acela,ci este s[ vie duptr mine, a c?lruia
sunt eu vrednic sl desleg curelelelncllfAmlntelor lui,,
nu pociu pricepecum s'itu nlscut,adeveratmai pre urmd
ndscut decat mine ca un om; iari ca un Dumnezeuce
mai nainte decit mine s'au ndscutin anil dumnezeirii;
eu vi botez pre voi numai cu apd, iar el vi va botezi
sfint qi cu foc; ln m4na lui este lopata 9l vinturd
ra de gr6u>; adici este cunoscltorde inimi ca un Dumgi cunoaEtepre cei pAcatosigi pre cei drepti; deci
cei p{cdtogi ii osandegtein focul cel de veci, iar Pre cei
ii adund la impiritia ceriului.

62

ANTIM IVIREANU

$i vorbind loan cu mulJimeaJido'

vilor, zise iari: unu sunt eu cel ge soION BOTEZATORUL.
cotiti, ci iatl cd vine,. $i a9i vorbintl
cu noroadele,sosi qi Hristos, ca sd si boteze; iar loan,
daci l-au vdzut, zise c{tre Jidovi: <iatd mielul lui Dumnezeu,careridicd picatelelumii, acestaesteFiiul lui Dumnezeu
celui adevdratce vd spuneam,. Atunci au mers Hristos la
loan 9i i-au zis! uvino de mii boteazd,cdci pentru aceasla
am venit>: iar loan i-au zis: .Mie-imi trebuie sd mi botez
de tine, sau sd mdrturisesc alt botez pentru numele ldu,
gi tu vei sa te botez eu? Apa lordanului, vdzindu-te, au
fugit de frica ta inapoi, dar eu cum voiu culeza sd 1c
botez? De vreme ce Moise, vdzdtorul de Dumnezeugi marele proroc, nu indrdznid sA vaze iata ta, dari eu cum voi,-:
? Iarba
si ml ating de sldntultdu cregtetcu mini pdcdtoase
cum
md
voiu
focul
cc
pAmdntuluisunt dare,
apropid de
n esuferit? Tu md sfinlegte,Doamne, lu md boteazd,stdpirnt:
tu me curilegte de tina pdcalului,mintuitoriule, cd eu nu
cutez, nici sunt vrednic se le botez. Zise Hristos: nloarrc,
lasi cuvinteleacesteaacuma,ce nu es{e vreme de a inmulli
vorba, vremea purtdrii de grijd este; pentru aceastam'am
fdcut om, pentru aceasta m'am imbrdcat in lrup, pentrLr
aceastam'am arelat serac Qi m'am ardtat smerit, pentru ca
sd implinesc toa.d dreptatea;ci vino de md boteazd,ca sit
sii. impiineasci purtarea mea de grild 9i toatd plecdciunca
meau. Alunci au apucat cinstitul loan qi l-au botezat,9i s'aLr
pogorit duhul sfint in chipul porumbului pre capul lui
firistos gi glas din cer s'au auzit zicAndcum cd; acestaestc
Fiiul meu cel iubit, cu careleam purtat de grili penlru mduluirea omeneasce.
$i atunceaau ietit Hristos din riu botezat.
$i cum cd s'au botezat Hristos, a9d ne invatd dumnezeeglii
evangheligti.
Iar incdgi avem la praznicul de astdzi cateviiintrebeciuni,
care sunt trebuincioasea le 9ti: gi intAi este, pentrucc
Hristos, Iiind firi de picate, s'au botezat? a doua, pentruce
s'au botezatin apa lordanului li nu intr'alt rdu ? a treia penIISUS HRISTOSLA

PREDICI

63

Itucc s'a pogorit duhul sfdnt pre capul lui Hristos, 9i pcn'
lfucc in chipul porumbului? a Patra, catc botezuri sunt? a
glncia,pentruceeste botezul de apd 9i de duh? Acestecinci
Ittlrebdciuniavem foade de folos a le gti. Mai sunt 9i altele,
1)
ll noi le ldsdm,pentru lungimeavorbii; qi vom zicenumai
2) acesteafoarte pre scurt'
Deci cati v'ali adunat astdzila sfdnta bisericd,pertru ca
pr{znuili praznicul,deschide{i-vdochii, nu numai ai trui, ci 9i ai sufletului, pentru ca se Pricepeti ce vom sa
ce nu sunt lucruri lumegti,ci este taine mare 9i in;
care s'au fdcut oentru mdntu rea omeneasc;I
Intrebiciuneadintdi este: pentrucc
Hristos, fiind f{ri de pdcate, s'au
cd botezul
botezat?7-icem(la aceasta)
cel
qi
piiatul
cureteniede
mintuirea pdcatelor omului
mo;esc; iar Hristos,fiind fdrd de pdcate,dupd cum zice
Isaia: nctr Pdcat n'au fricut, nici viclegugin gura
nu s'au aflat,, pentruce dar s'au bolezat? Z!-ceE_|3L
cum cii sunt ,l stihii, dintre care s'au {dcut omul gi

DE CE S'A BOTEZAT

ril--iiiiEEi-s--iflrTn-lieacele"5iihii vt-g sa-1oaei sia 6a uI

oua-ne'n];ea Domnului Hristos, dinlru carele iar

gi mai de treabd
a1iEA'bea'diftei
resuflare nu Doate trdi omul nici un
cdltr=rd
de
-,:
i
-

-,--------

stlliq.9! qqi_inllte estefocul, nu numaiacest

s; a do_ua
vedemcu ochii,9i ne slujimcu dinsul, ci qi foclrl cel
vdzduh; a treia stihie este aPa, 9!,.a patra stihie este
4 stihiiesteomul figut;9i pentru
l. Deci dintr'aceste
alcriluiiile trupului omenesc, er2r cu cale sd si
cu pogorireaDomnului.Deci ldntul Ei focul s'ati
cu pogorirea cuvintului lui Dlmnezeu; iar p{mdntul
sfintit, cAnd au nescut trupegtein peqter.l;9i sa cadei!
sd sfinte_a_sca
9i apa,.-{e-.vrgme ce-qste din cele 4 stiltji,
chip
nu
sA puteaisi si sfinteascd,de nu s'ar fi
hrtr'alt
l) dln cauze.
,, l) despre.

ANTIM IIiIREANU

botezar Domnul trupeste in lordan, arlltdndu-nemai vdr|rs

,si taina cea mai mare a credinleinoastre,gi alta penlru crr
si sfdramecapelelegerpilor,adeci ale drircilorce eri. in apd,
dupe cum zice David : <tu ai sdrobit capetele balaurikrr
ln api>.
A doua intreb{ciuneeri: pentrrr
DE CE S,A BOTEZAT

MAl;m;frlilfoRD-;il

ces'aubotezarHristosin tordan

gi nu intr'ah r6u ? Zicem gi In

aceasta, ci fiind r&ul acela sfinlit decdt alte r6.uri, penlrrr
minunile ce s'a* fdcut lntr'lrsul, au rners gi Hristos iar ll
acela; care rninuni sunt acestea:intii, cind au trecut lisrrs
Navi cu lot norodul iidovescprin miitoculapei gi nu s'au uditl
nimeni,pentru cA intrase l2 preofide tindi chivoful pre spltele (umerile) lor, 9i apa si dedese(intorsese)inapoi din po.
runca dumnezeeasci,pdnd au trecut tot norodul; a doua nli.
nune, cind au lovit prooroeul llie cu coiocul siiu apa, s,au
9i
desfl.cut, de au trecut el cu ucenicul sllu ca pre uscat; a treifl
minune, c6nd s'au scdldatde 7 ori Neeman boiarul, sfetnicrrl
impiratului dela Siria, dup[ cuvintul prooroculuiEliseigi s,au
timiduit de bubele ce avea: a patra minune, pe vremcI
proorocului Elisei, lnergind nigte oameni s{ taie lemne dc
case pre lingd t{rmurile lordanului, fiind gi proorocul inr.
preune cu dingii, au cdzut toporul unuia din coadd s'au
9i
inecat ln apd, iar Elisei, luind coadatoporulul 9i mergdndlt
t{rmurile apei, lntinse coada spre apd 9i si puse ln coadii;
care minune inchipuegtesfintul botez,dupi cum scriesfAntLrl
Ioan Damaschin la un tropariu al canonului dela indltarra
cinstiteicruci la a patra peasn{.Deci pentru acesteminutl
s'au botezatHristosintr'mel rdu.
A treia intrebdciuneestcr
DE cE s'A cooo{f' sF. DUn?

gi zicem:
srnnr?
cdnd
.n b"t"#"rT;:;,1'1ll
-#lir."i:l
riurile 9i au mirturisit Tatdl pre Fiiul zicind: (acesta
eslr
Fiiul meu cel iubit intru carelebine am voitr. Deci de vremc
ce au mirturisit Tatdl, socotii Jidovii clt pentru loan s'au fdcut
glasul acela, pentru ci-l gliid ca pre un proroc
Ai fiiu dc

pREDlcl

65

9i sfdnt,9i pentru ca sd nu zicd norodul cum cd lui

zice fiiu iubit, pentru aceastas'au pogorit duhul
lui Hristos, de l-au arAtatgi l-au mdrturisil Taidl
Iar pentru ce s'au ardtat du_
SF.
hul
sfdnt in chipul porumbului,
CIIIP DE
I
sd vd spuiu o islorie din Testacel vechiu, mAcar cd o gtili mai tofi: C6nd au fdcut
e.zeupotopul $i au gters tot faptul dupd fala pdm6n_
dln om pan{ in dobitoc, s'au mantuit numai Noe cu
lui, in corabiace f{cuse din porunc.adumnezeeascd,
runi..cu ddnsul erd gi din dobiloacelepdmdntuluiqi
lrile ceriului, dupd cum scrie mai pre iarg la cartea
r) Iar dupd ce au incetat
apa potopului,aulrimis Noe
rrabiepre corbul sd vaz{ ostoitu_s'au
z) apa potopului,
?. Iar el merg6ndgi afldnd stdrvuril",,'uu ug"-t pre .1"
'au mai intors inapoi sd.dea veste; vdzdnd Noe zd9i
trbului, au trimis pre porumb, iar el fiind pasdrecuratd.
rut sd feazd pre tind, ci au luat o ramurd cu fiunze
n in gurd gi o au dus in corabie,gi agd au cunos_
cum cd s'au ostoit apa potopului.Deci pentru aceea
iat. qi duhul sfdnt tn chip de porumb pre capul lui
aritdnd cum ci s'au ostoit potopul p{cateloi omealta cA porumbul este intreg, adici firi de rdutate,
zice Hristos la Sfinta Evanghelie: <fdceti_vein_
ca gerpii,9i iniregi ca porumbii>.

s'A

A patra intrebdciuneeste cum

ca am zis: cdte botezuri sunt ?
ctr sunt 8, precumscrie 9i sfintul Ioan Damaschirr
carte a bogosloviei lui: 1) Botezul dint&i este al
l, spre tdiarea pdcatului; 2) al doilea botez este al
cind au trecutpre Jidovi prin Marea Rogie; B) al
este al legii, cd de se spurcd cinevii, pdnd. nu.gi
SUNT?

Irltorao.

- Prrddcd.

ANTIM IVIREANU

spala cu ape trupul 9i hainele, nu intri in tabiri; 4) al

Patruleabotez este al lui loan, insi spre pociinti numai ;
5) al cincileabotez este al lui Hristos, cu care ne-am botezal
gi noi cregtinii; 6) al gaseleabotez este al poceintei9i al
lacrdmilor,cu care curilim botezulcel dinttiu ce am intinat:
7) al gapteleabotez este al muceniei,care este-qi mai burr
gi mai cinstit, cA nu se teme s{ se mai spurce cu picatu
bol.ezulacestacare l-au ardtat inlai Hristos, c[ gi'au vdrsat
prea cinstit gi scump sdngele sdu pre cruce, 9i toti mucenici, cu acestbotez s'au botezatgi s'au invrednicitimptrriliei
ceriului; 8) al optulta botez, cel mai de pre urmd, este al
focului celui nestinsce va sd munceasci pre cei plcdto$i,
dupi cum zice la un tropar al canonuluide astizi la a 6-a
peasnd: (cu focul cel dupi urmA boteazd Hristos pre cci
protivnici gi neinfelegdtoride dumnezeirealui,.
A cinceainlrebiciune este: botezul
DE:cExBorEzuLEsrE
ffi
Dentruce estede apd 9i de duh?$i
DE APA SI DE SPIRIT?
ztcem cd, fiind om indoit, adici crr
"
simtitor, trebuelte,c&ndil intrupul
trup 9i cu suflet, 5i fiind
linim, s{J spildm cu apd, cd apa incA este simtitoare; iar
sufletul,fiind fdr de materie,duhul il curdti, ;il lumineazd,
gi-l mdntuegtede pdcate.
Acesteintreb{ciuni avem la praznicul de astdzi, precunt
le-aJigi auzlt. Deci pentru aceastatrebuegte,blagoslovitilor
cregtini,cdJi ne-am botezatin numelesfintei9i cinstiteiTroilc,
sd ne ferim de toate lucrurile Si faPteledr{ce;ti, ca si nu trc
intindm sfintul botez cu p[catele, nici sd c{lcdm fdgdduirrpdmeascA
{ele ce ne-am fdglduit lui Hristos.$i pentruca sA
str pazinl
trebuie
Dumnezeupraznicilegi sirbdtorile noastre,
poruncilelui, dupl cat ne-ar fi putinla, ti si purtdm griic
pentru mintuirea noasira 9i pentru impdr{Jia ceriului, c{ci
acolo ne este ldcagul,dupi cum zice fericitul Pavel: <petrc'
cerea noastri in ceriuri esteD(Filip' capS, stih 20)' Sd nu Irc
lunecdm cu tirea spre lucruri aceledegarteale lumii, pntrucd

t toate trecetoareqi mincinoase;sd ne ferim de ucidere,

curvii gi de preacurvii,de belii 9i de apuceri, sd nu tinem
unul altuia, nici sA ne vindem cu pira unul pre altul,
cruzie de inimd gi cu nemilos{ivnicia.pentru ca sr4ne pi'
qi sd ne siricim unul pre altul, dupre cum vedem
cri.fac mulli, netemindu-senici de Dumnezeu,nici
picat, nici igi aduc aminte de moarte sau de osindi; si
esc numai cu numele cregtini,iar cu inima sunt departe
Dumnezeu,dupd cum zice lsaia: ngi faptelelor nu sunt
> (lsaia, cap 19, stih 13);ci mai v6rtosvoiu zicece
driceqti, cd numai diavolul nu pohtegte binele omului,
este vrdimag qi mincinos dinceput, dupi cum zice
gtos: sa nu ne trufim intru inimile noastre,veri pentru
bine am face,ci ne vom pierdeplataostcnelei'$i in scurt,
carele
ne ferim de toate lucrurile cele rele gi necuviioase,
vatime la suflet, 9i se bucuri vrdjmagulnostru, diavolul,
ele; ci numai sd pohtim pururea si facem faptebunc 9i
lui Dumnezeu,pentruci rdmdnfdr de moarte,9i vom
platd la ceriuri pentru ele Si alergdm la sfintele besede nu in toate zilele pentru multe neputinteEi nevoi ale
ce ne vin totdeaunadin valurile lumii, m{car Dumigi sirbitorile; cdci ca pentru aceastas'au rinduit
sfinte zile: una, pentru ca si ne odihnim gi noi 9i donoastre,de trude gi ostenelece facem peste toati
; a doua, pentrucasA mu[d.mim 9i sd dim laudi
lacerilede bine ce
Dumnezeupentru multele gi nespusele
aritat cetrA noi 9i ne aratd totdeauna, 9i ne jine 9i ne
ca un milostiv; a treia sA auzim cdntirile gi sluj'
celeace sd fac pentru folosul cel sufletesc;ce precum
poate trdi trupul omului fir de hrani simJitoare,agi nici
nu Doatetrit fdri de hrana cea duhovniceasci,care
cuvdntul lui Dumnezeu,duoi cum zice Hristos la Evan: <nu numai cu paine va trii omul, ci cu tot cuvdntul
iese din gura lui Dumnezeu> (Matei, cap4, slih. 4).
nu si mergem pe la hore, qi pe la locuri, 9i pe la cAr-

duore cum ne este obiceiul,c6 in loc de a ne folosi,

.ANTIM IVIREANU

ne pdgubim gi sufletegte9i trupegte.Iar de ne trebuiesd ne

adun{m pre la hore ca si privim, mai bundhori decit aceasta
a besericiiqi mai frumoasi priveald9i mai cuvioasiadunare
nu socotesc,
nici cunosc a fi alta d'ecataceasta,cd. afard din
mu[imea oamenilor ce s'au adunat, vedem cu ochii nogtri
pre domnul noslru Iisus Hristos, ca un impirat vecinic,9i
pre cinstita Maicl.sa, pre sfinJii ingeri, pre apostoli,pre mucenici !i pre toli sfinfii; iar cu urechileauzim faptele gi lucrurile cele minunatece au ficut pre pdm6.nlgi ne bucurdm
Si sufletegtegi trupegte,cd nu pdgubim nimic, ci mai vdrtos
cdgtigim sfinlenie qi mil[ dela Dumnezeu! $i cdndiegimdela
beserici, si nu iegim degdrJi,ci si facem cum face ariciul,
ci dupi ce merge la vie, int6.isd saturdel de struguri, 9i
apoi scuturd vifa de cad broboanele jos 9i si tdvelegte pre
dinsele de se infig (broboanele)in ghimpii lui 9i duce 9i
puilor; agd.s{ ducem gi noi fiegtecinepre la caselenoaslre
copiilor gi celor ce n'au mers la bisericddin cuvintele ce am
auzit din Sfinta Evanghelieqi dintr'alte cirli, ca si-i hrdnim
gi pre dingii cu hrana cea sufleleasci; 9i dupi aceeasd ne
pdzim mintea gi cugetelecele viclene,gi trupurile noastresi{
le ferim de toate spurcdciunile. Sd avem dragostec{trd. tofi,
si facem milosteniela sdraci, si iubim pre cei streini, sii
cdutam pre cei bolnavi, qi pre cei din inchisorisa-icercetdm,
sd facembine vr{lmagilornolitri, dupi cum ne invald.Hrislos,
sd. avem ri.bdare la nevoi qi la scdrbe, si ne supunem celor
mai mari, donmilor gi stdpdnilor no$tri, se ne cucerim cu
cuviinfd duhovnicilornogtri,gi preoJilor,gi cdlugdrilor,ci agri
place lui Dumnezeu.$i acesteatoate pizindu-le 9i ficdndu-le,
si avem nidejde bund gi fdr de indoialdcitr{ Dumnezeu,cri
aici intru aceasti vieati vom petrece vieafa buni 9i fir de
intristare,iar in cea viitoare ne va invrednici 9i ne va punc
in numlrul celor drepti, ca se ne bucurim in veci nesfdrgifi
intru aced fericire,laudand gi binecuvdntirrdnumeleTatilui
gi al Fiiului gi al Duhului sf6.nt,a ciruia este mirirea gi Jinerea in veci. amin.

X.
cUvANTDE INVATATURA
LA
PREOBRAJENIA!)DOMNULUI
NO S T RU I I S U S H R I S T O S

Ilud-au llaus pr6 Petrd,i pr. Ioaa

qi I,re Iacox frdtele lut, lt t al .uit,
pr6 dAnQlt tnf''rn i*rrr. indl, tt o..ba
qi s'qu achimbal fndtrt a lor, ql a
et/dluclt fala lui ca aoor..l,., tctn haafiela htl Bil fllcufd al,be ca tun,ra.

vreme ce soarelecestsimtitoriu,candrisare 9i si inalli

ptrmint, sd face pricind 9i miilocitor a multor bucd intinzdndu-girazelelumineazd pimintul gi marea,
Si risipette toate ceala gi negura, incdlzegte9i hrtrtoate neamuriledobitoacelor,gi in scurt si zic, toate le
qi le inviazl, ii pre toate impreund le bucuri 9i
; dar cu cat mai vd.rtossoarele ccl de gind al

Fiiul gi Cuvintul lui Dumnezeu(Tatdl),Domnul

Iisus Hristos, (pentru carele zice prorocul Malahia la
: (va rd.sArivoui celora ce vAtemetidenumelemeu
drept{lii,), careles'au suit gi au rdsirit ast{ziln munavorului, intinzind razelegi strilucirile mdriril dumlui, n'ar fi dat vieaJl mortilor ca lui Moisi ? N'ar fi
pre vii, ca pre llie? N'ar fi gonit prepusulgicugetul
ic din minteaApostolilor,n'ar fi inrdddcinatgi n'ar
h fala.

?l
ANTTMIVIREANU

fi crescutmai multi credinld in inima lor ? Nu le-ar fi dat

sd-l cunoasci mai luminat, cum cd este Mesia cel adevdral
Hristos? $i cum cd de voia lui merge sple moarte,ne'avind
vini de moarte, 9i si cunoasci cum cii numai pre df,nsulsi
cuvine s6-l iubeascd,iar celelaltetoate str Ie aibi ca niStc
gunoaie.Drept aceeapohtescpre inteleptiavoastri s[-mi dali
pulinici ascultarecu dragoste,ca si intelegefide estcu cale
gi de sd cuvine se avem gi noi dragoste citre Hristos ca
aoostolii.
Vrdem la al doi ea cap al prea
scHImBAREALA FATA
inleleptului
Sirahcd invatd pre celir
ffi
'
A MANTUITORULUI.
sluieasc{lui Dumnezeu,
va
vrea
sd
ce
ufiiule,
de vei vrea se te
ce se cuvine si primeasci, zicind:
apropiia sluii domnului Dumnezeu,gdtegtesufletul tiu sprc
celace slujeqtelui Dumnezeu
ispitd.r Pentruaceeadar tretrueqte
diavolul,iar s[ nu sir
vicleanului
gi
rdsboiul
ispitele
sd agtepte
sA
ci mai v6rtosatuncea alteplemai mult ajudesndd{idueascd,
toriu qi mai multd putere dela Dumnezeu(numai sd stea cu
medinJi adevirati, cu nddejde bund, 9i sd Jiedreptatea,9i sit
urmeze bundteflegi faptele cele bune), ci nu'l va lisd Dumpreste putinla lui, ci flr de zAbavdii
nezeu si se ispiteasce,
va inceta. scdrbaqi ispita o va goni dela dinsul, precum o
vedem aceastaluminat,c[ s'au ficut la mulli in multe locuri :
c[ intii lui Avraam i-au poruncit Dumnezeusi se suie irr
munte ti insugi cu miinile lui si lunghie gi s{ idrtfueascri
pre unul ndscul fiiul siu, pre lsaac: oare n'au fost grea
aceasticerire ce au pohtit Dumnezeudela dinsul ? Oare n'au
fost maie qi nesuferiti durerea de inimi aceasta? Iari v{zdndu-i Dumnezeucredintagi cum ci nu s'au lenevit,nici
au zibovit a o face aceasta,indata i-au ridicat intristarea5i
scerbaprin miiloculingerului,zicdndu-i:<Avraame! Avraamel
nu pune mana ta pre copil>.$i norodulceliidovesccdt necaz
petreceAin Eghipet, fiind robifi in mdinile lui Faraon, iar
pentruca sd-i mdntueasc{Dumnezeudin scirbe, cAtdputere
nebiruitdcu cele l0 rane prin miilocul lui Moisi au aritat /
Agilderea$i dreptul gi mult pdtima$ullov, ca intr'o clipdde

au pierdut nu numai multimea dobitoacelor, casele,fefetile 9i toatl avufia ce-avei, ci Si trupul lui s'a um'
de bube 9i de viermi, Sizlceeintr'un gunoiu; iar pentru
au ribdat ispitele cu mare viteiie de inimi, fArA de z['
l-au dat Dumnezeuindoit celeace au pierdut'
lnstr cu aceslevorbe ce ant zis, socotealanoastrd nu estealta,
t| numai ca sA ardtim taina de astdzi a schimbdrii fefii lui
cu. carea au dat mare aiutor apostolilorla nevoia
ce eri si cazi: c[ vizind]lapostolii pre Hristos
atita lipsi gi sirdcie, cit nici capul nu aved unde sA 9i-l
e.9i inir'atita smereniegi intr'atitea hule ce'i fdcei Jisi turburi in cugetul lor, ca nilte oameni protti c eri;
aceia au inceput a nu-l crede, socotind cum ci nu
fi acestaMesia cel adevdrat; 9i mai vartos ce prestepu'
zile erii s{ moari cu moartc necinstitd. I)rept aceea ce
ar fi trebuit la aceastdnevoie a necredintii,fdre numai
dela Fiiul lrri Dumnezeu, dela Hristos, carele cu
le-au dat mar putere li mare aiutor, ca i"au suit
un munte qi s'au schimbatinaintea lor, ardtinduJe lu'
dumnezeirii lui pre cit eri cu putin|[ sd vaz[ ochii
Iumin6nd gi mlrind firea cea omeneasci(cu care)
lmbrecat,care lumini s'au virsat 9i pre hainelc lui, ca
dea cu aceasla apostoliloro indrdzneal{ 9i un aiutor
rre, gi sa-i adevereze9i s['i incredinJezecum c[ acestsarac
smerit la vedere, carele eri hulit Pentru multa a lui smemicar cA preste putine zile str va da legat in mninile
si si scuipe,se
si si huleascd,se sA baliocoreascd,

sa sA re'
bat{ cu palma pesteobraz, s[ si munceasctr'

rsclt, 9i la cea de apoi si si 9i ristigneasci, ca un ficdtor

'rele; iar sl nu socoteasclc[ este numai om singur, ci
gi Dumnezeu,qi om desAvdrgit,
9i adevirat; 9i pentru
s'au schimbatinainiea lor.
La 3 lucruri trebuii. mare aiutor apostolilor, ca sA scape
pevoia gi de ispita cea mare a necredinlei:intai sA cus[ creazd cum cd Hristos este adevdratul Mesia; a
vtrzdndu-lpre cruce mort, le trebuii aiutor si nu-gi

ANTIM IVIREANU

piarztr credinta, nici sa soboteasctrcum ci irceit nu estc

Dumnezdu; a keia, sd le dea pricini sd.-liubeast{ cu drr.
goste fierbinte. Deci, ld aceste cate trel'e sA vede astiizi
cum cA au dat Hristos, cu schlmbarea
fefii Jui, mare aiutoritr
apostolilor, pentru ca sd.-l cunoasi cd el. este Mesia cel
adevdrat; pentru acea le aduce trei marturi vrednici rjc
crezut: pre Moisi, pfe llie, 9i pre Tatil lui cel ceresc. iatir,
$i
zice evanghelistul,si aritl lor Mbisi gi Ilie grdind crr
dinsril de ielirea lui cdre vrea sd Si plineasci in lErusalirrr.
9i Tatdl cu glas il mdrturisegtedin noi: .qi iatdglasdin rror:
zicdnd: acestaeste Fiiul rdeu cel,iubit; lntru carelebine arrr
vrut, pre acestaascultati>.$i pentru ca sd.le ajute apostolilor si nu iasi din credinJd,vdz6.ndu.lpre ciuce, zice mai
inainte c{ vorbegtecu Moisi-gi cu llie pentru moartea ceir
dupd cruce carea vrea sd ia, pentru ca sd.-ifacd,dupd cunr
am zis, si-l iubellscecu dragostefierbinte;9i pentru aceeaau
descoperit
putintelslavadumnezeiriilui, cri careaau indrit firea
cea omeneasc[gi va s{ mereasca
pre sfintii lui la a doua venire.
<$i si ar{td lor Moisi 9i llie grdind cu d4nsul>,
DE CE S,AARATATMANTUI_ Minunatd vorb{ 9i aleas:i
T9RULcU MoIsE SI CU ILIE? sofier) are astdzi Hristos crr
adevarat; gi i se cuveniasri
aibe sofii ca acestea,pentruc?tHristosesteMesiq, Moisi estc
fdcdtor de lege, llie este proroc mare. Hristos este mdntui_
toriul lumii, Moisi este mdntuitoriulJidovilor, llie va sd fie
mdntuitoriul'celor drepfi, mai inainte putin de iudecatri.
.Hrislosesteddtritorde lege,Moisi esteinvdldtorde lege
9i.Ilic
rivnitor de lege. Vedeli dar ce sotii aleseare gi cum cii sii
aseamdndin oarecarechip: Moisi a murit, Ilie n'a murit, qi
oare ce poate fi aceastade s'au insotit Hrjstos cu un drepl
din cei morti 9i cu un drept din cei vii ? Pentru caci la iudecatacea viiloare vor sd sd judeceviii cu mortii, qi vor sri
sd
la impdrdlia ceriului cifi vii vor fi drepli pi
.veseleascd

gl aL!

."rjt drepfi.gi de vremece tainaaceasta

clc

r) tovdrette.

schimbtrriilui Hristos ihchipuegte$i este ca un

tceei meriri ai irdpefdtieiceriului,pentru aceastaau
,.mijlocunul din cei morti, pre Moisi, 9i unul din
pre Ilie. $i cum ce vor sl. vie la lmpdr{tia cetiului
viii 9i morfii, ne-o adevereazi fericitul Pavel,la 15
cAtre Corinteni, zicdnd: toti nLt vor adormi, iar toJi
schimbd, adica nu vom muri ioti, iar toti ne voi'n
de trupul acest stricdcios9i ne vom fac nestri'
arata lor Moisi 9i llie,.

pentruce? Pentru4 lucruri:una,pentruca.si scoata

aced socoteal[ mincinoasi ce avei asupra lui
i ci unii ii zicei cd este llie, 4lJii ii zicei ci este
sau unul din proroci; a doua,peritruca di cunoasci
lm cd Hristos nu este impotriva legii lui Moisi' 9i
aceastasta cu dragostede vorbegtesingur' fdcdtoriul
.Moisi, 9i cu rdvnitorullegii, cu llie; a treia, pentru
arat cum cA este domrl 9i stdpanitor al vialii 9i
, 9i stipinegte pre cei vii 9i pre cei morti' ti cand ii
vin, precum adeverazePoeticulla un tropar de asa.opta pesni, zicdnd: <ca celuiace st{pf,neqtieeriul
pimdntul gi domnegticele de desupi, au stdtut
ta, Hristoasede pre pimdnt apostolii' iar ca dela
estivearulllie 9i Moisi din cei morti,'; a Patra6A vazii
in ce chip au cinstit pre acegti2 proroci,pre Moisi,
mare bldndefe,9i pre llie, c[ci aved mare ravnil
d, pentru ca sl sd asemeneti ei lor, si fie blinzi
acolo unde vor vedei ca este in ncvoie credinia
ea lui Dumnezeu.$i pentru aceste4 pricini ce
au adus la miilocpre Moisi gi pre llie; iar mai virtos
ci i-au adus pentru ca si mlrturiseasc{ apostolilor
este Mesia,m{caf cd n'ar fi trebuit acea8tdmdrt{rrie
la mijloc, fiind m[rturia 'fatilui din ceriu mai
dec6t a prorocilor: {9i iati glas diri nor zicand:
este Fiiul meu cel iubit, intru carele bine am vrut,
ascultatiD.O I ce m6rturie credincidasegi adev{-

i
!

74

ANTIM IVIREANU

rata este aceasla! o ! ce bun[tate gi fericire au cAgtigataccl

ce au ascultatpre cel mtrrturisitli au urmat lui, dupd po.
runca Pdrinteluicelui ceresc! Cd adevarat,de s'au gi pedepsll
intr'aceast4lume pufin, dupi cum zice prea inleleptul Sob.
mon, iari cu mari bundtAli 9i fericiri s'au ddruit: ocilcl
Dumnezeui-au ispitit prc dAntii 9i i.au aflat lui - 9i vred.
nici, ca aurul in ulced, i-au lamurit pre ei 9i ca o iertfi d0
ardere intreagei-au priimit pre ei'. Pulin au ostenitadevfiral,
iar mare platd au luat; in scurtd. vreme au fost in scirlx,,
iar in vremenesfdrgitdsl vor bucurd; cd nu-s vrednicepa.
timile vremii de acum ciilre mirrirea cea viitoare, dup6 crrrrt
zice fericitul Pavel.
CEiNsEmNEAzA
,,AscUL_

rA;i;;;Iilm6ilIA

:
"$i iatd glas din nor zicArrrl

aceslaesleFiiul meu cel iuhir,

i n tru c a re l e bi rre am vrut. l )ro

acestaascultati,.
Oare acest cuvant, ce zice l'atil : (pre acestaascultali.,
numai apostolilor sd fie zis si.l asculte au gi noui? Mio
mi si pare s[-l fie zis gi noui si-l ascult[m, de vremc cc
ne finem cregtinigi ucenicilui Hristos. Acuma dar trebuic
si injelegemlntdi lucrareaacestuicuvint: *ascultatir,ce va sll
zic{, apoi celelaltele vom infelegc prei lesne.Aceasta: as.
cultali, aici nu si inlelegesingur cuvdntulcel gol ce iesedirr
gura omului siJ ascultdmcu urechile,cltci acela nu si nu.
megle ascullare, ci auzire,cl se inJelegesfdrgitul faptului,
adicd ca cum am zice unei slugi: du-te de fd iati ce, 9i cl
auzind cuvintul, sd.supune ascultd.riigi merge de face. Agd
gi DumnezeuTat{l ne zicenoui: (pre acestaascultali,, adicll
ce ne va porunci Hristossi facem,si ne supunem ascull;lrll
qi si sivdrgim lucrul dupd pohta lui pentru trinele noslru,
Str vedem dar acum rle Jinemporurrcl
lui Dumnezeugi de ascultim pre Hrisloa
PE MANTUITORUL
?
la cele ce ne invatd.Eu socotescs:i fint
departe de aced ascultare,cd.t e cerul de pd.mant,perrlru
c{ci Hristos zice la loan in 14 capete: (cela ce are ponlt,
ASCULTA/II N O I

PREDICI

lo

gi le ptzepte pre ele,acelaestecela ce mi iubeste'.

darl, de vom zice ci iubim pe Hristos, si vedem

linem.

zice: <scirbe veli avei in lume>; noi nu pohtim

nici o scarbe; iar degi avem vreo scirbl, o avem
clci nu ni si implinegtepohta, iar nu pentru dra'
lui.
zice: <pacea mea o dau veu{r ; iar noi nu dei
sA avem pace intru noi, ci ne turbuf{m purura
tiegtece,ca valurile mirii, cind le sufl{ v6ntul.
zice: (nu judecardfi,ca si nu vi iudecali' ; iar
fi nu este nici zi, nici ceas, si nu iudec{m de
numai pr cei ce-i $tim, ci gi pre cei ce nu-i gtim'
zice: (precum pohti[i voi se va fac[ vou, oamenii,
voi lor'; noi pohtim si ne cinsteascetoJi' sd ne
sl
plocoanegi daruri, si ne laude,sa ne fericeasce,

de bihe,str ne face toti dupi pohtanoastrd,se

rstea nimeni inpotrivd, nki sd ne zic! nimica, de am
riu; iari noi pohtim s[ osindim pre toJi, si nu
nimica, si nu facem nimirui hici un bine, nici
foloseascinimeneade noi; pre toli ii hulim' pr toti

de r{u, pre toJi ii pirlm, pre tofi ii lulm in ris 9i

; tuturora le zicem ci sunt nebuni 9i fir[ nici
; numai pre noi ingine, voiu cutezi a zice, ne
mai intelepli gi decit Dumnezeu 9i nu ne aducem
cd inielepciunealumii aceltia este nebunie inaintea
zice: <porunci noul vi dau voui, ca sl iubili
altub; iar noi n urim gi ne c{utim poncig unul
ca cind ne-ar fi ucis plrinlii, sau ne-am fi fdcut alt
zice: (ctr cine s[ va ruqine de mine gi de cuvintele
lntr'aceasle rudd !) prei curvari 9i plcdtoasd' 9i Fiiul
s[ va ruqinAde el, cf,ndva veni inlru slavaTatdlui

AIIIIM

IVIREANU

sau.cu lngerii cei sfidli (cri sfinfii sdi ingeri),

; iar noi
oe dansul ne ru$inem, nici cuvintelelui
le linem iri s(
ca o nimica,nici cele ce ne invat[ spre foloSul
9i m6ntuirci
sdfletelorndastrele pdzim; ci afidm pricini
lf rf"",
putem sA lb facemacesteace ne iniale
Hristos, cd nu "a,,U
ne
indcmdnd,cdci avem casegrele Vremea
nu ne slujaqte,
,i
suntem supugi supt
iugul pdgdnului,9i au"m n"uoi muii"

supir{ride toatepdrJile.
t)ar celeacepohti. noi,
t" fut.,i
faceloate deplin,fdr de nici o zdticneald
"rrDumnezcu
? pre

nu voim sdJ ascultdmIa celd ce ne invafi

sd facm penlr[
birile $i lolosul nostru cel sufletesc,ci
ne par i""di;i";t]; i;
grele gi iele, gi pentr[ acerianu.l cinstim,'
ca
vrdimagde moarte; iar pre oameniicei ce
";i;;;;;
nu s{ tem
de Dunr.
nezeu,
sd rugineazede fefele omenegti,ii ascultdm
la ctl:
ne -nici
in:ate sd Ie fdcem spre pierzareasufletelor
noarlr"-ql
:e
spre.
necinsteanoastrd,9i spre a rie cleveti
toli gi a ne t,t"..
p:",t"
ce facem; $i prii;im invdfdturitt
,,:li cu dragost
.nedreptalile
lor
gi le facem cu mare pohti, gi ne
bucurrrrn
de ele, ca de o mare avufie,
Si-i lduddm cdird toti .o ,,r,,
niEle prieteni gi fdcetoride bine,
9i.i .inSti., p"ntr,r''.,mi',,.
ripun sufletelecu invdldturilelor, mai virtos
i""at fr" fi,,,,,.
nezerl,carele pohtc9te prc toti oamenii
sl sd mantuear.,t.
nnstos zice: *dupii aceastavor aunoa$te
tof cA-mi suntfli
uceniai,de veli avea dragosteintie voi,
.u plr*"i"i,
; iar
ne.zavistuim,ne pohtim idul,unul altuia ".i
miiloci;
i;i;;;
9i
ne.,pdgublmunul pre altul, nu numai 'd;
;;";;, ;;
:flPul^.."
mal vartosde cinste;
$i facem cu aceastapdcat impotriril
drihuluLsfant. Dar Dumnezeu.de_ar
fi facui turn"u'n rn,,i
penrru un om, ce ar fi trebuit sd
mai facd si ore Eva. ,i
apoi.sd.i blagosloveascd Sd le Zicd: ."."9t"1i'qi'ud
$i
inJui.

9i domniti(strpanili)
predinsutr"
llll
.ptrmdntul
rar T.ltpl.li
oe$r este cineva

sd arate dragostec{tra altul, este rnirrcinos gi viclean,cA o face uu .d".

ureo f.i.e, ;"-;; ;;;;,
pentru vrcun catlig rau. Flristos
zic: .aa1i
1""9]ll: i",
Lnesarutui
Chesarului,gi ale lui Dumnezeu,lui DumnezeLr
"i,,
;
iar noi nici mai marilor noltri, atata
celor bisericegti,c6t yl

.PRADICt

, nu le dim cdzuta cinste,nici lui Durnnezeu;

supunem lor cu dreptate,ci cu vicleniegi cu reutate;
de a-i iubi Si a ne circeri lor, noi ii griim de riu
Dare se vedem ce zice Dumnezeupenttu
1fr cartea leSirii,L) la 22 de capete? .Pre dumnezeiitdi
grdegti de rdu ti pre, boiarul norodului tiu sd nul
de riq>. Tdlcuitorii.Sfintei Scripturi inleleg sl fie
: arhiereli,plstorii gi dascdliibisericii.Boiarul no:
' lnteleg a fi: implralii, domnii 9i iudectrtorii.
a dar asupra a cdrorapornim limba npastrdcea blesfl-i graim de rdu, al cdrora cinste ridic[m, al cerora
? Pe semne al arhiereilor,al domnilor 9i al stdnoqtri, pentru cari ne poruncegteDumnezeuse nu-i
de rdu; iar noi fdre.de nici o socotealdpunem gura
dupd cum zice David, la ceriu, cu atAta semeJiegi.
neaducindu-neaminte nici de cum de osindd. Si
cdci este cugetul nostru viclean,qi inaintea lui Dum'
$ inainteaoamenilor,pentru aceea petrecemo viealA
qi turburatd,o vieal{ plind de fricd 9i de uriciune,
nevoieqi de necazuri.$i iati dar[ ci ne vddesclucrucd nici ascult{mpre Hristos,nici il iubim; ci de
am faceporuncilelui, ci umblim de capetelenoastre,
ce ni sd pare gi ce ne place,neaducindu'ne
fiegtecarele
nici de moarte, nici de judecati.$i de nu ne vom lncu adeverat vom si gregim rtru gi vom s[ mergem
(la riu, iar nu la bine).Drept aceea,iubitii mei' trebuie
mintea noastri munteleTavorului, ca str vie lumina
sd o vedem cu ochii cei de gdnd ai sufletului,
ardtim 9i noi cu osardie in dragostea lui Hristos ca
s[ ne aseminem lui Moisi 9i lui llie, rivnitori gi
in poruncilelui; pentru ca sA ne putem sui 9i
{ cu Hristos in mintea cea obldduitoarea sucu g6ndul slava aceeagi norul cel lumis{
vedem
;
s{ auzim glasul cel p[rintesc: acesta este fiiul meu
BIblie,

ANTIM IVIREANU

cel iubit i proci,l) ii h cea dupi urmi si ne invrednicim

impdr{tim impreuni cu el.

Agrir,st{pAneHristoase,te rugim noi ticilogii gi nevred

robii tdi, cari ne-ai rescumpiratcu prea scump snngele
din miinile vr{imaguluicelulvlclean,si te milostivegtipe
mulfimeaindur{rilor lale, si lumineziochii sufletelor
cei lntunecafi,cu luminacuaogtinliitale 9i straprinziin i
noastre cele lmpietrite vdpaia dragostii tale, 9i si ne

xl.

nicesticu darul tiu s{ te ascultdm9i sd facemcu pohtd

ne porunceEti,9i si te iubim din tot sufletul,aici intr'
vieati ticdloasi 9i plinit de scerbe, iar ln cea viitoare si
lnvrednicegti m[ririi 9i luminii slavei dumnezeirii tale,

deapurureasA te merim, impreun{ cu cel IAre de

p{rintele t[u,9i cu prea sldnlul 9i bunul, gi de vieafi

IE SRINTII
CUVANTDE INVATATURA

cu APosroLltlmnAnnl
gr tNrocMAl
CONSTANTIN
SI ELENA

pitorul tiu duh, In veci nesfirgiJi,amin.

Cu slattd gt ca ci,Blc I'!ti
inclon ndl Pte dArw/J

dea- daruri
ce sA cunosc pre sine avuti, eceea pot s{
sineinvdlali'
:e unui implrat; 9i cei ce s[ cunosc Pre

i"t .e-f f""a 9i cdzutalaud{; iar eu' cunoscindu'mi

ine foarte sdracde fapte bune 9i slab de invlpturi'
laudi cuvioas['
isl au" uft dar mai vridnic, nici alti
L--r,""uo incununatuluimareluiimpirat 9i intocmaicu
cugetul meu
Constandin, f{ri numai cap plecat 9i

dragostii
aceea intru cinstea lui am a zice inaintea
cucerie'
multe
cu
puline cuvinte, nu cu obriznicie, ci
smerite 9i pros'
be iito.ic"gti gi alc[tuite, ci cu cuvinte
vi pohJtpe cum sA cuvine, ci dup{ putintn Ci
""ascultalicu dragoste,
IUL ooNsTANTtN

ffi.u:g
PAVEL'
I.) ti celelalte.

iscodesc sl afle til-cucerie

(aptuatori'l.,St*t-"1
cuitorii
"
-S^"]?:1
dintls
la Faptele Apostolilor, oare
atitea daruri mari, cu care din
Cu

fie
dar s'au imbogtrtitfericitulPavcl,caredar si

PRBDICI

ANTIM IVIREANU

cel mai mare !i mai ales,cu carelein cate 4 pdrli ale lullrll
s'au aretat minunat 9i vestit? $i zic unii: cunt cd sifie irr.
vd[dturacea cereascecu care au avut r) toate limbile !), arr
desr{ddcinatdin toate lucrurilepdg6ndtatea au intins dr,lrr
Si
Rdsdrit pind la Apus numele lui Hristos gi credinfa; alfii zi|
cum sd fie descoperirilece au luat, ci, fiind inc[ in irurr.
s'au rdpit pirri la al treilea cer, au vdzut frumuselile c.,1,.
ceregti,au auzit cuvintenespuse,carele nu esteslobodomulrri
a le grdi ; altii iar zic: cum cd s6 fie fost minunilecelefdr.tlc
asemdnareca fecei, cu careleau luminat credinta,de vrelrc
ce nu numai cu glasul vindecd qi cu cuvantul f{ced.semnr,,
ci gi cu umbra 9i cu hainile fricei minuni ; iar apoi cu rr,1i
sa unescla vorbd,qi zic: cum ca nici un dar mai mult rrrr
l-au mdrit pre Pavel ca chemarealui,
$i adevdratau stiitut
prea minunat, de vreme ce, pentru intoarcereas) lui pavel.
nici invdJdturaapostolilorau lucrat, nici putereaminunelor,
ci lucrul acestal-au sdvirgit insugi cuv6.ntulIui Dumnezerr
9i au fdcut fiiul lui Dumnezeunumai pentru pavel aceeacc
au f[cut pentru tot neamulomenesc;Si de s'au pogorit acokr
din sdnul Tatdlui pentru loJi oamenii,aici iard insugi pentrtr
Pavel au ldsat cerul 9i s'au pogorit trupegtecu toati dunr_
nezeeasca
lui slav[, pentru ca sil intoarci.
de
vreme
ce aced chemareface pre pavel atata de nri_
$i
nunat, cat nici apostol,nici mucenic nu este intocma mdririlor lui; dar pentru vredniciilede Dumnezeu incununatului
meu Constandince voiu putei.zice,careleasemeneaca pavcl
au luat intoarcerea.)lui, asemenea9i chemarea;din ceriu fu
chemat Pavel, din ceriu s'a chematgi Constandin,dupd crrnr
il cintd beserica:.chemareanu dela oameniludnd6),. pavcl
cu glas de lumind, precum spune Luca la Faptele Agosto_
lilor: uvizui, zice, pre caleincuniurd.ndu-md
lumind,, si Con_
standincu slove alcdtuitede stelegi cu glas purtdtoide lur) a stepanit.
2) popoarele.
8), !) Ia cregtlnlsm.
.) in ortginal, fl in grecelte.

8t

pfscum mdrturiselteisioria: (?ntru aceasta biruegte,.

Pdvel Intr'amiazdzi,aici Constandin lntr'amiazizi ; acolo
' da lisus ce s'au r4stignit; aici Conslandin,prin crucea
$l de vreme ce acolo mdrturiseltecel cu limba gi
de aur loan, cum cd nu este limbe iscusitdspre a
mlririle lui Pavel; dar eu cd n'am nici limba aceluia
h de aur, nici bogdfia graiului'lui, ce voiu puted sd
spre lauda lui Constandin, carele la chemareau luat
lui Pavtl ? .
aceeacunoscandu-mineputinla negtiinlii mele, imi
il) qi fdr de voie a lisi intr'o parte toate celelalte mari
9i lucruri rninlrnate ce au fdcut in toate pirlile
. acest minunat 9i sfAnt impirat gi voiu zice puline
numai pentru un lucru; ci ascultati se auziti.
?tircr r f,,,rrNrrrr

9E

INcUNUNAT'?

Oare pentru ce Sfintului

Con-

t,*ii"'i.;"" a"i"."u ,r,rrrl,

numai
slintabesericd
a"-t numeqte

pre dinsui cu aceste3numiri:de

incununat, mare impdrat9i intocmai cu apostolii?
intdi: cum c[ este de Dumnezeuincununat, in ce
Una, pentruc[ pre cilallilmpdrati ii aleg oameniide'i
gi-i incununeazecu cunun{ de aur 5i cu pietre
pe; iar pre marele Constandin,pentru bun{tatali cu, inimii sale, insugiDumnezeul-au ales din limbi'?),ca
Pavel din Jidovi, 9i l-au chemat cu glas cerescla vredlmpirdtiei gi l-au incanunatcu cunulla darului celui de
,cu arma buneivoiri,dupd cum zice David; 9i alta, ci
i. noapte i s'au aratat ln vis Domnul Hristos, zicdndu-i:
semn, ce li-am arAtat astdzipre ceriu, este arma aceea
am mdntuit din mdinile diavolului tot neamul om'acela sdl aibi
9i tri, ca un steag ridicat si meargd
ta la toale rdsboaieli,pi cu darul aceluiavei birui

iofi vrejrnagiinoroduluice ti-am incredinlatseJ pagti

trebuie.
oamenl,
Ivrlosru. - Prcdici,

ANTIM IYTRPANU

8ti

fi vei fi prrqrea bir4itoriu 9i izbdndiloriu.A doua, de vremc

cc impirili4 este un dar deqnv$pgitcarele si pogoard dc
sus dela pdrintelelqminilor asupra cglor alegi 9i imbundtitali, pcniru vre{nicia lui ii defe Dumnezeude sd fiei impirat, intii al cregfinilorca si indreptezepre cei rdzvrdlili,
sd pizeascaturma lui Hristos de lupii cei pinditori, 9i cu
pragtiaduhqlui sfant si-i goneasci9i besericalui Dumnezeu,
ce eri cdlcati gi geme?i,de sub iirani sd o ridice 9i si o veseleascd; cici cununaceaimpirdteascdare despdrtealide mitra
cea arhigreascd,gi impdratul carele s{ nevogfteperltru binele gi folosul norodului, 4tata la cele lrupefti si lrecdtoarc,
cdf 9i la cele sufletegtigi duhovnicegti,
mAcar cii nu are aceii
vrednicie(arhiereascA\iali plat4 ii este dela Dumnezeu,iulocmai cu episcopii, pu carii ar fi rnai y{,vnitor, 9i sA face 9i
el diadoh apostolilor, carii sunt impdrafi 9i preoti ai besericiei, de vreme ce dimpreundlucreazfcu Dumnezeupentru
mintuirea lumii. Drept aceeapre dreptatezige marcle Corrstandin sfintilorpdrinli dela soborul cel diltdiu : <vqi in bescricd, iar eu afar[ de besericdsunt pus de Durnnezeuepiscop,.
Pentru aceea dar s[ nu socoteasc{impiralii gi stdpinitorii pdmintului cum ci i-au pus Dumnezeu se $Azepre
scaun frumos, numai spre vedereainainteaochilor omenegti,
impodobilicu vcEmintescumpe, cu cununa in cap gi crl
schiptrul cel de aur in mani, ce numai singuri dreptatea
este de-i face cinsliJila norod. Pentru acee4ziced qi inleleptul lsiod cum ci imp[ralii penlru doui lucruri s'au rAnduit de oameni sd fie slApanltoriI unul, pentru ca si lc
faci. dreptate; 9i alta, ca si ridice strAmb6tdliledela milloc;
pentru aceeaprorocul David, ca din gura rrorodului,zicer'r:
<Dumnezeule,iudecatadi.o impdratului Si dreplateafiiuhri
lmpiralului>; cdci cind lntr'o polllie t) striluceqtedrcptatea,
sunt cei suputi purureanorocif; cA zicei un lilozot: .anrrl
cel bun nu-l face alfrtamullumirearodurilor,cit il facedreptatea stdpinitoriului>; 9i altul iar fu lntrebat: care cuvanl
l) cetate, $tat.

'trai bun, pentru ca si trdeascd omul mai bine gi mril.

? Au rispugs: <acelanumai carele pdzegtedreptatea

la toti.r
Al doileanume din titulugeste
pentruce se numettesfintul CdnIMPARATT?
standinmare impdrat? $i zicem:
ANTIN E

cdci este de Dumnezeu incununat, urmeazddrept aceea

9i mare; gi cum sd nu fie mare unul ca acela, pre
Dumnezeul-au incununat? Iar nu zic orin aceastac{
,mare, ci numai precum scrie Evsevie cd lu,mea,l-au

pre sfdntulConstandin
mareimperatnu atatapentrq
tele maii ce au ldcut la rdsboaie,c6.tpentru marile
de bine ce au fdcut supugilorlui, 9i incdgi adaoge de
curn cd nici cu un miiloc nu se bucurd, cdnd vedei
I trist inaintealui ; hrana qi imbr{cdmintele.nu le
strraciidela allii, fnrn numai dela el ; nenumlrati era
sdracilorcarii alergd la el sd le aiute, 9i nici unql
intorceadeqert de dorita mingiiere; iar nici pentru
ii vom zlce ce este mare, cA me uit la prorocia ce
Dpvid pentru Hrislos la psahn 70, zicii.nd:<9i sd vor
lui toli impnralii pdmdntului,toate limbile r) vor sluil
i Si socolescci aceastdprorocienumai pre vremea maQonstantins'au implinit, in ce chip? Lui i s'au supus
lr.npdrafiipdmdntului,9i pentru cd.cierd el capul tulugor
, 9i inchinAndu-sdel lui Christos,prin miilocullui
eleu inchinat,9i cu pilda lui au luat frumuseleacredintii.
aceastas'au numit mare, pentru cdcituturor celor
pari ai pi.mdntului el eri singur liitor. $i voiu zice cd
.mare,gi pentru caci au stetutpenlru besericalui Dumgi s'au ar{tat impdrat credincios. Pertru plata cregtisale, au supus Dumnezeu supt picioarelelui toate
atata cat gi dela lndia au venit soli cu daruri mari,
s'au inchinat lui, pentru ca sd-l cunoascdpre el cd este
de vreme ce vesteaarmelor lui gi multa lui cregti-

84

86
ANTIM IVIRIANU

netateil mitrturisidpreste tot plmintul domn Ei stdpau r

toatei.lumi.
DE CECONSTANTIN
E NUMIT Al ireilea nume de iitulul
este pentru ce sA nume$i6
?
.tNTOCttAt CUAPOSTOLI|"

Sfdntul Constandinintocnral
cu apostolii? C{ el s[ incuniure cetdti. orage gi sate,ca apor.
rrrt.
tolii, n'au lncuniurat,nici au umblat si propovedueascd
mele lui Hristos, 9i credinta ca dingii s[ osteneasci cu clllil.
torie pre ios, si asude s[ fl{minzeasci gi si lnsetogeze ct
ei. N'au f{cut sd s[ lnchiz{ ca Petru in temnili cu lantul do
g6t, sl si bati cu toiage ca Pavel, sd sl spinzure de copnc
ca Andreiu,$i str si pedepseascicu de toatefeliurilede muncl
gi de cazne, qi la cea de apoi s{.i taie capul ca celorlalll
apostoli; nicdiri nu si vede. Dar apoi cum gi pentru ce sl
fie intocmai cu apostolii? Pentru cdci acelea ce au fdcul
apostolii cu ostenealalor 9i cu propoveduirea,
el le-au fdcut
insuEicu a sa plldi; c[ci puterealmpdrafilor qi a domnilot
erte si prefacd 9i sd intoarci voinla norodului dupd cunt
vor vrea ei; 9i aceasta nu o pot lace cu alt miiloc, lilr
numai cand vor face lntii ei aceeace pohtesc si si facd do
alfil, precumau fdcut Tumcuin impilatul Kitaiului, cd puin'
du-giintdi el inana pre coarneleplugului, s'au indemnat toll
supugii lui de s'au apucat de lucrul pimdntului. Agiiderea9l
marele Alexandru, cdnd ocolise ostrovul firului, pentru cilcl
au luat el lntdi pre umerile sale un brat de lemne, s'au in'
demna.ttoati'oastea lui de au luat pletre gi lemne cu nril.
nile lor, de au umplut gArla gi au fAcut trecetoaregi au mcrr
de au luat. Agd 9i mareleConstandin,cu a sa pildi qi cu n
sa cregtind.tate,
au f{cut pre toli supugiilui cregtini,9i acctn
ce n'au putut sA o ispreveasctr desdvf,rgit toti apostolii cu
propoveduirea, fiegtecarele unde i s'au fost dat soarta, d
singur au isprivit, cu porunci ce au dat in toald lumea, gl
au intins pimfrntul gi lumea. Drept aceea cu dreptate esto
s{ si numeasctrlntocmai cu apostolii, clci au plinit gi slujba
qi numirea apostolilor,

darl, de vteme ce pentru smerenia,pentru marile

de bine qi pentru crc$tinltatea lui cea desivirqit' au
icest tituluf, de str nume;te de Dumnezeu incu'
mare imperat gi intocmai cd apostolii,cine si va lndoi
cum cA nu are Si mare indrizneal{ citre Dumnezeu?
aceea darl mA rog ti eu' mecar c[ sunt gi nevrednic'
cu c{lduroasele lui rugiciuni pre mult milosti-

r)'
induritorul Dumnezeu,ca se te P{zeascipreMilriaTa
cu slavd 9i cu cinste,intreg 9i s{netos,in mulli
multi fericire,amin.

irr fa'la ciruir s'e rerlit prci[cir.

BrAncrjvcanu,

p{EDlcr

6;

L sl aiutdriu; ci v[ y'otittscsd asiilltaltcu dragostdsi

cAtle nu ieli lui vreurlldlos
i t"f" tn zic, $i aoctrtdsc

avcri'
he n"tu, larn pegubdgtiu blnecd riu veJl
bseticia
..ta Z ,tfn" ce ti,re sfAritnsi dtlfinbzeeasca

este cea dintii la rdnduialil El mai rnare decit

ql intre
tfiit,rt t ot.t, qi fdie dlnsul nti to'ite ninrenea

XII.
CUVANTDE INVATATURA
LA DUMINICAFLORIILOR
Pohia cea mare gi dragostea cea curata, sau mai vertol
sd zic datoriacea pdrinteascd,ce am cdtre injeleptiavoistrd,
md indeamndpururea ca sd nu lenevesca ve cerceta,dupl
putinfd, cu invdtdturilecele sufletegti; cd dupi aceasta mll
voiu cunoagtecu adevdratce vd sunt pdrinte sufletesc1l
pistoriu, cind voiu pohti cinstea,folosul gi spdseniasuflc.
telor voastre; 9i d-voagtrdiardgi dupi aceastave veli arlki,
cum sunteli adevdrati fii sufletegtigi turme aleasi gi sf6ntil,
cAnd veti priimi cu dragostecelece vd.invit, ti dupa pulil|lfi
iiegte careledintru voi le va tinea gi le va face.
Drept aceea, iubiJii mei ascultetori,caf v'ati adunat l(
aceastecuvioasAgi sufleteascladunare,m{car cd este aslilzl
Duminica ce se nume$tede obgte a Floriilor, iar n'am a zico
pentru dinsa nimic: una pentrucefiind praznicul domnesc,
9i trebuind la ddnsa multi materie gi multd vorbd ca sil
descoperimcevagic6.t de pulin intru cinstea gi lauda cl,
negtiintane contenegte;gi alta pentrucecigtiu,ce intr'aceaslil
slptdmAnd sileqte fieqtecareledintru voi si sd. grijeasci
sd se cuminece,unii la .lol
pntru ca si sd invredniceasce
in ziua de Pagte.Drtpl
altii
Sdmbntd
sau
Duminecd,
mari, Si
aceba,
I pentru acel lucru avem datorie mai vArtosgi trebuic
sd ziceq cela cg ne va lumina Domnul Flristos,dela carclc

DbfhntlT1:1lj l:1" i:
irrpliot*."riui,ri,.e he.izice.
dinapaeiiin duh'nu
il:::;:;;'.i;"

*iiu

""ttrn.r)
calebotez
ltti" ihtru lmi*tltialirlD{rmnezeur;
ftiii-.e
'i."
dupa
J i.**. sfant,d;inv;riitti ftiuiui Dumnezcu
cl este taina
'ltre cu lndffznesc $i zic curfi
-Potalnler

socoiesc
n .u sla"ttf botci tfi cinstb$l in lucrari; 9l
P.t:Otl
?
vOfugteqi de adtasta,pentfuce
.:1"t .1:t,l:in'
d; .fantul bot", orhirlul,pncattriIe s1ri6e5i.ld
;,
";
;,E aint",i"itsdfaceticalos,
9'" '1u111T,1!:::.,0'1"..1.
liri Dum.e Ju"" n"tr.nni" 9i de nimica, 9i din fiiut
13 capetc:
.e fu." fiiu diavoluiui,cl a$dziceloan in
diavolul
dinceput
ci
este,
f"." puiir"f deladiavo{ui
este
botcz
""cu
s[llrtul
,*".'
Si cum ci tuina pociilrlei
adeveri cu multe dooui--in .in.t" 9i lucrare' o putcm

Ji"*

."..r" uot, ,i." 1, i' La ai optuleatap al Fa-

adaogede
Du-n"t"u caire Noe: 'nu voiu mai
"ia"nlestemapdmantul pentru faPlelcoamenilor'pehtruci
a
lur; deo Du
duselulomului spre cele rele dintinerclele

;;il;";;
i"i'-"t-

; omori.tottrupulviu-'dupi ;"I "t ri:i::

mulia a lui indelurrg{rlbdare'.Pentru

"i"tt"
aceia,tlupdcum1ic-u:::ill.,T'11',"1'^,il;
,n'potopur
precumaPa potopului

.*" tiul*t i"i."

"a'

^au.sqlilat

'
depT
regea
picatui
eitoateier-de
:11?.
lliilll.il,i;
'i;".lc"""
tot
trupul viu;
contenit
ce au fdcutJe s'au

spiiatei augtersttpf"it-:d^11,*
si';rarn'r6otezau
omenesc'lar apoi gtiind
.i
"f ""i"fif
;;';t
;;;

"t"iit,

dela neamul
va pirisi diavolul pentiu.rdutatealui

pre tit,.t va conteni de a zavistui9i a vicleni

AN1IM IVIREAIIU

calosulom gi a-l indemndcu o mie de miiloace,ca s6.strico

haina sfdntului botez gi sd o smoleascdcu smoala picn.
tului ; pentru aceeac& un pirinte al milelor 9i al lndurdrilor,
au dat omului aceasld mare vindecarea poc{inJei, ca prlrt
miilocul ei se vie iard la cinsteacea dintai gi din fiiul ncar,
cultdrii gi al pierzdrii si si faci iardgi fiiul lui Dumnezerr,
9i din mort sd.sd facd.viu;9i din pierdut, aflat; cd. a9d zico
la Luca in 15 capete: <fiiul meu acestaerd mort gi au il.
viat, 9i pierdut erd 9i s'au atlal'r. Zice Dumnezeula lsaialn
capul cel dintdiu: <spdlali-vdgi vi curdtifi, scoateli viclcfu.
gurile din sufletelevoastre lnaintea ochilor mei gi venili ltil
ne intrebdm, zice Domnul, gi dc vor fi plcatele voastrecrl
mohordciunea,ca zdpad,ale voiu albi; iar de vor fi ca ru.
9ala, ca ldna le voiu face albe.,
Luali sama'rogu'vd' cu minte intreaglt
APA PocAtNTEI. .
$i inlelegeti acestecuvinle ce zice Dunr.
nezeu prin Isaia,cd aceeace zice: (spalali-vi li vi curdtili'
nu ci zicedoara si ne spdlim cu apa aceastilproastece bcnl
gi ne slujim cu dansa, care nu are alt, fdrd numaj a sp:llrl
pieiletrupului; ci zicesi ne spdldmgi si ne cur[tim picatclc
cu apa sfinteipocdinlegi cu lacrdmi. $i iardgi zic: (scoatcli
-viclegugurile
din sufletelevoastreinainteaochilor meir ; adicrt
zices[ ne ispoveduimnu cu buzele,cicu inima Si cu gand c[
Elaac,ca s{ nu mai pdcdtuim,cd Dumnezeufiind tot ochiu,lc
vedetoateSi lecunoalte gi nu si uite la mtrrturisireabuzelor,
carele sunt scule spre sluiba trupului, ci se'uitd la addncul
inimii ; cd el este cela ce ispitegteinimile qi, rdrunchii, dup?l
cum zice David la al TJea psalm: cd.de nu ne vom cdi dclu
inimd, zice, 9i de nu ne vom intparce cdtri dinsul, *sabin
sa o va luci, 9i arcul lui l-au incordat 5i l-au gitit pre el, 9l
intr'lnsul au gdtiJ vasele morJii, 9i, sdgefile sale celor arzetorl
le-au-lucrat>; cA poc{inla atuncpa,estepoceinte,cend mergc
negline de bundvoia lui. fdr de nici un fel de prlqin{ sd sI
ispovedueascila duhovnicullui cu umilinfd,cu infrd.ngeretlc
iniml, cu lacrimi fierbinJi gi cu gind desivdrgit,ca sd si1

80
de ptrcate;cdci acesteasunt temeiul ei;9i atunci
adicd
ul acela ce zice: (veniti se ne intrebem',.si
ne
aved indraznealdsA mergem lnaintealiti 9i
gura ii se ne sPunemialba ce-avem de vrdimagul
ce lle tace; 9i el sa fdgn'
i rpun"rn stricr4ciunea
picatele noastre,
il toguiitu cele mai mari ce ar avee
albi 9i le va
llrnt ale sengehi, adici uciderile' el le va
.et insuti pre sine, cd zApadaeste li oaia este omeca zdpadain
[J; precum hainele lui le-au ardtat albe
in I capete'
la
Marco
zice
Tavorului, dupd cum
mai
mult6 ierti'
sau
ce altd mai mare bund.tate
!t aceastapohtifi ? Sd faci pre cei ispoveduiJialbi 9i
trupul lui, .carele tdr de lege n'au ficut, nici viclequg
,aflatin gura luir' Iatd dar{ cd taina pociinlii cu sfantul
luo{ cum am zis, este intocmai in cinste 9i ln lucrare,
ai facepre om feecelaspalapdcatulcel strdmoqesc
lnt desivdrqit 9i fiiu lui Dumnezeudupi dar' aqd 9i
pociint[ face pre om, din mort viu' din pierdut aflat'
tit cinstit gi sfant, 9i din fiiul neascultfrii 9i al pierlui Dumnezeu.Cind au poruncitDumnezeului Noe
corabia, soun. istoricii cum si o fie fdcut intr'o sut[
facd Dum, le propoveduiiLdreptul Noe cum cA va sd
hupul viu
tot.
pdmtntul,
tot
inece
9i
potop 9i va se
ci'l lui
credeir,
nuJ
omoare; iar oamenii nicidecrrm
gfdeite'
ce
gtie
nici
' gi in batiocuri, zicindu-i: ci nu
iace. Agilderea gi cdnd au inceput a ploua, ai fi putut
'
numai intr'o zi si fac[ potopul, dar n'au vrut,
plouat 40 dezile gi z0de nopli, arltand Si cu aceasta
r a lui indelungtr r{bdare, dind vreme oameriilor si si
iar apoi v['
;i nici cu aceasla nu gi'au venit in fire.
nenii c[ sd inmultegteaPa' 9i d ce inerged' sd umflA
au lnceput a s[ sui pre case' pre movile,pre munli
copici, dari nu erd cu putintA se str foloseascAnimics'
o inchiseseDumnezeu pre din afari 9i luasecheile;
cdci nu mai erA nici o nideide de mintuire, s'au
tot trupul, dela om Pin{ la dobitoc'

si
ANTIM IVIREANU

Agi 9l nouf creglinilor, nrr tl

SPOVEDANIAIN VREMEA
suli de ani, ci 1710 de ani tri'n{
LUT BRANCOVEANU.
propoveduit frin tlllflotul lui
cehil adeyErill, Iisus Hristos, carele ne'ziu rtidntuit cu ctt'
rabia trupului s4u de potopul pdcatuluicelui strdntogescctl
cd vd sA faci potopul cel cumplit 9i amar, potdPul cel
de scirbi gi de intristare, potopul cel groazrdcAi
al judecitii. $i de nu ne vom veni in fire, ca si ne
rdsirli de rlutdtile noastre 9i si ne cflni, ne vom iriecd in
in noianulfocului clui nesiihs;9i aceastdvesterri
nesfdrgigi
Evanghelicl
$
di pdrureaprin gura besericii,prin propoveduirea
ne
venlm in lltl
nu
nicidcdni
prin invifftura dasci.lllor;dar{
t)
s* ne ciidi ti st ne parrsim de rdutifi, ci de ce vedem mltl
vertos cd slt imullc$te apa polopului pierztrrii noastre, in l0!
de a alergdin corabiapoceintiisa ne mfintuirntde aceea:) lla
lil$cerhcu firea gi socotim c?tdoard nu va fl nimica: ;l
indelurtEemvremea,ba astizi, ba miine, ba poimane,pafil
$l
ne vine ceasul9i pierim cu totu], ti trdpegte5i sufletegte.
putenl cunoasteaceasta,cum cA este a$a, dupe cuvlnlelec0
voiu si zic: Dc cand au inlrat sdpt4tnena cda dintii a sflln'
tutui post, dln citi ne afldm aicl de f4i, oare ispoveduitll'
s'au vrcunul, dup?lcum si cuvine?Ftrcut-aucu dragostcctl'
nonql de i-au dat d'uhovnicul? P[zitu s'au pre sine, dupd lttt'
linfd, curat gi nevinovat? Petrecut-au cre$tldelte, dupd ratt'
duiala gi por.uncabisricii, cu postnri, cu fugeciuni ti cu alld
faceri de bir.re? Mi se pd,re sl nu fie fecut nici unul aceastni
ia,r pEdtru ca sl nu ntinJ, poate ca vor fi fecut vreunii dlll
cei profti t), im noi cei ce ne tinem mai mari, iiai vrednitl,
mai lnlelepti gi mai cunoscatori, am' mutat rtremea din sd|'
tdmer'ti in sept4meni, petrecdnd cu marcari de toate felirt'
rile, cu bdutu:ri indestulate gi cu toate pohtele trupului nor'
tru; isr de suflet n'am purtai griie nicidccum, ca cittd atlt
fi nesidrlitori'; 9i tocma acum in siptdmina aceastd de prtt
urme ne ispoveduim,ca si! ne postim 3 zile, Si la Joi nrurl
sa n cuminicitn ; iar ce fel de ispovedanie facem,$ie Dtrnt'
r),2J azi zicefndece...de ce,-,

slrnpli,

dc fri''a
c[ nri-e ru$inea o spune: utlii sd is@vsduesc
' intampllri, al$i pentru un obiceirr, a$f !e 1$1ea

; alJii iari au citc dol6ure, o4ii du f.i"t

"itpinilor
la cel dela tar*'.ca'la
la
orag:
unul ia lari 9i altul

sunt mai
r prost, spune plcatele cele cc socot9teel ce
c[ surrt
socote$te
ce
tei la cel'dcla orag spune P[catel

taina ispovedanirir$i
ui"i, neg,rgtorind9i mogtegugind
vom si ne ispovenu
noi
did
unul
nici
urte cuv-inte,
ca si
db buni voie ptntru evlavie $ cu g6*d desBvinqit'
ptn'
oamenilor'
vedcrea
rrdsim de picate,. ci numai in
ne
iat'l
apoi
e ce alll zis, pini ne vom curnidici;
scroala
si mI iertati, ca ceinele la boritura sa, 9i ca
fruniayd'(virnAituoif" de irnpdficiune; dupi curh zice
r)
tttl:
dl:
h
capete
qostolilor Petru in doui
l1j
-"
prip6 iarngi
id
aci
ne ispoveduirn si ne cuminecAm;9l
e bucyrel
,rcim: dr pfcatble cele obiciruite; qi ate{h
ctrci le facem' ca cind am clgtigi
- si ne oare bine
duPi
bogdtte P mare bunitate' fl ne l[ud{m inir'insele'
sti'
pohtblc
?nh
picltbsul
<s[
laudl
cum- zlce'David':
suvi$teazi
si
birid
''
uii sillrr gr,cel ce face strafibitat

co fhdch, cer'6 t st afltul

t aoeamin"ino.s[ ispovedani
de noi 9i.si'i fie
ll"uoi", ot prost; pcniru ca sl'sitearn{

fic' sorle felcte noasire, 9i ce vorn zice noi, dgdLsi

ingelam
precrlm
nre dltlsll'
fo ginauril" noastre cii,

inqela-$ pr Dumnezeu';dar Dnmnezeu nu st ingalit'

ihgelemnoi i gine sPrepieireanoastri cea s.ultetCa;54'

duhovnititdlndimergem si ne ispoveduirtr' nu spundm

crgtirultti'
nostru
ft'atolui
munca
!i mincim camtir- 9i
gi cu
libomiile
cu
lui,
fetii
bom singelo gi sudoarer
.nedbrnlir
mbsa
rnencat
ciam
cum
spunem
cl
ce.avem;
ul
unt de
Miercuria gi Vinerla Pc$tc Ai in post rici 9i'
gi am blut vin. Nu spm*tem'cn fnCm b{ldunrl cel cu
za,vistia,irlcuibail lti'inirhile ndastre, de rte roade
licalii, ca rugina prc fidr Si cn caritrl pre lemn, ci
)

la cap. al tt-lea.

ANTIM IVIREANT'

ziadm'cAntam fecutinimdnuinici un rd.u;, nu.spunemstr,Utl.

bntdfle ce facem{ttrdealrna,,clevetirile,vbile veghiete,frllil.
riile; hozaviriile, vanrdtile, gi' pArile .e facem unul altuia, cl
sd,l surptrm'din cinstealui; ci zicem: am face mild, ci rrrt
ne di mind, cA avem nevoi multe 9i dd.riSi avem casdgrcl,
9i copilaqicam gloatd, Si oameni mulli cari si ocrotescIn.$
ldng[ noi. Nu spuneni cA.'credemminciunileslugilor noaslrc
1),carele,rln
mai virtos decit adevdrulcelui ce sd.ndpestuegte
s'ar qi iniuri, nri.l credem,nici li facem dreptate,ci-l pedcp.
slm cu irtita cruzime de inimd; c6.t,de am pulei; l.am stiugc
$i de ire fata p{m6ntului; ci zicem ci fiind in valurile lunrii,
nu putem.s{ ne cdut{m de su et; ii cind ddm qi cAte un
s{rindar,'iar din iafuri, iar din nedreapti. agonibeald.Nu
spunem ce pre carel vdem cd jefuegte,9i pradi., 9i cdzncgtc
pre siraci il l{udim giri zicem ce este oin'intelepi,il ajungc
mintea la toate gi este vrednicai face dreptdfi; iar pre carc.l
vddem c[ riu sA amestecdintr'acelea,il facem blesternal,
moiic Ai nevrednic,gi cum cd .nu-l ajunge mintea sd facll
iudecdli dreptc; neaducandu-neanrinte de cuvintul ce zicc
Isaia la capul 64: <cd pentru necurdlenia:
noastrd,dreptatcn
ndastfd inaintealui Dumnbzeueste cd c6.rpamuierii ce arc
pre sine (9i iuntbm necurati)*.$i pentru ca si nu mai lun.
gesc cu vorba: toate rdutdtile cdte'fucem,avem vreme Sl
miiloace ca actileade le s{.vrirgim dupd pohta inimii noastre;
iar pentru cele'sufletegtinu putem alli vreme.
Drept aceti-a,'iubifii mei, rog pentru numele lui lisus
Hristos, carele 9i-a vdrsat prea cinstit gi scump sdngele sriu,
de ne-au rdscump[rdt din robia diavolului,si ne venim in
fire 9i si ne ludm seama, c{ acesteace facbm ne duc prc
caleaplericiurtii;gi de vreme ce nu ne-aul{sat ndravulnostnr
cel rdu str.lucrdmin vid Dotnnului spiseniabufletdlornoaslr0,
din ceasirl''cel dintii al 'sf6niului post, incailea sd lucrirnr
acurn la ceasulal ll; gi el fiind milostiv, caun stdpenindx.
rdtor, ne va da plata deplin,a cAruiaslavi este in veci,amirr,
r) .rtc nipu8til.

XIII.
AA
CUV A NTDE I NVAT AT U R L
BRAI.iZA
LAsArtjigi'St
DUM|NEcA
IToRII

.v

DE

ANTI

IVNtrANU

l)rc pcllclc dintru adincul apei, gi-l scoatela lrrmina cuno|.

tlrrlcidc Dumnezeu.
l)ccl pentruaceasta,
blagoslovitilor
cregtini,cAJiv'ali adunat
nrldrl In aceastAcuvioasi gi sufleteasci.adunare, am da.
lurlc, ca un pescarsufletescce m'au r6.nduitDumnezeu cir
pre un nevrednic,si lntind mreaia invdJAturiigi sd puiu uI"
dlla cuvAntuluiinainteadragosteivoastre;9i ajutorindr; iubilorlul de oameniDumnezeu,am nideide bund.9i fdr de irr"
dolald cum c[ voiu scoatediqtru adincul turburdciunii u?tcrlulul mult vanat, cdci cunosc voinla inimii voastre cel
bunl gi drqgostga ce aveli spre asCultaiee celor de folos.
Cu care vlpat voiu putei facemasi cinstiti 9i desf{tatd lui
l)umnezcu,c{ nu si bucuri, nici si veselegteDumnezeucu
altccvl Sl mai mult ca cind s'ar intoarcecinevi din cei oiic{logl dintru gregalelelui la pociinle, dupi cum zice Sfdnta
llvanghelie: <ci mare bucurie si face in ceriu pentru un phcitos ce sd pociegter; 9i iardgiprin rostul 3) prorocului zicc
f)umnezeu: <ci nu vuescmoartea picdtosului,precirm pc,lrlesc s{ sd intoarcdSi sd fie viu>. pentru aceastadard v;l
pehtescca sd v[ deschidetiurechile inimilor voastre si sij
arcultali cuvintelece voiu sit grdesc,pentru ca sl vd foiosili
vol cu ascultareagi cu zisele; c[ zice pavel apostglul: ufe,
flclll cei ce gr!.escin urechilecelor ce ascultd>.$i apoi trcbule s{ faceli foadi sufleteascd
din cele ce veti auzi, pentnl
ca sd nu v{ fie 4scultarenqi ostenealain dggert; c6 ardti[du-v{ c{ pomii cei fdri de roadd 9i ca vitele cele sterlrc,
ce folos veli aved de ascultareavoastre gi de ostenealacc

arl Hcut?

DAIORIILECRES. Iatd ci au sosit cu aiutoriul lui DunrI N POST. nezeusi incepemde r.ndinec{ldtoriasfdrr.
TINULUI

tului post; gi pentru cdci avem a mergc

la r[sboaie asupra vrijmagului sufletelor noastre,trebuie
-sil
ne gttim ca nigte ostagiviteji ai lui Hristos, <incingdndu-nc
mllloacelenoastrecu adev{rul, dupA cum zice dumiezees,.rrl
r) dlndu-ml alutor.
z) gura.

gi pi ne lncill{m picioarolecu gdtirea Evanghglisi, 9i

lmbriedm cu zaog dreptdlii, 9i sd.punem coiful min? c4petelenoastre,cu care vom puted stingf toate
cplpi viclsgn cele arzdtoare9i sabia duhului cprele

lui Dumnezeu,pentrucenu estr lupta no:slrd

gi trup, ci citre domnii,petreputeri,citre liitorii

lntunericqluiveaculuiacestuia,spre y'uhurilevicleanude sub ceriux. $i avem datorig cu lqJii diq mic

la mare, bnrbaji 9i muieri, copii 9i fefe, b{trdpi 9i tilpsurafi gi neinsurati,sd facen trei lucpuri:
l. IntAi sd ne ducemfiegtecinela duhovnicul sdu, si ne mirturisim picalele
cuceriegi cu infrdngere de inimd, spuind cu in$i Jdrd de nici o lemere toate cate am fdcut, sau
vdntul, sau cu fapta, sau cu cugetul,de voie sau flrd
gliinJi, sau prin negtiinti; pentruci spovedaniaeste
cele gapie taine ale sfinteibeserici;gi c6.ndne ispon, lui Dumnezeune ispoveduim,iar nu preotului.Iard
zice cinevd in cugetul s{u, dari dacd ne ispoveduim
? Cd el iuci este om
, preotul ce mai trebuegte
ca gi mine? Adevirat, picitos este ca gi mine, iar
dela Dumnezeu,prin lucrareaduhului sfdnt, 9i are
dela Domnul Hristos ci ce va legi gi ce va deslegi
si fie legat 9i deslegatgi in ceriu, dupd cum
capul cel dintdiu al lui loan: (c{rora veti ldsi pdcavor fi; 9i cirora veli lined, finute vor fi>. $i nu
mirenii sd cade s2i sd. ispovedueascd,
ci mai vdrtos
cegti besericegti,adic{ diacouii, preolii, cdlugdrii, ar; c{ci noi incd.sugtem picdtogi gi gregiJiinaintea lui
pzeu mai cu mult decdtcei progti; gi cc gres4lefacem,
nult prin Stiinld le facem; 9i de nu ne vom pocdi,vom
t|n mai multe osdndd,decit cei ce gregescprin negtiin!d,
iqr4 zice Sfinta Evanghelie,la 12 capeie ale Luc{i:
ce cunoalte muft, mult s{ va pedepsi; 9i celui ce i
mult, mult i si va gi cere'. $i aceastdtaini a ispo-

96

ANTIM IVIREANU

vedaniein'au fdcut-o Dumnezeucu acest

mijloc pentrrr rrltn,
fAre numai pentru cdci ara cum au fdcut negline
pa.at,,l ,rr
om qi s'au desvelit rugineala curvd gi s,au
imbraligat ut
diavolulgi s'au sl)urcatlrupul, aga iard trebuie
sd meiu.ul
la om, adicd la duhovnic,sd-gidescopereloate
pacat"l"i,rl
p-entrucdci cu omul au fdcutpdcatulgi iard cu
omul rrcl,ul
sa-l striceqi sd-l p,arzd,precum a fdcul
Hristos
cu rrrrl;
9i
(ca pentru
adicd pentru Adarn, am iegit din raiLr,
.omul,
1l
pntru.omu-liard, adicd pentru Hristos, am intrat
irr rairr.,
CA md.carde n'ai mdrturisi tu lui Dumnezeupacatete,
rl li
gtie; (cdci inaintealui sunt scrisecele nelucrate
de noi,. A(
doard nu gtid Dumnezeuunde este Adam, c6nd
a,n u..,,,,,
de faJa lui penlru gregalace a fdcut? ci_l intrebd; uAdarrr,,
rundeegti?,, ddndu-i pricina ca doard s'ar cdi gi
ar zirr,i
uDoamne! gregit-amgi am cdrcarporunca
ta gi m,am rlr.r.
golit de darul tdu; 9i fiindu-mirusine sA stau
de fafi, nr,;rnt
ascuns>.(Dard.unde vei sd te ascubzi,
ticriloase,
dinainitalrrl
Dumnezeu
? Cri de te vei sui in ceriu,el acoloesteldcuitrir
irrj
de te vei pogori in iad,estede fal{; de te vei
duce la rrrrrr.
ginea mdrii, ii aiungemdna).Ci el agi l-au aiuns
miutca1l
a rispuns inlr'acelfel, iar nu i-a folosit nimic,
cdci rrrr ,.,tr
cdit. Au de ucidererlui Avel nu gtia Dumnezeu
? fi iutrrlrrl
pe Cain zicdndu-i;unde estefrafeletdu Avel?
$i ni.i "t ,,,,
vrut sd zici cri a gregit, ci ca un blestemat
a zis: uclurrrtl
pizitor sunt eu frateluimeu?r gi agd a luat
blestem. crirrrl
cri llristos pre pdmdnt,ziceiicdtre apostoli; ucine $;
mli rn
ndrturisiinainteaoamenilor,
mdrlurisi-lvoiugi eu pre cl;i,r.ll
inainteaTatdlui meu; iar cinesd va lepdddje
mine ilairrtlrt
oamenilor,mi voiu lepddi eu de ddnsulinaintea.l.atrllrrl
9i
meu', late dar cd cu aceste cuvinte sd cunoagte
chiar r.l
pohtelteDumnezeunu nuraai pre ddnsul
sd-i mdrturisirrt
inainteaoamenilor,ci gi pre noi si ne mdrturisim
currr r,l
suntem,gregililui Dumnezeu,pentruca sii
ne iartel)ic;,tr.l[,
)t cand ne ispoveduinr,sa nu ne rugindm de dul;uvrrirrrl
no:.tru $i sd ascundemcevrigipdcatelenoastre,
macar cir ,lF
pulrn, ca nu ne vom folosi nimic; cd vedemin s[irrte]t.
crlrtl

Scriptur{) cA multi nespuindu-9ipicatele toate la

s'a osandit in munca iadului. $i pentru ca sA nu
tl noi in osande, trebuie sA spunem toate deplin,
ca si luem $i iertaciunedesdvdrgit.$i apoi' dac{ ne
, ce canonne va da duhovnicul,sd-l priimim
dragostegi sd-l facem deplin; c{ precum un om,
dator cuivd cu niscaivi bani, pdnd nu-i va pliti, nu
mantuit, agagi cela ce are canon dela duhovnicul
nu-l face, nu sd va puted mantui de pdcate. $i deane ferim verilcu ce mijloc am putea de pdcate.
sdpostim,pentruce postul
A doua,trebuegte
acestaestezeciuialaanului, gi l-a ardtatsingur
ci sfinlia sa incd a postit 40 de zile 9i 40 de nopfi,
sd vede la Luca in 4 capete.Care post trebuie sd-l
cu rugiciuni, ca precum nu sunt dulci trucatelelir de
rtd nici postul ldr de rugdciune.Zice sfintul Vasile la
t lui cea dintii, la al-doileacuvAntce vorovegtel)penlru2)
cum c[ sunt la fieglebeserici ingeri, de scriu pre cei
; ci sd cdutdmgi noi sd nu ne pdgubimde scrierea
pentrupuJinticddulceattra m6ncdrii.AgijdereaSidntul
zice la a doua carte la incepereapostului: cum c6
ste pace de obgte a sufletului9i al trupului traiu
fdr de turburare,petrecerecu bund tocmire,vieatAce
Cd precum
pre Dumnezeu9i intristeazdpre vrdimagul).
pdzito_ricelor ce postesc sfiinJii ingeri gi-i feresc de toate
, agd sunt qi celorce nu postescpdzitori dracii 9i'i
A la multe pdcate.Deci pentru aceastatrebuies2ine
, ca se nu avem p{rte;ie cu diavolul: ci nu s'au fdcut
invdtat sau intelept din cei ce s'au rdsfdlat in minnici din cei ce au alergat la veselii,s'au ftrcut ucenici
; nici iubitoriul de rasfdldciuni,sfdnt; nici cel ce
trupegte,pArta! imptrriJiei.ceriului. Pentru aceasta
omul credinciosgi iubitoriu de Dumnezeu,cu bu-

IYIIeBDu.-Pledici,

ANTIM IVIRZANU
PREDICI

:1.j"

Ot

:u.

veselie si vie la zilele

cele de post, peu

l,iit,:t^jri-,"..'

trirtinrl esteviteaz
la,r*plr"l ,,i"al

:tl}":.;"
i::j1d#
Ji,';?1i
il:,n
i,:iii,n

sfdrgitur
ierniicu venirea
ilii't#fflTil;
""iii,
""nu.."l,a
zirere
posrurui,
;;;;;*"J_;
1.1l,i""jjyi'
l-u simbriei,
argatut
cetrduplata

nu ,i i"in.iu""ii, tjj
saubucfltariut
cdci
"i, ill,
n,au
.,n,",iu"gi:i""
:,:1:tu-,",
a snune
deposomorirea

clil';ffi"il,j:;::^.
{n11
cete de post,cascdadese,sd
11,,,:"S.,:j_::l
1.|1
p'fin
si iar sdscoatd,
a*'n r" iira-giiiiJ..,n"?.""i cu
I
sd ingr".uea isupra;.;;,
;;.;
l'"*:'",:_l::,.apd,
bovee
te a inoprri,numescrr:r"r"
"a
p*,
-"
"i#,n "i",illij;".iJ
dureleie sromah
; ;;;;;;"
li',1;,,li"l::^"i'.-l
,a1
--cf
obiceiutui,

nu:;;ru;":";:",;;J
ij jlt:i::":
"u,.r.
s{
j::":",.:J:lli:,1
ducra.";t;;;pu*#.;
g
::
: "po.h
verzelor,.injurd
tegumite,
zic6nd 1"r"#.i,,

rc.f
1ltjffii:T:
riri,
iubiiori
de
,#;,;;;;,;
;j.r::
:1":ll:*drori.de.
fdr
de.risuftare,
"u "anau.'rluui;##;filrH;,;
cubragd, ;; ffi ,;il
3|;.*,t':l_l-i,.r:.11i,,"11::"
attlicu liverii,arliicu .i"Jlir-il;#;":il;:l
"rrt
1eJu,et,

nuvei
s"r4rrE'1rrcpeoepsll; llu
' !' rrdmaned
,;;
fi.,,r.,:"jfl:"1:,,.*,rjj"."
""fu:;.;;,
asupra
pos'

aduce miiloc r) boate miniinoa"-

tului,cum ;J;;;;;;;;'";:'*":-11 '''".''n:u.ni

pntru,
cdciestefecarorlrt
de sanatate
"i num;;ffi
:"bff:'

postu.r
ra,i"""-i,"i a".i;':".:il,,:it;::Ji"jlJ:::[:l:
irostul, 9i cu vreme sd

va-face li-e;;,:i;;
1i
l".",ti:".
"u
l{cul intru
tine; iar de vei ave sotii2)
mdncdrile9i bduturilc,
nu vei aved dragostenicioda*1

g..,li,'
jl
u?
i,iJ,l'
J#,;:
I:^_Trl1'",'"".
toare esteas.emdnare
viefii ".Jl,j:;:,,0H:
cei nestricat" u" ,,i f,;. 6; _;

lugim de iubireade mdncdricdt

"u
vom putea,
;'J;
;;;'
ebtecu putlntdnici de cuni un om
sd.fie 9i iubitoriu de mirl.
t) pretext.
?) tovarige.

90

oriu de Dumnezeu; 9i cind ne postim,trebuiesd

numai de bucate,ci mai virtos si ne postim de'
ne vit{m{m sufletegie,adici de hule, de injurl'
. zavistii,de mnnii, de urgii, de clevele,de pirile ce
de v{ pdriti unul pre altul, ca si vi s{rdcifi'
ll face numai singur diavolul, ci el este vr[imaq
omenesc; 9i cine are obiceiul de pirlgte pre fratele
, pentru ca sd-l pdgubeascl 9i sdJ sdrdceasc{,s[
de acel lucru, ci toate pdcatele cite va face, dupd
va ispoveduigi-gi va face canonul ce-i va da duhovI si va ierti, iar acel picat al pdrii nu i si va ierld
un miiloc, ci este mai mare decdt uciderea.$i iatd,
la voi sl s[:
ioruncesc qi voud, preotilor, cine ar veni
qi va aved acel picat al pirii, de sAva apucd
inaintea voastre cu chezige buni, cum cA nu va
pre nimeni in vieala lui, voi s[-i faceli ierticiune'
'gi canon, apoi sd s{
9i cuminece;iar de nu va vrea
pirdseasci, snJ lipsili nu numai dela sfdnta tainA, ci
besericd,pentru cAci st{ impotriva lui Dumnezeu 9i
i cu diavolul.
Al treilea lucru, trebudgte s[ facem milostenie. Ci acuma la acest cuvint PuteJi sA gandili intru inimile voastre 9i si ziceii: dar noi
siraci gi nevoiagi, 9i cum vom puted si facem mii. c[ n]avem bani? Milostniaeste de multe feliuri,
cum scrie in Sf&nta Evanghelie la 25 de capete ale
stih. 35: <9i carele dintr'aceleaifi va da infd, c[ aceea este milostenie, adic{ llimdnd am fost
dat de am mdncat, am fost insetosat 9i mi'ati
biut, strein am fost gi m'ati primit, gol am fost 9i
lmbricat, bolnav am fost gi m'ati cdutat, in temnill
'9i aJi venit la mine.> $i afari dintr'acestea
mai sunt
s{
pre
cinevi
vei
indemnd
de
c{
feliuri de'milostenii,
la
pre
cinevd
vei
sfitui
bine, milostenieeste;.de

inima
este; de veimdngdid
milostenie
celesufletegti,

101
ANTIM IVIRBAIU

vreunui scerbit cu cuvinte, milostenieeste; gi in scurte cLr.

vinte de vei da un pahar de api rece cuivd.in numele lui
Hristos, adev{rat s{ gtii ci nu-li vei piarde plata, dup{ currr
zice la al noudlea cap al lui Marco. Iatd dar cd sd, not facc
milosteniilegifdrd bani;ci numaipentru multa noastrdmindrie,
ce ne lnilldm gi ne trufim ca cind am ajungetocmaIa cerirr
gi ca cind niciodati nu vom s{ murim, age hripim
9i la.
comim 9i suntemporniti cu totul spre rdutdli,cat nu ne putenl
opri; gi nici cuvintelelui Dumnezeune domolesc.nici munca
iadului ne inteleptegte.
G*EUTATBA DE A

rN;iE;ii;fr;;;i;

$i nu-gtiuce voiu s{ mai zic, cd dc

grdimvreodard
catevreuncuvant,r.fl
_

sd lolosim pre cinevd,gi mai vdrlos

pre ingine, pentru datoria ce avem,cei mai muui rdp$tesczi.
cind: <acum acestas'au aflat mai de treabd mai invdlal
9i
decit altii, sd ne puie pre noi la cale; dela pdrinfi agr\
ne-am pomenit gi ne-am finut qi fdr de acesteinvdtdturi,
qi tot acest fel de obiceiu am avut,
9i' nimenea n'a zis cil
sunt rele,nici au silit si ne striceobiceiurile.rCi de aceastn
voiu zice gi eu cd. este agd., prgsurn ziceti voi, cd viermelc
ce zace la r{ddcina hreanului,de-i va zice cinevd sd iasit
de acolo si mearge la alte rAdecini mai bune, el zicc:
9i
ci mai dulce decit hreanul nu este, cdci acolo s'a ndscrrl
9i intru aceea's'apomenit; agi gi_voi,pomenindu-vi intr'a.
cestefapte qi.lucruri qi nefiind cinevd si invete cu adevirat
v{ par amar{ -acum]vorbelemele, nefiind obicinuifi cu dArr.
sele, iar" cind.am.lsta]cuminteanoastrdla socotealacea adc.
v{rat4, dupi cum zice un filozof,s{ ne cunoagtempre sinc,
adic{ sd.ne luim seama,sd vedem dinceput ce am fost gl
acuma ce suntem gi dupi moarte ce vom sd ne facem? Cit
sfirgitul a tot cuvintul, dupd cum zice eclesiastulla al 12
cap: rdel Dumnezeu si. ne temem- 9i poruncile lui si lc
pdzim, c[ci 4cesta este tot omul, ci toati. facerea (fdptura)
Dumnezeu o va duce la^judecati lntru tot ce e trecut crl
vederea-(ori bine, ori rlu). r $i agi pricepdndcuvinteleacestca

t), 9i de si vor lipi de inimile voastre,atuncittiu

ctr ali zice cd ntr vi inv[!

nici vd sfituesc de riu, ci

vinl tot o dau s[ fie mai mult a preolilor' pentru

sunt sareapdmintului,dupl cum zice Hristos: <5i
va impull sarea,cu ce s[ va sdri?r, adici fiind ei

qi de carte 9i chibzuiali, cu ce vor Putee invilti no? C{ intii temeiulcel mai mare, frica lui Dumnezeu,nu
la dingii, cA de ar fi lnlelepfi,dupi cum zice Solomon:
injelepciunii,frica lui Dumnezeu;' 9i de nu-$i
veni in fire, ca si si indrepteze spre cele ce au datorie
vor sd aibi mare osandi dela Dumnezeu; iari gi voi
aveli datorie s[ alergati la duhovnici de ispravd, la eari.
ci sunt mai invalati, ca sd vA indreptezespre
de folos, iar nu la fiegtecareblestemafi; cd unul se
, 9i nu gtie a vindeci rinile, ce folos va sd factr
r{nit ? A;i 9i cel ce si tine duhovnic, daci nu gtie carte
besericiigi daci n'are frica lui Dumnezeu,ce folos
faci celui ce merge la dinsul sd sd ispovedueasci?
toate cate am grdit, avdnd datoriele-amgriit; iar
cel ce inteleplelte pre orbi gi indrepteazApre cei
nati, s{ vd infelepJeasci9i pre voi 9i si vl indrepteze
cele de folos, 9i si vA invredniceascd9i pre vol 9i pre
ca sA trecem sfdntul post cu pace'cu slndtate, cu iertare
si ajungem gi la sfinta $i purtetoarea de vieatl

a Domnului9i Mintuitoriuluinostru lisusHristos,a

e slavagi cinstea,in veciivecilor,amin.

103

cu
intru intdmpinarealui cu stdlpari,sd-l mii.reascd
a
gdndul
cel
de
tain{
<osanafiiul lui Davidu. $i
pricind
str fac astdzi inaintea dralnvieri imi dd mie
voastreaceastAvorbd; insd voiu sd vd ardt cui se in'
acestLazlt !i a catd mild are trebuinld, pentru ca
celace zace ca Laz|r mort de 4 zile in groapd.Ci
cu dragoste9i pohliJi sd vd folositisufletelte.

XIV.
SA

C U V A N TD E IN V A T A T U RA DE
$I
UMIL|NTAlN DUMTNICA
FLORilLOR
O! cdt sunt de minunatescmnelelrrr
curiei ce aratd astdzi lerusalimul
la irr,
Hristos!,Ca pre un biruitoril priirnegte
i,,.,r,,
1:11::-D:-":1"'
intru intiimpinarealui norodul mullimea,
roi,r.,
9i
:::u,,"1,,'":"
ranouratai sA irrchirricu crrcerie
Ii loatd virsta il cinsrc.r,,
t,,
cu laude:unii agternhainelelor pre
pdmdnl,." ,ii ,i"".,,
allii
frunzete copacitor ii impodobesc
cai;,
.cu
cu
allii it urmi cu ramuri. atlii "i;;";;.,|'
uf
it slavr..l
ilalnle.
ca
pre un iflpu.ri.
Iiiu al Iui David:
"osanafiiul lui David" si alLiiit
propoveduesc
impdratullui Israil.Blagoslovit
.*t ..'ri,," i,,
numeleDomnului,impdratullui Israil.gi
"
p."trr."-.a
i""f,,,
curia mai.mult minunatd,p6nri pruncii
c"l ia, a" ,art,,r,.
9i
in-mdini gi cu laude strigA: (osana
:1.. lurnl.i
;i;;i,,,
indlfime!> Dar oare de unrle atdtea
""1"i
glu.rri u"."titour"
i'',f,.
un-deatdteamdriri ? din ce pricini
atfta bucurie i"-""r",f
1,
atala cinste Mr4ntuitoriuluiiJristos
? Ne-o soune.fetii ;;,.;
evanghelistul
loan, la Evangheliade astdzi,'ri.a"A,'fr",,,,,,
aceeail 9i inrdmpindpre el norodul,
cd auzisela
fi*, ,.i
acest_semn:inviereacea trupeascd
"
a lui Lazitr u aut
frrl.i,,,i
noroduluisd.factrlui Hrisioso priiminrd
""*"*"nU."'^i",..,,,'
,1,uo*,ui k,t lui."unu.
pREDoSLovtE.
r1

Nu socotescsd fie nici unul

diu cei ce au pllinicd Sliinld

lNvrA *DE llsus? .. ^": ,.
din Slantatvanghelie,
carelc
poatd inlelegeiSri multe tilmdcituri cui sii inchipuegte
Lazdr, pentru carelepre Iarg poveste;teEvanghelialui
, Ajungd sd $tie cum ci p{catul este moartea sufletului,
ca si cunoascdindati cum ci mort ca acesta,carele
impuJit in groapd, altul nu este, ldrd numai pdcdtosul,
mdcarce trdegte,micar cA vorbeqte,micar ca si bucurd
rd.sfalepururea, iar este mort, pentru cdci ii lipsegte
carele-ieste vieafa cea adevdratd.$i
cel dumnezeesc,
acestepuline cuvinte prea lesne a inleles fieqtecarele
sd inchipuegteLaztu, dar nu ttiu de va intelegeati prea
gi celeapentru ale lui Lazrir; ci fiind mijlocirica acelea,
sAgandeasclgi sA sa minuneze,Pentru
pricini fiegtecdruia
la acest Lazdr mort vedematita desprepartealui Hristos,
gi despre partea norodului, oarecari despir{eli, oarecari
e alese,carelela alli morti ce au inviat Ilristor rri.i si
nici vreunul din evangheligtio Poveslegtc.
ttim cum cd Hristos, afari din Lazar, a mai inviat $i
alti doi morJi,precrm se vede la Matei in 9 capetcAi la'
ln 7, adicfr: pre fata lui Iair gi pre feciorulv.lduvei,pre
la Capernaumgi pre cela la cetateaNain; pre aceeade
,'rnl !i pre acestataner de varsta; pre aceeasingurd nisgi pre acestasingur ndscut; pre aceeain casa tatane-sdtl
acestala uga cetdfii; $i cu toate acestea,nici la fatir
nici la acest fecior n'a fiicut norodul vreo arAtare,
au ielit cu stAlpari gi cu ramuri intru intirmpinarealui

10t

ll|IrM

TVIREANU

.105
cel dintiiu 9i al doilea, 9i cdlcind o porunci a lui
nu s'a femut s[ calce gi a doua gi a treia, 9i aceasta
taini, ca cel dintiiu, ci de fald, fdri de rugine 9i f[r{

in miilocul cetdlii ti in vedereatuturor oamenilor,

1) de obgte cu paguba vecinului s{u.
9i

Al treilea morl. careleeste

fr,=ff
:-=:

Penhuca sd pricepem
taina

f'uanl ,l{ cuvinesl

socotimpre u."rti n,olti ;ffi^i":,tj::

;"lilii,1ii,;:,,"1ff_:ilnfl
{,.,T::"ru:ff
"'.:H*x:

inrerc{o
rataruirair,u,l,,,i'iJ.il,fi',#Jl,
;l."iffri::rsd

*iiiffi?H#ffi :::iF:i"T3l*J;:
:ll:
mintea

ei* "*r",0'."0,1i":f:1!
::,i::':"isi pdcdtueasce,
ilii",;1:,1];;
dari pdcatul
,"*

:i-_1:,.*

ce a imbetranit in p{cat; gi
in reutate, 9i nu poarte griie niciodatd penlru mdnsufletuluisdu; toatl ziua curvegte,prea curvgte'n{apucd, nu si rugineazi de oameni,nu sA teme de

nu asculti invdt{turi, nu priimegtesfaturi, pling

zic :

c{
.<cum 9i acc5ti
unuia
singur
pdcdtos.
cl
mai inultorU"iilri'i;";taI",,*j:,0.1

oor morfi nu sunt inchipuir,

f-"'r:.l.,

lui siracii gi nu i sd face mild. de ei, strigd vdduvele,

c{ci nu le face dreptate,9i nimic nu gri,agte; suspintr
ul, penlru cici ii jine al siu 9i nu ascultd'
st plcitos nu numai cA este ingropat in groapa pdcaldr de graiu, f{r de duh, fdr de simlire, f{r de n['
mAntuirii,ci este incd, ca gi Laz|r, legat de mAini gi
'picioare cu infigituri, adici strins tare cu legiturile
lui, dupi cum zice sfintul duh la cele 5 capete
pildelor: rfiegtecaresA strdnge cu girurile (hg[turile)
sale, fdrl de a putei sl, sivirgeasci vreo bun[tate
vreun lucru plicut lui Dumnezeu,are gi fafa lui cu glqlgiu
liind orbit de picat; nu cunoagteticdloasalui intimnu vede adincul intru carele si aflA, nu socotelle
- cele de veci ce-l afteaptA; zace gi deasupra lui
ra grea, care este putereaobiceiului celui virtos, care
peiu apasi gi ingreuiazi sufletul lui atdta, cit nu-l lasd. sd.
scoale din groapa ticilogiei, nici lasd. sA risufle'.
precum pentru Lazlr zicei Martha: <Doamne, iat6
, a9i mai cu cuviinte putem si zicem gi noi cd acest
este adevdratimpuJit, de vreme ce nu patru zile, ci
9i luni 9i ani vremi si afld ingropat in groaPa

:.1":i
::*"rukr#il
*ir*:{iiTt"f
ff:I
din-.srd
bjci
unearrji;il;, ff ;"rflT,Tl"".r.j1ili.:
i:Tl
j,,rl,;",,:1T,fl$tr;i*#iii
rgll';i;*l*;*jj:
",

"i,'.,,1

acetu-ta
careleau din nesocotin
nepriceperi,
au,li,,
pornrreatineraJilor,
.uu, 0.."un;*1"-1u,
-din

rn curselepilcatului,
incdgi incl

.*9#E!gg-ltl$E!Eqe,u
pntrv
lruvlpnelilEdffiGE

feciorulv{duvei,c.-

.Iar
relesdaducein put ;;r;;,

aceruia
carere
a srvrirsit
., ilu,'iJ,ltm:,li:.11:..,,,'i
pd-catul9i s'a indulcit prc
cu^
rdcomia,

:"" ;";;;fi;;,t:":"
:::"",:::
cu
artete
asemenea,
i""irp".ii"""ffi.li
llil,i"."""j"ii
JJ
"

pre cel
Lazir,-ne-adevereazd

l) scandal.

106

PREDICI

ANT IM IVIREANU

Acum dard.sd vedem drept ce sd face atata bucurie lrr

inviereacelorlallimorfi? Aceastaestepricina,pentrucA mtcirr
c A-inainleaputerii Iui Dumnezeu nu
niai un lucru ,rr
"at"
anevoiecu neputinlA,iar in socotealaomeneasce
mai cu anevoie gi mai de minune sA vedeinviereaunui mort, Drecarrlr,
l-a vd,zlt in groapdde patruzile 9i impufit,precumeri Laz;,r.,
decit invierea unui mort pre care-l ducerisd-l ingroape, ca
pre feciorul viduvei, sau altui mort carele numai alunceairr
grab a murit ca fata lui lair. Pentrucasd cunoascdpdcdtosrrl
careleg'a cheltuittoar'i \'icalai|l pircatgia imbAtran;tin rri td[i gi s'a instriinatde tot din darul lui Dumnezeugi s'a fdcrrl
slugd pAcatelorgi rob diavolului,cat este de cu anevoiein_
toarcerealui 9i cum ci din groapaobiceiuluicelui rdu nu esl(,
cu putinfd niciodatdsd iasd, fari numai cu mare osteneal;i,
pociinld,9i cu o mild a lui Dumnezeunr:ri
cu neasemdnatii
aleasd.$i de vA prepunelila aceasta,
socotili,rogu-vd,aceeacc
cind
a
irrviat
Hristos,
fdcut
pre
a
cei trei morli Si veti inlc_
lege adevdrul.
La mortul cei dintii car-eleerai fata lui lair, zice evanghclistul Matei: ucdnd a mers Ilristos sd o invieze, n'a zis
nici un cuvAnt,numai a apucat-ode mrindgi s'a sculatfala,.
La al doilea port, la feciorui vdduvei,zise evanghelistLrl
Luca: "cum ci s'a atinsdc cosciuggi rrurrrai
atiilazice:.r,,i.
gi gezumortulo.lar la al treileir,
nice (tanhrule),
lie zic scoald,
Lazdr, ce n'a zis qi ce lr'a fdcut dulcelelisus si-l inviezr ]
C itili la loan in ll capete9i vedeli intdi zice: <gemLi{sc
mahni)cu duhul 9i si turbure pre sine'; a doua, din ochii
a curs lacrzimi
lui cei dumnezeetti
: <9i ldcrdmiilisus>; ir
treia, a ridicat ochii in sus gi s'a rugat pentru dansul lui
D umnezeuTatdl: (Pdri]le, mullumescu-ticr{m'ai ascultat,:
gi la ceade pre rtrmd cu glas groaznic,cu carelea turbural
tot iadul, aduse pre Lazdr dintru intunericul morlii la lrrmina vietii, cu glas mare strigd: <Lazdre,iegi (vino) afarri,
aceasta,(,.
ii ieli morlul'. Acum spuneli-mi ce inchipuegle
ne invaldaceaslimiilociredespdrtita
cu carea inviat Hristo,
pre cei 3 morti-: pre cel dintii cu atingerea nrdnii, pre rrl

10?

cu un cuvant prost 1) Si pre al treilea cu lacremi, eu

lue gi cu glas mare! DumnezeesculZlataust!i sfantul
9i tofi tilcuitorii Sfintei Evanghelii zic cum ce
a vrut sd invete Hristos,Domnul viefii gi al morlii,
pecetosulcareleest mort in darul lui Dumnezeu,penlru
au pdcetuit din nesocoteala9i din sldbiciuneafirii, inprea lesne,lasi pdcatulSi vine in pocdintAcu atingerea
nezeesculuidar. Agiidereagi celdlalt,carele a cAzutdin
lui Dumnezeude doui ori, iar inc{. fiind t6.ndrin
qi aceastacu ajutorul lui Dumnezeu,cu invdtdturile
de nu sd va cAi astezi,sd va cdi maine, las?i
qi iar sd intoarcepre calea mantuinlii,iar al treilea
a imbdtranit in pdcat Si s'a obicinuitin desfritdri9i in
cele lumeqti,in pohtele lui cele rele, nu este
putinte sd sd intoarce prea lesne, ci a rdmane fdr de
gi moarein pecat,de vreme ce, dupi cum ziceDavid:
e dela pdcitos mantuirea), pentru cdci intru toati
lui n'a cercatindreptritirilelui Dumnezeu,sau pentruca
vie in cdinfd, trebueqteun aiutor tare de sus, un cuvant
al lui Dumnezeu, carele sA va?) in tot chipul sd-l ridin picat, precum a ridicat $i pre Laz\r din groapd,9i
vreme ce aceasta nu sA intamDle niciodatd,sau sA inpla foarte rar, pentru cdci rru are Dumnezeudatorie sd
tueascd pre nimeneacu deasila,pentru aceastacand sa
'lntimpli sd inviezeun mort ca acesta,de patru zile, si
lntoarcdin casa cea pdrinteascdun fiu ca acesta,prea
, se sd afle oaie rAtacitd ca aceastaSi un filear ca
pierdut; adevdrat bucurie sd face in cer Si pre pda cdruia bucurie este inchipuireaaceastace s'a fdcut
in lerusalim pentru invierealui Lazfu, pentru cici sii
de Dumnezeu,sd bucurd ingerii, sd veseleqtetoati
care a cagtigatiari pre iubitul sdu fiiu, a cdruiaerii
vargit desndddjduitdmAntuirea.Iatd dari cAtA nelndel) sinrplu.
l) daci vrea,

I
,

ANtnt IVIRIANU

109

mand, cate lmpiedicilri gi cate impotriviri are ciinla p?lctlro,

sului, care a imbtrtrinit in o{cat.
Dar putea-voiu crede eu, iubilii mei, cum c{ aici intre turrnl
mea cea cuvanttrtoar si fie oi ca acestea ritdcite ? Lazllll
ca acegtia,picitogi ca acegtia, lmpietrili la inimd. 9i necrll.
lori? Credinta voastrd ceamultd.nu md lasi sAo cred (aceasln)1
iar de si va intimpli din depilrtarea dumnezeeascdsri ril
afle cinevd intru aceasti. nevoie ticiloasi gi vrerlnicri dl
pli.ns, cu multli scirbd de inimi imi intorc cuvintul c;ttrl
dinsul gi-i zic, precum ziced.Hristos citre Jidovi pcrrtru
Lazdr: .unde l-afi pus pre ddnsul?" unde ti.ai pus, pacito.
sule, sufletul tlu cel iscusit, cel frumos, cel minunat, col
vrednic? Unde !i-ai ingropat partea cea mai aleasi a sinclul
t[u, zidirea cea mai iscusitda dumirezeegtei
puteri,soJiar)rur
iubiti a ingerilor? Unde este frumuseteaaceeaa inchiprrirll
cei dumnezeegti
? Unde este podoabaa darului celui dunrrrc.
. zeesc?Unde este slava, unde sunt frumuseJile
lui cele mirru.
nate, carele il arate mai luminat decdt soarele? Aga fdr rlo
socotealdai ldsat sd le piardd pdcatul gi si le vdnturc cl
J{rina vintul? Dar cum nu te milostive$tiasupri-fi? (lunt
nu-fi plf,nginenorocirea
? Pldngepentru line beserica,pllrrg
' dreplii, plinge
ingerul pizitoriul sufletuluitdu, pentru cllcl
vede aeveapierzareata, gi tu nu vergi o lacrimd, tu nu l0
inhistezi, nu vii in c{inte, o fiiule, careleegti mort, Lazi\ra,
ingropatulein groapa nesimlirii,iegi afard,vino indatd in sl.
neli, vezi-fi ticilogia la, lasd acel obiceiuriu al picatului,c,r.
rele le-a irmorit qi te-a despdrfit de Dumnezeu,careletc.[
zidit: <intoarcefive citrd. mine gi m{. voiu intoarce cdtrd voi.,
zice Dumnezeu,prin rostul prorocului Malahiei, cdtrd lrrll
p{c{to$ii.
Adev{rat, fetii mei,. milostiv este Dumnezeu.9i indelurrg
r{bd{tor 9i pohtegte intoarcerea $i mantuirea tuturor, cll
penlru aceeaa primit crucagi moartea,ci numai un lucrrl
trebue$te,firl de carelenu este cu putint{ Sd vie niciodattl
l) tovqrl.ts.

in ceinle,care lucru ni.l arati Hristos la invierea

. Putei adevirat Miniuitorul si invieze prc Lazlr'

si afl[ inchis ln rnormant, iar n'a vrut, ci lntdi

si ridice piatpade pre morment gi atuncea l-a in'
dar oare gtifi pentru ce ? Pentru ca sA inFleagi pecdtogii
c[ de nu vor ridicd deasupralor piatra obiceiului celui
clr neputinle este si invieze 9i sd si cieascd.Luati Piatra'
piatrd trebuie sd o ridice (de pre inima sa) iubitoriul
si dea inapoi lucrul cel strein, si nu facd strAmsi nu iefueasci,iar de nu, nu va invid. Aceastdpiatri
si o ridice iubitoriul de desf[tdri, si lase pohtele lui
tele, voile trupului, iar de nu, nu sA va scula; aceaste
si. cuvine sd o ridice zavistnicul, pre aceasta plzmepre aceastatrufagul, pre aceastaclevetnicul,si nu necu clevetirea ore fratele sdu, s[ nu hrineascd
in inima lui, si nu voeascdriutatea altuia, sd nu se
asupra altora,iar de nu, nici mintuire va afli, nici
sculd din groapa picatului. De ce voiu zice? MA tem
va orinde la voi cuvdntul Isaiei,ce zice la al 6 cap.:
norodului acestuia gi cu urechile greu a
'lngropat inima
gi ochii lor au inchis'; 9i aceastaeste pricina.

cln!. a v1t Davidsd sd lupte

coLrAT.- SEMcu
cu Goliat,alte arm.e-n'a.luat
ffr;
pragtie 5 pietre de

el, fdr{ o
9i
ce s'a intAmplat? Indati cum a aruncat Piatra cea
zice Scriptura, la lntaia carte a impiratilor la l7 cacum cd a renit pre streinul de fel in lrunte gi surpinduJ
omorit: Coliat este pdcatul, David, care sd lupti asupra
este propoveduitoriul Evangheliei,pietrele sunt cu'
lui Dumnezeugi pragtia este putereadumnezeescului
lmpotriva acestui Goliat. O c6fi Davizi, ce propoveEvangheliei s'au lupiat cu puterea duhului sfint! $i
vremi qi in acestede acum a svirlit asupra pecatului'
un cuvant evanghelicesc,nu cu o piatrd, precum a flcut
ci cu multe si de multe feliuri de cuvinte 9i invlJituri'

ll0

ANT IM IVIREANU

lr ic i inc et c az i ip ro p o v e d u i re aEv a n g h e l i e i .Dar ce ? oarc c;.z,rtrr

c ll ac eas t a G o l i a t, o a re o m o ri tu -s ,a i n l r u voi D dcatulI rl ,l
unde s unt s e m n e l em d n tu i ri i v o a s trc , u u de sunt serrrl tl , I,r
r uinlii? $t iu cd a s td z i a ti l u a t c u to { i d i n md.nabeseri ci isrrrl
pdr ile gi r am u ri l e , c a re l e , p e n l ru c d s u n t semnel e l )i nri rtrt,
v ddes c c i I e- a l i l u a t, Il e n tru c a c i i n tr' a c esl ezi l e al i bi rrri r
r,rl
v r dlm agii v olt . p re d i a v o l u l q i p re p d c atul . D ar oare l i rrr
aceasld.adeverat ? Mdcar de ar da Dunrnezeu sd fie asrr. rr
c at a buc ur ie s ' a r fi fd c u t i n c e ri u p e n tru voi ! C i mi l (.;r ,.1
v A linet i s em n e l e b i ru i n l i i 9 i b i ru i to ri u e ste di avoi ul : rrt,rrtrl
c dc i nu v dz po c A i n l a , n u v d z i s p o v e d a n i eadevi i ratd, rru r,u
vreo bund.tate care sd veseleascdpre ingeri gi sii intristezt.
lrrl
diav olul. I ns d a v e l i i n c d , i u b i l i m e i , v re me de mdntui nl i r. r' rr
r dm as $i ac este z i l e a l e p a l i m i l o r c e l o r m6ntui toare.i ntrrr ,.rrl
F iiul lui Dum n e z e u g ' a v d rs a t p re a s fa n t sdngel esi u prrrtrrr
mantuirea sufletelor voastre.
Deci intru aceste sfinte ziie, faceli cele ce n'ali ispriiril rrr
toat d v r em ea { a c e a s tab i n e p ri i m i td , a s fd ntul ui posr, s;rrr,l ,rr
nes oc olinld s au d i n z i i l n i c e a l a v rd j m a q u l ui , l asati
i ahrri l ,,, ,,
sali strambete le, vralmdtiile, curviile gi scandelile1).prc,r.or.rrl
Ior t a, c dnd pr o p o v e d rri dp o c a i n l a i n N i n e v i, zi ceacdl ra rr,,r,,,l
<incd 3 zile qi Ninevi sd va stricd>, asemenea vd
zic si r,rr
as t ez i: inc d 3 z i l e v ' a u ri ma s ; L u n i , Ma rl i gi Mi ercuri , rr,,.
;
i n lr u ac es t e 3 z i l e n u s d v a c d i g i n u -g i va i spovedui
| rrrrr
tele c r e$t ine$tic u u mi l i n l d 9 i c u i n l rd n g e re dc i ni md;i .;r.r
cunr inec ela J o i m a ri c u s l i n te l e ta i n e , a d ev6rat D entrrr rrrrrrl
ca ac ela r dm A n e p u l i n i c d n d d e j d e d e m a n tui nl a:
9i l i c_rr,.r
rele sd gdndeasci cu socoteal?iacesteace este de folos pcrrlrrr
sufletele voastre.

l) scandalurlle.

XV.
CUVANTDE INVATATURA
LA DUMINICA FLORIILOR
. tIe,seli

ir sdtt l carele eq. i,tuirt.(

Nattftt
9i 1|1on.Li dedil wli qdBI o
astnd legatd qi tauzd cu ed: d$lc
gdnd-o aduceli
ti rte xu zice ci',ttc,
ne& cev.l. wlt zice : cd .rc*tea Dort'
n tl.i trcbu$c, qi tonaidecAt re tti-

CE A INTRAT IISUS IN
PE ASIN?

Curn va puted. fi adevirat,

Domnul tuturor f.{pturilor a,i
fi lipsd de nigte dobitoace ca

? Ba de i-a fost lipsd de card 9i de cdrule,ca sd meargi

, are el cu mul t mai sldvit e $i r : r ai ldudat e car i decir t

;cdzice David;(s'asuit pre heruvimigi a sburat,sbupre aripelevinturilor> (Psalm 171.Dc sunt drept aceea
lui Dumnezeuacestea,
cum i-a fost lipsd a Sii purtarde
netreabnice
dobitoaceca acestea
? Lipsi i-a fost nu numai
ru sine,ci mai vartospentrumine,c?imil ingrozii pre mine
de mult mirirea aceeade care estescris: <infricosateste
ceia sufleteleboiariior,infricogatestemai mult decAtimpdpdmantului),qi iardgiziceintr'altloc: <Dumnezeul
izbdndiDomnul,Dumnezeulizbindirilorsloboda Jucrat;>
de care
neamuluiomenesc,
tl groazdfiind cuprinsgi incepdtdtoriul
nostru Adam, s'a ascunsgi n'a cutezatca se iasd
infricoEatei
fele lui Dumnezeu,
lenlrucaaceslatDum-

tr

1I2

ANTTMIVIREANU

nezeu,precum este infricolat 9i groaznic,agdLeste de b)i'rrrrl

gi de smerit, cd n'a vrut neamul omenesccu groazi se-l irl
toarci dela rAtecire gi cu infricogare, ci cu blindele 9i cu ta'
ceri de bine; pentru aceeazice cd i-a fost lipsi tocmai tlr'
acestedobitoace,pre care fu dus smerit 9i cu bldndelc irr
Ierusalim; iar pentructrmai dinainteardtase din destul rrrii'
rirea ingrozirii 9i a dreptdlii, si cuvinei drept aceeaa arirlii
celor muritori tocmai 9i muliimea blindeJelorgi a milostivirii,
vrdnd ca s[ si implineasc{ 9i prorocia prorocului Zaharia,
care a zis: <spuneiifetei Sionului: iati lmpiratul ldu virrc
la tine bldnd 9i gezind pre asini gi pre minz fiiul celui dtt
sub jug.> Cu care cuvinte duhul sfint, groazacare o putttl
socotl norodul pentru numele cel impdretesc,fdc6nd ponre'
nire de bl6ndete gi de smerenie,minunat au potolit, irrlrtt
at&ta cit nu erdLnimic ase de sarac Ai de lepldat, carelc sit
cd nu va puted mergela impiratul cel cu numclc
socoteascA
smerit gi sirac. Deci spre ardtareaacesteifaceri de bine itt'
bite, cu'adevarati-a fost lipsi lui Dumnezeude aceledobi'
loace, ce precum impdralii cu un fel de haine cdnd merg In
vinat, cu alt fel c6nd merg la ingropiciune, 9i cu alt fcl dc
haine cdnd merg la nuntA; agi 9i Dumnezeu dupd vrenrl
drept aceeacu altfel de poboabd va vutl
si infrumuseteazd,
cind va ludeci lumea, ca va veni pre noriul ceriului,cu pLt'
tere 9i cu slavi mare, cd agi si cuvine mai vartos iudecil'
toriului; iar acuma pentrucdnu vine si iudece,ci vine peutrrl
ca 5i si cumpere gi sA intoarcl cetresine neamul omencsc,
precum insugi grdeste:(n'a trimis Dumnezupre Fiiul sdu in
lume ca sd ludece lumea, ci pentru ca si m0,ntueascilunrert
printr'insul.>$i tocmai pentru aceastai'a trebuit sd vie irn'
br{cat cu bldndeJe9i cu smerenie, ca nu doar6 viind cu alkl
slavl oarecare mai mare, si sd sparie oamenii 9i si fugi dc
ddnsul, <precumodinioari Jidovii in muntele Sinai, speriin'
du-se au fugit, neputdnd ribdd groaza 9i mdrirea lui>; c?l
de ar aved cinevi ochi ca aceia, cu cari ca intr'o oglindit
mdcar cit de pulintel se poatd vededaceeafdri des{vdrgit9l
nespusl mare adincimf al facerilor de bine a lui Dumnezett,

adevlrat n'ar puted si si opreasci ca si nu sA aprinzl

9i de bucurie, gi ca sd nu vesteascldeapururea
cele dumnezeegti,9i ca si nu se rApeasceln minte
unor faceri de bine ca acestea.$i cari socotesc
aceea 4ceste faceri de bine ziua gi noaptea,oare de ce
vor fi cupringi gi cu ce veselie sd vor rdsf{Jdr,9i ce
vor priznul, ce psalm gi ce cintiri vor cinti? Cu
nu numai cu psalmi 9i cu cdntdri de veselietrebueqte
o lacere de bine ca aceasta, ci 9i preste fire
a zice), oarecare lucru de bucurie mare si facem, 9i
lie din destul si prd.znuim;9i perlru ca si nu fie
gi veselia noastri in degert, trebuie s[ cunoagtemcu
cei sufletegtipr{znuirea vremii acegtia,ca sd nu ne zicd
prorocul: <uliul pre ceriu a cunoscutvremea sa, tur'
rindureaua gi barza au cunoscut vremea venirii lor,
I meu n'a cunoscut iudecatalui Dumnezeur; ci
va
fi gi necuvios,cind pas[rile vor cunoagtevremea
lucru
gl dup[ vremea aceea igi vor gtl schimbi licagurile sale,
vrernurile rele rinduite de sfinta besericd spre spisufletelornoastre nu Ie vom cunoagte;ceprecumtlucelor vii, agd sulletelor le este de lipsi schimbarea
, cd faptelor celor de multe feliuri, iarl de multe fele lipsescca sd le sporeascd.Care lucru bdginduJ de
beserica noastri, ca o maici dulce gi iubitoare de fii

priveghind qi rugindu-se pentru noi a rinduit

de vremi,
vremilor;pentrucicu aceastischimbare
s[ o schimbe(caurarealucrurilorcelorsufletegti
lucru mult a ne stricd.a putut), ci 9i spre faceri de blne
cuvintlri dumnezeeqtine indeam[; cl. pentru aceea
care este dela Duminica lntrdrii Domnului lisus Hristos
pind la ziua patimilor, a rinduit besericanoastri,

fie vremeacanonirii 9i a pociinJii, iar din ziua aceea

la Pagtieste a intrist{rii gi a amtrriciunii,iar delaPaqti
Ia Rusaliieste vremea bucurieigi a veselieisufleteqti;
taine le-a rinduit Dumnezeu ca Dre acestevremi s[
care ficdnd ageri firea omului, a inmulti fapIYirgaau. - +"dici,

114

AI{IIM

IAIRBANU

tele cele bune indeamnd.Iar acumapentruci estevrmeasarr

ziua Intrdrii Domnului nostru in Ierusalim,puteli doard irr
trebd: ce va besericanoastre cu aceastesfanta vreme, sau
mai virtos si zic ce pohtegte dela noi? Pohtegte vremca
aceastacugetul cel bun al sufletului nostru c{tre Dumnezerr
Mdntuitoriul nostru, pohtegte dreptatea,pohtette dragostea
cea adevfratd,pohtegtegi mdrire din inimi smeritd; pentrucri
toatd.mintuin{a omului dela Dumnezeuste,9i omul nu vrea
sd meargd citrd Dumnezeu,ci Dumnezeus'a milostivit Si rr
venit la om.
Iar de veJiintrebi la ce a venit? Venit-a
(precum_lnsuqizice), ca s{ caule gi s;i
MANTUITORUL?
m6.ntueasci.pre cel ce erd pierit; na
venit ca se arate lumind acelora ce ere intru intuneric $i
gededin umbra mo4ii;, (Isaia, 61) venit-aca sd mdntueascil
pre cei robiti qi pre cei rdteciti se.i aducd la cale, $i pre cei
streini la mogiile lor, 9i pre cei morti s{-i lnvieze spre vieali,
9i pre vrdlmaqii qi pizmagii lui Dumnezeu sd-i impace crr
DumnezeuTatdl, 9i fdcindu-i pdrtaqiduhului sdu celui sfanl,
str-i facd mogneniimpdrdJieisale; venit-a drept aceearobilor
rdscumpdrare,morlilor inviere gi vieat{, bolnavilor vraci, rr1tlcililor cale dreaptn.$i luind Dumnezeutrup merged.dupri
cela care lugise dela dinsul, cd.fugise dela binele cel mare
omul cel orb gi nebun, intru atata cdt nu l-a putut inturnii
cu nici un glas de strigareproroceasci,ca si si intoarci dc
pre calea_rdtdcirii,
Pentru aceeainsugi Dumnezeuintrupdndu-ses'a apropial
de cel ce fugia, ca sdl intoarcdcAtresine; desprecare lucru
invafd apostolul,cdnd zice: *cd Domnul Hristosn'a luat dirr
ingeri, ci din sim6nla lui Avraam a priimit.> A priimi, sir
zice: care prinde unul dintru vrdjmagiisdi, gi liind volnic ca
sd-l omoare, nu-l omoard, cil face lui gi fiu gi mosteanil
casa sa. A9d.a priimit drept aceea9i Mdntuitoriulnostru sirmdnfa lui Avraam.
Iar de vrei vrea cu pulintele cuvinte,ca si injelegi la cc
avenit? A:cultd de vezi ce zice prin Isaiaprorpcul: <pufrul
DE CE A VENIT

preste mine, pentru care m'a uns, a binevestisim'a trlmis, a.vindeci pre cei sdrobiticu inima, a propocelorrobili iertare,celororbi vedere,a chemi Domnului a
ca si si mdngiie tot jalnicul,9i ca si puiu tirie tuturor
ce ldluescin Sion, 9i ca sd le dau lor coroanapentru
untul veselieipentru suspine,haina bucuriei pentru
r Ce este drept aceea mai dulce decAt cuvintele
? Ce este mai frumos 9i ce este mai iubit ? De este
aceea trimis Hristos dela Dumnezeu Tatdl spre siv6.racestorfaceri de bine, sd fie blagoslovitivenirealui in
gi si fieiblagoslovit gi acela ce l-a trimis pre el la noi,
fie blagoslovit9i acela ce vine, a ciruia facerede bine
cu asemeneaglasuri strigdnd pruncii,o propoveduesc:
este cela ce vine in numele Domnului, osana
de
sus.> Care cuvdnt nu numai astdzi,ci in toatd
cei
noastre,limbile,rosturilegi gurile noastresd-lgrdeascd.
asta este dar taina aceeacare-incepea prdznui besenoastrd astdzi,9i ne arati noui vaetile, pldnsurile,sus9i durerea p[rintilor celor din legea veche,cari cu atata
dorii de venirealui Hristos,precuminsugizice c[tri
sii: <fericiti sunt ochii cari'vid cele ce voi vec{ adev{r zic voud.; mulli impnrafi 9i proroci au vrut
cele ce vedeti voi qi n'au vazut, gi sd vazd.ce auzili
n'au auzit;' ce acegtiatoli au luat numai f{gdduacestei faceri de bine, iard nu mogtenire, precum grdgi apostolul: dup{'credinfi murir{ acegtia toti, nepriifdgiduinla, ci de departeprivindu-o. Frumos graegte:
-o; cd precum lac aceia cari un lucru foarte iubit
de departe, iar la el ca se meargi nu pot, cari cu
v{zAndu-|, iar cu cugetul gi sufletul dorind il privesc,
lucru ficei. sfdntul acela Patriarh, carele. cu atatia ani
inaintea lui Hristos,ziced: <mdntuiteata voiu a$tepta
ne, 9i oaselemelesi vor odihni intru nddijduire.>Pentru
lucru mie mi sd pare a fi pdrinjii ceide demultasemenea
pre cari ii ia qi-i invdluegtefqrtqna cea de noaptepre
gl ydd lupina oare unde departeintr'un loc de nd-

ANTIX IVIREANU

deide pusi, spre care silescca sd o aiunge cei invdluili, 9l

adeseacu ochii citrd ddnsa priJesc,9i pinzelele indreple;rzrl
ca sd meargi (din cit pot) intr'acollo; gi aceea de nu pot,
intr'alt chip cu ochii gi cu sufletul o cuprind, Agiiderea9l
pirinfii nogtri cei de demult, intorcdndu.giochii spre lumirrn
cea adevdratd,,spre Domnul nostru Iisus Hristos (care cu lrr.
mina sa umbra gi intunericul lumii acegtiaau stricat),crl
smereniei9i tinded minile sale, fi spre aceeadin tot cugctrrl
dorii, 9i spre aceea degrab ca sd soseascipohtia, slrigdnd crr
prorocul: <degrabsi ne intdmpenepre noi mileletale,Doamrrr,
ci am sir{cit foarte;> spre care strigare li indemnd gi tlc
Dumnezeucuvintitoriul prorocullsaia zicind: <cariivd aclrr.
ceti aminte de Dumnezeu, nu teceli 9i nu fiti mufi, prlnd
cind va pune lauda lerusalimuluipre pimint;> zice li intr'alt
penlruSion nu voiu tdced.9i
pentrulerusalimnu md voiu odihnl,
pini cind va iegi ca lumina dreptatea lui gi mintuitoriul lul
ca o ficlie aprinsi; adici, pentru marea dragoste cu carc
iubesc besericagi adunareacelor credincioginu voiu tdccri,
nici md voiu odihni, ci deapurureacu rugiciunile mele yoiu
strigd citre urechile milostivirii. dumnezeegli, pind. cAnd vl
trimite pre dreptul acela, de carele toate neamurile doresc,
carele ca risirita soarelui gi ca fdclia cea aprinsi intunericLrl
lumii va stricd, gi lumina cea adevdrati, adicd.luminata cuno,slinti a lucrurilor dumnezeeqtio va aritd. ochilor oamenilor
clor muritori si fdgiduegte, Si precum a fdgdduit a qi sIv&rgit,slobgzinddintru addncul inimii cu cdlduri cuvdntrrl
acela: rf,uraJi ceriurile de sus gi norii si ploud dreptale, sll
sd deschizdpimdntul $i s{ arate pre mintuitoriul. Ce zici pro.
rocule ? Ce pohteqti? De pohtegti ca si iasd. din ceriu rii
dintre nori cel drept, cum zici p4mdntului ca sd. arate prc
mintuitoriul, 9i cum poate fi ca ceriul cu norii si iveascil
pre cel drept? $i pdmnntul si-l arate? Amdndoud.suntadc.
vdrate din ceriu $i de pre pemantdeodati a sd ivl ; din ceriu,
pentruc{ estefiiol lui Dumnezeude pre pdmint, pentrucdestc
fiiul omenesc,pentru aceea strig citri ceriu gi cdtrA pemarlt,
ca se ne aratenoua pre dreptul gi mintuitoriul acelaal lunrii.

1a4

aceedacostecuvinie,acestestrigiri, gi acestedorinte
p[rinti, besericaintru aceasti vreme ni le arati
mai dinainte figiduindu'le, iard noui dindu-ne mila sa,
cc doria sfintii aceia pltrinti noi avem, 9i ce mil{ aqtepti
noi ne-au intempinat, 9i ce privii ei de depart, noi
avem astezi: <carele era. dincput, care am
care am v[zut cu ochii nogtri, care am privit' 9i mel-

noastream piplit pentrucuvintul viefii,pre acelavestim

lrturisim voue vieaJa cea vecinici, care a fost la P{riniar- acum s'a aritat;u a ciruia ardtare,atetabucuriene
!e nou[, mai mult decit ce aved pirinJii cei sfinli dede'
a c{ruia agteptarecu drag Si durere mi indeamnl ca
zic acest cirvd.nt: <sd.rut6-m[pre mine sarutareagurii
;r ci tofi ciJi eri din duhul cunogted citi mili eri si
pre buzele aceluia; dorind 9i el drept aceea ca s[ fie
unei bunatAii ca acegtia,zice din tot sufletul, ca si
fdrute pre mine cu sdrutarea gurii sale; care cuvint
face, ca gi cind ar zice: pre Moisi nu'l auz, cdci este
impiedicat, buzele Isaiei sunt intinate, Ieremia a

nu qtie, penlruci este prunc' 9i toti prorocii au amulit;

el lngugi sl-mi grAeasci mie 9i se-mi deschizi voia pdrin-

siu, 9i in fiinla sa pre mine se md invete; a ciruia prea

fiinJi pre mine si me lnoeasci,9i riurile lnv{llturilor

8i s[ facA in mine izvor de apl mintuitoare intru vieala

vegnici,

ede$ drept aceea,fratilor, ce taini mare preznue$tebenostrl intru aceasti vreme; care taini cei dedemult
atitia ani dela inceputul lumii au dorit 9i n'au cigtigat'

noi intru aceasttrvreme avindu-o o praznuim.De aici

este a intelegece pohtestedelanoi pricinaacesteisfinte
Pohtegtenevointa sfintelor rug{ciuni, laude drimnemul$minte pentru binele ce am luat delaDumnezeu'
milosteniei,posturi, impreunareadeseacu prea
taine, curltenia sufletului,care acesteatoate gitesc
intru inimile noastre,sprevenireaDomnuluii ti ne lnspre faceri de bine, cd cu acestepodoabede fapte

.u 8

ANTTM IVIRBANU

bune.logodnica chiami
cdtrd.sine pre iubitul mire zfuil
,

meteinfrumusetat
estecurrorit.aoririio,',i,

:::j:].]"lTli
nezee$ti,
gi casa mea este ca le

jl.F:fi:H""THffi?
i.&T:.':::::
;ll
::.,".1"-"
,'t...t. brcurospleacd,
el
ui;;;";-"J;;"";;;
:1T
5::

gi umbra pleacd.Sprepraznuire
adevdratea
lt"i
,::l"t:

,r:"r::

casa-ei
rdndueas'ca
;iJ ;;u'";ilfi1*,';il

vom face nici unile din acestea,

de ce folosvo

ly-l:""i
fi
noud. aceste sfinte vremi ?
Trebuegte ;;;

;;"'";

j:"_:l .$i noi.soliiremii eisa

nerJ";;-no.iru
"ffir' ;p; j:
l?,,* "i"
n-uirea.
intrdrii trupegti
a Oo,nnuf
ri
;ff

Sfin1iei

sai;.t;;;;i
lTii"lI:I
r:imiror
cl
sd putemll".,il,^l
-":*
strigi qilnoi
catilhurul,
;;;:li;;il
;.:;il
veniintru impdrdfia
ta;> qi cumoartea
3i-0,*t
saomor.

moaftea sd ne ddrueasc{ vieafa

cea doritd, amin.

xvt.
ll snru1tt
cuvANr DE INVATATURA
$r INTOCMACU APOSTOLIIlmpARlTl
CONSTANTIN
$I ELENA
.Tot cet ce sd smeregte 3a ad tttdltl,'

este cu putinte si ajungi negtinela lini5tea mirttuirii'

va trece intii prin uga ribddrii; nu estc cu p rtirti
suie in cereascacetate a fericirii, de ttu va ihtr.i prin
smereniei; nu este cu putint{ s{ sA lna[e in ceata
. de nu sd va smerl cu duhul aici ios in oragulcelor
nu este cu putinfi sd impdriJeasci impreuni cu
la cer, de nu va urme. aici urmelor lui Hristos cu
nu este cu putinl{ a rlmanei cuivi nume vestit in
cu fapte rele qi necuvioase.

l) arborti.

Aceastacunoscdnd9i marele Constandin,

smerenia lui
cine va putei si povesteasce
cea mare? Cine va puted sA scoati la ar6'
creqtinitata lui cea desd.virgit gi cugetul lui cel cregpentru ca si s[ invredniceascddumnezeegtilorfdpentru ca sA se lmplrt*feascl bucuriei cei nespqse
ceriului ? Cici, cind a risdrit lumina lumii acegtia
cele plrintegti, iegind din Vretania, de n'ag
bratele
ldsat
i
iarl fugii de cugetul cel peganesc,9i
lnci
cregtin,
lost

ce aratd cdtrelucrurile cele pdgineqtiinchipuii

ANfIIt{ IVIREANU

FREDTC|

procopseala
ceeaviitoare, ce erii sd fac{ ln Cre$tindtatc.
oaren'a
? ci auzind;.;;;il;.
.aratatmarecregtindtate
peganetti
alelui Macsentie,
ce f{ceaasupra.*i,;i;i,
,,
rdsboiu,9i mdcar ca era.in nevoie,
atara
1l:"1:.:O:1-t

deMacsentie,
i". r-" r"lr"Ji"hi'i,.,,
L'?
i-a
sporit bdrbdJiasufletului
9i
".T1_,1'.:::.cd

eea iidoveasceaceastasfdtuiApre impiratul, sll

ptunci,cetsi-Sipoatdspild trupullntr'acelsf,nge
celor omoriti, 9i a;i cufundind patima aco-

s'ai fi mantuit implratul. Ce socotitioare,si

i:':.1::,i,:":j;;:n"';
tra4"d;fi"',:'ilfi]l:'

cu slovede stele: scuaieastasd biruegii.,

Ori.r-""r"""1
tare,intdrindu-se
bun credinciosul
C*i""ar",
J" i,i
s'a.luptat.cu pigrinul Macsentie,
cAt I.a Ui*it "iat
J".n"arr,,
t.a.inecat
in apaTiverului;Iudnddrept*"""-i, jril".",ll'
pre acestesemneceregtiblagocestivui
imparat,afaiaa j
copsitin cregtindtate,
cAtface-sd.a ,i"u"'.r"lofi'..i * I

FApTELESFANTULUT O,mulestedobitociubitor dc sinol

" oe ce nu
ca
CONSIANTII
apucd? gi de cc rrq
-sd
si ostenegte
? gi cu ce nu s{ si

eipazasanatalii
i",id, ,i,.j._"riil]
L."j::":9ih".,.rinistea
sd
si depdrreze
!!'Lrs sul'.rr
$";i",':"T Hlj'ij-?.:l,apere
sdnitata?
Cdti cheltuialf fac
""r";" ;;;n,;

t":::il;',
",,uii,
l*"
Li""'
:::li
: .':-cat:: p{timerte,cit rabddt p*o"*"T;:::
:i
-.iui,;:Tii,
cnettueste,
"
ce a pierdut,nu

bagdin seamda-$i
"r,,ul
doctorii amare,a sd addpdcu bduturi"t,"ltui uu".""l'u-nl,.if
*d";;;;;il,-;:i;:
gele, 9i nu estenici un lucrr

ji1:i,i'
u1.n."li';*,#;""::
;:dJ:"fi:T::;l[
toate sd priceape fiegtecarele
de dulce

c'r es(e de iubitoriu pre.,"u:lrTtu

ljeci acea pohta a s{nitdtii.

sendtare. rl

carepoateatatala ceirarri
sr
racdcere;;il;;;r;
ff';:
,,
putut
cumsd facdnimicablagocesti"tll'I^tlou*',.n'u nicirlo

mdcar
cer
a"p"1i",J
."ii';''ui:
:il.:lljjl# ffi,iil::

ce.stie.;
pentrucefiind rdnii iubitoriul
d" D";;;"';"
tot trup,t, eri o minune ;;;:;-i-";;.;: "ri;;.
LTl"^t.:* .preste
jl: p"1"1megtergugul
cel doftoresc
sa aflemillocireuinj"l,:,
toare$i doftorii iscusitepentru
aceasteboale nevindecafi.

72L

efatul acestaiubitoriul de Hristos ? Sd sd fie apucat

? Ba,nu s'a apucat.Dar ce? el,
aceastacredinciosul
impirat, a zis cu
credinciosului
a
ca dsdversit
gi
pentru dragostea
bolnav
: <Mai bine s[ mor eu
, decit sd-mi iau sdnitatea mea 9i s6'mi rism0ntuirea mea cu atata singe nevinovatr. Rispuns
de imoirat credincios; mai bine a socotit vieaJa
decf,ta lui. Oare nu s'a ardtat cu aceastl fapti ade-

lui Hristos? Mi s[ paresi fie slltat ceriul cu

{i de acestglas blagocestiv al rispunsului, au siltat

celor.drepli gi cetele cere$ti,heruvimii 9i serafimii

pentru aceastAcurati cunoqtint{ a dragostei

eu.a iubitoriuluide DumnezeuConstandin:gi
o adeverez din sdvirgitul cel de pre urm{, ci preste
i-a descoperit insugi impiratul implratilor, prin rostul

apostoliPetru gi Pavel,cum ce pentru credinlalui

s'a sivdrgit dela Dumnezeu intocmai cu apos-

ia ddruit nu numais{n{tateatrupului,ci 9l sufletului'

de Sfdntul Silivestru; s'a botezat drept aceea
a doua a nagterii gi s'a cureft de toatl boala, el'
credinJii lui Constandin! 9i cine poate mlcar s[ te
I $i de vreme c atata credinli a aritat credinciosul
mai inainte de a str tmbr[ciL cu haina cea lumlnati

prin botez,soiotiti de vedeli la cttd lnlltime s'a

podoabacredinfei.Si turbure linigteacea beseri-

r),
de dobitoceascaoornirea eresului arienesc 9i pravoscredinteisi lupti de valurile necredinlei; 9i la atata
a striluciL steaua cea luminoast, blagocestivul Con'
gi adunind la Nicheia sdborul cel ldudat, a potolit
:a besericii. $i precum firea nagte iarba cea de

pRELrtCt

ANTIM IVIREANU

vindecareIa locul unde risare odrasla cea purtitoarc rh

moarte, precum s{ ved: are otravd de moarte scorpia,lll
dupi moarte sd prefacetrupul ei iarbd de vindecare;mrrgr,l
ndpirca de moarte,iardin trupul ei sd facetiriiacul,careleclill
impotriva veninului; intr'acestchip a rAnduit dumnezeiarll
pronie ca pe vremile necuratului .Arie sd strdluceascdblauo,
cestivulConslandin,pentru ca sd risipeascdcu lumina ,lio.
dintei norul eresuluiarienesc.
Aici adevdratse cuvineii si aibi minte ingereasca,
pentrucl
sd. scof la aritare legile cele sfinte, ce insuqi au scris strrl
sporiul cregtindteiJii
9i al credinleicelor credinciogi,mullinrcl
besericilor,care in multe locuri in slava lui Dumnezeur[
mare credinli a fi.cut,milosteniilecdtrecei sirdci 9i dragostci
cea creltineascecetre toli gi toate, pentru intdrirea intc.
!i
meierea credinlei.
STTERENIA
SFANTULUI Deci de a strdlucitatdtamareleql
intocmacu apostoliiin credin{d,sr.
CONSTANTIN.
cotili cat s'a indltatin smerenie,car0
esteroada credintei! Socotiji pe prea sldvitulimpdrat,ca a rru.
mirat mai mult biruinJl 9i pohfale, decit zile a vietui lul ;
socotiti lndestulataldrgime a sldpinirii Iui, care incepeddela rrl.
serit ti si sfdrgid la apus gi cu toate aceste pricini care-l in.
demnd.spre mindrie, ca pre un impirat 9i impirat infricogal,
sld.vitpurtitoriu de biruinld, vedeti c6t este de despdrlitdc
aceace
se cuvinedsiJ arate vrednicia,Si cuvinidca un hiro.
. tonit intoima cu apostolii,nu de oameni,ci de insugiarhiereul
desllvirgitHristos, si geaz{ mai int6i in sfinlelesoboari; inr
ca un smerit nu s'a ar{tat niciodatd si gazd,de nu va qedcrl
int6i toti pirinJii, 9i nu in scaun nalt impdrdtesc,ci in scaLrrr
st&nd gi prost, Aiungei ca un blagocestivimp{rat si porun.
ceesci se sd. zideasci beserici, si. si ridice case de rugll.
ciuni gi alte zidiri plicute lui Dumnezeu; iar ca un smcrll
ce erd, insugi si pogori din scaunul lui cel inalt 9i lepndrl
schiptrul lui din mdni gi scoteri haina cea impirdteascd rlc
pe trupul lui 9i-9i golid capul de cununa cea de mult prel,
;i aduced pre umerile lui pietre gi cu miinile lui iubitoriul

sipi

cu ceilalli lucrdlori la temeele beseri-

O, sm'ereniede nesfirgitl margineI Veniti aici voi

pustiului, care ati stitut pilde minunate 9i dascili ai
venili" zic,9i vi minunafi de smereniaimpiratului
cu apostolii; mdrturisilicum ctr a aiuns
ce este.intocma
la cele mai inalte: pentruci voi de ati 9i infrinat

patimi ale trupului, de ati smerit trupul de ati

deqerticiunele pohtelor, de ati iubit Jinerea, de ali
mandria, de ali irnit in curdtenie, de v'afi fdcut cu

smeri{i, nu este nimic, pentru cici desperfinde lume gi iubind slricia, lesne ati gisit sufletul vostru
pentru cici bine gtim cum ci sdricia smereste
iar mareltj Constandin, din luciul lumii acegtia,
mare, stdDanitoriul lumii, cu domnie late cu stdpa'
des{vAr5it, cu mirire nespusi gi si nu s[ mindreascd,

vdrtos sd se arate desavar$itpildi smereniei.Nu este

minunelor? Nu este dovadd a unui dar mare dela
in ceriuri ? $i pentru cdci a strdlucitln bunitAtile
mai alese preste mtrsure, marele !i intocma cu apostolii
invali cu a sa pildi toat{ adunarea credincio, toate ceteleoamenilor, cari dimpreund serbeaze9i prezpomenirea lui, si cilltoreasca cu indrdzneald sfdnti

calea mi.ntuirii, pentru ca si si faci pirtag ceregtilor

9i fericirilor lor celor de pururea. Invali drept aceea
cei bogati, pntru caci fiind el prea bogat, ficei comoari
dupi evangheliceascaporuncd; lnvati pre cei de
bun, pentru cdci fiind el prea de neam bun, a pohtit
gi petrecania cetdlii cei de sus; invafd pre impe-

pentruci imp{rilind el cu atita putere silii pururea

cegtigemogtenireafdgiduielilor lui Hristos: invatl pre
pentruce de vreme ce bogafa gi mdrirea s'au biruit
bunitnlii, cum sd nu sporeasci prea lesne siricia,
este pricina spre faceri de bine, dupi cum zice David:
te drept aceea acolo sus la implruiile cele mari).
blagocestiveimplrate, suie-tela iniltimea dumnezee$tilor
cea deslvirgit smereniete-a suit; culege rodurile cre-

IT]

liiilri
124

llil

ANTIM TVIREANU

dinlei tale cei preste mdsurd in ceriuri, careleaicea jos pn'

pimint ai seminat tu; iar si nu ne lagi nici pre noi s?ilir,t
de folosirile, de acoperdmantul9i de rugiciunile tale c,'1,'
Iierbinli cdtrl Dumnezeu; 5i mai vdrtos te roagr{Fiiului 1i
cuvdntuluilui Dumnezeu, sa pazeascdintreg gi cu fericirr'
chipul cel viu a) bundtdlilortale, pre adevdratul mogteuilol
cregtinitaliitale prea iubitoriul de Hristos 9i cregtinulnostrrr
lui suflet, slrrlrl
Domn r), supunesupt picioarelecredinciosului
gi flr de putere,pre vrdjmagiiMdriei sale,precum au sul)ul
pre protivnicii credintei, penlruca sd lumineze in mulli lrrl
intru stdpdnireasa cre$tindtatea;pentruca domnind, el srl
imp{rjeascd dreptatea,pentruca sd lie cu slobozdniebrrrrrl
tatea, si nu aibi obraz strdmbltatea; 9i agd sd si mdreaslrl
Dumnezeu,si sd cinsteasc{dreaptacredinle,care ndddjdrrirrr
sii o cigigdm prin darul teu, pentru cici aceastainsugiaviirrrl
numele tex sd face asem{n{tor desevarsitbun{t{tilor l;rlr,
amin.

XVII.
CUVANTDE INVATATURA
LA NASTEREADOII1NULUI
IISU S H R IST OS
NOSTRU
Cti ru Pri (dirt) ttryeti x'Andra a
Ilta,t, dbL ednAqa l t Aotaant a luat
P&vollD 2 caP6t cilt'6
rzlco fe cit
E v roi ).

!r!rB-'
:iff ' :; T;::
""D;:ltg#il'"T:
reasc[ gi cea omeneascl; caci ca Pre
i gi pre om l-au fdcut Dumnezeudup{ chipul sdu' precum
tu canul .el din6i al Facerii: usi facemom dupi chipul
gi dupi asemdnalgo;insfi nu pentru trup, ci pentru
eit" ta"rt omul dupd chipul lui Dumnezeucdci Dum<duh
nu are trup, ci esteduh, dupd cum zice Hristos:
prorocul
zice
aqi
c[
Dumnezeur; ingerul ince este duh'
i: <celace facepre ingerii sdi duhuri'; 9i sufletulomului
duh, ci iardgi acestagiproroc zice: <lua-veiduhul lor 9i
vor sfdrgi9i in fdrina sa sd vor intoarce) Dumnezeueste
lzut, ingerul este nevezut9i sufletul omului este nevizut
este nemuritor, ingerul este nemuritor 9i sufletul
este nemuritor' Dumnezeuare inlelegere9i voie' iuI are intelegereSi voie !i sufletul omului are inlelegere
t) C. Brincoveanu.

ANTIM TVTRIAEU

$i voie. Deci amandou{ firile aceleaerdLcizute Dentru trufk l

ingerul, pentruc{ a putut sd fie asemenealui Dumnezeurlrlrl
cum zicela Isaialn l4 capete:(sui-me-voiudeasuprant-rrikrr,
gi voiu fi asemenacelui de sus inalt>, gi pentru aceea l.n
imbeznatDumnezeu intru pripastiile iadului; gi omul iar[
vrea si fie asemenealui Dumnezeu,c{ auzinddin gura
9nr.
pelui; ci in ce zi va m6nci din lemnul cunogtintei,
s{ va faco
Dumnezeu; gi p"entruc[ a mincat, fu izgonit 9i el din ;1ril,
dina desfdtllriigi fu blestematca se intre in pimdntul dirtrrr
careles'a luat.
Iar acum Dumnezeu ddruegte omului mila sa, ci a lunl
spre sine firea lui eea clzuti, iar ingerului nu va sd-i aralo
acea mild, Ei pentru aceean'a luat spre sine firea lui, dulr/t
cum zice fericitul Pavel: (cA nu pre ingeri cindvi a lunl
ci s{mdnla lui Avraam a luat,.
DE CE A LUAT DUMNEZEU Drept aceeaam a ziceinaintc{r
dragostei voastre, in vorba cc
FIREDE OM?
voiu si fac astdzi pricinilepur.
truce a luat Dumnezeufirea omeneascegi n'a luat cea irrgc.
reasce,atiiderea gi pentru ce a luat spre sine Fiiul lui Dunr.
nezeu firea omeneasci gi n'a luat (altd fat{ a dumnezeirii
adici) Tatil siu Duhul SfAnt.
Care pricini le voni spunefoartepre scurt,pentruca si lrl
v{. ddm supirare, ci ml rog lui Dumne2eusd.-midea ajutor
,gige d-voastrtr vd pohtesc sA ascultati cu dragoste.
Pricina cea.dintei pentru care a luat Ddmnezeuspre sirrt,
,,
firea omeneascd,iat nu cea lngereascl,este ci. ingerii n'arr
I
\ pierit tofi, ci au rimas din ei mulfi ; iar oamenii erii cdzulr
pentru picatul niscutului celui dint6i, 9i ne putem increI
,i dinla de aceastd pildd ce zice Dornnul Hristos la Luca li
capete,zicdnd: <care om dintru voi, avand o sutA de oi si
{
pierzdnd
una dintr'lnsele, au nu va ldsd cele g9 in puslic
\
va
merge
dupL cea pierduti p&nd o va afld, 9i afldnd.o,,
9i
\
pre
umtrrul
lui bucurindu-se ?, Omul acelasi inJelegc
\ Pune
fi Dornnul flristos, ci agd.zice prorocul David <ieglva omul
\a

slu gi la lucrareasa pane seara'; iar cele 99 de

leq cele 9 cete de ingeri, pre cari lisindu-i Hristos

a venit pre pamant,ca str caute oaia cea reldcitd'

ca omeneasci, care ere depdrtati de Dumnezeu
a;i zice.David.cdlrf
iplcat gi ere rdtecitdin lume' ci
iieu: .rAtdcii ca o oaie pierdutd,cearci pr6 robul tiu'.
Hristos pre acei oaie ritlcitl 9i a luat'o pre umerile
aluat spre sine firea omului, dup[ cuvintul apos(care)zice: (se aratdcu trup,. lncd putem
aceastagi dintr'alt[ pildi a lul Hristos, care zice:
avAnd 10 bani gi va pierde unul dintr'ingii au
lumdnarea qi mdturi casa 9i cauti cu dinadinsul
.geselte?, Muiareaaceeas{ intelegea doua fali a
carelelasdndin ceriuI bani, adicd 9 cete de'in"elrii.
a pogorit pre pdmdnt sd caute banul cel pierdut, adici
,mineasci, cu lumdnarea aprins{, adici cu invdtiturile
ziceDavid: tlumindtoriul picioarelor
ci agdL
e legea ta 9i lunlina, cerArilor mele)' aflat-a banul
doilea chip al dumnezeirii,adici Fiiul lui Dumnezeu,
imbrlcat cu truP omenesc,dupi cuvdntul evanghelis: ngi cuvdntul trup s'a l[cut' Drept aceaingerii
pierit tofi, clci au mai rimas din ei I cete in ceriu,
omeneasci erd toatl pierduti, care s[ inJelegeoaia
ri!r----'

cel pierdut; $i Hristos!a aflat.

r pricin[ pentrucarea ]uat Dumnezeufireaomelar nu cea ingereasc{,clci omul a grelit din.slebi'
avind pre sine trup carelel'a aplecatpre lemne la
ingerul a gregit din firea cea rea, neavAndtrup pre
in trei chipuri gregegteomul: sau din sldbiciune'
negtiinjd, sau din firea cea rea; deci pdcatul din

este lmpotriva lui DumirezeuTatdl, cdci ca Tai{l

intru a tot puternic;plcatul dintru neltiintdeste
Fiiului, cf, Fiiul lui Dumnezeusi chiaml inteleppdcatuldin firea cea rea este impotriva duhului sfAnt,
duhul sfdnt si chiami bun. Deci care om va greti

saudin neltinl{,il va iertdDorrlnulrnai.lesne'

AN?IM IVIREANU

de sd vor pocli, ci a9i zice David: <pd.catdltinereJilorrn

9i al negtiinfiimele nuJ pomeni)'; iar cine gregegtediu fl
cea rea impotriva duhului sfdnt, omului aceluia nu-i i
Dunrnezeulesne pd.catul,ci. agri zice Domnul Hristos: .
picatul gi hula si va iertd.oamenilor, iar hula care estc
duhul sf{nt.'nu si va erti oamenilorr.
$i sunt p{cate de moarte7, carele:suntgi impotrivadLrh
sfint, fir de nici o gregal,{,de yreme ce sunt neiertate,
nu s[ va facela dinsele cdzutdvindecare,Pdcatulcel din
este trufia,'dintru carele sd nagte smelia qi neascultarc i
doilea este zavistia, dintru carele si nagte vr[imAgia Si
derea; al treilea este iubirea de argint, carelesd numci;tc
doua inchinare de idoli, 9i dintru carelesd nasctoate rclcll
al patrulea este c{lcarea de lege, adici nebigarea in scn
celor hotdrite 9i agezalein legi 9i in pravile, dintru care si rr
necredinta,9i lepldarea de Dumnezeu; a cincileaeste
narea de vraibd intre fraJi gi intre prietlni, care pdcat l.a u
singur satana,qi cine are acelndrav,esteasemeneadiavolulull
al gaseleaestenddejdeaceanecuvioasd.
ce ar negtinela mI
lui
periseste
mila
Dumnezeu.Si nu si
de pdcate socollni
ce-l va ierta, dintru carelesi nagte netemereade Dumnczcu
$i toat6 necuretia; al taptelea cel mai de pre urmd gi rnrl
mare qi mai riu decit toate, este oceaiania, adictr desnrldrl.
duirea lui Dumnezeu,socotindci nu l va iertd nici cu utl
miiloc,dintru carelesa nagte moarteacea sufleteascd
qi nrurrr:i
cea vegnici a iadului. $i cine va aved.vreunul dintr'accsll
pecategi nrl va yrea se sA pereseascide ddnsul, mai l)lnl
sd nul fie niscut mumi-sa, cd.ci_este cerbicealui vdna dl
hler gi fruntea lui de aram6, dupi cum zice lsaia in 4tl rh
capete.$i pentru aceeala luat Domnul spre sine firea orrro.
neasc{,iar nu cea lngereascd,cdcicd omul a gregit din slll.
biciune impotriva lui DumnezeuTat4l,iar ingerula gregilrlhl
firea lui cea rea impotriva duhului sfdnt,
A treia pricini pentru care a luat Domnul spre sine lir.cl
ofieneasce, iar nu cea ingereascd, este ci ingerul a grcalt
{ip bunivoia lui, iar pre ticdlosulom l.a ingelat garprlo,

al nostru
chiouri este picatul, unul esle chiar
I
*i.l'ngi"", iar altul estePdcatul.cel,striin'
-care
pdcat strein'9i
lor S ta.ln"t" 9i noi pdrtaSiacelui
Oirrn*r.u 9i pentru plcatelecele.streiit', PT:T,::::

bolnav'
.i-"i"n".., .a peniruun mddular'cind este
cares,'
toate mldulnrilc; aqiiderea9i in lumea

- pentru un
truD, adici besericalui Hristos- cregtinii
D.umnez"ll
pre mulli oameni buni ii ceani
l,t"lils'au
ft multe cirJi qi in multe istorii cd
"""*t"
in bogate locuri' Cd dupi cuvintul .apos."i,.
-f
l.-cap. 6: (c[ putin aluat toati 116"**t
""-4."
gi riutatea 9i picatul
*u lotp"tt";
"""1" i:|t;
"aqd
pacoste' Drept acceaprorocul David
;;;lii;;;.
se'l crule (tereasca)de pdcatul cel
.-ful'i"lnn.r""
sine firea omePentru aceeaa luat Dumnezeu spre
a gre$lt-oe
iar nu cea ingereascd,cdci ci ingerul

a cdrui
li" r",'L* omul a gregitdintru ingeliciune'
pentruci
diavolul'
eJe pa*uq 9i ingerul cel riu, adici

lnselat pre om prin miilocul garpelui'

Dumnezeuspre srne
oaira pricini pentru care a luat
eri
iar nu cea ingereasca'este cdci ingerul
:;;;;,
mai
dator
erd
9i
decit omul; pentru aceea
Je
i sA
cinste
"inrt"
de
mai
este
cine
cn
pncat,
de
Ja ,e i"t"ut.a
omul
sunt stele'.iar
,e fi"'*"i cu omenire; cd ingerii
in25 d^e.capete:
lov'
lui
cartea
putr"iun"; ca aqarzicein

mai vartos
.-ruitt n".u-L inaintealui, dar cu atit
, fiind putreiunegi feciorullui.vierme'P*pt s[,"t"::1t-1
fie mai
omutui'"etui'sufleiesc,adici celui besericesc'
qi invntdnenire decnt mireanul, pentruca si ia pildl

Pentru
ii"qi".i* dela el, vizdnd faptelelui cele bunegi Hristos pre oameniicei suiletegtiit :'it!::
:.11.1
.uni"1i sarea pimintului, deci de si va stricl
l:
-uoi
ce s[ ua mai sara?' li numeqtelumin{' zicind
cu
lu,uot"1itu-inu lumii' ; 9i iardgi: <agi s{ lumineze
voastre
faptele
vizind
voastrd inainteaoamenilor,ci

cerescE;(ii nubune, si, mireascl pre Tatil vostru cel

&lis

lYirrul.

- Ptodlci

130

r } NT I[1 IVIREANU
PRADICI

me$tecetate,zicand: <nu sd poate ascunde

cetateain rarlll
muntelui); ii numcalc fdclic a p ri n s d ,
zi cdnd : < ni mcni rrrr
aprindc fdclie gi o pune supt obroc,
ci in sfe$nic, ca srt
tumrnezctuturor cclor ce sunt in casd>).
C;i nu sd m:irrir,
Dumrrczcrrateta prc ontul ccl prost,
cind face pical, cit srr
miinic llrc omul ccl bcscricesc
g r p rc omul ccl dc ci nste,
1l
pentru accca li sir cadc si fie ma i
c u omeni re $i nu Ii \[
cadc cii facd pdcat,
Dcci pcntru aceslc4 pricinr cc am zis
a lrrat l)umncztrt
..
rrrea
cca omcrrcasciiar nu cca ingcreascd,
Iar llcnlru ct, rr
lLratFiiul lui f)umnezcrrfirea omcrreascd,
irr nu allir frr;r ,r
dumnezeirii,adicrr Tatril sau f)uhrrl
Sl ini, irrc6
l';,r;.
cirri: una, I'cnlnrcii sii clriamd ljiirrl
tui Or*n.r.*";;i lni.i",,
ciunc,a luat chipul omuluica sd vinclecc
n"pri..p.r"o orn,,fi,f
l)nn.carc a cizut il I)dcll; a doua, ca accla cc cstc
I,iirrl
tur t rumnczeufiir de ani, sii se facii gi
fiiu omulrrisuDl;rrri
a rrera, precum s'a fdcut Fiiul Iui Dumnezcu
liiul onrulrri.
sd sd facd gi fiiul omului fiiul lui Dumnezer,
d"pt.;;;l;;;;;
lui. Ioan: i-i-agade Ior putere a fi fiiul
Iui D";""r;;;,
,;
patra, fiind." Fiiul fafa cea de mijloc,
s,a fdcut rn,iU.ftrrl rI" ,,
inlrc Dumnezcuqi intrc om, aul'li .rrn
,i.. i:,i
11..1,
Jr.:
t'avct:
unul cstcmijlocitoriullui I)umnczcu 0irrrr('
:1ltll
|i
nIlor, omui ,",ci
lJristosIisus,.
Iar pentru nagtercaDomnuiui lJristos,
ce preznuei,tcaslii/i
.
lurrrinatsfinta besericd,
in ce chip s,a nascui Fiiul l"i;,;,,,
nzcudin,lat;i f;rr de mumi
9i crrm s,a inlrupat din rrrrrnr;r
Iar 0c tatA,-nu trcbucSlciscuadi
tsii is|itim mai mult1,,ll
vremec estc tainAfoarte mare,adancdgi
prestefire, ci nurrrrri
cu credinl?[9i cu miriri de cuvdntdri
,i
i".fri"irn i,,i,,,,
un soareal dreptdlii ce a rdsdrit din pintecclc
""
fecioarcirrorri
cclora cc gcdemintru intuncrecqi
umbra morlii; 9i din r.;rl
duroasainimi si-i mulldmim pcnrru
mutta gi ncm?isurrtil
mili ce a fitcut cu noi, de a invoit firea
noasirricca.ir,,t,,
clr naiitcrcasa; cdruiagi eu miL rog
nevrednicul,
ca unuiarr,
eslc unrrlniscLitFiiul lui [)umnczeugi
D umnezeuadeviirirt.

131

ddrueasci prea Iuminatului nostru Domn 1) sdniitate,vieali

td 9i bund, intemeiareintru cinstitgi luminat scaunul

sale, impreuni cu d-voastri cu tolii 9i cu tot norodul
, ca deapurureas?1prdznuiti in multi ani luminat,
toate cele bune qi de folos,amrn.

Deci pentru semnul imPicfrii aceea'

care s'au tocmit cu niri, au priimit Hristos

tdiereaimpreiur,dupi cum zice Luca

istul: .9i cind s'auumplut8 zile,ca sd taie pruncul
numelelui lisus>I carenumeestecu.aoe, chemat-a
'i"t pr" .r. decettot numele,dupi cum zice fericitul
: c[ ;A inJelegem6.ntuitor;9i si poate adeveri9i dupA
3

xvilt.
CUVANTDE |NVATATURALA
LUI HRISTOS
OBREAZANIA
.EicA d 3 au &nu,lut 3 zdh, ct *tl
prtlLct/t tnnt4ur,
cher al nu
Iut l,8w, carele e 16l .is ,1, I
al ttLairLte,pA .i n tu| Ed .trmt^ll
en pdtrtBce,.

Zice la cattea Facetii in 17 capete: cum ca a

Dumnezeucu Avraamimpdcare,gi spresemn de adcvclir
i-a poruncit Dumnezeu,zicdndu-i: <aceastaeste figirclrti
care vei pdzi intre miilocul meu (mine) 9i intre voi, 9i ittl
mijlocul seminlieitale, dupd tine intre neamurile lor, srl
taie voui lmprelur toati partea birbdteascA, 9i va fi I
duinta'mea]preste*trupul vostru intru f{gdduin}a vecinicil,
copilul carelenu s[ va tdii imprelur a opla zi, s.i va
sufletul acela din rudenia lui, c{ci a stricatfAgiduinla'.
tand cu aceastatdiere imprejur 4 lucruri: una, Pentrrr(il
str cunoasci Jidovii dintr'alte neamuri cum cA sunt
cel crezuti lntru Dumnezeu; a doua, pentruca sA rimiiic
minfia lui Avraam slobodilde picatul.ndscutuluicelui ditl
a treia, pentruca sil si facl pre Avraam pirinte a multc
muri credincioase,pentru adevirata credinli ce a arillrll
cetra Dumnezeu; a patra,pentru cici din neamul lui Av
a Yrut sa sA nasci Hrislos.

numiri cum ci lisus s[ chiam[ mintuitoriu neavoiu

omenesc,iar mai virtos dupd aceste8 nume ce
cum zice Ioan
; lntdi, si chiamA vieala de veci, dupd
ca
si te cunoascl
veci,
de
(iar
vieala
aceastaeste
s6ps1s;
pre carele ai
Hristos
tine unul Dumnezeu9i pre lisus
zice David: <s4; a doua, s[ chiamtr mdrire, cit a9i
L-voiucdnd mi si va areta marirea taD; a treia, sa
odihnd, ci agi zice Hrislos: luali iugul meu spre voi
Invitali dela mine, cd sunt bld,nd Si smerit cu inima'
vei afli odihni sufletelorvoastre'; a patra, s[ chiama
<si
bu'
ne
ci agi zice Ioan la Apocalipsisin 19 capete;
nunta
venit
cA
a
lui,
marire
dam
sa
veselim
i qi si ne
9i

rlui iaai"a a lui Hristos)9i muierea(mireasa)lui s'a gitit

; a cincia,sd,chiamilimplrilie' ci
sine (adicl beserica)>

va s[ zicd la iudecata cea infricogati cAtri oamenii cei

mo$teniti impAli : <veniJi blagoslovilii Pdrintelui meu ti
lumeir;
lnceputul
de
inainte
mai
voui
care e6te gdtiii
la
Apocalipsis:
loan
agi
zice
ci
ea. si chiamd coroani,
ce ai dobindit, ca ci nu ia nimeni coroana lat ; a 9aplea'
ban, ci agiLzice Matei in 20 capete: <9i dacd veni
tuturor le dete plata tot intocmai cdte un ban (dinar)r;
(un
si chiamd cini, cd agd zice Luca in 14 capete:
ioarecarele
ficu cinl qi chemi pre multi 9i ei nu vrea
la miiloc pricini: unul c[ a cumargi, puind fiegtecarele
holda 9i merge sa o vazi, altul cd a cumpdrat perechi
gi merge sd.-i cerce(ispiteascd),altul ci a luat muiare
u u.""u nu pot sA meargi); cari sl inleleg a fi oacei pdclto$i qi iubitori de cele lumegti, care nu sa vor

ANTIM IVIREANU

invrednici sd mdnance din cina aceea,adicir nu vor vr,,h.,l

fala lui Dumnezeu.
Deci dupd acestenume ce au nintuit ncanrulomcnrsrrltrr
lirdnia diavolului9i le-aarirtatcaleavielii de veci9i a pliirrrtl
de s'a tAiat imprejur,pentru douir Iucruri: una, l)eItru(ir\,1
irnplineascd
l egea,ca un fricitoriutlc lcge,gi si ne iea;i rr,,rrrr
pildd sir ne supunem legii; alta gi pentruca si sir aslrrlr,
toati gura hulitoare gi clevetnicria ereticilor,cari ziceirrr1
n'a luat trup, ci s'a niiscut dupi nilucire. Iar pentruccs'rr
tdiat impreiur a opla zi, sd inlelegeca Ia ai 8-lea veac rrr
sd.taie Hristos imprejur cu judecatacea infricogati,ca crr o
sabie cu 2 rosturi (ascuJituri),toate rdutdJile9i tot feliul r[,
nedreptdfidi n lume,gi pre cei picritotiii va arunci in mrlrir
focului neslins,iar pre cei drepti ii va aduna Ia impdrlili;r
cea vecinicd,care gi noi cu toli sd o dobdndim.

XIX.
LA
CUVANTDE INVATATURA
PREA SFINTEISTAPANEI
ADORMIREA
DEDUMNEZEU
NOASTRENASCATOAREI
MARIA
FECIOAREI
PURUREA
$I
4id. &111d.slre smerytia
'tttiiicei
nli u, ferici
s(Ie, ui idtd de ucu

enireadreptilorcu laude,ziceprea inlelePtulSolomon,

nia Domnului pre capeteleloro. Drept aceeatoli
fdr de nici uD prepus sunt drepti inaintealui Dumgi sunt blagoslovili; iar mai dreaptd gi mai blagosloln ceriu gi pre pimant nu estealta decit FccioaraMaria,
cdci s'a iuvrednicit de a niscut, ca o stentir ce este
to{i sinlii, pre sfantul $i adevirratuldrept, pre blagosIisus; a ciruia prea slanta Arlormirea pritznuegteluastdzi sfentabesericd.$i micar cii eu nu sunt vrednic
nimica intru cinsteagi lauda ei, pentru intunecareace
mintea mea de rnullimea picatelor, iar insitgi dupfr p u vom zice celeace ne va l0rninii, prin rugdciunileei
cea adevdratd,FIristos.Ci vri pohtescsii ascultaJicu
<ci. cautit spre snerenia iproci t)',
nici un prepus se cunoagte cu socoteala dreaptd
tl celelalte.

|1

136

AMIM IVIIEANT'

cum ce Dumnezeu este prea puternic,pentru cdci are

1rrr,
terea intocma cu vointa gi poate s6 faci cite va vrea, rlLrrrl
cum ziceproroculDavid : <toatecdtea vrut Domnul a licrri.,
Drept aceea de ar fi vrut, ar fi putut gi nefdcdndu-seoltl
cu alt mijloc sA mantueascepre om din mdinele diavolulrrl,
iar n'a vrut; pi de vefi intrebd.pentruce? pentru cdci a vrrrl
sd arate la aceastdtain[ a intrupdrii 4 al-strurir) firegti : lrrr,
ndtatea,inlelepciunea,puterea9i dreptatea. intii a arr,itnl
$i
buniltatea,pentru c{ci nu s'a indemnat s{. minlueasci rrr!
om din niscai bunit{ti ale lui, liind rob picatului, dupAcrrlt
zice lericitul Pavel : <nici dintr,altcevd, fdrd numai dintrrr I
sa singuri. bunitate, ci precum s'a indemnat din incelrrrl
dintru a sa bund.tatede a zidit pre om, agi 9i acum s'a il.
demnat sil mintueascd>.A doua, a artlat inJblepciurrcr,
pentru cdci, ca unul ce numai singur este intelept,a lllal
miilocir ca aceea,ca s{ mdntueascdpre om,gi in ce chip?
Se lmpreune dumnezeireagi omenireagi si s6 fac6 el irr.
sugi Dumnezeugi om, ca un om sd sA lupte pentru om ctl
vicleanul diavolul, gi ca un Dumnezeu sd birueasci
9i sll
mAntueasci pre orn, precum vom .zice mai ios. A treia, n
aretat puterea,pentru cecica un Dumnezeuputernic a puilll
de a fdcut un lucru mare gi infricogatca acesta,ci zice loarl
Damaschin: (ce este mai mare decdt a si face Dumnczcu
om, ziditoriul sd si facd zidire, ficdtoriul facere(fapturrl),
Dumnezeu.cel fdr de materie se se face om cu materie.ccl
nevazutse sd facd vezut, stdpinul sd si faci rob, gi Durrr,
nezeu cel inalt se sA facd om smerit, 9i impreundnd accslo
dou{ impotriviri de margine, sd pizeasci a fiegtecdreia
firct
neschimbatd.,
si rimAie cel nezidit nezidit,9i cel zidit zitlll,
gi cel nevdzutnevizut; gi in scurte cuvinte si rdmi.ie clurrr.
nezeirea dumnezeire, gi omenirea omenire, 9i nici firt:1
dumnezeiriisi sd prefaci in firea omenirii, nici omerrilcl
sd sd prefacdin firea dumnezeirii.Care lucru este mai 1rr1.
ternic Ai mai minunat,sd poald pdzi fiegtecarefire al-srjrrrlll
r) insulirl.

DREDICI

13?

le firegti gi dup[ impreunare>.A patra, a arltat drep'

; ln ce chip? pentruc[n'a vrut si sdluptecu vicleanul

cu dumnezeireadescoperita,ci s'a imbrdcat cu trup,

cici ce ar fi outut zice diavolul cltrd Dumnezeu in-se: eu cu om md lupt, iar nu cu Dumnezeu,9i
este cu dreptate,tu, Dumnezeufiind, s61elupli cu mine'
'zlditoriul gi fdcitoriul, se te lupti cu mine, zidirea 9i f{p'
ci mA lasA pre mine ca pre o zidire si md lupt cu altl
careleesteomul. Drept aceeaDumnezeu,carelepururea
lndrepteazl cetra toli gi biruegtela judecatalui, dupd cum
David, ce face? pentrucasd nu mai aibi diavolulcuvAnt
lndreptd9i sA zicAcum cd'i faceDumnezeustrdmb[tate,
aceastas'a imbricat acestagiDumnezeucu trup 9i si
om adevirat, pentruca se si lupte ca un om 9i sn bica un Dumnezeu pre vrigmagul firii omeneqti'pre
fire o a fost biruit diavolul, ca iaresi acei fire si bi'
rsc?lpre diavolul; biruitul si sd faci.biruitoriu9i biruitoriul
se faci biruit: cu miilocireace a biruit sA se birueascA'
lngelat pre om, fdglduinduJ s.i sd facd Dumnezeu, sd inala fi el, pentru cici vedei om 9i a cezut in miinile dumce era ascunsl in omenire' Drept aceeapentru ca
pdzeasci Dumnezeu dreptatea,si face om, luind trup
prea curatele sAngiuri ale prea Sfintei Fecioarei; qi socoadincimeaminunii, rimdiu fdr de graiu gi md minunez,
cd nrt aflu cuvinte intocma la cinste ca lucrul, pentruca
laud minunatulacestdar. Cum s6 miresc izvoruliubirii de
mullimeaindur{rilor?Cum
? Cum voiu sd propoveduesc
sd indriznesc la noianulfecioarii5i sd ispitescaddncimea
cei preste lire ?
$i cum voiu se povestescpentru tine fe'
sF' FECIOARA'cioartr,nu cdciai niscut din tine cu lrup pre
gi cuvintul lui Dumnezeu,carena;tere este mai pre sus
fire. ci oentru clci te-ai ldcut maici qi ai rimas fecioari,ci din
este unei muieri fecioari sA fie fecioard, numai in cdt[
va pizi fecioria,9i mumd nu poatesi fie, dacdestefe'

138

AN' IIM IVIREANL

cioard, gi muierea care a niscut prunc l)u poatc sd mai iie l.r,
cioar i. I ar la t in e , v ri i n d c e l c e s ,a n i s c u t di n ti ne, a scl ri nrl rrrt
rirnduiala firii, ca un f cirtor al firii,
9i a rdmas 9i dupd rrai
i er e f ec ioar d. $ i l u c ru p re a s l d v i t g i ti i e r e de (preste) fi rt,,
o ! P ; int ec e s f in t 5 i v a s d u n l re z e c s c ! l n tru ti ne cu adevi l l rl
s' a s par t ( r upt ) z a p i s u l p i c a tu l u i , i n tru ti ue s' a fdcut I)urr
nezeu om, f{r de a-gi schimbir durnnezeirea. I)rept aceea t.rr
ce limhi voiu putea sji m:iresc fecioria ta
9i nagtt,rea la ..,rr
preste fire? Cd prin mijlocul tiu ne-am invrednicit sri cir,,l i g am bunit alile c e l e ma ri . C u c e fl o ri d c l audd roi u
1rrrtc,.
i m plc t i c unur r a fe c i o ri e i ta l e . c a u u a c e cA ti i ncurrunai i , r,
toate florile bunatdtilor de Tatril cel ceresc. Dentru cdci ri
i u c ununal nc am u l n o s tru c u s l n v i r y i c u ci nste? C e fcl ,l r
d a r ur i v r c dt ic c v o m a d u c e ? C Z r to a te c i te -s al e l umi i Itu i ul rt
vr ednic e inaint e a ta ; c i l d e te v o i u n u mi c e r i u, esti ntai i nal tl i .
ci i ai niis c ul pr c i ri c i i to ri u l c e ri u l u i ; d e l c !oi u nurni rrul )t:,
n e am ur ilor , de t e v o i u rru m i i n c h i p u i re a l u i I)umnezeu, tl esl oi .
n i c d c gt i, de le v o i u n u mi d o a m n a i n g e ri l o r, i ntru toatc a l i
te adevereazi 9i verice alt ag putcri zice gi ag putei sir tr:
numesc, nu este destul citri lauda miririlor tale. [Jucurir-lr
drept aceea cii tu singuri ai prorocit cd te vor ferici toalc
neamurile gi adevirrat cd te fericesc,pcnlru cdci cu smercnia t;r
ce a f ir i de m ar g i n e . c e a i a ri ti l t c i rt;e z i tl i tu r i ul l ri u, te-ai f.i rul
pricini de s'a srnerit cel ce este din fire nesnrerit, a prinril
$i
d e a liis at s inu l T a ti l u i g i a v e u i t d e a si Ll i 5l ui t i n l rrcrr
cu r at ul 9i s iinlul p i u te c c l e l r' i u . O: I-' e ri c i tar
yi .f,i ,,t,r .,,,"
renia a fecioarii, cdtd putere ai ! CI ai fdcut dc s'a srrrcril
p a ni la m oar t e c e l a d e c a re l c fu g e c e ri u l d egroaza l ui
;i sri
smeresc toate, 9i ai inrilfat pre omul cel din fire sruerit si
l-ai fiicut de a cigtigrt lirca;urilc Ei lcricirilc cclc ccrc;ti. 1,..,ricit este cu adevirat gi prea fericit cine a putut cli;;tigriprt:
aceastii blagoslovit?ismereDie, cd s'a cinstit gi de oameni gi dt
D um nez eu; 5i r l e v rc m c c e l u , l e ri c i ti l i c c i o ari r,rl urri rcul rr rrr
zi s c i a c iullt l)o mn u l s p re s rrrc rc n i rrta g i te-i r i ri ui l l at ,1,
pie pdmant la ceriu, penfruca sir inrpltri{egti irnpreurri cu el,
cautii spre noi robii trii cu umilin[i gi mAngdiere pre judc

cel infricogat, pre Fiiul tdu cu rugiciunile lale cele

roase,si ne mentueasc.ide scirbele gi de nevoile ce
impresurat.$i precum cu dumnezeiascaputere intr'o
de ceas adunat din toati lumea pre aPostoli,ca si
cir pre cinstit sfi.nt trupul titu spre ingroParecu laude
cu ci i nl .i i ri .a9a si adune g i m int ea cea im pr igt iat i int r u

ciunile cele lume$ti gi sit o lumineze, ca deapururea

dirrsul sd-l mdrinr gi si-l lluddm, iard lie, ca utteiadeviNdscdtoarede l)umnezeu,si-li cint?tm cu cuceriecdncea i ogereascA : ol l ucurr i- t e ceeace egt i cu bur r dar dr i, D orrrnul cu ti ne" ,

PREDICI

XX.
IN V A T A T U R AL A S F ANTUL
PARINTELENOSTRUNICOLAE

141

zice la psalm
rea nu este nici de o trebuinli, dupi cum
lar pentruca,sii nu,ma
: <bunAt.lJilcmele nu-1i trebuesc''
nu s'a uitat la
Dumnczcu
)--.u uotttu, ,ic, cum ca
mirire' ci mai
cuvinte ale lui Moisi, cel indemniispre
avea citri oile
, .;u uit^t la dragostealui cea mare ce
priimit sA
,a nu Pa{Arn;, 9i cum cd Inai bine au
.u-irnpr.unl
cu oile iui; qi pentru aceean'a vrut Dum'
striciciune mare,ca se-i piarzi Mare erd
si iaci acedL
iar mai mare a
adcvlrat dragostealui Moisi spre Jidovi'
,d.ugo.t"u iui tlri"to, sPre lot.":1-"1
"-*:l:'::,:.1

pentruun noroi pohtiitsa moard'iar Hristos

.i
pre.mine
"i."r
iru-toata iumea; 9i nu zicc: pierde-mdnumai
vincfiind
aved'
pohti
!i'i".t t*l'Jr"i, iar Ilristosaccastd
zlce.9r
precum
iouut ti ntoard,5i toati lumeasd tracascd'
<Sufletulmeu puiu pentru oi;>
iu Stantunuongtleiiede astizi !

se
c1d3
;:,:i';:::;:":;::,:,!;i:!;|'"'.
il int''urtlociir zice.:
1ca.;a
'1lTtt:ci l1y:,lT:,T:
""::;::;':,t;ff
sd aibi vieaJa
si
lai'i",-."1 ." va credeintr'insul nu piard'

Aducirnou-miarnintede rivna cea mare gi ,lr.

:MO,SE. dragostea
cer mulll ce are pristoriulcel bur c,rrr.l
oile sale,Ioarte mi minunezgi laud credintaqi dragostcailirrrii
sale ce are spre paza lor; precumvedemcd erii fericitulacclrr
qi credinciosulrob al lui DumnezeuMoisi,carelea fost pistorirr
norodului israilitencsc,c6 vizlind urgia lui Dunrnezeucir clii
foarte mare gi groazniciiasrpra Jidovilor,atita cnt li sir cLrveniti 9i pierzare,iar n'au vrut penlru dragosleaoilor si frrli
sir sirmlntueasci el singur,ci mai vartos,dupd cum zicela -.1-l
de capetela leSire, a stdtut impotriva lui l)umnezeu 9i crr
mdnieau inceputa-i zice:(rogu-md,Doamne,gregit-aunororlrrl
aceastegrelalA mare gi gi"au lircul lor dumnezeide aur, 1i
acum dc vrei sir lagi p{catul lor, lasd-1,
iar de nu, stange-rnil
gi pre mir.redin carteacare m'ai scris.o Auzit-ali rivna li
dragosteacea mare a acelui piistor? Cu adevirat,iubifii nrci
ascultitori, stau de md mir de acelea cuvinte mari qi srel(,
ce au griit Moisi cu atata manie; iar mai mult mi minurrcz
de indelunga ribdare gi de multa iubire de oameni rt lrri
Dumnezeu,cum nu l-au dat pierztrriiimpreuniicu Jidoviir.r'i
fir de lege? CA lui Dumnezeunu numai Moisi, ci gi loal;i

vorbece am zis' vom putei

u".i"i.U." Deci rle pre acestea
pdstoriuluicel
cea adeviratd9i credinJa
a""""1," dragostea
bun. Ci mi rog se ascultati'

Sunt multi in lume de si numescca

'
RAl.
cEl
PAsToRu
sunt pestori 9i zic cum cd Poarti grijd.
iar cu fapla sunt dcdc oi, ci o zic ticilogiino-ui tu cuvdntul'
caci nu poartirtoatd-griia
nu.t", .af c ceriul dc pAmint; pcntru
lor'
oilor. ci sd neuoe" numai pentru lolosul
i""ir'"-ia"*r
ndimili'.sau
si cuvincsd le zicd negtinepistori' ci
:;;;t;
"" si zic, luri qi tdlhari, ci lasi oile de le mininci
."i'"a.i".
fure 9i si insar pre aiurea in turmcle strcine se
i"pit li
"t sd piarzd; pentru care zice Domnul Hristos la
iunghie 9i
(peziti-va)de
.proro,cii
fnf"i"i t" 7 capete: luafi-vi aminte
(in piei de) oilor
ri""i"oti, cari vin citr[ voi in veqmintele
pre cari
iar pre din lduntru sunt lupi ripitori''i.U.a*i,
fap.'
dupn
adicd
eiu'
lor, rice, ii veli cunoaqtepre
li"
unrt
pre
lor cele necuvioasc;qiiardgila 23 de capete:.
tele-a"i
spo[e
morminte
ca ace$tiaii numegtefafarnici,orbi, nebuni9i

142

ANTIM IVIRPANU

pe dinafartr.Falarniciii numerte,penlru
ceci sd.aratdcu in.
qeliciuneinainteaoamenilorgi si
iac pr" sine cum'"d-Ju,,t
sfinli 9i drepli; orbi ii numeqte,
pentrr cdci
pre oamenicelece sd cuvin cele
";;fi";;i.
ce sunt ""
,i
drepte
eiuJ"*l_
rate,ci.i lnvatdgi-i indeamnipururea
la l""r;ri'h-;;;,.
rndtoarecelemari.ale lui D

sidenimica; ;;;;' ",; ;p;,,il;'rT TT,];"#i:Tl;

"Lff
maidrepli,
; il'il"il;,,.
"1.j:, Ii".ei maiinvdfali,

nici decdt.sfinfii pdrinli qi decdt

apostolir.,,i
;;;;
intru nimica cele ce au zis ei gi
t._uu u9.rut "r'd
;p;; d".;;,
besericii,spre lntemeiareacredinlei
qi
*Eri"ut'ail, ui'.nr.
folosul cel de obgte,ci, ca nigte
"
c4icntori
de l"n"' .i'"r,r,'
opresc$i pre alfii cu o mie de miiloace
(cu ,fi?"-* *,il"Crf
"l?"rii,
sd nu Ie Jie, pcntru ca si osindeasca
frnp..""a
pentru binele cel mare ce le fac
gi mild ce f" a"r. p""ir,,
care lucru vor sd ia ticilogiimai
multd osdnddd"l" Drrn;;;;,;.

H:#:
.=Y*il**'.;1131'JLT:*:"':jjll,

Timoteiia-at
.B cap. zice fe.i.ituf pauei,'"ir;#;r"ry;;
trebuiesd fie fdr
de prihand,rnrreg ra minte,cu bund
rdnduiald.,
iubitorde streini,invdf{toriu-bun,
nesfadnic,
il;;,';;invrdlbitor,neiubitorde argint,casei
sale Ui"" i"l*aitri
cd de nu va gti a-gi indreoti

a"r".",i"u
lu'iol,;";;;;ffi,.;ii"::;
TI "J:"i:::"f,:iX
d."1qtaaftdcum c6 p{storiutui
bu"i'.t.;;;;;;;

":1 trei
aib;i
".1"i
lucrnri: una, credinlacurata,
a doua, inllepciunc
intreagd$i a treia,sd aibd toiagin mane,C; .;;;;;l;;;
curatdsd caute si sa pohteasclpu.ur"u
nin.ri E'iio.ri
oilor lui, nu numai celor sdnl

";u";fiilff
bornave
jjr'lli
si,d,un;;u
;,
:;r,T"ill;"..j"
oameni,.ddnd invdleturd
fiejtecdruia

dupi vd.rstasi
r;.t"""'l],
duiala lui, cd precum sunt boatcd"
,nuli.' ,"i*n'i,
pot vindecitot cu un fel de doftorii,
;"";;;;:
rnvtlituri nu sd pot od hni, nici
"$e
"i.i
sa poi
indreptd
t""t"lirri.
omenesti,ci unii cu un fel, altii .u
uhful, .u fu ;;;;fu*;;

blrbatului gi alta tiniirului, altii povdJuiretrebuiebogi alta sdracului,altir mingiiere trebuiecelui veselqi
telui trist, alti vindecaretrebuie celui sinatos Si alta
bolnav,alte infrumuselaretrebuie stipenLluiEi alta
altd indemnare trebuie celui indrirznel 9i alta celui
altd.imbunare trebuie celui blAnd qi alta celui md.nios,
'vorbi lrebgie celui inv{at gi alta celui neinvdtat; $i in
dup[ virsta sa gi dupi rdncuvinte pre fiegtecarele
5a, precum am li mai zis, trebuie sd"l odihneasci cu
cu toiagul ce Jineln mini, adici std.p6nlrea,
9i cu
gi
pedepseasci
pre
pre
atlta
oi, cdt
tl duhului sfint sd
cei de gind gi pre fiarele cele sllbatice ce vin asupra
; pentru cici adevdratce de ce rdmdn oile nepedepsite,
cad in mai multe gi nenumdratepatimi; agiiderea
cdnd nu vdd toiag in mina pistoriului, ripesc oile
de nici o frici qi le mdndncd; pentru toiagul acestazice
fa psalm 22: "toiagul teu Si varga ta aceastam'au
, Cu sfdntul toiag a mantuit Moisi norodul cel ji9i pre Faraon l-a inecat. Drept aceea pistoriul care
sd pesloreascipre lege gi pre dreptate,trebuie pusi fie toiagul in mdnd, adicd dojana gi infruntarea,9i
vremi sd pedepseascipre oi ti si goneascdiiarele;
acastaestc sfirqitul cel bun a pdstoriei sale, ca si Jie
qi sd le pezeascicu sandtateacea duhovniceascd,
adic6
pururea
dator si o dei
vit{tura; acesti sdnitate este
luil iar de va fi vreuna din oi beteagd,trebuie gi fir
se-i taie
voia ei sd o lege qi sd o puie ios (tranteascA),
cea putredi, sd o lepede9i sl-i puie c{zuld r) doftorie,
-si nimeni la svdrliturileoicioaretorei, cu careDoate
mijloceascdqi vitdmare, au la obraz, au la mini, au la
; qi aqi cu aceastAfaptl buna $i cu aceast[mijlocire
pistoriul cel bun despdrfirede ndimili, pentru cici
nu pascoile pentru ca sd le foloseasci,ci numai pentru
ce apucAdela (ce ia pentru) ele, 9i cind vede pre lup
ltllvenlta.

ANIIM

IVTREANU

vnind de departe, adici pre diavolul, ei lasi oile qi frrg,

pentru cdci sunt nAimiJi gi nu poarti griia pentru ei; ci sll
fereasci Dumnezeu9i sd mdntueascitoate turmelede pislor'
ca acegtia,ca gi de moartea ciumii'
<Pdstoriulcel bun sufletullui bun pune pi:ntruoi'" Cdnrlrt
vrut Domnul nostru Hristos sd s6 inalJela ceriu,s'a ldgddtril
ucenicilor lui ci nu-i va lisd. siraci, ci le v4 trimite alt mrlrr'
gaitor, pre Duhul Sfint, carele'i va inviJi pre ei toategi-i !n
povetul intru tot adevdrul: care figldiali a remasnecurmitl
la toJi arhierii, ce au pastorit dupi vremi turnlele sale pirrll
in ziua de astizi 9i va fi pdni va sta lumea' $i aceeafdgri'
ca precumzi(c
duiali sl intelegegi la tot norodul cregtinesc,
ostagi, alit
irnplratului
niciodatd.
Sinesie: <Cd nu vor lipsi
pentruca
Hristos,
nu vor lipsi nici pdstori din beserica lui
sd mingiie pre norodul cel ales al lui Dumnezcu cu cclc
. bune qi de folosr.
Dintru care Pdstoriau fost unul ;i
NICOLAE. . . ., ,
SFANTUL
lcricitul gi minunatul Nicolae,episc,,.
-j-:.:.j-.
pul Mirelor Sichiei, fdc[toriu de minuni, a ceruia Praznuinl
asttrzi cinstita pomenire, carele s'a aritat adev[rat urmdtoritt
dascdlului9i invdJitoriuluisdu lui Hristos,9i a imultit talantul
ce i s'a incredinlat,nu indoit, ci intreit; cA s'au nevoit de arl
sdvdrgittrei bundtdJimari: una spre cinstea gi lauda stdprinului sdu Hristos, a doua intemeiereacredinteicei de obllc
a toatei politiei creltineqti' fi a treia spre folosul turmei s;tlc
ce i s'au incredintat.Deci bundtateace a aritat spre cinsita
9i lauda stlpdnului Hristos este credinJacea adeviratii,dra'
posturile9i vdrsdrilc
gostea cea curati, rugiciunile neincetate,
de lacrimi, smerenia,vorbele curate catre. Dumnezeu li ostc"
nelile cele de multe feliuri; careleacesteatoate,liind imprcrr'
nate la un loc, ariid. o dragostepestemisurA cllri Dumnezcrt
gi pentru aceeal-a iubil gi Dumnezeupre dinsul 9i l-a fdcrrl
vestit qi liudat in toati lumea, Iar bun[tatea ce a ardtat dc
obgte este aceeace a fdcut lnaintea credinciosului
9i marelrrl
impdrat Constandingi inaintea a tot siborului-ce si adunasc
in Nicheia,de a infruntat'pre incepd.toriulde eresuri, plc

l'a lovit
hulitor lmDotriva dreptitii
ca Dre un mincinos 9i

fi"';";;;;;'u'i-lq*:1r,"'1!p,11:"::::'iff
cul":i"J:
Fiiul-ei
i"' rdi spre
tT""l"n^tl"o'"i''?'i"i'n rn.
rl Tatllui a fi de o riinla !r

l"cm1 'I:l:nt,:lii

."p'"1""::li:T:
, 1il11i""1;;;;";;"'oiatut
"'
*'t"'
aupa'
i' i' ";*ttri'.Itl?ui'o'J'e"mirost*iiie
":::,:j,?i:::i:'
::l"iit"ft:
celeindestulate'
i:#lllttl
iil:il ;; iulte feliuri'bhnd4ete,.'et'e.,1:l:
::l:

H:.ffh ffi:'::':".#
;T:l.
"Til,i:,1",;"1ff
J:l"a''ri:rasasupra
"1"'T:l
netllno u(.
faceri de bine cardle'
,

--..^-.

mai

-ornr
l"':1'Ji"T,H;?"''
'l..ututltt
adevereze
s[
ca
inv[titurii'
intru gHinta

ui"",""1

.mai Pre larg.

mi rog impiratului
capulcu..cucerie'
.lar eu plecAndu-mi

hii'-1i.:-,i"^ll,*i'
Jiitoriului
li a toate
it
pastoriu
cuvios
sisrintit
prea
'rii
:ilfftilf"r" """iJ
ff,il "urf'*"
Domnulul
l'minatului
:;;;;";;, prea
:::I-ij)1"::li Hi:

ilJril.Iil,tltx*#;l;"1l:"!tt!
rui
intrurauda
rdcut
;i'Jffiili;;;;il;"-"'"
ui'*, 1.1
l;i ;;;;';; u* srentur
il1t::i: 1;";X";1

j.'JHl
:fil'fi:,:'#;""i;r;.;,+ig::fiHll,:,ilJ
sunteti
imp{rafa ceriului9i te't. oltT-^-.,^."t,r .plor
ce sunteli
celorce

[::Tffi.'ffiti"*

ii-i"'*"voastrl

rrP'!rl' '-'--lu I :L.i::,

.,i11i1'i;,"i111
celor;cE iipsesc,-tuturor
fata ll ;;'
e ;#;
,i aiutoriuintru toatecel
urati, spiseniesufleteasca'-spor';"r?;i;ii; ca dimpr'euni
9ttur
rurv'' aqiiderea
gi uE
de iolos,
Ie $r
frne
si prea
Drea
----r..: cel
^al sfdnt
"f,nr qi
numelui
merim li s[ liudfm Pururea
amin.

l) C. Brancovanu'
A4ti4 lrrrosrq - ftedi9''

P R E D IC I

XXI.
INVATATURA
1)
LA PREoBRAJENIE

apostoli: (acestacste Fiiul meu, Prc acestaascullaliE'

fcriciji ochii apostolilor,cari s'au invrednicitde au vezut
acegtii infricogateinlrumuseJdri.Cd ce taine nu sa
intru acest lucru prea slAvit sau ce invilituri sufle'
0i mantuitoarenu ne dA aceasti infrumuse{arca Min'
ui ? Nu ajunge cunoltinta omeneascdsri le priceapi,
minte ingereascisi le cuprinzi. $i pentru aceasta,cu'
u-mi qi eu nevrednicAi dePartede toatd gtiinta, nu
sd intru intru atita addncime; ci cinstind laina
a dumnezeegtiiinfrumuseJdri,cu cap plecal qi cu
tecere trec cu cuvdntul spre pu!inicl invdldturd'
socotescse fie foarte folositoare de suflete qi mdntui
la ceeacevor vrea si ascultecu dragoste.
uit la accastddumnezeeascigi infricogatdinfrumusecdnd pdrintelecel fdr de ani cu glas viu de sus a mircum ci acestinfrumuselatlisus estefiiul sdu cel iubit;
lnvdfitur{ nu sd vede ca si fie dat celor ce eri de fatd,
numai aceasta,se-l asculte: <pre dAnsul ascultati). Nu
zis si laude ore fiiul siu, nici si-l sliveascd,nici sii
lucrurile lui, nici sd-i propovedueascinumele, nici
minunezede invitetura lui, nici sd'girepuie vieala lor
dAnsul,nici si rabde scArbc,necazuri,nevoi 9i altele
asemenea,ci numai sd fie ascultdtori,sd aibi assd supuievoinJalor supt voia acestuia,unuia sirgur
fiiului sdu, carele si infrumuseti (pre dansul ascul$i cercdndcu dinadinsulca sd inleleg pricina, am cudin Sfdnta Scripturi gi din cea nouilgi dela dumnedascdli,cum ca aceastaporunce este foarte tainice lji
!i putea sd sd dea apostoliloralta mai-iscusiti, mai fo'
gi mai de suflet mdnluitoare,decdt aceasta,adici
ascultarea.$i pricina este ce cine are asctltarc, acela
lmpreun.l gi toate darurile $i toate bunetetile,acela este
la minte. acela este rdbditoriu,acelaestesmerit,acela
blind, acelacste iertAtoriu,acelaesteiubitoriude strdiri,
pacinic,gi in scurte cuvinte acela este licagul tubundtiJilor gi vasul tuturor darurilor. $i cum cd estq

*l:frixf
:tr"::'a,,;;::,"::,:i,;,":::,::;

orne auL ul,t, Irra acesta ascuttali,.

N'a vdzut pdmrintul alt lucru mai

sldvit decdt acest dc
astiizi,nici a cunoscutIumea aceasta
vdLztti,altitrninune_oi
luminat.Fiiul gi cuvdntullui Dumnezeu,
carelea fdcut semnc
ti minuni nenumdrate,n,a fiicut alti faptd *"1 pr.
.;" ;;;,i;
cl sau asemenea.In varful muntelui
Thavoruiui ;r;i;;
arate apostolilorprea luminata slava
"
dumnezeiri,,;";';;";;
schimbat
ti-a
9i fala 9i chipul, 9i t"trb .lt; ;;;'ri;
1c3ea
aratat
precum era mai inainte l" ue.i,
impoaob:i;;;,;
frumusetileceriului,luminat cu toati
lumina aurnn"r"irli-,,o_

zele.
ce ieqiidindumnezeeasca
fui falarrirua;;;;ilffi':J_
relui,

9i albiciunea hainelor lui intrecea .t.dl".i;;;'i;;;;.

M-oisi9i llie, mai alegii prorocilor,
*a rn*,"rii
sldvit lucru Si privitori-ai neapropiatei-;;;;,;;:ffi:
"a".t"i"rr.,,
Iacov qi.loan, mai marii apustolilor.
I" .hit;;;'";jr.;;",.
t, munrete$i pie apostoti,s,a ardtat drhri
;;;;;:
:: ::?:]1
pcnrruca sd cunoascd liegtecarele
$r
cum ca sA una t;;t,;
Sfiinta 1'roifd Ia acestlucru prea
slnvit, pd.i"t"l; .";';;r;li;
inceput a adevdratcum ci este
de fate cu .""f"t"f" ."'" rf.
I) Schinrbnreala fati,

t,

NTIM IVIREANU

adverulaga, o dovedgtedumnezeeasca
Evanghelie:po
tegte evanghelistul Ioan la capul cel dintiiu <cum ci vdziir
Ioan botez?ttoriulpre Hristos, mergAnd cdtri dinsul, fii
cu totul plin de bucurie, pentru darul ce lud, a inceputI
mirturisi inaintea tuturor gi.a zice: .lati mielul lui Du
nezeur carele ridice pdcatul lumii>. La care cuvinte ale
Ioan stau de s[ miri dascilii besericii: oare Dentruce fi

ateteapecatein lume, careletrebueqtesd s[ gteargtrde

lui Dumnezeu,n'a zis careleridicd pdcatelelumii, ci pdcat
gi iari zicind pdcatul neholirit. Carele era acel Ddcat

lumii ce vrea si-l piarztr Hristos 9i si Iase celelalte

?:Dum.
nezeesculTheofilact, tdlcuind acestcuvint al Evangheliei,
ce p{catul lumii este neascultarea, pre care a ridicat.o
Domnul dela miiloc, fdcindu-si pre sine ascultitoriupriniilt
moarte. Au numit-o loan picatul lumii, ca cind n'ar fi tont
alt pdcat mai mare in lume decit neascultarea.$i a zis pdcat,
iar nu p{cate, pentru cdci numai intru aceeasinguri, ncas.
cultarea,si cuprinde toate pdcatele. Drept aceea,zicind cum
ci picatul acela l-a gters Domnul nostru arate cum cii n
gters impreune toate gi celelalte pdcate. $i de vreme ce crl
lmpotriva s'a vindecat impotrivirea,dupi cum zice Thcofl.
lact, adicd neascultarealumii cu ascultarea lui Hristos. ur.
meazf fd,rd,nicl un ptepus ce precum neascultarea este ir.
vorul 9i rldicina tutufor p4catelor, aqi gi ascultarea estc
izvorul gi muma tuturor bundtdtilor.Pentru aceeaDumnezctl
Tatdl pre departea dat apostolilornumai aceast{ porunciri
ascultfrii in vremea infrumusetirii, pentru cAci intru dinsn
se alcetuesctoate bunitdlile gi toate darurile. $i adevercazrl
mai mult cuvdntul,mirturia lui lacov,frateleDomnului.la ll
doilea cap, zicd.nd,'cum cd numegte jertva aceea lucrurl,
Iacov o zice multe: jertva ere una, iar nu multe;deci ll
lucrul unul erd, iar nu multe gi si cuvenii si o zici cu
num{r de unul, iar nu cu numdr de mul}i; tainaesteaceaslfl,
lucrul acesta al iertvei lui Avraam erd. lucrul asculHrii, 9i dr
vreme ce unde este ascultarea,
acolo sunt adunate toatc hu.
ndtltile, acolo sunt toate lucrprilg cele bune; pgitru acccrl

indreptatdin lucruri'
a zis iacovcunr ce Avraam s'a
lui bumnezeui s'a
din lucru, pentru c[ci inaintea

;.:#;;; Iii cao bunatat"'

111:11i
-"i :a .':tt"
dumnezeiasca
ei
atatae de.aleasa

:i:lT';";il

aceea 9i Duhul Sf6nt' la,cartea

a-t-ea
ascultirii.
"i*ut*i,.;Pentru
este

"l""al;"**r",

in l5 capete'zice: mai bund

mai bine placelui.Dumnez:lT:i]:

voinla
cine'lasculti'supune
l::#;il;';;i'"
'aa
iobdzenia,dintru.care"'*li1'"":",.*1
5;;;;;

;hffi
:fii"ii,liij
1[]l3"lff
r+H*t '"'':i

lsslur Lrr!'r '- --'

peulru
dec6t toate bunltliile 9i
ascultare Poate mai mult
tL
nota.,.-tll,
cit qi *L
vedem, in Scriptura vecne
rsta
t";r";;;i

ei
toli au caetisat
r"t Dumnezeu'
tl^jiil
Olt"":*1
"*rjiui"ti
poruncit
lui Noe i-a
if
-"i'"i""te:

i,li"l'iil"il;"ii
::::1"::f
::*:;du;::l"Ji:,'i,:3i:li
in pimantulin ca.sau degert; lui Avraam t-a pol

i- .e-

-,-^6+!,r
tu'Eite
t"t
voiuaritir',9i nimicnu sa.tndoiti.]",tn$r"
-;'iil;i;,;';;;.niu
pre lsac'
pre fiiul sru' -l^"t117
;;';;
il;";;t si iunghe.
nu s'a intristat,ci cu bucunet qtttTu tillli^'-]:l

; .; ';il'**r,ul,:1.:ff'5';'
i:,:11'i:1"ffii
sa mantueascrPre nou dragostealui Dumnezeu.it.n

';;;'i;;;;rga

,-o-*..--..o
,.-,"
in Eghipet "

din robie,ti macartl *i..*e1c"],11.11T:1

,ullui.lsrail

;li:;':T'',:::1,,1"'fr
;*1i'#f
ln1iTtl"i:Il
ei
lucruanevoie
este
cr
*i"i
ii
:?H;i-';'.'"p.
il:
;&ild';;;-;-i"qitainp":".i:a,i
:::,.1J
:':-31"11':

"J'":li'
"$',"::"1
:
:"'L
J
l::i
l;
::
i
iilt*:l
1.'n;1
s'au
toti'
aceetia
""iil'aoii'ffi;;'J-p*r'o
aceea
uint"ut"i 1:'-".:,.u^'-::i
.'il' iffi; ;i .;o' - l'it inN""
"?",'mintuitoriul
il il"1ilft;it*t" r"t' to s'aaritat

:i#;;;J

fi';il";;";;i

it;'t prrinte
" .ryri'.
crHristos'Moisi:'1
lui ::iill'.1':::
inchipuirii
ei

150

ANTIM IVTREANU

petenielui Israil 9i iubit lui Dumnezeu,petru s'a fiicul lr,r.

hovnic apostolilor,ciruia i s'a incredintatgi cheileirnpririlirrl
ceriului; 9i Pavel,dascilul limbilor,vas alesgi vdzdtoicL.rr1,
tilor bundtdli: gi nu numai acestia,ci to{i c6[i s'au srrprrr
ascultdriilui Dumnezeu,9i mai inainte de lege gi dupd 11,r,,
s'au fdcut fiii darului 9i si bucurd cu ingerii intru impirrtlll
ceriului.
NE.U'UNEREA
NOASTRA Acum dar o poruncir f,,t,,\t.
toare ca aceastasi mdntuit,,;rn',
FAiF;;;uMi;;;.
estecinevi din noi si o Ddzeir\.t
I
Noi toatir ziua,9i la rugeciuni,gi la impreun{ri,qi la vorlrr.,,,1
la liegtece
lucrual nostru,chemiimpre Dumnezeugi-l nurrririr
Domn; qi de-l numim Domn 9i stipin, unde ne este sul)lt,
nerea ce ardtirm ca niqteslugi la Domnul nostru? Sluga fircu
voia domnului sdu, dar noi care voie facemacestuiDomrrnl
nostru? Care din poruncilelui pdzim? Care dragostealerrr
cdtrd ddnsul gi ce cinste-ifacem? O zice insuqi Dumnrzt.rl
prin rostul Malahiei, la capul cel dintii: <gi de sunt t:rr
Domnul, unde este frica mea? cine estedin voi si si (earrrrl
de mine, s?i mi cinsteascd,
sd si ruginezede mine?u "Nrr
este panri la unul, zice David la psalm 52, toti s,au abirtut,
impreuni netrebnicis'au fdcut, nu este cel ce face bunillirl{,,
nu este penA la unul,. Drept aceea nu este minu-nede rrl
ne ascultd nici pre noi fiii nogtri,nici nu ni sd supun slLrlilr.
Si patimilenoastre,care in toatezileleo$tescasuprasufletrrlrri,
ste aceastadreapte ludecatda lui Dumnezeu,zice fericitrrl
Pavel, la capul cel dintii cdtreRomani,stih 29: <sdfim
lrlirri
de toatd nedreptatea,cu curvie, cu viclegug,cu licomie, r.rr
rdutate,plini de zavistie,de ucidere,de price, de ingriliciurrr,,
de ndrav reu, goptitori,clevetnici,urili de Dumnezeu,ocarrrici,
mandri, semeJi,afliitori de rele de pirinti neascultdtori, irl
9i
scurte cuvinte zicem,strfim robi lumii, trupului gi diavolulr.ri
;
pentru cdcipre Dumnezeunu-l cinstimca pre un Dumnezcrr.
nu-l ascultdmca pre un Domn, nu na aupun"* lui ca trrrrri
stdpan,$i cum ci esteadevirulaq;i,adeveieazio dragustc
1i
unirea ce avem.

XXII.
INvATATU R A LA 26 A LU I
ocroMvRlE, LA SF'DlMlrRlE

aDodmtft | n ahhtcEle'ne,
trtei 8).

cti ?ief itnl

Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce sA pritznueqte

in toati lumea, ce alt agteaptadela adunareaiullitocutllor de preznuiri, firi numai laude 9i cintirri' lnsi eu'
indrdznesc
gtiintd,
nu
noscandu:mi nevrednic!i slab intru
precum si
t6-i impletesccununi de laude, nici sd-i vestesc
mucuvine meririle minunilor lui, cdcialtd invititurri cearce
lumipentru
trebuie
preznuitor
cenicestilelui luptdri 9i alt
lucrurile
natele lui nevoinje. Drept aceealas si laude al{ii
omeneasci
lirea
cea Preste
lui celeslivite, altii sApovesteascd
viteiia cea mare'
spuie
se
allii
situ
9i
blrbitia sufletutui
.cll
ca un neputlnclos
eu,
iar
moartea
;
care a rebdat ranele 9i
mintea'
la vorbi, precum me indemn sA mi minunezde ele cu
cu
vorl)a
intorc
mA
agi gi a le cinsti md silesccu tacerea9i
ca
lari la inceputul cel dintaiu: nDoimnel mantueste-ne'
plerimr. Pentru ca sA arit inaintea dragosteivoastre nevoia
ce le-a
ce au petrecutapostoliiin corabie,9i grabnic aiutor
sfindarul
cu
ndddiduesc
dat Hristos in miilocul m6rii; 9i
cu
ascultali
sa
pohtesc
tului s[ v[ folosili sufleteqte,ci vi'
dragosteqi cu socotinli'

FREDICI

ANTIM IVIREANU

Inf.ricogatlucru socotesccu arlcHRtsToscU AposToLIl

virat s{ fie stdtutturburareamlril
oE;;-de astizi, de vreme ce gi Sfirrll
Evanghelieo numegtemare, (zicand:) (9i iatA cuhemur marc
si fdcir in mare,. Mi sll pare ca cind ag vedeilnaintea ochikrr
mei chipul ei, de toate pdrfile sd sufle vanturi mari, sa sil
strdngi lmprejurul vf,ntului nori negri ti deli, toatd marct
sd spumege de mdrire qi pretutindenea sit sd, inalle valurilc
ca nigte munli; mi si. pare cd vdz corabia apostolilor cd si
luptd cu multi sdlbdtdciein turburarea mirii, deoparte o b l
valurile,de alti parte o turburi vinturile, deoparteo ridicrl
spre cer,de alti parte o pogoarl la iad. Mi sd pare ci vdzpre fc.
lele apostolilorzugrivittr de frici moartea,unul sA se cutremurc
altul si s{ sp[imd.nteze,unul sd si turbure, altul si strige, 9i
toli cu suspinuri gi cu lacrd.misi- ceard cu rugiminle aiutoriu
dela Hristos ce dormid: uDoamne,mantuegte-ne,
cd pierim'.
Eu instrnu md minuneznici pentru turburareamdrii, pentrucll
fiind o stihie 1) nestatornicl, aga-i este punerea de fire, cnnd
si fie lini gi cind s[ si turbure, nici pentru turburareaapostolilor, pentruci nevoid aduce pururea turburare gi fricd la
oameniI ci ml minunez cum s'a intamplat,ce indati ce l
alergat Si lndati ce s'a rugat, indat{ au gi luat ajutoriul 9i
si fdcir linigte mare, zice Evanghelia; au incetat valurile, au
pierit intunericul, s'au lmprdgtiat norii, s'iu smerit marea $i
corabia intreagA 9i fdr de nici o vitemare au aiuns la ad?lpostealA.Cercind eu pricina acestei minuni ce s'a fdcut, idr
de zdbavdafld dela tdlcuitoriiSfinteiEvangheliicum cd alta
n'au fost, f{r{ numal rugdciuneace au fdcut apostolii, cu urr
glas gi cu un suflet toji deodatd au strigat, tofi s'au rugat,
toti au cerut deodati aiutoriu: .Doamne! mentuegte-necil
pierim !r $i pentru aceeaDomnul a ascultatindatl rugdciunea
lor gi pre toJi i-au mintuit, pre loli i-au pizit, nu,i-au lislt
sa piard nici ln turburareamarii. Drept aceeagi dumnezeescul
Theofilact: <doarme,zice,Domnul, pentruca si alerge aposr) elemeDt.

s[ ia'pti'
Gri lnfricotati la aiutoriul lui siJ roage 9i
lor cea de obgte si-i mantuascidin
;;d;;i"";

il,*
ss,,%;1":l'1Ji::
;ill'i:xi,

pildn sl ne rugemqi noi lui Dumnezeu

o
noastrecel; de ob'te. Lumea aceastaeste--ca
odihntr'
oamenii
,a iutf*a, intre care niciodatIn'au
e--raUiif", intre valuri suntimparatiile'crliile'.domnr"Uirn"anorodului,politiile' supugii'bo"r"s.i",
snriqii,'.ei mari li cei mici sunt cei ce "cdldtoresc
umfli marea
,ana in n."oiu' Vanturile cele mari ce
ce lupti
valurile
ce ne superatotdeauna;
tluoi"f"
zilele;
""f"
n.noro.i.it. care s{ intimpll in toate
L

.uni

ce of1lc "il1i,' tillttil

fulgerile
vtrzduhul,
negresc
intimpldrile cele.de
sunt
,""rn inima viLazi

vrdi11$l3r'
""r.?ti
ii'iui,-- n.utt.ptute pagube, infricogerilen" n]n dela cei din afar6' iafurile'
i.,- r"*^ir.i
""
gi
derile cele grele nesuferite,care le..lasl Dum13ze1
noastre fi
inconioar{, pintruca s[ cunoasclcredinta
vazi ribdarea.

Acum dar Pentruca s[ si mintueasc!, norodul de aceasta9i s[

care este-miiloI deasupra lor nevoia cea grea' oare
nocu pilda
mantuirii ? Acea miilocire ne'o invafl
-lor
de oqtile lui Hananeu
NE MANTUIM?

ittuittin".", cini sn supiri

invall
"ei
,tol Arua ln pustiu.(Nu,flere,cap' 21):.ne-o

lor de oastea
din Vetulna, cind s'au ocolit in cetatea
ful Ololern (ludit, ); ne'o invati Esdra'
,""f"f
" cu norodullui lsrailin lerusalim'mintuit

iffi;;
cAndau sce-pat
$ia Vavilonului;ne-oinvateNinevitenii,
iespr" purteului Dumnezeule-au fost
;;"1;;;;t.
peniruces'au rugat cu. un glas 6i
io"".
-"inAi.fr acegtiai
aiutoriu's'aumAntuit'
qi'uuceigitdelaDumnezeu
lsrail
9i..-deade,pre
fhi" 3"trpt"ta : *9i sd rug[
-H-a'
au
l.oU rnanolui, 9i ldcultorii ce eri ocoliJiin Vetulna

ANTIM IVIREANU

strigatcetrd Domnulcu tofii deodirt[ neincetat, au ascu

9i
Domnulrug{ciunealor, gi i-a m6.niuitdln mdinelelui (

tern>, Zice Esdra : <am cergut dela Dumnezeul nostru

dreapt{ noui. ti coconilor (feciorilor) nogtri gi la toatd
nisita noastrd gi ne-a ascultat pre noi>.
$i iar{ Ninevitea

au strigat cetre Dumnezeuneincetatsi s'au imbrdcatin

dela mare pdnd la mic, 9i vd.zirDomnul lucrurile lor, n,rt

9i
stricat pre ei, nici dobitoacele,nici cetatea lor. Drept aceri
zice David, la psalm 2l : <spre tine a ndddiduit pdri
nogtri, ndddiduit-augi i-ai izb{vit pre d6n9ii, c6tri iine
strigat gi s'au mantuitr. Dar ce mai cerc eu din
Scripturii 9i din pildele ei sd invil in ce chip sd fugim
lntamplerilegi nevoilece ne vin ? Insugi Dumnezeune-in,
prin rostul lui David la psalm 4g, (zic6nd): *gi m{ chiarnl
pre mine in ziua necazului tiu gi te voiu scoate, mii voltl
9i
prosldvir, gi la psalm g0: <striga-vaciltri mine voiu
al.
!i
p:" el cu ddnsul>; 9i iardgi.prin rostul prorocului lsaicl,
lulln
la 4l de capetezice: (gi si vor bucuri lipsili, pentruca
vot
cere ti eu voiu ascultii,Dumnezcul lui Israil,gi nu voiu prl.
dsj nr1 e1". Asemenea zice gi la 2g de capeti ale Iercmiol
9i la al 10 al Zahafiej, gi Domnul nostru Hristos aceasln
ne invatd in Sfinta Evanghelie: .carele, zice, gi si va tlr
voui,, gi pentru ca sd ne lncredinldm mai mult, cum
cll
fdgdduialalui este nemincinoasd,adaogela ll capete
alelul
Marcor: toate cate veti cer rugindu-vd, si creieli cn vcll
lui, 9i vor fi voud.,. $i dupi aceastaputem cunoagte
cum
cA nu este alt lucru mai de folos gi mai cuviincios decat u
rrr
rugd impreuni cu tolii: s{ ceremdela Dumnezeuaiutoriu,
1l
si alergdm la milostivirealui, De am
linea acest sfat 1l
aceastdinvileturi ce ne dd. Domnut
9i sd le facem, cAntlrit
inconjurd.intimpldrile gi nevoile celemari, o! cdt aiutoriu
1l
cAt{ mangaieream lui dela nemdsuratamila lui DumnezcuI
Dumnezeu este tatd. de obgte al tuturor" pre toti ne iubeglc
ca pre nigte fii adevdrafi ai lui,
9i nu poate ribda milostl.
virea lui cea iubitoare de oameni si ni afldm pururea
il
tic ogii 9i in nevoi, ci numai afleaptd rugitciunea noastril,ll

si auzi glasurile noastre, st[ pururea cu urechile

pentruca si ne asculte,indati ce vom chemi numele
eel sff,nt.

gAre nucAru Dar ce voiu sl.zic de nesimtireaceamare

veac? Toli pltimesc'

a oamenilor acestui
toti sunt in scerbe,tofi suspini sub iugul
greu al nevoiei; ttar estecinevi s[ zictrimpteuni cu David:
Domnul, cAndm'ar4 neciiit, am strigatr, sau zic
vreodat[lui Dumnezeu,intru supirdrile lui: <miDoamne,ii me asculta?E Noi pohtimsi ne aiute
i gi si ne facd mild fdr de al rugi. Dar cine este
acela sau cine este stilpinitoriul acela, carele sA

mila noroduluisiu, sausil uqurezepre supugiilui de

cele grele, fdr de aJ rugi qi fdr de a'i dovedi nevoia
? Sau sd zic mai bine care este tatdl acela ce de paine
lui fir de a-i cere? $i aceeace nu face un impirat

norodulseu $i un tati cu fecioriilui fdr de rugeciune,veli

o faci Dumnezeucu noi netrebnicii,din vointasa,fdr de a
rugi lui? .Pre siracul trufag au urit sufletul meur, zice
nnul la 26 capeteale lui Sirah. Nu poate ribdi Dumnici cu un miiloc pre acice sunt lipsiti' ticilogi' neno$i apoi sA inalji 9i staulngdnfali intru ale sale' 9i nu
sll sd. arate cum c[ au trebuinti. $i cine socotifi si fie

? Noi suntemcu tolii, cari pitimim atatea scarbe

qi stdm in cumpana s{ pierim de nevoi, de neno'

gi cu toate acestea nu ne smerim inaintea lui Dum'
nu ne Dlec{m cerbiceade trufia cea multi ce o avem'
alergdm cu suspinuri qi cu lacrimi sd cerem aiutoriu dela

$i cum dar sd va mantuinorodul,cum s[ scuture

ticiloasd de lartr sarcina cea grea a relelor ce o

? Noi socotim numai cu puterea noastri, cate este
inaintea lui Dumnezeu, si. chivernisim norodul 9i si-l
de rele; dar in zadar ne trudim, ci zice Hristos:
de mine nu veli putei face nimic>, 9i David la psalm
: *de nu va plzi Domnul cetatea, in degert o plzesc

. Insi mie mi si pare cum ce multi (din ceice as'

ANTIM IVIREANU

16?

cultd) pot se respunzela cite am lis pind acum: ci noi 9l

mult ne rugdm lui Dumneieu, cdnd ne vin scirbele qi rrc'
voile gi cddem de mila lui, dar nu vedem nici o mdntuitr',
nici suntem incredinlalicunt cd ajung rugdciunilen6astrclrt
cr; mdcar ci aceasta nu o crez sd o faci nimeni. Iar sir vrl
spuiu ce a rdlpuns Tiverie Chesarulunui tandr, carelepenlrtt
multele lui r[utAti se afld la inchisoare9i s[ ciznid ticdlosrrl
multi vreme in legituri cu foame, cu sete intru intunerecrrl
puqciriei; gi de vreme ce cunogtedca nu este pentru dinsrtl
nici nideide de mintuire, a cergit dela impdratul cu marc
rugi.minte se poruncasce si'i dea moarto, pentru ca sit s,l
mintueascd dc caznele ce petimia; ciruia i-a zis Tiverie:
<tu inci n'ai aflat har inainteaochilor mei qi-mi ceri o fa'
cere de bine ca aceastaD.
$i de vreme ce un vinovat n'art
indrdznealainainteaimpdratului celui pdmintesc,mdcar sii'l
ceard moarte,' dar noi ci suntem vinovati inainta atol'
puternicului impdratului Dumnezeu$i incArcalide grele pi'
cate, cum pohtim sd asculteDumnezeu rugiciunea noastrtr
gi sdne dea bunitdfile ce cerem? Citili la59 capetela lsaia,
str intelegeli pricina pentruce ruglciirnile nu aflA ascultareln
urechile lui Dumnezeu,zice prorocul: (au nu poate miirru
Domnului a mintui? au ingreuiat-auurechealui, ca sh lll
asculte? Ce socotili, zice. cum ce nu Poateprea puternicn
mil4 a lui Dumnezeusd vd niAntueascidin nevoilevoastre,
au doard socotiticd are astupateurechilelui gi nu ascultdrrt'
gdciunilevoasire? Ba nu este a$e, ci pentru pdcatelevoastrt'
(2ice)au intors faja lui dela voi, ca sA nu vi milueascii;
pdiatele voastrecelemulte sunt aceleace opresc mila lui, 9i
aceleanu lasd ruglciunile noastre sd aiungA inainlea scitu"
nului dumnezeegtiimdriri; c{ci mdinile voastre (zice)piinullrite-s cu singe, buzelevoaslre grdescflr de lege, 9i linrlrl
voastrAstrdmb[tirte cugetd; picioarelevoastre aleargdpre calea
riutdtii ; nimeni nu gdsegtedrept, nimeni nu sfdtuegtel)itrt,
nimeni nu va si facl judecataadevdrate.,
!i cum dar sii vi\
asculteDumnezeu,cum se vd minlueascddin nevoilevoastrr'/
$i cum nu ziceli mai bine, cum.indelungrabdd,cum inqri-

l":rl;;
3::fi
#ITr1
*#
fil*il ,:,i#:tl"J

pfinfffimr,ru
liI

ns;ffi;"g;*,,$i'r::n;li
I

fiuffi#ffi

*rt*t*w

*ffffi

j*,'
",
tinyg
ffi * ",*-,r,,:!:"
\i:,:i

ANT IM IVIREANU

ti rugdciunealor va auzi gi-i va mdntui pre ddngii,. Ne ia

asculli pururea Dumnezeu,crind toti cu inimd curati il vonr
rugi gi ne va mdntui de toate primejdiilegi din toatenevoilc.
prin rugdciuneamatlui mucenicDimitrie, ce si prdznueglc
astizi, a ciruia rugdciunisd. piizeascepre inillatul Domnul
nostrufi toatdcinstitaboierimegi tot norodulcregtinesc,
amil.

XXIII,
lNvATArunALA NoEMVRIElN 8'
INOERI
SFINTILOR
ZIUASOBORULUI
(socotiri s.t tlu ol)idili pre utct'nkl
.Iinbe aceEti Dtici' \Mat'\ 8)'

Nu si cuvinecinstea9i laudanumai
oanrenilorcelormari 9i boga{i,ci sunt
acestui dar gi cei mici qi smeri{i; ci micar ci cei
strdlucesccu hainele cele de mult preJ $i cei mici
cu ce sd'qi acoperetrupul, cei mari si odihnescpre
moi gi frumoase, 9i cei mici sd culci prc pigol 9i pre paie; aceiainsotili cu multime de slugi,
ia lipsili, pustii 9i de aiutor, qi de prietcni; aceia
risialaii qi intre bogri{ii, 9i aceqtiaintre primeldii 9i
intristiciuni. Insd cu toate aceste mdriri despa4ite,nu
vine celor mici mai puJinici cinste 9i dragoste,decAt
ce si cuvine cclor mari 9i bogati' nici este cu dreptate
mrri si li si inchine lumea, qi pre cei mici sd'i hat'
; de aceia si si teami gi prc ace$tiasd-i obideasc[,
ceease sA ruginezegi pre acegtiasi-i infrunteze;pentru
m{car ce cei mari cu sila 5i cu putereardsPlitescsudaliar cei mici au ingeri spriiinitoriin ceriu, de pedepsesc
cei ce-i obidesc' Drept aceea 9i Domnul nostru Iisus
si
los porunceqtetuturor, in Evanghelia de astdzi,sd
nobatiocuri
acegtia
ca
unii
pre
si nu socoteiasci
cEl mlcl

ANTIM IVIRPANU

rocirii Si necurAJiiale lumii. .Socotili, zice,si nu obirlill

vreunul dintre acegtimici,. $i pricina este pentru cc jr,
atatase iubescde Dumnezeu,cd au dringiiingeri,cari prr
vhd faJa lui Dumnezeuin ceriuri? Dintru care cuvdttl t'
ghelicesclu[m pricinl astdzi sd ardtdm inaintea drrtgr
voastre maririle acestor mici, ce zice EvangheliaPcrrl
sd priceapi cei ce indriznesc deJ obidesc,cat piczittrcsl
greu ti ce rlspuns vor sn dea. $i ldsrindla alli in{clt'pll
inviJali si prdznueasc[precum si cade siboriul fericilikrr
geri, ce prisnuegteastizi besericalui Dumnezeu,eu mr'r
nevoi sdi yeselesc cu aceasti vorbii ce voiu sii fac, rlr'
l,rmind mila lui Dumnezeu pre vreunul din picitoqi slt

la pociinld, de vreme ce si facemarebucuriein ceriu1

un pricdtosce sa va cni. Ci sd .ascultati cu dragosl(',
pohtiti sd vi folosili.
Dc doud feliuride mici sir:rflfi
CELEDOUAFELURIDE
lume gi pre doud feliuri de nricl
Mtct! sARAcIl,$rPREOTII.
obignuesc de obgie oamenii de'i

desc: ceidintdi sunt saraciiqi cei de a doua sunt preolii.I

ceisdraci,ziceinfelepciunealui Sirah, la 13 capete: oscri
lacov, fratelc I
la cel bogat siracul,; gi dumnezeescul
nului, la poslanialui, la al 2-lea cap, zice: <iarAvoi ali
cinstit pre sdracir. $i pentru preoli mirturisegte ohiccirrl
de obgte gi mai vdrtos acela al locului acestuia,intrLt
preolii sunt cei mai necinstiti9i mai obiditi; insd aceglirt,
carii lumea-i socotegiemici qi progti, nu sunt mici; ci
a unei vrednicii gi a unei mdriti, cd pot zice pentru (lii
prin rostul apostolului,curn c[ pentru ace$tianu estc v
nici lumea. Cei siraci, sunt atita de mari, cat estc i
Hristos de mare,de vremece pre acegtianu-i numegtcsl
nici prietini, ci-i numestein EvangheliefraJi, zicdnd: "tjl
afi facut unuia dintr'aceqti frati mai mici ai mei, ntic
facut,. $i preotli iare atata sunt fdri de aseminare, cii tl
Dumnezeunu si. afld nici in ccriu, nici Pre pemant
carelesi poate sd fie asemeneacu ei, cu Dumnezett
1n4i mici decit el,9i cu oamenii sunt mai mari decirtci,

decat
eEteingeri, iar pentru darul ce au sunt mai mari
drept"uc""a zice 9i dumnezeescul Efrem Sirianul'.la
(prea sl[vitl
c;l dintai ce face pentru preotie:
cu
este preotul fi putere nespus{ de criu se atinge'
impartdqire"'
$i
Detrecesi cu Dumnezeu are mare
acestor
mdririlor
ispita
cu
lucru
cu
cunoaqteli
Ei
is{
luali sama
adicd a preolilor ce-i batiocoregte lumea'
nnr
cu socoteald intreagd, 9i vedeli Puterea cea
lAnga
pre
oameni
tingd
pre
9i
In ceriu gi Pre Pemant,
sl;lDomnului nostru lisus Hristos au iertat p[catele
timtraieluia ce i-au fost adus inaintea lui si'l
acolo de
t, gtili ce au zis cdrturarii 9i fariseii ce erau
Dumnezeu
singur
numai
fdrd
.cine poateierti picatele,
Dumce poateiertd picatele.oamenilor; cu adevdratau
dar
este, au putlre dumnezeiasce are in sine'' -Deci
au atata
fac aceastapreolii in toate zilele cu picdtogi: $i
sd
puteti
credem'
o
tolii
cu
precum
e sd idfte picatele'
in
lume?
dumnezei
alli
cum cd acegti mici nu sunt
o
ali 9i alta mai mare: de aJi veded aici de Jat{' .de
vr6imagi
de
multime de Arapi negri, cari si fie rdnili
parte
re de moarte Si legati cu lanturi tari, 9i de alte
timifie
sA
slobozili,
<sd
fiti
r puternic,9i si le zici:
acea neranele voastre,si fugi din lrupurile voastre
s[ cazi
ce vi intuneclr 9i zicind aqi, de afi vededL

si
. m6inele gi din picioarele acelor ticelogi legdturile'
in albiciune
i!i" indutA-rdnetogid" tun" 9i s{ si prefacl
pentru acel
zice
putei
ali
ce
neqrealdintunecata,oare
cum
incredirlat
sunt
Eu
lui?
Ci. .'ut parei puterea
toli
preste
este
om
zice gi a1i'merturisi, cum ce acel
alt
este
ii, cum i este pogorit din ceriu 9i cum cd
esle
lezu qi om. Acum dar socotili cum ctr acest om
negri'
dln cei mici ce nu-i bagi lumea in seamfl; Arapii
dec8t
intunecrli
mai
ii
face
It de pAcatoqi,pre cari pbcatul
cate.ori
de
cici
Picd; aceitia sunt toti renili, pentru
moarte'
de
rani
lor
in
sufletul
sl
tipdregte
ori
de aiatea
Ivlrconu.-

Prdicd

It

162

ANT IATIVIh EANU

sLrnt legali cu lanturi grele, pentru cdci pAcatul ii fact, r,,lrl

diavolului. Aici vine micul acela, netrebnicul preot, 5i r.rr rrlq
c uv A nt al lui, c u u n : (i e rta te s a -l i fi e p d catel e,..l ace l a ,rl ,
tele picAtogilor mai sldvite lucruri decdt acelea ce a1i ;||r/tl
mai sus: desleagri legdturile pdcatelor, vindeci. ranele, ir ,rr.
rete$te de tina picatului, ii mdntueqte de mdinile diar,olrrlrrl,
ii prietenegte cu Dumnezeu, ii face de petrec cu inl(,rlt,
A c um a dar d $ i a c e s t m i c c u mv i s d p a re ? S ocoti fisd ai bi r grn
pemant pre altul mai mare decat el ? Dar ce zic pre pr"rrr:rrrt,
nici in ceriu, afari de Dumnezeu, nu are riiicul acesta rr,,r,.
m enea lui in p u te re . $ i v o i u d o v e d i -o : l ual i l eama
| r,rrrrrr
omul acela ce zice in SfAnta Evanghelie, cd si pogoriir ,lirr
Ierusalim la lerihon gi au cezut in tdlhari, sd fi fost crr rrrrl
cregtin 9i drept in credinJd, mi sd pare cd-l vdd mai rr,,rl
de r ane, s d z a c d p re p d m An t.5 i s A ceard aj utor.i u rl r,l rr
toli, sA sd intristeze 9i si pl6ngi, nu atata pentru viealir rr,
ripunei, cAt pentru suflet, care pentru multele lui piical( ,trl
in nevoie si-l piarzd. Vie acum aici impriralii cei mari
1l
puternicii pimdnlului, sii vedem de au at6ta putere si nrirl
tueascd sufletul acelui ticiilos din nevoia vecinicii mortil l)ll
ce zic impiratii gi puternicii ? Vie ingerii raiului gi herurilril
cei cu ochii muUi, serafimii cei cu cdte 6 aripi, scaunile. rlorrr
niile gi toate ceteleingeregti, si vedem de le va ajunge pirrll
intr'atita puterea. Lasd.sd ia impreund cu ei intr'ajutoriu to;rt
cetele sfinlilor, si alerge mucenicii, si nivSleasci apostrrlir,
sd grdbeascii cuviogii, dreplii, prorocii, patriargii, si sri po
goare impreDnd cu ei inseqi prea curata stdpdna Maica lrrl
Dumnezeu, impdreteasa ingerilor qi a oamenilor ; ce \ i \il
pare? SocotiJi ci va putei toati ceata aceasta cerascir\l
toti sfinlii sd deslege din legdtura pAcatelor ce-l atrag in irrrl
sufletul .acelui ce zAcea mai mort? De o va zice cirrr.rii
aceasta (cd va puted), acela nu va crede drept agezdmitrrtrr
rile sfintei noastre credinte, nici este din turma lui IIristor,
de vreme ce nu tine aceea ce ce zice Hristos Dentru ac{.,ir.rtrl
la Evanghelie: lngerii toti sd mijloceascd,sfinlii sd sir r,,rut.,
dreplii sd sd cucere, maica lui sd mijloceasci, Dentrucir sjl

IIiIJ

la ticdlosul acela de picitos deslegarea pdcatelor lui; iar

rd-l deslegc de picate cu puterea lor nu pot nici unul din

'rtlnli ; 9i pricina este pentrucd puterea a legiL9i deslegi nu

nu o au fericilii in ceriu; ci au preolii pre pamant. Acuma
dar aceeace in ceriu nu pot facetoate cetelesfinlilor, vedeli
pre pilmdnt unul dintre acegtimici, lasi si
cum o sevarqegte
tA pogoaregi aici dupd intdmplare un preot oarecarele9i sa
vade pre cel ce zdcedpre cale mai mort, carelecerealutoriu
lasii sa vazd lacrdmile,si vazd susli mantuire sufleteascd,
pinurile, sri sd uite vointei gi blaglosovind cu mana aceea, ce

.nu priimesccei mari si o serute cu evlavie,lasd. sd zici

numai: <te slobod de toate pAcatele talc,, si vedeli strdine,

e gi prea sldvite,indati sA mantuestesufletul acela

din nevoia veciniciei muncii, si deslcagd legiturilc picatelor,
fug dracii, si bucura fcricijii ingeri, 9i acceag dumnezeeascd
dreptate, ce lineiL goali. sabia raspl{tirii, o pune iari$i in
leaci, qi toatd sd imb)lnzcate. Nu este drept acel lucru infd, ci ni ci i n ceri u gu est e nim enea, af ar d de Dum nezeu,

sd aibi atata putere, atarta stdpanire, catd au pre Pdmant

oce$timici, acegtipreoJi? Iar sd vedeli $i alt lucru mai minunat a acestor mici : au rdmas toatd zidirea uimitii, cind

us al lui Navi au poruncit soarelesd stea pre ceriu nemiscat

pani va birui pre vrirjmagii lui; dar cu cdt mai virios socotili
c{ s'ar minuni, dacd acestaqlisus ar zice soarelui, llu si stea
nemi$cat pre ceriu, ci si si pogoare pre pirnrdnt. Adevdrat,
Infri coqat l ucru ar fi acesta. I ar nu est e lt im ica int r u asem d,nare, ca aceeace fdce preotul in t oat e zilele; in sf iniul jer t -

velnic, el nu poruncegtesoareluiacestuice sd vede,ci pune

lub datorie cu cuvintelelui gi cu rugiciunea lui pre soarele
ccl de taini al dreptdlii, pre insuli unul ndscut Fiiul lut
sAsa pogoare din ceriu Si supt intemplArile(feliul)
DumnezeLt,
pAinii gi a vinului sd si facd iar jertvA vie, pentru iertdciunea
.D6citelor noastre; gi aceastanu odatd sau de doua ori, ci
preste tot anul, in toate zilele cind el vrea qi in ce loc va
pohti ; gi nu esle aceastao putere de care sd minuneazd9i
lngerii? Pre Melhisedecil numeqte marele Pavel asemenea

1n5

NTIM IVIRAANU

cu Fiiul lui Dumnezeula al 7-lea.cap cAtre Ovrei, pentnl

cici aduced pdine gi vin iertv{ lui Dumnezeu,carele eril
inchipuire dumnezeegtilor
taine, gi noi cum vom putea nunri
cu vredniciepre preotii nogtri, cari in toate zilele aduc nrr
inchipuirile,ci adevdrul,nu umbrele,ci acelagtrup gi singr
a Mintuitoriului nostru Dumnezeu?
cuM NE puRTAM

; 9i esteaceastacredinle
de-i infrunteazi $i-i necinstesc
fapt6 creitineasc{? Mi si pare inse sA auz
";;lti;eeasci sau

sunt
t|;-,ni dau'raspuns:cum ci preoJiinogtrinu
f"ll"
cu
*.i vremi; a;eia, zic, .erd
pr"oli
'in?utalif
:^:1"^:.""-":::1
ac$tia lenegi: aceia
aceia eri cucernici $i

p".iJ.i,

;::::;:-

!c_PREoT!3

') rrar.

sunt belivi,aceia erar.fdre,r^::i:: ::

aceqtiatoli trupi 9i

ui.i"ni; u."iu erd toli rluh 9i

(Trebuiedari sd
aceiacu drePtate si 9i necinstesc'

r-u
Cu (i.11
cdt mai
r al vilrlus
vartos uecal
decat /vletntseqec,
Melhisedec.

este acesta asemeneacu fiiul lui Dunr,

nezeu? Cu adevdratnu poateafli mintea
ginduri, nici limba cuvinte, pentruca sd. vddeascdmr4ririle
acestormici. $i cu acesteatoate ce cinstele facc lumea? ALr
si zic mai chiarr), care obide n'au dela oameni,dela creqtini
? (Cu tot sufletul teu teme-te
9i dela fii lor cei duhovniceqti
de Domnul, poruncesteSfintul Duh la zI 7 -lea cap al lui
Sirah, 5i pre preoli lauda,Si iardii teme.tede Domnul 9i slfve$te pre preotul,> $i este cinevri s4 o faci aceasta? Este
cinevii sd. aib{ cucerie c6tri preoti, si-i cinsteascd,sd-i sliveascd? In legea veche atdt de mare socotii necinstea preo.
tilor. cat insugi Dumnezeuau dat poruncd, precum scrie la
a doud.lege in 17 capete,c6 de va indrllzni cinevi cu semetie sil necinsteasca
pre preot gi si nu asculteporuncalui,
omul acela si si dea morlii. Acum dard. la citd. osdnd{
socotili ci sunt vrednici cei ce indrdznesccu atata semetic
de fac necinstepreotilor a sfintei besericii noastre,cari covl.rgescAi in dar, qi in vrednicie,9i putere pre preofii legii
vechi? Pentru marele Antonie, scrie in vieaJa lui dumnezeesculAtanasie,cum ca mdcarci eri atita de mare gi vesti(
intru bunetdli, cA se cutremurdde el dracu gi fiarele pustiului i si supuned,iar cind vrea intimpind vreun preot,ifi
plecd genuchieleinainlea lui 9i nu s{ sculi.delapimant panii
nu-i sirute intii mdna 9i si ia delael blagoslovenie.
$i acunr
nu Antonie, nu sfinfi, ci oameni netrebnicigi pdcd.togi,
rru
numai sd primeasci se s{rute mina de prebt,ci se pornesc
asupra lor cu atata scnrctica limbilor cele slobode,de-i do-

;
'"*t,r"

pt..ti"
""arn
,ra" tat" r.l l

,ini

cele
ni"id""ut, ci si fim ca dobitoacele
adevar
at
.
buna
cu
Insd eu voiu zice cum ca

zice 9i
*""*u, 9i agd si fie; numai intai voiu
".,"
te-aupus.,pre.line
Stun,u Scriptuid fieqteciruia: cine

"o ult- i"l".u,o't'u prest; noi? \lesireacaP'2' stilr l'l)' 9i

-i,l'pr"una

.u *in"' zicesfdntul.Palel''j: :l:: :!jt-:^*

streind''9i la al 2 cap cdtrdEvreizice:
sluga
tlira..i'nt"
gt'*u"i"it'. ou'tL'), t"lu ce ludeci.P': "t]1t:.ti:::t^""*T
lui Dumnezeu?"
c?liuveiscrpdde iudecata
t;;;;;;J^,
infrunteze
s{
qt: pl":l'
mirenilor
re au dat volniciaaceasta
lor? Nu
petrecanialor, sd vicleneascila faptele
;;;;"
tut,t6-l!
impnrat ji imparat cregtin marele Constantin?
viealdra.si prea
.ou. o"i,r" un preot cum ca Petrece
vleala Ql
,asca.n'au vrut sa-i cerce.nici sd-i iscodeasca
de aq
.o un iubitoriu de Hristos ce erd' au zis:
iui,'"i
'cu
picatul'.Lli
o.trii mei pre Preot s'1 faci
i::fttt

mea.9i lurlgi la soborulceldintii delaNichea

"liJp'l
impotrivaunor Preoti9i episo
"crisoare
""i"J'r"t""^ri
indat{ au
uru, fericitul nici cum sd o citeascd'ci

,-niou
au ars $au zis Si,11rs];
-o $i au begart insuqiin foc de
sd
inte'u.e,lni"e*de pomenire<sd nu dea Dumnezeu iudec
c-e
aceea
Deci acuma
vreodatil pre preolii lui Dumnezeu''

impdratatatade mare 9i atatade sfant'cum

uu in"",
qi
""
lrtznestesa o facAun om prost,un pdcdtos'nenorocit
gregalece ziceli cd au
rednic? A doua, rdspunz: aceste

l) omule,
,'r) manti..

ANTIM IVIREANU

preolii, oare din copildriele-au avut? au le_au

castisatduDil
cg au preolia? De. le.au avul din copildrie,
vina ni este u
Igr, ci este.a mirenilor, c4 n'au. vrui .a-l
..er.ca cu l.i.o
lui Dumnezeu,cu invdlAturi folositoare
pil;" l;r-;;;
Si
bune; iar de le-au crigtigatpre urmd, iar ""
dela mireni le-au
luat ti dela dingii au invAlat rAutatea,cd
ei n,au nescul
preoli, ci mireni; gi pentrucenu clevetili in$iva
pre voi gi
si
cI ali dat pricind.rea, ci necinstili
.inhuntati,fi* pr*fj,
cari, de s'au fdcut
ucenicirrii, s'au fdcut p"ntru
* uuui
pre voi dascdlirdi ?
"a"i
Insd eu mii voiu uni cu gdndul vostru gi acestea
ce ziceli
pentru preoti,zic qi eu cA este agiA,insd sri ascultati
o piidd:
Evdox.ia,impdrdteasalui Arcadie,au fost infeles
;t;;rodul dela Gaza nu petrececregtinegte,
";de vrerne
ce cei mai
mu{i sd inchind. idolilor,
9i zicei imodratuluigi.l indemnd
sd facd.in tot chipul sri-isupue sub creqtin[tate,pentruca
sd
nu sd necinsteascd
impdrdiia gi numele lui Hristos qi al cre_
djnlei; iar impdratul Arcadiei-au rdspuns: o gtiu er aceasta
ca acestnorod pleacl mai mult la inchinaciunea
9: .Tu', :urn
rsorror. dara ce voiu sd fac? Sd cuvinc sd
md fac cum cd
nu-mi estein gtire gi sd-i las sd trdeasca( m
vor vrea.Dentru
caci are mare cagtig imparelia noastri diir darile
lor. Acum
dar dintr'acestrdspuns iau gi eu pricina, ca sa
astup guriie
rnirenilor acelor cari cu atita indr4znealdi"codes"
c"utot
dinadinsul faptele preofilor. Ce ziccti voi rA.vnitorii
cum ci
preofii sunt rdigi pdcdtuesc
? Adevdrat,eu incd zic c{ pd_
ciituesc; numai acegtiace voi ii socoti{ipicdtogi,
acegtiasirni
cei ce vA dau blagoslovenie,
acegtia sunt cei ce vd slinfesc
de a doua oari in baia sfAntuluibotez,aceqtia
p.;"il;;.;
cu darul Duhului Sfdnt,acegtiaspargzapisulpi.catelor
"d
voastre,
acettia va imprietenesccu Dumnezeu,acestiavii
fac pdrtasi
cu trupul Ei cu sringeleDomrrului,acegtiasunt."
uA do.e.",
cu rugiciunile lor Ia boalelevoastre,la nevoile
voastre,in
vieafi, la moarte gi dupii moarte. nu ciutali
la atita cngtig
$i
gi bunetiti ce vd fac, la atdtea daruri,
la atateafaceri'd!
bine ce vd. impart, numai vri uitali cu atita pismd.9i
cu ardta

167
'la gregalelece au ca nigte oameni, ce poarte trup qj
grepite'
rc in lume. Dar'pe cine vatlmd preotul, de
'fgce cevd nepllcut ? $i de nu val{mA pre l-rimeni'.ci
[rios lace folos norodului lui Dumnezeu 9i besericii'
ce vi indemnali pentru un rdu, carele nu vd face pa'
s[ obiditi gi sA necinstiti un bine ce vd di atdta folos?
ce voiu si zic, r4utatea cea multa a lumii orbegic ochii
ia gi nu lasi sd s[ uite la pdcatul cel mare ce
necinstegtepre unul dintru acelti mici' Insi zice
cap vorba ce face la
marele Zlatausi, la al gaptesprezecelea
sunt pleolii'
Hristos
oh"liu lui Matei: <cei ce lin locul lui
ee cinste$tepre preotul lui llristos pre Hristos cinsleqte'
ce sudue pie preot, pre insugi Domnul nostru sudue
teqte, ci HriJtos Pre preori au l[sat in locul lui isin besericasar. $i de vreme ce un boiariu nu poat
si-i necinsteascicinevi pre ispravniculsiu, carele-lva
niscai case ale lui, dar Hristos cum va putea suferi ?
cea de apoi ce dar socotiti c[ vor lud unii ca aceia9i
nsti vieale 9i in cealalti ? N'afi citit vreodate in Sfinta
e ce s'au intimplat lui Noe' cind au bdut 9i s'au
? S'au desbr{cat de tot in casa sa 9i dormid, 9i au
ca
fiiu-siu Ham goliciunea lui 9i in loc de a-l acoperi
lui;
r tat{, au iegit afari 9i l'au griit de rAu cdtre lratii
reia, ca nilte intelepli qi cucernici, au mers de au acogoticiunea tatdlui lor, fir de a:i lltoar:e leJile lor s6-l
<$i si trezi (zice-Scrip'
ii ainttu aceastace au,urmat?
cel
Noe din vin, 9i cunoscti cate-i feci lui feciorul lui
Ii
fralin{r gi zise: blestemat Ham feciorul, slugi va
lui ; li de vreme ce mi-au facut aceastaHam .9i m'au
lui 9i
de rau in lume, s[ fie blestemat 9i el 9i copiii
slugtr
faci
si
si
lui,
ci
e lui; stapaniresd nu ia in vieata

I fraJilor,.Atdta au zis bAtranulNoe, 9i pane astizi

neamullui Ham'$i aceasta
blestemat
veciva fi Dururea

ce obiiti. t"tii ."i iubili, ci sh va intdmpli 9i la cei

'' la
'r
Dumnezeu
de
iubitorii
pre unul dintre acelti mlcr.
se si pizeascade clevetireaceapreoteascd'pentru

ANT IM IVIREANU

ca se cdgtige blagoslovenialui Sim 9i a lui lafet, r,rrr,

rugem se vi o ddrueasci milostivulDumnezeu$i in acea\lrt
lume qi in cea viitoare,amin. (Cd cela ce s6 teme de L)rrrrr
nezer, zice loan cel cu rostul1) de aur, nu iscodegte,
ci crrrlr,,
imbldnzegte,iertvuefte,cinstegte,
meregte,cante 9i laudi".
Insd precum nu lipsescimpdratului ostagi credinciogi,irlri
nu lipsescnici lui Durrnezeu fii cucernici.cari sd tem df fl
gi-l cinstesc,dintre cari fii cucernici gi credincio5icel nrirl
ales egti Mdria-ta, prea lndltate Doamnez), carele mai rrrrrll
decat toti te temi de Dumnezeugi te inchini lui qiJ ascrrlgi,
mai muit decat fieqtecarele,il cinstetti qi-l lauzi. penrr.rr
Mdria-ta putem zice aceeace zice Dumnezeuoentru Dar irl r
.indllat-ampre cel ales din norodulmeu,aflat-amore f)rri,l
sluga mea, cu unt sfdnt l-am uns pre el>. Mdria-tar$ti ,,.1
ales din zeci de mii, dupd cum zice Scriptura,carele cu frrlr.
tele tale cele bune cinstegti pre Dumnezeu,cu facerileLlr.
bine il imbldnzegtigi cu multa-li credinle il mdregti qi larrzi
numele lui cel sfdnt. Drept aceea,precumpentru David s'lrr
fignduit sdJ inalle mai vdrtos decdt impdralii pimdntulrri,
se-i pdzeascdr'n vecii vecilor semintialui qi scaunul lui rrr
zilele ceriului,agd mina lui cea prea puternicda fi purLrrr.;r
spre paza Domniei tale, va tdii. dela faJa ta pre vreimllii
tdi, va infrAngepe cei ce te urAsc,$i va pdzi in veci seminliil
ta gi scaunultdu. (Cd voia celora ce se tem de el va fact,
zice David, 9i rugiciunealor va auzi gi va mdntui pre dan$ii,
Acestui dai sd va invrednici 9i fiegtecareledin voi. ft,1ii
mei, de veJi ascultdcu cuceriegi cu dragosteglasul pirirrtelui celui ler de ani gi veti faceinvdliturile infrumuselatului
Hristos fiiului sdu, a ceruia darul gi mila cea bogati rrrs,rrl
pururea se fie spre mdntuireasufletelorvoastre,amin.

I) gura.
2) C. Brincoveanu,

XXIV.
CUVANTDE INVATATURAiN ZO ALE LUI
$I
ASUPRACUTREMURULUI
OCTOMVRIE,
D
IM
IT
R
IE'
A MARELUI MUCEN IC
DE MIR
IZVORITORIUL
ma t e s d | d c i l n '
. $ i i a t (t c f i f t mv
t:orobia de ta
cAt s.iacoperid

,uuti,

din sine bun

Precum un tate dill cesti pimanteiti, fiind
nll tt-l
t:tt,?ttt
iubi-pre.toli
drept, are fireasci dragostea

averea Si
o potrivd Si a-i cinsli intocma qi a le imparli
mult
\ti altitiie lui tot intr'un chip, nedand unuia mai

mai vdrtos
mai pu1in, sau sd iubeasci pre cel dintaiu
feciorul si
: pre ci de pre urmi, fdri cdnd numai.inse
tiporuncilor
neascultetoriu
face mai asc[ltetoriusau mai
inmulJi
a
pricina
fi
el
a
e-siu, Si cu acest miiloc poate
lui sau a o impulinil; precum
Iosteaiatane-sdu asupra
ni-o insemneaziin
iru ascultureaaceastali neascultarea
avezidoi
Matei evanghelistulzicand: cum ca un om
fdgiduii'.iari
sd
lui,
voia
9i
gi unuia iiziceir se faca
fdgnduin9i
o ia."a; li celuialalt ii zicei, gi el nu sd
Dumnezeu'
E; agd esie de bun 9i de drept tatal-tuturor
buioute ,icli.ile, ca nitt; faceri ale lui, le-au ndscul' 9i
o face intocma la toatedupa vredniciaa figtecaruia'
ni$te zidiri
aceea va sd cinsteascd pre ingeri ca pre

17{l

mai aproapegi feri de trupuri, ce strdlucesccu nemulircrr;

va sa cinsteascdpre oameni ca pre nigte chipuri ale sale: r;r
sa cinsteasca9i cele neinsuflelite,adica ceriul gi pdm6.ntul1i
toate cate sunt pre ddnsul.$i este cinsteacea mai aleasi lrr
acesteatoate indoit5: cinsteacea dintai au fost Ia venircir
cea dintai pre pd.mdnta lui Hristos, iar a doua cinste va sri
fie a infricogataa doua venire a lui.
Deci cu venirea lui cea dintAi au sldvii pre ingeri,cdciarr
invrednicitpre Gavriil a fi siugd,intai la taint purterii dr.
grije, iar celelaltemirltimi de ingeri la nagterealuicea sfdrrtri
din prea curata Fecioara.ldudandpre Dumnezeugi zicarrd
uSlavriDumnezeuluicelui din nilfime gi pre pimint pace".
Pre oameni incl i-au cinstit cu dragoste,precum zice prca
infeleptulPavel la 5 capetecdtreRomani; <cdvrdimagifiind,
ne-am impacat cu Dumnezeu prin m'oarteaFiiului lui, cLr
mult mai vArtos,fiind impicali, ne vom mantui intru viea{a
Iui,. ASiiderea9i celelaltc loate le-au cinstit Dumnezeu,ca
loate si le aducdsupt un cap in Domnul nostru lisus,precurrr
zice iarigi Pavel Ia capul cel dintei ci4treEfeseni: adici ariitindu-ne rlouii taina voiei lui dupd buni pldcereasa, care a!r
pus mai inainte intru ddnsul spre isprdvniciaplinirii vremurilor, ca toate sd le adune supt un cap intru Hristos,cele din
ceriugi cele de pre pimant intru dansul.$i iardgiuna cdte una
le-au cinstitcu oarecarepodoabdce le-au dat: vdzdphull-au
cinstit cu pogorireaingerilor 9i a Duhului Sfdnt, ci au trecut
printr'insul; apele cele dulci le-au cinstit cu sfdntulbotez
primdntull-au cinstit cu cutremurul,cu deschidereamormintelor gi cu invierea mortilor.
gi marea
curBErrr!RU,!_g Urma drelttaceeasa cinsteascd

cca siirati gi au cinstit-o cu lurburareu

cutremurului:.gi iatd cutremurmaresii
pentru
ficir in mare'r.
cutremurspunfilozofiiElinilor,cum sa sd
fie fricind din anlestecarea
stihiilort), zicdndunii intr'un chi1r,
allii intr'altchip,fie;tecaredupirputereasa, scofind ins?idela
MANTUITORUL.

I ) elernenlelor.

171

ANT IM tvlREA\- U

Ci noi acum
D re D umaezeu,carel eeste pricina cea dint di'
istddati vom ldsir intr'o parte cele ce ce au zis Anaxa-

credemai vartos
, Dimocrit9i Anaxament,9i vom
(psalm 103):
zice
carele
pre
David,
rsculfilozot,
cutremura'
sd
de
li ince cauti Pre pirndnt giJ face
socotind
9i noi
du-gi fata sd vor turburd'. Drept aceea,
cea dintai a cutremurului Dumnezeu,avem sa
facd
la aceastdvorba trei lucruri: IntAi,Pentruce sa se
in
Hristos
doarmi
ce
sii
rr in mare? A doua, pentru
1
turbure
sd
sd
ucenici
? A treia, pentru ce sd lasepre
C E S ' A FA C U T
PE MARE?

Marele
$i zicem la cea dintdi;
indoit
Scriptura
Dumnezeuin Sfdnta
chivernisirea
sdzicea [i in lucrarespre

1a
l ui omenesc,certdodqi mi l ui n d: cer t And insem neaza

cea
rg capete,unde spune pentruurgia lui Dumnezeu
lsrail
dela
Dornnui
n9i
au
luat
asuDralui lsrail, zlclnd :

la Isaia
gi coada, mare qi mic intr'o zi 9i miluind ' ; iar
obine
te
mi l a l ui D umnezeu i n sugi lsr ail, zicind:
" i seste
s
intot
ai
venti Doamne, cici te-ai urgisit asupra mea 9i
lui Dum ta, 9i m' ai mi l ui t pre mi ne '. Pent r u ur gia

lor i-au
zice gi prorocul David (psalm 97): "tinerii
sabie
de
lor
preolii
t fo.ui ii fetele lor nejeliteerd,
gi vdduvelelor nu s'au tanguit' : iar Pentru mila
ci e
nlreu ,ice Ia psalm 68: "asculti-mii'Doamne'
asupra
mila ta gi dupi multimea indurdrilortale cauta
in
indoit,
este
. $i de ureme ce am zis ce Dumnezeu
'spre
chivernisirea oamenilor, amAndoud cu inJelep:
jucreaz{, iar insigi zic 9i aceastacum cd de demult
le
cu
u mai mult sd. ardti cercetdtoriu 9i certd lumea

ANT IM IVIREANU

la 19 capete: cu pimdntul au certat pre vremea lui

pre Core, 9i pre Dahtan,gi pre Aviron, pre cari cripirrtl
mdntul i-au inghifit 9i pre toti cdli era cu dantii, precutn
la Cartea Numerilor (16); cu vdzduhulau certat pre F
cel vdrtos la cerbice,cd,prin sila vintului dela Austru l.
inecat in Marea Roqie cu toati cildrimea lui, precum zicr,
l4 capetela leSire. f)rept aceeade demult eri Dumnezeu
mult dumnezeulrdspldtirilor,iar acum este al milii gi al
durdrii. $i pentru aceea lucreazd cu aceleati stihii, cl
arate mila lui cea bogatd.:apa, prin botez,pentrucasii ir
pdcatele;focul prin limbile cele de foc, la pogorireaI
hului Sfint asupra capetelorsfinJilorapostoli; pdmantul,
sfenta nagterealui din Fecioardin pegterd,Si prin um
gi prin modrtea cea dupd cruce gi prin ingropaciunegi
inviereadin morti; vdzduhul,prin indllarea la ceriu. A
indoite lucrdri, vrAnd si le arate astdzi,face.cutremurul
mare ce povestegteMatei evanghelistulzicdnd: <gi iatd
tremur mare si fdcrhin marer. Cu cutremurul sd dea 1r
nice certare, ca cum ar li ardtat insugi c{ au fos gi de
mult carele certd prin stihii, gi cu cercetareasA arate
lui;cd zice: (atuncea certA vanturiie gi marea gi s?i flicir
nilte mare). In mare face cutremurul,pentrucasd cun
toli cum cd a lui este marea gi el a fdcut-o pre ddnsa,
uscatul mainile lui l-au zidit (psalm. 94); 9i insdgi si nu gri

deascdlumea clrm ca numai pre pdmant sd ocolelte pul

lui Hristos Dumnezeul nostru, ci in toatd zidirea
lucreazeputerealui, ca a unui stepan.<Tu stepanegtipu1,
mdrii, 9i turburareavalurilorei tu o imblinzegti, (psalm.
A doua, pentrucesi doarnrl
DE CE A DORMIT
in corabie.Zice Matei, cum
MANTUIToRUL IN CoRABIE?
Hristosdoarme.iar Marcu zicct
<9i el erd.la cirmi dormind pre cdpdtdiu>.$i oare pentnt(l
dormind sd sd facd.cutremurul? 3 iucruri socotescce urmarrl
sit facd: de-ar fi fost degleptat: intii urmd se nu sd face culrt,.
murul; a doua, de ar fi fost degteptat,urmi cd, de rrr ll

j:ifi:li:iift::
J'"1:"illi:'J"lT\li,
i#iil:ilffi
ei
i"tt'pt"t' nul'ar fi rugatucenicii
:T?:' ;ffil;
!
cnpierim

'i;;;";,

,t"l'-T1t',.11"11t
ca: L'oar'u!' .a"t"it"-""'
Domnul nostru Hristos'
cuvent:
mai
s'ar
doar
alta, cl
estemainainte,cuT::l::: :j^:?;
adevarat'
il;;r;;
Qipentruaceasta
*"a apostolii'
il:ffi;";;'nt"it"

,oilui'';""-a"p'tatsi si facd
":"li:I"::';-:i:l'5:

i'il;il;:;li"ll":.::*:':,'11:.'Ji'U'"'J
deplr n'
,; .a.i d" ar fi crezut

:,T:
ii.ll,i::iil
rliu:;;::"'r-"^#r,l;
":-L"
" - ^^^, - . "^4 ^, r m

:*:::'l,fi"x
ilii:"i
;'si*"f:*::i
l:il'"ili
**:
*'
iii.:*;i
$ir]*
avi'nd
cinumai
Hristos'
[:"flffi',1ilil';;""';"

'l*""
cinstit
?
ni."lTJlti,".i"t*d prea eicui"dt,'11:
numere
lucruqicu:i,:il;
l'#i'
';""*-'
"""u
"?'i-i
oi""'#ff ::il rJ""""'at^ii"
["i'"{i,:1
s1-tle-":'l:",li
tor.cla
boala
fall ::T"i*
* T"1l-l,L:il{::l-:I:
"iT"J},
ii,;;; ;;;,;; rorcrerrinlr'
scu? Apoi
..i **,q,l'itogi' puiin credincioEilor'
.se
"i"'iau certatv6ntulgi marea Socotili',tlbllL.,Tl:jl
celui ceresc;
otrlr"

a" griil vindecltoarea doftorului

il;i';"*;"i,
: :il;;;;;o;'it"
l"tJ .t'i.-":"t

intai cur{telte ranele.de"i:lt'1-t::

Nu voiulenevi
uina"atuare'
"t'
fi tnmaduit
i:.::::ti:
""t*dl:'ti'."':t
taine ascunsa'9i

i * *'.; iaci liniite; 9i. aceasl{

D":l:l
dupd alte minuni ce.aufo^:"'
o'.o.ot"r. 9i
'.fdb?tnogului
'iirO,"t,
ce i-au zis intii: <cuteazd
." Ut

scos
ei.dela
t"tii-ii pt"",Ji"'(Matei' s): au
-el*:i:i,
tduli;ii
nscoal6'ia-ti patul
't"i'
a: T''un:l:1''^17
'il;:""t"*:';;"i"1iJ;;;: si .'" "u parrlucrul
':

'l

:;ilif.:'"""Uil;Jo"iiil,""lilo,o"illT,

lil

L1-o'
ANTrMIVTREANU

au intrat in corabie cdlre Vitsaida, unde s'au gi temut n(,ll

ceJ vedea pre Hristos ca pr o ndluce, gi s,au spaiimiil
gi pentruce, zice Marcu evanghelistul, ca nu inl;lesrfa,

paine, ceci era inima lor impietritd; 9i aici eni iard5i I

9i cuVintelece zicedcdtrd Hristosardtd necredintalor: "
teapta-te,zice, ch.ne inecdm,r; iar Hristos le zise: <ce
teti fricogi, pulin credinciogilor
? Oarece socotili,iubitii I
puteti dar zice cum ce aceste cuvinte sfinte si fi fost sr
numai dojenicioase?
Ba, ci numai cuvinleleacestea
ascrrl
ierburilor celor amare ce dau doftorii cei aleqi,carelela
sunt amare gi oteroase,iar apoi au lucrareputernicii,a
veninul gi flegmele9i sd cure{etrupul de toate r[utA le
ti
mijloceascdsdnitatea; agAerd cuvinteleblasoslovituluiiis
cuvinte de sAnAtateti de vieatd,mdcarce erd gi pufin arn
precum zicefericitul Petru: nDoamne,cdtrd cine vom
cuvintelevieJii de veac ai, (loan,6). Acestecuvinte sunl
credinfate,cum cA au ridicatnecredintadela ucenici; si
au auzit necredinta,au certat vdnturile marea sd
,i
,i
Iinigte mare. Stau pulin de md mir de aceasta,ou." o.n
sA certeHristosstihiileceleneinsufleJite
gi nesimJitoare,
m
gi vdntul? Nu socotescsd fie certat Hristos stihiile. ci
dracii aceiacari Cin deprirtarealui Dumnezeulucreaz?i
u
ca acesteaspre ispita noastri. $i dupd ce md incred
cum sd lie aqri? Dupn cuvintele evanghelistuluiMarcu,
au zis vdntului <taci>; cuvAntcareleerd obicinuitHristos
zlcd la draci, precum au zis in Capernaumla omul cel
aveii dutr ndcuratgi la omul ce ,u udu, pr" fiiu-s6ugi a
duh mut gi surd, precum spune Matei cap. 8, cd tot cu
cuvdnt au certat vdnturile Ei marea.
DE CE A LiSAT pE

uc;i;;i;il;;IdGE?

A treiaintrebdciune,
pentruce

lasepre ucenicisi sd turbure':r)i

inceputIisus Hristos,Dumrrr.ze
r

nostru, careles'au fdcut om, pre sfin]ii lui ucenici cu cuvin

9i
gi cu fapte ti invAld sd petreacdin strAmtorime,in scdrbe
in.ispite, pentruca si le arate cum cd aceastaeste caleacr,

goane
L, c{ intdi el din inceputul vielii au petimit
l":i
zicei
le
aieea
9i
pind la moarte. Drept
",?i
.:uuriti
fi

scarbesi vd vor ucidepre voi' si veli

;;";l;;
(Matei' 24): S-as1 turl
ioate fimbile pentru numele meu

faca minune
i.au ldsat ji .a fi" in nevoi, pentruca se
gi cu minunea sA-i mantueascadin puJina *tt"dinle-:
mare 9i nu.mai
aietarat, pentru cici pricina minunii este
cu
minunea
Dumnezeusd cuvine ci n'au ficut
^numal
sau
Rogie:
in marea
oui. .u ,oUut lui DumnezeuMoisi
t'*":.].t::
chemar"u-lui
cu
." Elisei
:;;.;i,
.lllt'..d".uldc au statut
Navi'
lui
liul
lisus
: sau cu chivolul, ca
ci numai..cu.
lui lordan deoparte 9i de altd parte:
zise mirii 9i
lui'
slugii
,*a 9i .u certare,ca un st'Pan
atita i-au plecat
fo.ito, l<tu.i', 9i indatd au incetat' $i
'
zice Marco' mare
uienici minuneaaceasta,cat si temuid'
qi vdntul
intre dingii: <oare cihe iste acesta'cd
It 9i
"i."a
marea ascuhd,Pre dinsul ?'
fi
lar stau de md minunez' cum Putei
sF DlMlrRlE aceasta,de s'au intdmplat astizi s{ prizmuim
din depdremuri deodatd,unul ce s'au fdcut in mare'
indeptrrteze
si
loi Durnn"r.u, de dracl, pentruca si
ce s'au flcut
,u l*at"tn a ucenicilor; al tloilea cutremur

inimilorlui
9i cruzimea,
fa-ari, iin salbatdcia
?i::111:
si si adevereze

fni"-t-f"", perechea dracului, Pentruca

a
rlinta cea mult6 a sfantului marelui mucenic Dimitrie'
";';.;"*
fecut
au
cutremur
cinstita pomenire; cd atita
.atitea valuri selbaticeau pornit asupra blagosloviteicomai din lduntru
ilui Dimitrie,cit silii si intre intru cele
turbatii aceia
iJcitului sdu suflet sdJ cufunde,neitiind
nu erir
Dimitrie
ci
nigte hiare sdlbatice,cum
""
vrednic
""-"ti,i"q"*n, ci aved catarg qi corlhierai vetrele
nLJ
erd cinstitacruce'
;egi carmaciufoarte invdtat: catargul
nou 9i.p:"t".^:?i
care si lauda ca este pururea tare 9i
cdci ii da atdta
lui'
inima
vanturile Duhului Sfint intru
la
6 capetecetrir
scrie
real6 fericitul Pavel, dupi cum

;l

17{'

PREDICI

ANT IM IVIREANU.

Gatateni; <mie si nu-mi fie a md lduda, firri nurnli rrl

cruceaDomnuluinostrulisusHristos'. Iar mai virtos cuvilrlttl
Domnului lisus,ce zice in Sfdnta Evanghelie:ngi cine ntr rn
lui cruceasa 9i si vie dupa mine, nu este mie destoitric..
lar cordbierul este $tiut d"etoti, cum cd altul nu erir f:lrn
numai insugi Hristos foarte invelat inlru caletoriacetAtiifcl
cere$ti, caci de acolo este,$i mosia lui este cerlul, precrtttt
zice loan in l8 capete: (imperetia mea nu este din lunrt'tt
aceasta,,gi la al 6 cap,: (eu sunt piinea cea vic.care " rrtt
pogorit din ceriuo. Acestainsugi erd intru addnculsufletulrtl
lui Dimitrie licuitoriu, 9i cind il vederipulin ci sd infricogii,
ii ziceri: <Dimitrie, tu eQtioaia mea,9i foarte bine l cuIl()s(
'cii urmezi dupd mine, nu te teme,cd nu te va rdpi nimtrti
din mina mea,Si-li voiu da lie vieati vecinice;9i acolo un(l(
vor si pdtrunz{ trupul tau cu suli}eleeu sunt, loviturile trrl(,
le voiu priimi eu, gi nu te voiu ldsii si aibi dureri; aleargil
curdnd, cd ai vreme bund, eu am umplut vetrelecredinlci
tale cei curatecu duhul meu cel sfint; Dimitrie,fd-te pirtaS
morJii nrele,cd te voiu face partagSi impdrtrtieimele; cu dtr'
hul lui Dumnezeupetreciin patimi; Pentru aceastaFiiul lrri
Dumnezeueqti; nu voiu lAsd si aibi duhul robiei spre fric;1'
ci-li voiu da duhul mogteniriifiegti, carelesi mdrturiseascar
cum cAe$tiFiiul lui Dumnezeu,
9i ca un fiu al lui Dumnezett
qi
impreune cu mine iubitului
lui,
mogtean
fi
mottean
vei Si
vezi
cruceain inima ta ant
tiu Hristos. Fiiul meu Dimitrie,
infipt-o; pre crucea aceastadorm somnul Patimii, al morlii,
care au miilotit vieafa a toatei lumi, ce m'au a$teptatmila
prea puterniculuiDumnezeucu invierea; pentru multa dragoste ce am catr?i tine li citrd toatd lumea, furtunilt
gi cumplitelevaluri voiu incetririi pre tine te voiu ripi
acestea
din mijlocullor : ci vino dupi mine, c{ am intors cdrmaditt
I)arteacea slobodi a degertaciuniispre frumusefelecele nt"
muritoareale impirifiei mele. Vino prin moaftealui in vieala
cea vecinicd,si mi vezi $i s6 te Yeselegti).

]'77

Dreptaceeasi""i'*"'ltl:-:::l'",X':,TLl-",il,i,l:'j:tlJ
i ntr atata, c
rugdm; de vreme ce

ia
! ^- . ^ r . , r r t r a4nt , se
e ia
sd tte
t*'i";i' ;'' !i srantarui dreaptd
lJ,:":'.T;
',"'
lui' casd tu'l:1l.ti:""::t1:il;
,'o ,"t" intruimpdralia
"
mr:lt D*{
ta poate
i:"-:
, .;;;"i
';;;;; ,;; fi'"ge"iun"u

iu'i.n"ti:t::1l-':,lTtl,T.::l
ri,r"noi,
T1:

:f

a'tt amr'tc tr u! r'v"

-ciunilorcelor lumeqti,5i de
vrdimagilorti in valurile deterra

;;;;;;;";r"",

desdfacecacela*.1"11T"^:-il:'l:
adicfr

il"Sffi:h[L,l nIt""::;'^;J;ii"::'"Tff":;

##i:J":Ltil*li**#;1"1''','.l
duto'sa racavoiata'
"""
cea
"a
ne aduni. in.corabia-ta
l.easfa
accasrd o"teneala, ca sa
:';i''.?;;;

;nru'iL'

fa
rrea milostivul Stdpin, sd
qoslovitd, cAnd va risPunde P

I' l" i"ir' in ziuaceadulcea rasplatirtti

:" alltLT:,:T
Fiiuluiei
iatdlui qi
il"I""."i,#u,n;;; ilt;t numele
hului Sfent in veci, amin'

A$U D

l r l r e&'N .-

P| edi c t

.,l

P R ED IC I

XX.V.
CUVANTDE |NVATATURA
iN oumrNec,c FLoRULoR
.Bi'le e cuoAnbt.el
,tele Dortnulti.
Osa

ce tirle in N
La hLt/n cti ttl

Astezine povestegte
Matei evanqht.
listul
istoria
zilei
acesluisldnlprazrric,
cu lmpiRATu.
intru careau intratDomnul nostruIisLrr
Hristosin lerusalim,intr'acestagchip zicdnd: <Venilisus dirr
Vithania la munreleMaslinilorSi au trimis doi din uceniciilui.
zicindu-le lor: mergefi in satul careleeste inaintea voasrri
9i numai decdt veli gasi o asina legatd qi mAnzul cu t, ,
deslegdndu-oo aduceti; qi de va zice voud cinevacevii. \etl
zice cd aces{eaDomnului trebuesc,9i numai decdt le ra rri.
mite pre ele. $i acesteatoate au fost ca sii s?i plineasci ct
s'au grait prin proroculce zice: <spunefifeteiSionului: irtri
lmpdratul tdu vine la tine, bldnd gi qezind pre asind 5i prr,
mdnzfiiul cei1)de supt iug'. Ci noi acum de aceastddati \oll
ldsa cuvinteleevanghelistuluiintr,o parte gi vom zice nunrai
pentrucuvinteleprorocului,carelezice: <iatiilmodratultdu r ilt,
bldndr; gi nu numai singur acest proroc, ci toatd ceata
I)r()_
roceascAcu un glas mirturisesc pre Domnul Hristos :r fl
HRISTOSASEMANAT

'i ""f"i.

1i9

imPiirat
at; 9i pentru aceastdPricineii ziseMesia (adicd
pentru Hristos cum cata
). lar poate si zicir cinevd
au fost pre pdmant, ce lucru de mirire imPeJdtcasca
unde-i
ardtat sau ce pohfali au fdcut? unde-isunt curlile?
imptlricele
slugile
: scaunul? unde-i sunt gloatele9i
lucruri ce
i? unde-i este stema 9i podoabeleqi celelalte
narr
cuvin imPirafilor? Adevdrat nici unele de acestea
nemutatd'
vut, cici impirltia lui Hristos este vecinicd 9i
sufleteasca'
cereasci
este
9i
tie nebiruiti! 9i fdr <Jemoarte,
zis inaintea
au
insugi
truPeascd,
Precum
nu pamanteascii
9i
f)rept
accastao'
Pilat: .imparalia mea nu estedin Iumea
a, dascllul 9i lmpiratul ceresctoate lucrareaEvangheliei
ce sunt
numit"o a fi impdriJia ceriurilor, adica acele
cl
dumnezeeqti'
ceregti
9i
;e in Sfanta Evangheliesunt
ce
dreaptd'
indrepteaziipre noi pre calea cea
T"tt:^'u
invdianpirijia ceriului; qi cu duh cerescne intareste'
.ne sa petre:em vieali cereasch'pentruca si cigligim qi
dumnczeegti9i-cereqti'
\urile ;i9isA ne facem desdvdrgit
de vreme dar ce este a9A,cu cuviinte au numit Domnul
; Evarrgheliacu numele impirdJiei ceriului, pentruci
dumnu este"intr'insaalta,f6re oumai lucru cerescai
ni-l
rc. Drept aceeapre implratul accsta'ca cu degetul
vine
tdu
<iati
impiratul
prorocul
zicand:
Zaltaria
ast|Lzi
de zatine bldndu ; pre care impdrat vdzdndu-l Fariseii'
pornili.de
mici,.fiind
$e rApstili asupra lui, iar pruncii cei

obine
rhut Stlnt, cu glasuri de veselieil mdria zicdnd:
intru
cuvdntat cel ce vine in numele Domnului' osanna
aceea
drept
mantueite-ne
inteleg,
si
de suso; care cuvintc
noi cela cc ai venit din ineltime'
Multe 9i aleselucruri trebuesca

DU$MANII PE CARI I.A

le sdvirgi implraiii cei burri9i vredIR U TT MA N TU I' fOR U LJ
iar mai vartosau datorie si

nici,
de armele 9i de stricAciunilevraisdu
norociul
pre
.scd
destul
o.; curelu.ru gi datorie,Domnul Hristosfoartedin
ll.au sdvdrgit,cici noi fiind ocolili de 5 vrdimaqinebiruiJi'cari
ne aducela mare qi nevindecati
'ltau deapurureaimpotrivir 9i

li

i{

il
ill

ANTIM IVIREANU

stricdciunecu prea puterniciadumnezeirii i-au

omorit; cari vriimaqi sunt acqtia: pecatul, moartea, i atl rrl ,
diavolul gi trupul.
Pdcatul, prin virsarea prea scumpului sAu sange, I'r I
stans, gi nu poate nimic se ne strice, de ne va fi stdpdnirrrl
vreo rdutate,Moartea, care s'au ndscut din pdcat, precrrrrr
zice fericitul Pavel: <printr'un om au intrat picatul in lurrrr,
gi prin pecatmoartea,ca un vrdimag nemilostivce esteasul)|ir
noastrAr,cu moartealui au omorit-o. Iadul,carele esteDlalil
cea desilvirgita pdcatului,prin pogorirealui inlr'insul l-;rrr
degertat9i I.au sfi.rdmat.Pre diavolul,ca pre un incepdtorirr
tuturor picatelor gi muncitor sufletelornoastre,l-au legat li
l-au inbeznatin prdpdstiilecelemai adancialeiadului. Truprrl,
prin patimile sale 9i prin rdstignireacea de pre cruce, rlc
patimi l.au domolit gi l-au curdJit.gi cum cd ne-au miintuil
Domnul Hristos de acegti5 vrdjmaginemilostivi,ce am zis,
putem sA ne incredintdmgi din mdrturiile Sfintei Scripturi:
cd.intd.ipentru pecat, Mihea prorocul zice: <lepdda-vatoatc
strambdtetilenoastregi va aruncd.toate pdcatelenoastreinlnr
ad6ncul mirii>. Acegtiasunt Eghipteniicei sufletegti,cari gonind pre fiii lui Israil, furi inecajigi omoriti in marea Ro5ic,
(adici intru singele lui Hristos). Pentru rrtoarte,zice apostolul Pavel la cartea cea dintai cAtre Corinteni in 15 capetc:
<in vremea cea nouii (adic[ in vremea invierii cei de ob\it(.
a trupurilor), vrdimaia moarte sA va stricd 5i dintr'acei zi
lnainte nu va mai ayed loc intru oameni). Pentru iad, t(,1
acestagapostol luminat aratA griind: (nimica pigubitor nrr
este acelora cari sunt intru Hristos, cari nu dupd lrup, ci
dupd suflet umbld>.
Pentru diavolul, insuqi Domnul zice la loan in l2 capeic:
(acum este judecatalumii, mai marele lumii acegtiasd va
lepr{ddafard>.Pentrupatimatrupului, putereacrucii minunnl
ne pd.zeqte,
pre careomul nostru cel vechius'au rdstignit,dupil
r) in 6 capete: (ca se sAstricetrupul, adicri
cum zicela R6.mleni
l) Scrisoarea cetre Romani.

181

sluiim pagi puterea pdcatului,ca de acum s[ numai

li, s'au dat
prin moartealui tuturor credinciogilor
ir,'.a
-.u'"ut"
cel din
omul
intirindu'si
lui
ptin duhul
restigneascajmse-l
pre omul cel din aiara 9i vechiu
imbrace pre omul
Si Pohtelesale, 9i se
rU'.'" **i"**
este intiu sfintia 9i dreptalea adevdrului'
-la^r
acesiui imparat'
""r,-""i"f"
vei pohti a cunoaqte firea Ei niravurile
le-au scris-zicdnd,:
nnfrit.,rf , tdlcuind cuvinteleprorocului'

pre imparala-i vededinal.-'fi" iiu"a, Oameniipohtesc

cu putere9i- cu- groaza
intru trufie,9i sd porunceasca

qi adevdrul este
iar precum grdeqteSolomon: 'mila
tXt]:
impiratului gi cu dragoste sd. intiregte ."*tlll
nostru'.bine
a
impdratului
asta este dar lauda cea mare

g.il J" oan.ur.Zahaiazicdnd:":inetie|ta:d]i, l]1']:'

ogti'

venit si ridice
'i* no
9i infricolat, cd n'au
cu
"ruurn;.
diri preste noroade, sau se-i ingreuieze
sd arun"ce
cela ce
mari gi grele, nici ca sd ia bundtdf pamantegti
1f10,
e podoub"eceregti, ci au venit |ie
iaica ,s3,r;

qi sprebdtei
lli'rpt'" t"..ru.i, sire batiocuri,sprescuipdri'
:
ildu: * truPul seu, (dupdcum zice. Isaia) :t-1 .lil
incd atata

, .".1 Ua,"a,'9i obrazul seu scuipetorilor>;9i

bunetdiine'au
fost blAndelileimpAratuluiacestuia,9i atatea
apostolul cevir
ceara
se
,rora printr'in.u, cici vrdnd ca
pre b]anqe{le
ou-""i .u dinadinsul,ii iuri pre dingii
blendelile
pre
Hristos, zicdnd: tiuru-vd pre voi, iralilor'
imParatului 9i a,s"ristosr. $i de vreme ce toti urmeazA
vieata noastre
i" Ju"t'"f, cd.cisi nu ne indrePtem $i noi
noastre
piepturile
in
blindelele acestuiimpdrat? Ci tinem
as'
limba
salbatice 9i pohta izbandirii'
hiur"to,
""1o,cu care toate
batiYim'
gura gerpilor
lul :l"u:ti:'.

riul 9i paguba'
*ltf-l t"irtai 9i ne pohtim unul altuia
qt
i- Oupa u.".u pomeneqteevanghelistuli fr ":"--ui":::.;

Do-nutri ei a fi alus asinaimpreuni cu mdnzul

;-;;;;;"
tu:"1i'
iai n'au llpsit aceea cari strigd 9i ziced: :t:
9"::
Care cuvinte nu s'au scris in delert de
*a"r"il'
insemneze'
evanghelistul,cd cu acesteau vrut se

ANT IM IVIREANU

cum ca niciodatdde acum nu vor lipsi aceia cari vor \lil

impotriva apostolilor cu cuvinte grele gi impotriva celor r.,,
vor urmd lor, gi tuturor celor ce ar vrea se DetreacAiltrr
Hristos cu dreptale, gi sA sa nevoeascda intoarcegi a irr
vdfd pre norod spre bundt{ti, ci. aga este scris; impotrirrr
binelui,rdu; qi impotrivavielii.moarte;agati impotriv; dr(.t,
tului, cel pecdtos.Dupi aceeaDomnul qeziindpre asindmerg,.:r
in lerusalim, ti toate cetatea,pornindu-sdde dragoste,si brrcuri de o intrare fericitd ca aceasla,9i cu ramuri de finic ri
de mdslin l-au intimpinat, cu aceleapropoveduindnu nunrri
biruin{d, ci qi mila lui; 9i cei ce era apringide dumnezeeasca
dragosteagterned.
pre cale vegmintelesale.Care feliu de cinslt,
gi de lntampinarenu afldm nicdiri sd sd fie facut nici unli
impdrat biruitoriu; iar acestfeliu de cinstede pre urmd su"
fletegteo dau lui Hristos,carepre omul cel vechiulepddindu-1,
obiceiurilecele vechi penlru mdrirea lui Hristos a le lepddri
si, nevoesc;care lucru, mdcarcd ti intr'altdvreme,mai vdrtos
cand este vremea pociinJii trebuegtea-l face, ca rdstignincl
pecatul iutru Hristos,impreundcu ddnsulinviind intru inoirea
vietii s{ umbldm.
Drept aceeade pohtim sd facem aceastecinste gi intimpinare Domnului cregtingte,
trebuie si lepddAm rndnia, sri
scuipd.mpisma, si stangempohta izbdndirii,sd. gonim dela
noi gura cea vicleand,9i buzelecelehulitoaresi leodddmdela
noi, gi de am luat cuivi cevi cu strdmbul,sd diim inaooi a
cui este, gi de suntem insolili cu vreo solie oarecarenerebnicd.gi indemndtoarespre lucruri rele gi de aceeasd ne lipsim,
cici toate acesteasunt legiturile diavolului; ci de nu vom
faceaceastaacum cind avem atetepildeinainte ochilorno$tri,
gi cand ne indeamna atata invitdtura besericeasci, in
9i
tocma 9i moartea,crucea,piroanele,sulila, bitdilc, scuipArile,
ocd.rile,legdturile, incA gi singele cela virsat a lui Hristos,
nu ne vom intoarce spre pocdinfl, dar apoi cind ne yom
mai intoarce? $i de vom vrea a priznui cu dragostepatima
gi invierea Domnului, qi de pohtim a priimi desroinicegte
(cu

preDomnur
icie)
:"1:: :::,,:,0::r,f",lJil"illrlilt'l;

":JT'T,#l't[iLi:';i; ;'t"r" nou't'",

"'r"
J
"",
j'::,'#l

r,::l;;*.,
-'"irni

r'if"
.t"i",",
"
cei de sus'.

Hi':"li'Hl:.1
j;ri':,:l

qi cu cucerte:
umilit' cu bucuriesufleteasci
osana
cel ce vine intru numeleDomnului'

I1
)ll

PREDICI

185

Decdt celelalte nume' cu carele

zice lsaiasd sd numeasciMdntuitoriul, decdt toate este cel dintiiu
acestnume' ca nu numar
tnat' ; fi cu cuviinfdi s[-cuvi.ne
sale'tt":""
acestlucru' ci in toate taPtele
i: l:::'^::minunata9i vieala'
nagterea'
;-t.f t*; lui, minunati 9i
indltareala cedu: minunata au
'
t t u r q ' r 'r v q r ''- ' invierea,
'n tr u d d n su l a u fo st n o u d
"".'-a"tra",
lui'
9t pohfalaindlldrii
:i^t:::^'"rar"",rea
noasrraaceasra
tP*Ite ti minunate'lar ce este
L
---^r^
^^'-aracrA
iecdt toate carele pomenegte
.t"tt"ti
niscut'
intdi
".,""r""i (qi au nescutPre fiiul siu cel
;i;";;;
'
qi l-au pus in iesle'pentrucanu
DE
LUI HRISTOS.

XXVI.
cuvANT DE TNVATATURA
lN zs ALE LUI
DECHEMVRIE
LA NASTEREADOMNULUI
NOSTRU
IISUSHRTSTOS
I
.Cti iatd &atesc toud, buctnie
car e td filatottto toi l tLl
c d s au

pre dinsul
iasa,' Ca ce estemai*t".""."t d":a:1 1:"it-1
lume?Ce estemai
"i'i""'t"
ui'nuru rut alt loc in
il"rnt"i'a""*"-t,
aruncat(pus) la
A".at o mirire ca aceasta'si fie
ingeriipre Domnul
""i"
i"iii"^."r"., qi pentru cdci vid
eelui
ln gunouie,c6ntdmdrirelui Du.mnezeu'
ilt
^.""."t
ffirt"

rt'r
'
ti " ,j tl

'ii!",5fii,,{f,!iX'*
li!; f,ii"}i,,:,i
i:
Multi veseliesufleteascdne aduc noud celor credinciogiyi
iubitori de prdznuireacestecuvinte ale Sfintei Evangheliidt.
astdzi; dintru care cuvinte adtl,ni'm2 lucruri minunate ;i
peste fire: una, ca inlelegemo veste bunii, carc din veci nrr
s'au auzit, nici nu sd va mai auzi pind in veci; qi alta, crr
auzim o bucurie mare, care stange toata jalea, toatA iutristd.ciuneaqi toatd lacrdma de pre fa{a pdmdntului. Insi rr1
pohti ca acestecuvinte sA le intinz ca o masddesfdtatdinaintea dragosteivoastre,gi sd vi. fac un ospet sufletescdupir
putinJi, puind, in loc de bucate cu multe feliuri de bunit:i1i
drese,cuvdntul cel de bund vestire; qi in loc de bduturi lt,
selitoare,si dreg in paharulprea inteleptelorcapetelorvoastrc
cuventulcel de mare bucurie. Pentru care lucru ceremoutert,
dela Hristos, carele inlelepte$tepre cei neinvdfali, ca sA rrr.
luminezemintea gi sA ne dea aiutoriu, ca sd putem indulci
cu ospdtul vorbelor inimile qi auzurile celor ce s[ vor ospatii
sufletegte.

j:
si."u"i:i
":'::
:"ff '.:'Iil:T;:
".
"iui.
o P a r t e i,:1'j,
-1.
mi nunatd; ci dei l re
iar despre
lui Dumnezeu'
liiri ."i'-t"r."i

it inletepliei

t*'ut:"1i.il::'",t:*i",ll,lll:
#i"';;";;';;
';il.*.,;;i
al pimintului'
-a,i.
fre iudecatoriulcetiuluisi
lor noastre
,i.!'i''iJ',upi.ut',dutef
lii:1"::"1'l"t:,::

m *f:l*::::t?:',il:j';1,ffi
i:il$"'Tffi
cu slobozirea cea vecinici:
U""a, t"tnt'. o uu u"t"lit-o
r rurr:-,r
ar r u. c41qtg,in toatA lumea
mP aratul cel
-am
-." pre i"li"oiilii
.
v. , - ^. . r . . : ^6t iii
t"'"gti, tirania vriimaguluicelui

"t"ttt

Astizi au strhluciinoul Adatli"l".l."

,;
rru"l;;.t-;-'.
; o"*" qi stdpdnraiului'pre carele
::1"";;;;,
va
nuJ
va inqeld'garpele
o"rntf"r celui oprit nuJ
"j"" muierea sa nuJ va amdgi'
alla
luminaintru intuneric; astdziPre.
;';; ;fi
',J,tu-i"ttt"turi)
ceriurilor
qi
ceriul
ceriul
l#;;
cdgtigat
; v[zut-au siiniiistril'au
i"or-i frrn* *utiindu-l
Roeie
;"ri ei far dL numdr; cd marea
;;;;;;i

,l l

in dr-rud,Ie-au ficut cale; focul, ca un strlllt,

desfacandu-sa
luminindule noaptea,le-au slujit; norul de arsura(arsilll
zdduful zilei i-au umbrit; ceriul hrand ingereascdlc-au rlnl
piatra cea vdrtoasi pahar dulce le-audeschis;Iordanul crr
rile sale cele repedespre fugn (inapoi) le-au intors; zidrr
cele tari ale vrdjmagilorde glasul trimbilelor au cdzut:
rele pre ceriu zdbovindcu cildtoria au mdrit ziua pentrrr
bdndn. Iar minune ca aceastanu s'au vizut niciodatd,t
s'au auzit ci cela ce este unul nascut celui Prea-lnalt.

s'au um plut t ) zilele

tzi ce evanghel i stul ),fi i nd acolo

'li

care limba omeneasci nu poate a o. Brii, ce 5i ingerii clrl

ne vestesc noua asttzi bucuria cea niare si cantd mdrirea ltrl

Dumnezeu,nu este cu putinta ca sd o adevereze.

Ieqit-au, zice, poruncd dela Chesarttl
CUM S'A NASCUT
August, sri sa scrie toata lumea, aditlt
rTA N T U I TO R U L.
ca fiegtecinenumele sdu la mogia sa 1l
la locul naqterii sale sd qi-l spuie. Drept aceeacu pricintl
acesteiporunci s'au suit 9i losif din Calilia, din cetateaNa'
zaretului la ludea, in cetatealui David, care sA chiamd Vl'
thleem, pentruci eri el din casa gi din mogia lui David, sd
si scrie cu Maria cea logoditi lui muiere,fiind grea.Iar ostc'
neala 9i greutateacdletorieiacegtiaprealesne o va putedcu.
noagtefiegtecine,de va vrea se socoteascevremea, gi cinc
au fost cei ce cdldtorid; cit erd pre la miezul iernii, cdndpd.
mdntul gi toate apele sunt inghetate de ger ii de vdnturile
care nici din casll
cele reci, 9i fecioaratindrd gi ruginoasd.,
nu erd obicinutda ieti, Si fiind aproapede anaqte, purcedt
pre o cale grea gi cu anevoieca aceasta;Si apropindu-sdde
Vithleem, doar s'ar fi gdsit vreo case cuvioasd,ca str nasc
fecioara aceasta intr'insa; iar insdgi iubitoriul de sdrdcit,
Domnul, au pohtit intr'o cogaresmerit ca si se nasca.$i frl

e1amll..luminata
eranlupte",carenoapte.

soarele dreptiiii'
r"r"il, t*t" care au risirit
aceeaa fi noapte' intru
ziua
fri"" voiu numi
ai
lui Dum-"t
Adam,au pohtita fi asemenea

"i ".iar"ta*
aceastaintru care a strdlucit t11tlX^:::
ii .."p*"
lar Sfdnta
tt"f Adam o voiu numi ziue'

r" i"'."
acela,til'i."1t:j-1:
agtepti cu mare poht{ ceasul
sale 9i cu mdinele
bralele
in
,"
0t""" .a'l iu
"i'ttaplece'
cuprinze 9i cu tatele sale..si'l
.. .x^^-^ r:r

care puterile arhanghelilor cu fricd ii slu,esc, a sii a

pre sine cu trupul oamenilor,9i trupul carelel-a luat

DreDt aceeadecdt (cu cit)
oameni s6-l indumnezeiascd.
(cu) atita este9i mai minuniLlfl
de
mantuitoare,
taina aceasti

IS?

PR ED IC I

ANT IM IVIRT ANU

ad;;;;1o#
:.i';;";i."
"";;;;;t;"
truro,
" .;;i;;;;

inu' liniqteei intru tecere'{e-

lumina
calea sa iumdtate'ie$it'auaici in
zic'
un mire din cdmara sa;. ieqiGau'
neavecilor, bucuria ingerilor' mantuirea

celormorli, izvorul milii' , *on:t:1 ,11"-tl:

:
din trupulFecioarei:

fu,nfui cu trup imbracat

q'" ":l: t1:t..:"-t1,,:.'

ii, o"nnu.usi ne imbrace
inalle la ceriu' ca un pruuc'

"u"lnurf

ttiascA, smerit ca sa ne
pr" noi desavarqit9i si.ne dea. """n-:^t^:l:'i
;;-i;;;
?
rogu'r''i' vreodatdYesteca aceasta
i.;;Jt;-.';"'
"auzi?

il'.u .i-*--rt

De aduceatdtao-t:lt::^^]:

dar aceasteveste
a'""a," tr"n de aceastatrecfrtoare'
la tot norodul'
mai vlrtos va aduce bucurie mare
trage aburul
soarelui
Precumcdldura
;;;;;;;;.
"sus

in

9i de acolotn l"C:*n t:i-1.:1 ::::

preacuratulsin-

a;d 9i
"-pn.i",
9i sa veselegte'
firl d:
Duh'
",Jii"'t"a"*
put"t"u Sfintutui
F""o*"i
" :1;
Domnului
", ia-l.tinau-."' s'au ficut trupuli"i
;;;;
minunatau
, careleiegindla lumina cea adevdratd'
s'auficut maifrumos
loi*u-"r o."*sc ; 9i nascandu-l
ci.el
l".i r"r."*uselat cu tot feliul de bunrtdii'
"i'ii Uunn,nffor.Frtr de nici o strici'ciunea fecioriei
i"lo-f
durereau strilucit ln lume
ii'ii. a"-",.r o simlirede
Sfdnt prunc.

lmpUnit.

ANTIM IVIREANU

Obiceiu este in unele pdrfi, ca tot cela ce aduce

noud de vanzare,esteiertat de toati dato a vdmii
lui: rl
aceea vrednic lucru au fost sd fie gi Sfdnta Fecioard
mrirrt
de toatd vama datoriei durerii nagterii sale,
cd. numiri
singure a adus lumii roadd.noud. CA toate
muierile,cartr
nAscutin lume, au adus roade vechi,zdmislite
in tina rrtl
tului celui stramosesc; iar acesta pre carele
l-au nl
Sfdnta Fecioard, cu adevarat este roadd nou{,
ca este
zdmislit din Duhul Sfdnt 9i nu numaiom singur,
ci gi Drr
nezeu.Cd singuri ea au adus in lumea ace;sta
ro;dA f
moas{, gi pentru aceea a rdmas mantuite de
toatd va
nagterii cea cu durere, precum gi de toati striciciunea
riei au rdmas intreage;tcdcel ce venise.in lume.
ca sd f
pre toli oamenii curali gi fdr de stric{ciuni,
n,ar fi fost r
de cuviinld sA factr stricdciune maicii sate. Orept
al"eu
este mai minunat gi mai slevit decat aceaste
nagtere, cir
intuneca mintea omului gi nu poate a le pricepe
acest
cum poate ca sd.nasce Fecioarafiu?
prin
venirea
u,rrri
$i
dar in lume sd sdvdrqegte
taina a doui daiuri: ca Ziditorili
sA nagtdin zidirea sa, qi muma ca neimpreunata
cu barlrlt
sd mjnuueazeue
de roqul
rodul pantecelui
pdntecelui s{u, gi
9i muierea sd firct
f;rt:r
incepitoriului sau lncepatoare. nu gtiu de ce
md voiu nril
$i
nund intdi, de zdmislirea cea fdr de semanld,
au cdci prin
nagtereaaceaslamai muli s'au sldvitfecioaria?
$i nu esternl.
nune de au niscut 9i au r6masFecioaracuratdica
au nas.rrt
pre cela ce este inceputul fecioriei gi intru tot
curat. Cine vl
putedspunecu ce dragosteqi cu ce fricAimpreund
va fi coprins
Fecioara pre acest fiiu al sdu ? Cd ftind piine ae
creainia,'tl
cunogtei pre acesta a fi Dumnezeu,
cunogted
a fi 9i fiiul
9i_l
sau; se cunoaqtepre sine a fi
9i mumi gi sluinice.
Drept aceea ca o maml cu dragoste ii coprinderi gil
se.
rute, gi ca o sluinici, ca pre un Dumnezeu inalt,
abia crr
prea curate mainele sale cutezi a_l pipli; cdci
gtii cn nicl
preoJilor nu eri slobod a si atinge de lada legii,
care errl
ca o umbrd inaintea acesteitaine;
9i gtin a fi scris ca sil
sri curdfeascricei ce purtd. vasele Dornnului; gi
de pohti

(vasele) besericii atata cure$e, cu cat mai vertos

izvoriul
acesta curdlia, carele este incepAtoriul 9i
iricd qi cu
? Drept aceea prea inteleapta Fecioardcu
dragostea
e lmpreune cu multe lacr6mi, carelele scotei.
ddnsa
dintru
ce avei citre cela ce si ndscuse
1),
l:"i
t:'t::
prea sfantului cocon 9i luinduJ.cu

dindu-i
ii iu utulet"l-au coprins' 9i tile fecioreqti
intimplat'
mai
ce
s'au
adapat.
l-au
$i
cu laolecurat

cu adevirat ca covargaste minunea minlii omein iesle'pentrucdnu aved

I ci zice: gi-l puse pre dinsul
prea de ios
I ln cu.d, inieiiland drept aceeaun lucru
minune'
lucru prea inalt. Cum nu te vei cutremrirdde
in
(si
sdltrslueqte)
v6rgulegte
ncul acesta carele sd
cuil
vom
noastre
de ne vom ridici ochii credintei
umbletul
r fdcdnd tunete qi fulgere in nori, qi pre ceriu
rinduind, soarele 9i luna de raze implf,ndu-sd'9i
ceriului indreptand fi toate grimea lumii acesl
ala mare'
rc infefat o carmuegte? Cine este acelamic Ai
cu'glain
ceriu
smerit'gi a;d inalt, cdt in iesle z|cdnd'
smerit
mai
mic
ai
? Cd ce este mai
ine"r"qii .a mAregte
ci
ii sa'na9rein iesle, care loc nu este al oamenilor'
decat tot
ritoaceloi? $i ce este mai mare 9i mai lnalt'
strdluc]
alumini
mare
cu
acea"ta naqtere, p[mintul
a si
ingerilor
cetele
imea oqtiior ceieqti a canti, 9i
sus''
de
cei
9i
cintind: <Mdrire lui Dumnezeuintru
?
Cand
mdng&ioase
dulci
glasuri
de
9i
ind vazduhul
vreunur om
inceoutul lumii s'au mai auzit la na$telea
si cantari ingeregti?
nu poli credel omule, cu slabiciunea:"' ,""i :d.t,1:
din muiere, cunoaqte cA s'a nascut din
Du-n"r",
fi scutecile acelea..intru
; de-ti pare lucru prost a
intaiut, minuneazi-te de ingerii 9i de mulfimea
scir".t"
."r"gti, cu ce cintlri il meresc; qi de te
pre
ceriu
"Jo,
veded
vei
de iesle, ridici4i ochi putintel 9i

1lr0

191

ANT IM IVIRI]ANU

stea noua, care marturitegtelumii naglereaDomnulrri.

fl
vreme ce crezi altele mai mici, crede 9i celeminunalct )l
te pripetti de celece sunt ale smereniei,cinste$tecele .fl
gi inalte. Cine, drept aceea intru inillimea mdririi ircr
fiind impreunatd cu ateta smerenie, nu va cunoaslf n
doud firi ? dintre care una este vrednicd m{ririi. si
priiminfa (priinla) bundrdlii,carele amdndoui le arar',,r
rocul Isaia zicind: .prunc s'au nascut noud 5i fiiu s'ru
noudr, Numindu-l prunc, insemneazdsmerenia oment'r.ji.
numindu.l fiiu dat, aratd indllimea mdririi; cd s'au nir
noui cel ce lui-ti era. Dat este drept aceeadin dumnczr,
qi niscut din Fecioare; ndscut este cel ce simte apusul.
este cel ce n'are inceputi niicut este cel ce este mai tii
decatmulli i dat estedecdtcarelenu estepdrintelemai r,echiu
nlscut este cel ce va sA moard, dat este acela dintru
vieala se naqte; 9i alta cel ce erii dat, este; 9i cel ce nu cri,
s'au ndscut.Acela stdpinegte, iar acestasd smeregte;lui.pl
stipanegte,9i noud celor credinciogine gategte mo$reuirr,
c& ludnd s'au micAoratcevii (litl
$i nimeni sA nu socoteascd
mdrirea cea dumnezeeascd,Nu s'au ndscut ingerilor, cllcl
acei ce au remas in dreptate nu le trebuie miniuire. rrd
9i
ce crezuse nu putea sa sd mantueascd.Noud este dreol
aceeadat Domnul acestagi ndscut; gi de vreme ce inu,,rll
il mdresc pre ddnsul cu cantdri, neintorcrindu-icregtinii prr.
dAnqii dela reutate,nici cetelor sri le mai sliveascd; dar rr<rl
cu cat mai. vartos sd.cuvine sd-l mdrim
$i sd_i mullumim,
pentru vesta cea bund a impdcdciunii,ce ne-au adus lir
DumnezeuTatdl! pentru bucuria cea mare ce au \ar.ill
preste tot pimdntul ! pentru mintuirea noastri din mitlr
vrdimagului,pentru deschidereaufilor raiului gi pentru nrul.
tele gi nenumaratelefaceri de bine ce ne-au fdcui gi ne far.t,
toldeauna! Pentru care trebuegte,cu bucurie sufleteasc:i
\i
cr' laude de mullunririEi de blagoslovie,
sd-i zicem: "Sl,rui
tie, Dumnezeule,slavi lie celui din indllinre>. $i sd ne inchindm nagteriilui, aducdndu-icu dragoste, u frici
)i ,rr
cu(erie, impreuni cu filozofii,9i daruri de bundtdli,iirrr.

aducem credinli
si smirnX ln locul aurului si-i
""" t""i i-pu*, ce este al ceriului ;i.al paiatt:l::

dragoste*
ad.ucem
t,ituio,uaan.utifor;in locultimiiei sd-i
sa- r
in loc de. sm r r nir
A . ca unui D umnezeu vecinic' 9i

nideidea lumii'
nea"ia"o cea buni, ca el este toattr
prdznuitori
fi
adevdrali
fdcand, vom
.r'".'"u--tif..

rf

i
I

i,

ciruia ne rugim
lii"a,"ti- t*".ii Domnului Hristos'
qi nevrednici'
n"i"-ti, i"a"tn*oriu,mtrcarce suntem
-ca
milos;;

;;;;;;1;;

;;.;-;;;;;."

i'i cea rlesdvirqit; ei precum s'au

luiceadey-*"
smerenia

!t:" ll"ll1l
I'aii"ll"i-r-"J,r"t, sa surpe$i pre toli vrdimagii.cei.
'u'r
ineUatului
tt-,tr1:::ll:
."il""aitft ai prealuminatului'

'i

precum
nostru Io ConstantinVoevod; 9i
;;lr;.;".."i"i
-in"ol,
vieath ome.o naqtereasfiintieisale toatd lumea 9i
sale' ca si Poat'{
urf.a-ino"u."a qi anii viefii Mdriei
in mulli ani, luminat qi pre plicerea ]"i
-DiT:t'"::cu
sdnatate'
I luminat praznic, cu fericiti 9i intreage
si' l rednicea-s:L.?:,tfl:,'i:
; ;; v'ieaJinorocitd ; ei
'aaa"ci
nace
-v ineltat scaunul Mariei
stdpdneasci
Uatra"etesd

t-l:
li *' .uiuit""".n cu blandele.turm"
.ut,"":tll::^i.
de Dumnezeubla,-trnpta""a cu toati luminata 9i
cu lumi.u.u'Mari.i sale cu luminata doamnd 9i.
sale' li cu toati
oiruri", .o.onil qi cocoaneate Mdriei
tt
. li blagorodni.a boierime, cu cei mari :l
::1,:lt^t:

fati 9i ceicelipsesc'cu toatacreqtinatatea

i"i.l'*"?a"
tllt:ry],{
* ,ou,u 1*u, cu ilaglosovenia prea sfintilor.,
cuvioqilor
rug{ciunile
u iubito.iio. de Hristos episcopi,cu
cinului blt*:t":,t^^t:
tot
a
preoJi
9i
umeni 9i a cucernicilor
sufleteasci sa zrcem
o euri si cu o inimd, cu bucurie
lui Dumntzeu celui dintru indlo;"i;;, .; ingerii: "Slava
gi pre pfmnnt pace, intru oameni bundvoire>'

.,

,, i

Illr

,it
l il

rr

ll

li,

'ill

,l
'
ltl

)tl

P R E D IC I

103

cel ce vine
:sc Dretulindenea imparal: "blagoslovit
felii mici'
Pldnge'
Doinului, impdratut lui lsrail ?"

pentru cici intrl

iu"urii Do.nut nostru lisus Hristos,
penttut:,, tt
nemulilmitoareade cetate,cu totul bland'.
i procir)';
olu"uta a" Pdcateleei: <ziceJifeteiSionului
afla intr'insa poceinF $i umilinta' afla suddlmi
to" a"
"
osandeascespre moarte'
necinstiri,afld inima ei gata sal
tutiu i" Platdsrnt obicinuitioameniia dit'l ?:1::'""J
ii chiama
(nesdvdr$ita)
"rf
ri cu milostiulrealui cea de margine

XXVII.

sa-i mantueasce'.
$i *t
pocainp9i pohteqte

cuvANr DE INVATATURA
LA DUMINICAFLORTILOR
.Ziceti fetet Sionr.tud: iarii i"tt,t.

i::,:J.:,*
;'i,:i:i,
":*;.:;"::;z"';';i
ghelishtl

ln Etanghelia

de 6tth.i.

La acest prea cinstit gi sfdnt praznic de astizi aflu doLrrl

lucruri impotrivitoarecare amdndoud deodatri intru acesla:
ceas imi pricinuescqi veseliegi intristare. Vdz deopartelrrl
Mantuitoriul lumii cd intrd biruitoriu in Ierusaliminsotit .rr
de tot feliul de rdnduialdgi de varstdomeneascA,
dintru carii
unii mergeii inainte gi allii in urmd, allii tdid ramuri din crr.
paci, 9i altii agterne;ihainele lor pre pdm6.ni,alJii il Liudri1i
allii ii cuvAntamiiriri: uOsannafiul lui David"; ii de bucuri(,
tot sufletul-mi sd veselegte;de altd parteiar6 v[z pre acestirl
Mdntuitoriu Hristos, cd apropiindu-sdde lerusalim varsi la.
crami mare pentru dinsul din ochii lui cei dumnezeegti:
":,1
vdzendcetatea,zice evanghelistul,au pldns pentru dansa,i
9i dc multri intristeciunemi sd amd.rdgteinima, 9i star.rtl
ma. mir, cum poate aici de sd unegtelumina cu intunerecrrl,
linigteacu furtuna, sd.ltirile cu suspinul, bucuria cu inlris.
tarea, cdntd.rilecu lacrdmile,cum agd amdrdgtedulcele lisrrs
cu pldnsul bucuria biruinfii sale, cum nu sd veselegteirrr!.reund cu norodul ce-l laudi, cum nu sd hucurd de cei cr-l

"," plang{ :1
sd ll*:11
li
oricinain'se i;tristeze astezi Hristos 9i
ramuri
I uoi, fii mei cei sufletesti; carii cu stilpdri 9i-cu
lui; instrpentr'1c:
venit cu tolii veseli intru intampinarea
adevirul, vi pohtescsi-mi diruiti ..pulinlta
rt ;;;"t;
cuceria voastri 9i dofentruca si si mdngiie 9i
tla mea,
Duminici a-nostufri'
i" i""rtd,"." ce am ficui in a doua
de asemdnaremi*,i ti""e minte, ali auzit cat este fdrd
parinteascichiami
i"il"j i"t O"*".teu 9i cu citd dragoste
accst sfdrEitau
pentru
numai
oi.atoti f^ pocainld,ca
de zile ale
aceste'10
.lantu tui beserica
il;;;;;;';;;
str si popricini
acestuia,pentruca sd aibi pdcdtoqii
ei mic{he,
J" pe.ui"i" Ior 9i Dumnezeusa-qi arate
sd fie ca o zdciuiald
li"i.." fti. Au rdLnduitaceastavrerne
nostru' p"n:t":1
folosul
pentru
auului, nu pentru ddnsul,ci
pentruca
patimile'
lesam rAutigile,Pentrucasa intrinim
r"-p""". ,r"Otf ,'pentruca se facem Jucr.uri:r:!,1.:r,:ti^,91
miluimpre
uI" i"i o"-".t".r' si hrdnimpre sdraci'sl
strAini,sa iertampre cei greSili,sil ardtdm-o1uSott":ulll

vartos pentruca
rnnezeuqi cdtrd vecinul nostru, iar mai
t:::i
tina
9i
de
cugetelenoastre
n"
:u facut
-phcatului
i'am
ce
"qtaiin" d.lu dumn"reu, Pentru necinstele
cu lucrurile cele
i"i *tl, cu gAndul,cu cuvintele 9i
elege.
l) 9i celelalte.
Aotim

Ivhesnu.

ir/edicl'

lc+

195

ANT IM IVIREANU

Acum toate acestcaoare fiicutu-le-am? Oare cine estesl

cea_credincioasd.
9i infeleaptd? (intreb 9i eu cu gura Maui,rl,
toriului Hristos, dupd cum zice la 24 de capete-alui
Matt,lI
carele
viind
Domnul
lui,
va
afli
fdcind
a9d?,)Cine
"pre
cstr
cregtinulacela, careleintr'acesteasfinte zile
9i-au pldtit tlrr.
toria ? Cine este acel drept in credinti imbunirtalii?
Carclo
9i
sd fie postit !i
gi trupeqte?.Sd sn fi pociit de prr.
-sufletegte
catelelui ? Sd fie
alergat cu umilinlri adevdratala miiosrl,
virea lui Dumnezeu gi sd ceari iertdciune? Cine este
slugrr
cea credincioasd9i inleleapti? Marele Vasilie,la cuvAntul
ll
doilea ce face pentru post, zice: cum cd ingerii a fiegtecirrii
beserici.au cate o carte, intru care dela in-ceputulpostulrrl
scriu.pre_ceice sd postesc,pentrucasd.sdqtieceice
nu-gilrrc
datoria. Besericainci are o carte,care au luat-o dela Hristos,
dupd a cdruia invdJiturd sunt str se intrebetoti caji se laudl
a fi cregtini,urmdtori lui Hristos fii adevarajiai sfintei
9i
be.
serici ; qi oare ce carte socotiti sA fie aceasta? Este aceea cc
std jneuntru in sfdntul jertfelnic,pre sfintul preastol,
cd.reia
ne inchindm cu totii gi o credem,adici estesfinta gi
dunnezeeasca
Evanghelie.In cartea ingerilor poate sd fie mulli
nescrigi,sau pentru vreo nevoie lumeasc{, sau pentru
vre,,
boald.trupeascd,cu cari li s'au zdticnit postul iir in
cartca
;
besericiieste sd sd afle negregitscriqi togl, cei tineri,
9i
9i cci
bitrrini, bogaJi gi sdraci, arhierei 9i preoii, Loieri
9i .iaianitori, 9i tofi cifi m[rturisescdreapta credinfr4,
pentru c6cicinc
nu se va afli scris intr'aced carte, nu sd va invrednici
inr_
pirdliei ceriuluj. Pentru aceastdsfdntdcarte prorocind
Davitl
cu duhul, zice un lucru prea sld.vitla psalm l3g,
care mi
pune la mare mirare, gi cuvintele lui sunt acestea:
<Si iu
carteata toti sa vor scrie, zile sl vor zidi gi nimeni
intrtr
ddngii>, adici zice cum cd in cartea lui Dumnezeu
tofi s;i
vor scrie gi cum ci sd.vor r6.nduinigle zile dcspirfite,
intru
care nimeni nu si va afli scris. Aceste cuvinteateiuibavi,i
foarte mi si par intunecateqi nepricepute.

in cartea
Eu stiu din ScripturAcum cEt
fieqtecatui Dumnezeunu numai se scrie

!E FAry

fiiT pe-DE-pAclre.
,"r",

ce.iu
."* bune
ffi"p,.*

.e scriu inci 9i a fiegteciruia

"irucrat,

lj^lfi"-i*-:"j"",:1?t;r:l
ziceiardei

i"-'u' ficut; c{
"ui"
't.u
demineaucunoscut.::ll

;"; d";;i irelucrat

:;tJ";;'':''';;;r"",
":t::'"#;,;;.'r
;' ilrl,;'.;t-;t"tt"

:1',,?11
ri
i"t'" carelenici unul nu va
tot unul'iar mai multesuntalesidn-

p;;;" l";;; ":"'tezilernd*- "ul]1,'ul.r*

ilT":l:
sd,pare
r'i Dumnezeu'cici agh mi.

;"";"t.t;;'t;

""t*filcutpocdinJd
arlevdratu
n'au
.C"it:1t.t.rt^?::;
am 9i mai zis' Nu zic
"i."r,
precum
itun,u Evanghelie'

.io

"."if^ii"
cestea^ale
".1"
,tf" ale"anului,ci numai pentru
acelea
ficut
au
.in" t'uu s'is intr'insa? Cine
;il";-;;l;

ld'satului
il;r'"tiu I tnDuminica
:::1"-::i:*

i'il;ilil

noitri' pentruca
saiertamprevrdimasii
."-t""uiii g"""*"nelia

*l
si prenoiPdrintele
:::tt^:.Y^.1:,i^;;:#
comori pre pdmint'
""'i"t,i
noastrein fitdrie, sa nu adundm
rile

i"

Hffi:;

in ceriu'unde"l.iT:ltt:',1'j'l;
"a'"asape'nici.o.iurd'$i
fi unde furii nu o

;;;;",
9i in carte
le-aufdcut? Au trecutacee.zi'
r
nimenea intru
"i""'alt'tit
,.O t <in zile s[ vor zidi' ii
ru'
"'u

i]'O'"""n

dintii a postului'tn:tu,"u.::,
9i Duminica cea

cumcdriiurlli D-uin,ez:lr:"-,1-"n#:::
; 9i din noi cari
semnulpacatului
i'i--".itJ'
"ri"
N:].lT:1":i
*'ii.",'pi*i"r I cines'aasemdnat]it

;?;;;"1i"

cetraHristossdl mdrturiseasce
l'i"#;u[;l;ago"te
suJletul
i"t"t"t.""J,,t u, si-urasci din tot
3*l-:::::

i
tl

r,I

Ji'l"illi'"i'
,ll[**i::l:i:",1':l"ll',*.[:"*ilr
meni intru ddhgiir'

;.;

a .sl{bdnogului'-i:l' ti:l:
;;;t, a douaDuminice

*" ITt":^1il"to:::
i""*n", cariiauclevetit
griegteacesraaqa
"
zicand:
cacilerta pacatele
'ce
"i*l'i"ii,
;;li;;il
sA nu
sA pirisim clevetirile'
hule?r Ne-ainvalatEvangnerra

il'i

t,
llr

i{

ANT IM IVIREANU

graim de riu pre vecinul nostru, se nu-i zicem cuvinte !rir.

zave, sd nu-l necinstim,gi cine a fdcut aceasta
? Cine 5i.[
oprit limba dela riu gi buzele lui s{ nu grdeasci viclegug/
A rdmas gi intr'aceezi carteanescrisd:<zile si vor zidj. sl
nimeni intru dlngii,.
3. Au venit a treia Duminicd a inchindrii cinstitei Crucl,
intru careane sfituie Hristossit ne lep{ddmde Iume,si fuginr
de degirticiuni !i sd ridicdmCrucealui: (cine va vrea (zice),
se vie dupe mine>. $i careledin cregtiniau priimit sfatul lui ?
cine au fdcut acest lucru pl4cut lui Dumnezeu?: <in zilc srl
vor zidi, 9i nimeneaintru dingii,. Au trecut qi acedzi qi ni.
menea nu s'au scris.
4. Au venit a patra Duminece $i ne-aupus Evangheliadc
fafi pre fiiul acelui om ce aveii.din copildrieduh mut; ;i
oare cali s'au invetat dintru aceastasd tacA pdcatelecele
striine Si sd-qiispovedeascicu umilinfd,precums{ cade,p/i.
catelelor? .ln zile sd.vor zidi, gi nimeni intru dangii".Cili
era obicinuiti sd-qi ascunzd.
gre$alele,sa nu-gi videasci picatllor la duhovnic, au rdmas iardgiaceea,precumautosl
gi mai inainte. Au trecut gi ziua aceea,gi in carte nimeni nrr
s'au scris,
5. Au sosit qi a cincia Duminicd a fiilor lui Zevedeu; si
cu doiana ce au fdcut Hristoszicdndu.le: (nu Stili ce cereli,.
au vrut sd ne inveJe,sd nu fim trufagi, sd.nu ceremmiriri
degarte, s{ nu purtim grijd pentru bogetii 9i pentru slave
trecdtoare,ci pentru impilrdtia lui Dumnezeu; gi cu aceastir
ce am sporit? ci au rdmas gi lntru acedzi carteanescrisd.si
nimeni intru ddngii.
$i la ceeade pre urmil au venit qi ziua de ieri a lui Lazd,r,
carelede patru zile zicei in groapi, 9i au inviat; 9i cine,au
din cei tineri, au din cei bAtreni, s'au sculat din groapa piicatului? Cine gi-au deschis ochii si vazd iumina daruluil,
Cine au ascultat glasul fiiului lui Dumnezeu, carele cu pilda
lui Lazir ii chemi la pocninJd? Au trcut gi aceasti zi qi cu
dinsa s'au sdvirgit gl sfAnlul post, gi unde si sd scriecinelri
in Sfanta carte? <ln zile sl. vor zidi, 9i nimeniintru d6ngii".

lolos ne-au
acesteasunt rodurile pocdinlei? Acest
au fecut. zeciuiala,acestui
fo.tutl l""u.te dobindi

eu, 9i Pentru noi are pricindsi -si intris'

i*J"t
"nt
pentrulerusalim'
iiJ.J., pt""urn saintrista 9i plangedsi
vor fi zilele
cind
i",r'a i"'i"rnttr 9i cu stalpaii' Dari
au si factr cregtiniihotdrire si schimbe
.'i"u"
ale
"-"f"
vor fi acestea
ti'o .t i^.u imbunat'liti,de nu
.a nurn".. zileiepldngerii9i ale umilinlii?
i. ;;;

nu este cu pu.acesteaiatA ca au trecut fer de folos' 9i

inapoi' Acum
i ur"a"u ce au trecut sd sd mai intoarcA
pentruca sn n p:tet-n
a ce alta vreme ne-au mai r6mas'
adevd'
in cartea lui Dumnezeucu o pocdinid
iu-..ri".
?
gi cu ispovedanie
Vdz in Sfinta ScriPturdla /e;ire
UNEIFRAZP
.INTELESUL
in 3 capefe,cdnd au chematl)umSFA NT A
nezeu din rug Pre Moisi 9i i-au
mintueaascirdin
rerit cum ci va prin miilocul lui sd
iui Fu.uon pre neamul jidovesc,i-au qo:u:tcit.,sd:nea11
lui Israil' Domnul
,iJ o."rt" 6iv;n1s; uAgi s[ zici fiilor
mergem cale de
s[
noi
pre
rnnezeulJidouescne-auchemat
Aceasta
Poruncaeste
,it" in pu.tiu, sl-i facem ieltvd)''
s{ sa
pentruca
i u..un.a, 5i trebuie si o descoperim'
trei
patru lucruri: Eghipet, Faraon' Moisi 9i
Ot.t""
"d"rn
9i
in pu.tiu. bghipetul este lumea aceastineascultdtoare
si
unde
picatului'
" ;J:;;;
.u'."'".t" intins intunerecul
intai nascute,adici sulletelecelecuvAntdtoare'
cele
toate
sd prefac apele in sange,adicd faptele "T:":ltl 11 ::-

la.t1"-i"i"i"tt cdtrAbumnezeu,unde stapanelie

sirimbltdtile' lt"'.,t']]ttl.1
9i o-iau, adici: apucdrile,
9i cu
carelecu ingeldciunile

ur,,iUu.furuon este diavolul,

cu deqdrldciunile
i*,1-"tt", .rdici cu desiltirile trupului'

.;l;;;;;il cu pohtelecelerele' prindepre.oamenit",tll11

sunt noul Israil9f
line robilipre cregtini'cari
l::1111-::l
pistoriul
ul iri'Durnn.r.u. Moisi sunt eu nevrednicul
Evanghelia'cari suntem
u 9i c6Jialfi arhiereipropoveduesc

t,

ii

i,

198

ANT T M IVIREANU
PR LD IC I

tri m iqi de Dum nez e u s i v e c h e m d m Ia

p o c 6 i n f d,si facel i j L.rrr,r

Iui Dumnezeu,
sa-iiertvuilicutot sufletul
vostrugi cu toatdinima voastrdicA a9d
"".i.", ""i"i'g1,,,f,,i
ziceDavid:?jerr,:,r
,j]..3."r.'1.:"" duh sdrobitgi inirnrii"tra",i,,'ti-"p,,.
,i,,r

rav el: (lertve ca acestea

sunl plicutelui Dumnezcu".A>. ,ru
at doiteacap at tui Ioit:
zic,,.,rr
:t]: l:rrl"',^1"
"trimbi1a1i.
in 5ion. sfintili posr, srrigalistujbd,
adunali n,,r.,,t,
llil:'f",
snnlrlraduuare,al egefihdtrdni,adunali
prunci-.
$i de vreme ce aceste40 de zile ale _i;irr.
le-alitrecurin Eghiperulparinrt,,r,
. lrl lyi lost
,-,1.
,'
Intru griiele
vielii,
inrrudesi4rticiuniie
lumii,D umnezcuc,,,.t,.
este tot cu totul milostiv gi induritoriu,
iar vd chiamii l)rt,
toli in pustiu, adicri intru aceast{ sldntd
sdptimdni, carr,
si posTl'.

t,^"..1yr,':,
adicdsroboda
o" gri;i,a" 1,,,,,,,,
ii_.^1:1"",..,
rume9tl.dc desldtari,dc

mincdri 9i de odihne trupeSri

1i
vd rdnduegtecele de trei zile
carete sunt aceste trei ziJl
ce au mai rdmas, adicd sunt I_uni,
Ma4i 9i Miercuri, pcnr,:rr
curatili cu pocdinla,pentru ca sd vi indrepragi
,,r
:"^^:a^
]i
rspo\edanle,
pentrurasd vA impodobilicu Iucrurile
celc ,rr$i pentrucasi va garili cu rugiiciunigi cu milostcrrii,
llete?ti
rl uu ."u mare gi infricogatda sfintelor
tairre:s;i adurrgi
l:,
iur uumnezeuiertva de lauda, sa
vi impreunalicu trupul \i
cu sdngeleFiiului lui Dumnezeu,
sd vA un'i1itoli cu DurnnezcLr,
9i.toji sd vd scrieli in cartea lui. Acuma-".t" .u putinii .,i
s{ afle cinevii atdta de vrdlmaq lui qi,
cdt sd lase'si treat.ir
9r acestetrei zile.gi sd rdm6ie nepocdit,si rdmaie
nemiscirr
din.Eghipetulrdutdlilor,sd rdmAieIipsit
de darul $t ;;;,tlostivireaIui Drrmnezeu
? Aceastaeste, tetii mei, vremeaceir
bine priimiti, ce zicemarele pavel;
9i zileleacestei,fl;i;r;;;_
tdrnrdnisunt zilele mantuirii, intru
care sd cuvine re.cu,,,_
perem.,vremea
"A
care in deserto am pierdut; penlruci
cel{..
raIe zrrc ce aSteptamsunt viclene,
sunl zilel; lumii, zilr,lr.
trupului,zileledeg{rtdciuni,intru
carelenu s,aulolositceict,
au umblat; gi intru acesteatrebuie
sd s{ vazii cuceriavoastrii,
intru acesteasd streluceascdravua
cregtindtdtiivoastre.l.n1nr

19{l

Norodul
a sa cunoascilumea putercacredinliivoastre
rnantuitoriul'
lui
Hristos
intatnpinarea
ielit astizi intru
cum cd unii au
SfdntaEvangheliela Matei in 21 de capete'
stdlparide
nui u"gt-i,tt.t" lor pre cale, qi allii-frdngeti
ce feliu
zice
nu
Matei
racigi ugt.rn.ri pre cale; 9i mhcarcA
d: tt"lt: U]
rtafial'"t,i, iar Ioan ziceci er?rstilpdri
".Ltt-u
si facdfiegte'
cuvine
si
aceasta
ae'".a.,elparide maslin.$i
patimile,lui
cinsteasci
si
cregtinintr'acestezile,pentruca
, gi p"ntru.n si priimeascdcu vredniciedumnezeeqtile
in mana
str agtcarntrPre pdmdni vegmintelelui li si tie
zice dumnezeescul
,i'd"'fini. si ie maslin. Veqmirrtele,
esteveimant sutrupul
cA
trupul,
act,cum ci inchiPucsc
trupul sufleneqtine
spue
si
tesc.Drept aceeas,i cuvitre
cu
strlimtorime'
cu
{ineri 9i
ui, aa-l antar"na.dcu posturi'
rrin 9i vas curat
:a sd. sir faci, licag Dumnezeului celui
inchipuescr dbl ui D umnezeu. S tdl pi ri l e cele de f inic
si cuvine
iar cele de maslin inchipuesc indurarea; 9i
decat-celemult
mai
cregtinul
doud bunatAli si le arate

pre lVlin'
intru acestesfintezile,9i cu acesteasd priimiasch
celui
dragostea
riul lumii, si rlbde puJinici scdrbdpentlu
intelePteasca
au rAbdat crucea 9i moartea Aceastasi se
P-avel(Flmarele
invaii
ne
lisus,
Hristos
u'uoi, .ur" 9i in
pdtimit Domnul.nostru'
'eni, c:ap2\, la toate simlirile au
pipdire
9i la gust' 9i la loate
vedere,la auz, la miros, la
sd pdtimeascicine este
tirile este cu cale 9i cu dreptate
verseIacrimi
itin qi urmdtoriuMdntuitoriului'Ochii lui si
cu rlbuca sa-gi plingd picatcle; urechilelui si asculte
cintirile 9i sluibele'
in toate zilelo citaniilebesericegti,
mirosul cel dunumai
ldri
alta
mirosul sit nu uriroseasc,i
darul Duhului
din
ni.".. ." iese din sfintelecuvinteSi
cu Paine
int. Gustul si pazeasciPostdcsivirEit 9i tinete
b."tit"lt,::l:
cu apd, numai sd implineascdtrebuinla,1."1r.t"
iari' pentru
Pipiirea
multe'
cele
l" rrr,ilt"feliuri Eicu bduturile
sa sa
cuvine
sii
vinovatd'
clci este decdt celelaltesimliri mai
metanii
mai mult, decit celelalte cu neodihna' cu
acestea
gi cu alte osteneli' cu cAte sd infrAneazA truPul $i

gr.."u..i

L,r I

li

200

ANT IM IVIREANU

u;f;Jr:;.itt,:i
ht:i"{i'
i,:#l{ii!,:",;ff:
:m;:"'ruru

fi;i*,;turi.:,,i

:r*:i;iiii

0""."'grdiuncuvdnr
ri;.;'"',;;'#;:,i ::iiilll;:
""]:,tl
intru
aceas,i
.;il;;,';,'

;1"""jH1:,"Jj:

'fi:.l',Y'"#il
si.
minunezc.
,. *r"a.r..r'o."oit"ti,lli.j:r:l :l
;1#:l
ti:
i".H[TI i: f ::l:,.:ldi,p,",nn.. "ii,, a,i,",",,,,",,

XXVIII.

:;lr1ij,i
r*;*i:i!i
*i;:H;;:,u*lrx,fflixti
j:.f,i#lj}
:il
ixi*\li";,;,{i!T'i j:i:,r,,f

invAlArunA AsuPRAeocAtt'l1lt

curateletaineateMdntuiroriulu,,
"i ".i, ;;,1"';;'J1:,,,,1,,,,1

g**i;,*l
"6i1::ffi::,;"::*ll,i:*:.|ii
:;l
;:,lm::l**#ir:i:#ilx#:.i'ji':ffi;;::::;
rurea
acoperemdn,,,,","."
rnrnsteze,nici s;i verse lacrdmi

u,.ul,llT:ll,:lJ;lT::f:
Tilll

ATIA SOARELU!

c ' i t r' i n i n c t l i ' t h d t t '

, i t t L (t t " l i ' u d
w a s t ra , f l t (x t Fi c r I ' t (i ' g 4 c
i i rk t
i ri r' i l e l o . d 8 t . t e
s i . d rd , rg rri t i rt t l ' 4 i
o o . t r t r'
R i ru h n e l e t h a s l P A 1 d t n
j;',:&
f o i ' / i ' e n u r' t rl l t r ro i l
"4h't
td douir orpei-

intre
Cine au vazut vreodinioari
esle^aceeil
cat
zidiri atate dragoste
deii
?
ce arat ii soar elepr e Pam ant Cd

imparat.al
luminiitoriumare al ceriului9i
l't"t:t

:::1."1^"-tj

qi iubegle*,11
fi.U"l ..f""," stihiirr' indrage$tc
il':::"

;il;;^";;

pi,nu",rt pie'dansur
":"'"'lYi

lo-',"-f * dan'ut.t'
l"i."li'0"n,"'li
-":i'1...'^1,'111'l^
decopaci'.t':^1,i,1i,i'
""]i;
tou*reliurile
;;:"it;;il;it""u
;l;"";';":;-;;i",
il".ti

nr*""

p'" oan'urimbosaleiie
'" :o1l''l:
qi pentruca

cu lucrurilesale;

.:e ]t-:

-:^'
o invarteiireimPredela el niciodata,face pururea
lul lui, cu un umblet necontenit'
mai virtos ta']:..*ii,t-l
i."rn"n"u u."it"la pohte,sau
l:l'
Dumnezeu'ziditoriul9i filcrifat^i"'^t".u"^ta, arata marele

;
J'i
#J.
l":l''T;,J'
fu,lx*:;*i:'lj,'.1*"T;*
l) elenrente.

PR EOIC I

ANT IM IVIREANU

pamantului,mdcarcA bunetdlilenoastrenu_i trebuesc.,lrr

cum zice-David, iar spreacestsirllet are pustrtoatd.
drauosl
lui cea dumnezeeascd,
pentru diinsul poartri grijd sI_l rl
tueascd,pre rldnsulcearcd,pre dinsul iubeqte,qi ca
currr
aved vro trebuinfd dela el, pleacd.dumnezeeasca
lui ntiirl

gi pohtegte dragostealui, pohtegte prietegugullui,

pohrt,q
si umble pururea impreund cu d6.nsul.Drept aceea'triirrrj
cdlrd dansul proroci, trdnrite dascili, il ..u."{ in toate
pr1r,
file pdmdntului,il cearcdin toatc unghiurile lumii.
$i l)eItrU
c{ci pohtegtesd lie pururea impreunat cu el
9i nedespr"rrllt
de impdrAlialui, ii aratd calea,ii spune mlllocirea,pentr,,"l
sd sA mantueascdde ptrcat9i s6 s6 intoarcd spre
ddnsrrlI
oarecareeste mijlocireaaceea? Este aceeaa pocdintii,clra
nu are greqald: (intoarceli-vd,zice, cetrd mine gi
mi roitl
intoarce cdtri voi>. Deci pentru pocainta aceastasunt
gatn
astdzi sd grd.escpulintelecuvinte inainteainJeleplieivoaitre,
letii mei, ce vd pohtescsA ascultaticu dragoste,
u.",,.t,,
este mai trebuincioasidecdt toate
"d"i
9i mijlociri fdr de gre$ali
pentru mintuinfa noastrd.Mare estecu adeveratdarullcesta
al pocainlii, dintre care poate cunoa!te fiegtecare
mai ales
dragostea cea multd ce arata Dumnezeuspre noi
cre$tinii,
gi pohta ce are ca sd ne vazi mdntuifi de
vreme
ce nurnai
;
penlru noi au rddicat,numai pentru noi au dat, numai
penlru
noi au vrut sA fie pociinfi in lume.
$i cum ci este adevrirLrl
afii, o dovedeltesocoteala,
pentru ceci de ar fi vrut sd orarr_
dueascdpentru-allii.9inu pertru noi credinciogil
crestini,sir
cuveniaaceastdrdnduialdsd fie, sau pentru ingeri,
sau pentru
draci, sau pentru dobitoace,sau penuu celelaiteale lui
fipturi.
$i de vreme ce pentruingeri nu este,ceciingerii cei buni nici
au-gregit,nici pot se greseascd,drept aceeanici
poc{infd le
j::b.ur:.,nici pentru draci, pentru ceci ei dintru a sa voinla,
tiind impietrili.in viclegug,nu priimesc,nici vor pocdinld
; iar
nici pentru dobitoace,pentru cdci n'au nici minte.
nici cuvint, ci lucreazdpururea fdr de gregeald,precum
ii invafA
firea lor, nici esle pentru ahe fiptu;6 din cdte
sri afli in
Iume, pentru cici sunt toate nesimtitoaregi
urmeazd a nu

depocaintx'
oare
:t^t"lu-1::..'i.:L'i'",e:t':il1
induritoriul Dumnezeu

jri:ifr
nr l,'l;*;
;rl*ll"[:,*
,'i'1il1:
au dat

.-.- -^i ^,actinii:

cacl pacaruEs!
1ci sunt afard de lege'
riute pocainlanimic'.pentrtt-c: mrre folos, pentru
ne i
tr cu adevdratne aiuti 9l
cdci
-^-1.,,
pentru.r.,
uu'* rrddeide'

:,:;;il:";J;;';i.i

0",*ne'am
.licur
,l'l.'::,?l1il,1ll:
"i'.iii'i"'li
l;
ffi ;i'
llHli.:'
".
[l::

:l:','^
:"T ;J',;,1
"'::*:''""
tolosmaitre'

celor ce
fie fiii lui Dumnezeu'

-^ alt
^rr s^l^c ,-,.ritre*ui tu'"' sauce

;i'.I;

"it.*
;'il.'i..a'
"1,11:u'-lT:.T"#":1
::::
ase;H
":"'^
lucrurileei ei darul rrrrde
.L';:".""".;;i;;;;t
vede in
Un lucru minunat si
carte
a
Sfan,u Scripruri la Patra

*******,i*[x'm;iig
ffi
ot*

.;il
*ri;i.;l
l:;{ffi:iffiill
il
f
ill;
it[[
veste
rdrde
randuit'
llru;fi';;''^ii'il
'"*'cer
dintr'un crAng,ce era acoreirilro"O::^::tt: :"1::,tl

I'll',nli""fi;";": o"l::::l;T;:lli::J,;"J;l:

fd cur a, n.
neagteptata,de fri cd si
- , ^ r ^.

a, r ar uncat

rlilb:hr:i:*m:l;l.;;,
[1r,ii#ii
"[
''"",;ll#i'":
;#ji,-"',TlHl,l!:".'::,8";:::iiff

ANT IM IVIREANU

ricit al raiului,in groapaveciniciimunci. Dar ce sd intiinrl16

lnduritoriul Dumnezeu, careleprin rostul prorocului lir.n
(nu voesc moartea pdcdtosului,ci ca sd
sd intoarcd gi si1
viu>, trimite in potriva lui fdr de veste o n[vali de tirlh
infric6gaJi.Drr cine sunt tilharii acegtia?Fricamorlii, crrl
murul muncii de veci, ziuacea infricogatda judecdtii,d
rispld.iirea lui Dumnezeu,<durerileiadului m'au incungiullrl
intampinatu.m'aulan[urilemorfii"; sd uita pdcdtosul
ia rro
voia cea de aevea,pierzarealui, tremuri, sii ingrozegte, r
fi
fricd fug ingropdtorii,pohtele cele rele, patimele cele nci
frdnate,odihnile, desfdtdriletimpului; qi unde il arunc.i1
groapa lui Elisei; groapa este pocdinla, pentru cici
groapa strica, risipegteSi pierde trupurilecele impulire ce s[
pun intr'insa, agi 9i pocdinJagterge, strice gi topesteiml)Lt,
ticiuneapdcatelor,ce infdgurrisufletul. Aici dar;i intr,accifsld
groapA a pocdinfii cizdnd pac{tosul,afld pre Elisei cel rtc
taini, careleeste Dornnul noslru lisus Hri sios cd Eliseis4
;
tdlcuelte Dumnezeu mentuiloriul,9i cu puterea aceslui
;il
cu darul acestuiai sd iartd picatele, sa indrepteazri
gi si iri.
loarce iar Ia vieatd..$i trii mortul, zice Sfrinta Scripturir,qi
sA sculd pre picioare.
Dupi aceastadar si priceapdfiegtecarele
cAti este Dutert.rr
paciinlii,de vreme ce inviazd sufletulcel mort al picir,,.
sului, ii dri iard.podorbadumnezeescului
da. c" au pier.l,,r.
ii deschideuqileceriului,careiei l-au inchis pdcatul:'il f.,,c
solie fericililo1ingeri,il facemogteanJdcagului
lui Dumnezrtr,
9i pArtagslaveilui ceidumnezeegti;dard.nu sdv6rqegte
nunrli
acesteprea sliivite aceastdbundtatemare a pociiinlii, ci csr{!
alta gi mai minunatd,care face mintea sii iA mire gi inirrrl
si sd.uimeascd,biruegtepre insugi Dumnezeu; cdnd esle
9i
mdnios de sudilmile, de necinstirilegi de hulele ce-i fac irr
toate zilele pdcAto$iicu faptele lor cele fdr de lege, cu stran)bititile lor, cu iafurile lor, cu multa lor trufie, cu zavistiecc
hri.nescin inima lor, cu atata necuritii cu carelespurcd
Si
trupul gi sufletul sti gata sd.faci asupra lor rdspldtile, si
arunce asupra lor trdsnetileurgiei sale,si_i piarzd.rJepre falrr

ti
itului; alearglaiuncipocilnta't ,t ::t:1lt:1,::l;'%

:l";f;"i;:;^;i,
H'i:d;
::-il:1j,l,J[l :",il,,'
i";"'i ;::;:":"
il:
ill,".lliif
l li y :':,"i"'iill",i,
s''ui;;*' i rr'eto

inlmll t
la ceriu dintru adancul

,-^-,^, t,,i risnlAtiri.

Til:i$"lli;"li
fili' ::1,:
"' in "-tu
seame'
t"ir".,r, qi nu l-au begai
i""

v..,:l'i,?:""::'::;,:::'illi"j'1,T,:
uuu'utd'"ptuliudecitoriu'
;;'
i:liff#,

'a
lt
av'imldratu
Ah

':o

eu' sa peuEPsEArL
d;o;."t o'e
::1'i'zilele'
l'1i::';!i
"-ceit in :toaie
paganlta;i qi nedreptdli ,:-"
-:"1*l inreutdtateifemeiei
-<lin
reutatealui, cili din sla
ai
--^..r ria ^,rm

j:$
;:.li'-:J,.:::;,,:;:"i:T$:J,l|ri
"',1""J:'.i:fi
l'uu
'I'Ji:
*^iioi
:i-iH;
1^t":l;il'"":il1'::'il
tut
u
se
sA
urme
pre
cea de
1.
vie mie
sa-i pr ar
. . - - r - : ^io hi. i. r nsr e.
sd-i ri di ce i mpdri ti a'

l":":"'ff
l",il:
:iik;lt*J'.T"::":i:1
'"::"dffi
isi*P* llill':''J.T:it;:;
ir,l' iu",*"r"acestea'
lil"i'"Jru'il*";;liif:':il:1,'8"1i"
-,..,-,. "4-mi

*sA atlu.
-;-'^. t 'l^,
pedeapsl?eu
:a peoea['s.'
iita
".,. fd.cut?
rr.,rr? Cum au
-^ au
manle; i'"ice
;a a lui Dumnezeu
to^
.d cu ac"ea, cat au schimbat

il1,'::.i":ffiIl,"iil;:""'li^
ffiil1i,'
J:";
il'1"'
au ar
: n'ai vezut ce smerenie

,--

^-- ||ia

i.ru

jrti**i,iu:''
r*:l:r;l'lq;
i*i
u
lli*;
cubitai cuurgie':1T-^1"",i,:::T:l
:1 ;il;;
x1
;
"1*Tff
Tx{'':LT*
i*ii
.r;i
*p:l'":
in:*r
"1*;
;;
,11ht'"lilT"*r""il;; ;ousAhav
i"til.#iut."

,^: ^,.,,

cmFrit inalnlea

cepoate
ttull" pt"u" casalui' Dar

i. *l ilf l..o-"ilj""":l jTI';

s 4u rmbracat
s'au
carele
cucarct.
""":-':-:.
sac cu
sac
urgic
, ,labii dumn"r."asca
Ilt
sa
I
arltat
au
ce
A ooclintd
sa {ace a-,::::-c:"",:t:,
str'indemne pre Dumnezeu
:i:idrep'
dumnezeeasca
IT:ffiJJ:tt"#';;;';

'"

cerea

ANT IM IVIREANU

ar vdzut despdriealapoaceeace noi nu o vedem'

tate? Adcvdrat,a$e este. pocainla

au oprit minia lLri.

dinm6niile
rui.erepr.ea
;;;;.;",
ijlitX.,:-]i",1."t1,..

ii,'jiT'::'.";'j;iii
il"'ffi;n::::::
;*$1i.1I

ii*ur",l, .i
erirrninpoclinla,
r a"" iiu"o S*lpturd,iara luiSaul
inimd'
.i-"t"*"r'

poc,{rNTA.
Frq
,, .*.|,"J.T:::.X
.,cu'_sA
,i".,1,,1
|i;ll
c':Iine si fie pocdinfa
lm lr"'r',,

Jit:,"sa
noasa,
"a."a"",apocdinle
iar nu vicleand,
p""ai"6
i,,i
.curatd,
lar. nu a gurii, cd.
precumeste aur adevdratgi
"
aur mincir
agd este gi pocd.intriadevdratdgi
pocdinlri_1".f"""ri.'nl
socotesc,pentru caci zic: ram
gregit $i, Doamne, iarta r
pdcdtosub,
cum cd adeviiratsd-pocaesc
U,

unuresre
saur'si
artur
Davii.

d;;,,;,3;, J:
illl **:,.:,
gregit-au
David,9i vin amdndoir" *rfti"pll;;
il';

ff i;i'*::,"*lii

ei'etaLttl
rj" o.."'i
;:,*::.si:'i'"

ff:,:jTr
r;i
"
ili
:?rir
"l';:i;k;lilirni:?
.riX
:
:,Hrfl
;iTi

;:*n**il"#;11"*J
"i:i]:.,i" "1
."",.*i"i"j'::"::

ji:.
3;:H"6""il[

:11:"11
:i. o recunoagtem,cum cd inaintea,"
Yarat, precum

aa*

9i cum sd priime$ti
"u
",.i
cu muttdmildSrar"""*
"r.

,:T:,HtT:'Hi",i
:,,?,Th'
i;:i:ff:$!'ff ffi
"iii
L,tltlr:

Jidov 9i unul 9i altul ? n'au gregrt

amAndoiinainteata ? Darl
d1;01
David, carele au fidcut pdcat
mai ;;;;;i;";;;;.
""
adicd prea
curvia gi uciderea.

sadesLimr,i
;; ;;.;;i;;"il':,"T'f#'l:liir":::il

tdtoriu? Adevdrat,felii mei,

pr

Dumnezeu,
":i'i",lT ;::: j;ll
carere
esre
;l
"";"#,jiX

din gurd numai' iar nu 9i dela

Dumnezeu'.
slq:nt1u
Iirinu .ta at"uptacetra
lceatta
lui Sauls'aude-

ft;';;;iJ.luu'utatut

priimiti'qi a

* ::1".r0.""'ffl".J;Hffitl
p.entru
dar6,
[i, o.""u

.;;;";;ri"i*.u."i"
i;1ru'Jil$$?llTfflH
curata9i
desdvirqiid'
ptlai"td adeviratd'
,

""r"ii,r-'u.ri,,,
'i*"gi",iri
cuvinre.
cd'zice
H,i,L,
:i,:::1,:l?
:^,zice
_:limie
<nu
tot cel ce
'". DoamneI

Dournn"I ;;d';;,
impirdlia- lui Dumnezeu,ci cel
ce face
f"tAfuirn." .,
cerescn. Intre ceilalfi ce s,au pocAit, "oi"
aoi sa afla ueriiti li

p":u:il:,1{^?-X''1
eia artuia;
*
::".0,,",'
u"r,umilit9i iu.inimainfrantaqi smerite'

J;;;i"

^"*.ii Stant in Scripturi ne arata.in.ce chip

o"iri
-sd
"lu-oJ.uo.o
im'
ce au dat lui Navuhodonosor'

;.;"1;;-

vrind dumnezeeat:".
91".91"t^:
^.t'tu
pentru multa lui trufie'.si
vieald'
aceasti

Pr"

t""
lui acest rdspuns'":t::"I
".rltt."."t
s.eliiitu"ur"a, au facut asupra
lui.i.n

ut t'ti Dunilt: ncu hiardtepartea

;;';il;

""d"
;;;i;.;iltui,

inimalui delaoameni

:1,"1.'ll'"Y:
aul1-:1,'ll'"rJii'iil#:r':;
il;',*' uu
ffi;"'i"elo,
adeci l-au- osan .
tni preste
r -,:r^ ^x-aFl,,l,,i
si i
pdmintului'cr
ierburile
ll,i'ui'"""['n]"J to
intru
sd sd.arle
i"it"t.u dehiari, ei-anant"
.alaita nii,l^iijl
i si dea ierticiune'

:".tt""i

gapte vremi, 9i atuncea sd

iu,l-inta'pinlde au petimit.
fT"h".1:T.:":]
Dumnezeu'
ei
a lui
"i;;;;
;'J,i;'""";;";;ii'il""pt^ iudecata
desevdrun',S-1.;1"'1"--T:3:
;.;;' d; . * i""t ieriaciune
creitin' pentruca
*

s[ facd fieltecare
"."ti"'i,*il"cruri
ei placutn
p".nr"padeviratr

"|f ,?it::T":'"rnf"iii
cdnd.pdci'
"rai".i ti" o'*t"u tui in iaiba p[mdntului;
0"11":..'l
irupullui sloborl'in desfdtirj'
,lrri'".J-rLi
-t"numa.i
cum
fdrd
l';'";;;;;;ti

multe,ei altanu socoteete'

sd-l
trupul'cum si-i deaodihne'.cum ,hri'

beurmeaz{
i"rr'"ti'4"bucate;dintrucarele
r::
ei uit' pohteneinridnate:'ii1: va
cind
cuvine'
"";;il:-;;;;;;iit.
drepi aceeasr
i:',i,.rt*.t"a.J;;o"orurui'
"Ja".."tat
a;;;il

ANTIM IVTRAANU

vreasa sd isDovedueasca
adevdrat,se schimbefrica.si schir
vieafa,sd supue trupul ; cu ce ? in iarba pimrintului,
cu
nerea,cu posturile,cu aiunerile, cu deptrrtarea
manciriIrr
a desfdtarilor; pentru ceci,precumzicemareleVasilie:
oosr
este strlctrciune.pdcatului, instreinareapatimilor,
ornorir,,f
trupului.;.9i crinilsldbegtecu posiulomul cel din afarr,
atun"ci
cel din lduntru s{ intAre9te,
atuncise facecasalui Durnn"r.tt
$i vas curat darului celui dumnezeesc.
Al doilea lucru este, si schimbe inima lui gi si ia ininrd
,
de hiarn (9i inimd de hiard i sd va da lui). Ornul, pr..u,i
are inima iscusitd,agi o are mai mult pohtitoare,
nu esttr
pururea intr'o stare, acum sd.prefacespre bine, gi
acum slt
schimb6.sprerdu, acum pohtegteun luiru gi acum il
urdirc,
acum iubeqte,gi acum vrdime$uegte
impotrivaacestora;hiarrr
are pururea aceeaginjmi neprefdcutd,stdtitoare
$i nemi$cflkl,
i'r de vreme ce omul, cdnd pdcdtuegte,
pentru cdci are inirrrrl
prefdcritoare,sd depdrteazd
dela Dumnezeugi de toatd voirrl
Iui, gi dragosteala zidiri;
9i pentrucasn facd pocdinld adcviratA, trebuie sd schimbe,zice Dumnezeu,u""i ini_d
u lul
vicleandgi amdgitoare,care este nestdtdtoare lesne
nrrr5i
tdtoare,$i sd ia inimd de hiard, adicd inimi ulalAtour",
,,..
schimbdtoare,
o inimd care sd rdmdepururea nemigcatidela
bine, dela dragosteamea gi dela pazi poruncilor
mele, .or"
sA nu mai pohteascdrriul, nici sd sd abati la pdcat;
$i aceastil
este aceeace zice prorocul Ioil : <rumpeji inimile
voastre,.
$i la cea depre urmd, al treilea lucru carele sd urmezc
pociintei cei adevirateeste aceasta:*7 vremi sd vor
premeni
preste ddnsul,. Pdcitosul;cind iesedin calealui Dumnezcrr
gi si fa_cepre sine rob pohtelor celor trupegti,
s{vdrge5it:
loate pdcatelecele de moarte, din carele cele mai
rnuri
pl:cum ne invald legea lui Dumnezeugi Sfdnta
"ui,t.
Evanghelic,
adicd: kufia, iubirea de argint, pdcatul cel trupesc,
za-visria,
lacomia,minia gi lenea.,Deci
acestepdcatesunt cele 7 vremi,
carele sd. cuvine si Ie schimbe cela ce va urea
sd s,i or,_
caeascdcu adevdrat,adicd sd prefacd trufia ln
smerenie,irrbirea de argint in milostenie,picatul cel trupescln
curdgenie,

ldcomiain post, mdnia. tt ,ll11dtf jj

in dragoste,

l";";;i;;uilni,;utt" topt'1"."".'"t1t'::lT, :i:i

ta desfdtd
9i
uu"uta,

lul i :1i1

"1tt
si suspine9i si
sd s[ mdhneascd,
'
"uuln"
9i se sAarate
pntruca sA facd PrimenealavI emilor'
!!,--^^ si
poface.n^-x r-^.
miiloace
de
ua"ua.uta. Cu acest leliu

""..i"-oni-,";'n
.i

pdcitosul.ierticiune
&;;tt
9i pl[cut[, 9i castign
cu Dumnezeu9i sd face iar vas da.i-ttpi"*"q,"
celui dumnezeesc.
ce poceinla are puri-u.""u dard, fetii mei' de vreme

lr'";;",
;";;;i.;;

atriauzit'9i nu estealtacaleli alte

;ilm
tlf-l:,t::
voastre'
si vd mdntuilisufletele

dara toli ei cei tineri qi cei bdtrini' ei

;:;;;i;,";;;;;';
iogali
9i cei slraci,si alergalitt :ta:1i".-11
ttiliet'"
i::nti:::suu rnantui.ii, pentiuci vefi afld toli -odihni
: <9i toji
:';;;;,
Jupa .u* iice Hrisios la Evanghelie
ve}i mantui'l.

!1"'llffi :
fiili[lr'i;'
:lJ;xn,".nm1:ir"
""
;;;;;"".a

miazAnoapte-'
fZ u9i, 3 despre resarit' 3 despre

peltr,u::i1!:i:il:t:1
daientei3 iespreapus'

tineri!i
*"ti, ul i"t mlci 9i cei mari' bdtrini si
'ranau;utu
"JJ
sa 9i dupd."U*" :i"i-P-i:,-t::,:
,rJattt
rdslritul

intre cei tineri' ca cei ce sunt la

.'*rU.l,'.u
sdintrebdrb4ii'
l'r :il';;;;;;;"
::t-'"i.::l
' r"' '-'- - '
^iu'e'i
re miazdnoaptecei betrani'
mijlocul vdrstei; Prin cele desPr
clror le este sangelerece, qr albiciunea '1p*il :,tti.tl

fdr de nici o des,'.i"n;,;-""l" l".pt" upu" sd intre

amdndoui.pi,,'1"r"'.",'."r"", ia sfaigitulvielii,9i au

al cdrora milostivirea
rele in groaPi qi sufletul in bt:ve'
Dumnezeule va Priimi Poceinta'
acestea

it*i'

t" toutau'"-tu' iar mai vartosin zilele

".""",
Pretoli milostivul
I.ii","r"t
o*.' va cheama
?iTlllll;
cetre
<intoarceli-va

zicind:
oilnu,'" rni"rto"a tuturor,
cdtf.Yot''
9i eu ma voiu intoarce--,-^ ci
cu viteiie
-: ^,,
-iraii.
inimile voastre'
lnua'toeuli
;;;"";
;il;
14
Antid

Ivirosnu - Predict'

ANTIM IVIRAANU

cregtineasce
lepidafi lucrurile intunericului,adicd strAnrlrrl,
tile, irfurile, clevetirile, zavistia, uriciunea, vraiba, curviilc
toate necuritiile gi vi imbricafi cu armele luminii, cu t,r.1.
dinfa, cu nidejdea, cu dragostea,cu frica lui Dumnezeu,(:tl
cuceriagi cu smerenia,ca se supunli cu acestebundtaliltr
improtivniculvostru, pre diavolul 9i pre trupul ce tirdncllo,
gi patimile cele ce strici sufletul, 9i si vd. faceti mogtuxl
imperefei ceriului, cd.riasi vri.invredniciJitoli; cu darul $
cu mila lui Dumnezeu,amin.

CUVANTARIFUNEBRE

t.
LA
CUVANT DE INVAT AT U R A

PRESrAvlr')
iJoourn*to'l oMULUI
pdtima$ulacelir9i ingddui'Mult
LUt lOV. toirt tou, piatra rdbdbrii dupi

,Jl-*6","u,,cei-au,rdcutricrean;liil:l"l"l';X:,.toate a.
intr'o clipe de ceas de

. 1e ^r^.,- "i itc

toate
detoate
iJ i""il o'*ti*' de toataslavaei

":":i:T
lui, 9i au remasnumai
",n'itilt"ur"u"'
T,ti:*'ll|atl"u;,,;:tir'::

ut
prindeo1'0,"^11
toate'
o:Y::i,-'i.,il::lf1""tt:;
acestea

'1ii,il."!J,l#'."
; ;;;;' ;

"o.

"iil;:ili;i';ril;:*;t.:;ii:#11,;'j['J1ii#

''

rrrqr pre
zice mai
v' precuuru*E
ra, precum
larea'
.f, I _ buze.le
ca
...--,- lui,
t,,i mlcar
mlcar cl
'o1F
cu

[":il^oi;l:'?.:ilu*u'*';i:i**1'-t";,:'"::"*l
alelucrurilor
qi'preraceri
:ltiT"'*iil"ila'"t"ii'i
-fiai'g"u rsd tansuitr'"tt
j::o'::":,,;'T:.,,:::
$i
,,
ca cumar zice:
adici

"u.T;i";-""'J;i'-ri?,uta,

::'"HJlJ'iin:i
51,"J
::
:'::-:'i:{*::::::
Moartea
neunit?
rucru
"$:i11l
]^i':':.i""i;J;;;;i'i"nr i' "u"
; ;"r;;
!) ingroPare.
!) mott.

.lo

."tt'"

poatena$iar tatal naite' Dar cum

'

2t4

ANTIM IVIREANU

tereagi stricdciunea
sA sd.uncascd,fiind amdndou{ imDotri\,1
,
Poate cA de ispitele cele multe ce i s,au intdmplat,
9l d" 1,n.
gubele cele multe ce l-au ajuns, iqi va fi pierdut miltca, dl
zice ce moartea ii estetatAl ; sau de multele dureri, poate ciirl[
va fi qtiind ce grdegte? Ba, iubifii mei, ba nu gi-au picrrlul
mintea gi $tie ce grdeste,ci numai socotindcum ci cu aha rru
sd poate mdntui omul, nici si poateodihni de patimile tl,
5i
ciloqiile acesteivieti, f{rd numai cu moartea, precum gi inir.lll
loc zice: (moartea este odihna omului,. Dar stau de mi rrrir,
pentrucenu zice pre moartea am chemat-o sd-mi fie nt:lrr.
tuire, ci zlce pre moartea am chemat-o sd-mi fie tati?
CELETRE' NASTERT. Ascultati,iubitii mei, socotealrr
;l
invatdtura cea cregtineascd,
au . .
noscut Si au priceput, cum c{ este la fiegtecare crestin tr(,|
nagteri: una trupeascdgi alta sufleteascdsi alta miniuitoare.
Deci nagtereacea trupeasciieste aceeace sd nagte ne5rirrc
trupegte, din tatri gi din mumi, precum o vedem aceasln
totdeauna,nu numai Ia oameni, ci gi la dobitoace,gi penlnl
aceastase nume$te nagteretrupeascd,precum zice qi Donrr l
Hristos: <cd.ce e nd.scutdin trup, trup este).
A doua nagtereestecea duhovniceascd
9i nu stela toti oa.
meni, ci numai la cei ce s'au ndscutduhovnicegte
din baia sfrirrtu'lui botez,pentru care iardgi acestagHristos zice citrd ucenicLrl
cel ascuns,citrd. Nicodim: <de nu sd va nagte negtinedirr
apd 9i din duh, nu va puteasi intre intru impardfiaceriuluj,.
Iar a treia naglere ce am zis ctr estemantuitoare,este aceasta
ce zice dreptul lov: cum ce este tatd moartea,Dentru circi
cd, precumla nagtereacea dintai trupeasca,ndscdn'du-sd
orrrrrl
iese dintru intunecateleinchisori ale pd.nteciluimaicii sale
1i
vede strelucitalumina soarelui,gi precumla a doua nagtere
a baiei cei duhovnicegtia sfintului botez iese omul dintr.Lr
intunericul necredinliigi vine la lumina cuno$tintiide Dunr_
nezeu,strilucindu-segi lumin6.ndu-sedintru lumina cea crr
trei strdluciri a Sfintei Troite; intr,acestagchip
9i la naqterr;r
cea de a treia,care este mantuitoare,sa na$tesufletulomulLri
$i iese dintru intunericul9i tina trupului, ca dintr'o pugcririr

strilucitoare9i slava
si merqesi vazdlumina cea

nasterea-mana"upu'ut"u'Aceaste.
pentruaceasta
qi
David'
ei ploro"ul
e,dintemnila'"Jllt']
,"1."."",b"rrn"
.il';ii-l1,Tl"'.
Aeiidereaei fericitul Pavelziceir:
fi',',1;';;;;.
din irupulacestaqi strfiu impreunat
J';;'J";;"
mai buni
:'"';i;ii
'il;;;'J';;;-

".i

cu mult
ltu. n"""ti* nagtereestea treia
nagtereaccatruceci
i"" tot,o. a".U, celelalte,pentru
cea du'

t"q,"re intunecati' iar nagterea

.i
p:till
luminati'
o""e"t*.*"
a sflntului botez sA numelte
:]
botezali sd nubotez si zice luminare'9i cei
; rf*;i
a.morlii'
luminali. Iar a treia nagtere
:i:*-"s^t:,TT;

la omulcel
e,"i"ri it rdr de primejdie

::i:'#iJ

ici'nu poate
'u.i"l ti:1t1":::-d::1
credinciosii
ei mergemim-

;;i;;,ri

;i",sem toli
;;;';;;"
*- ii"t"ni nogtrigi cu ludeniile'.Petdl":,*:i
tiTl]cucernici:
preoli

:r;'(.:il;t.;;i'."'"a""*"

de

r::'ll.T::,':
cucintdri
oi-iJ'"i.."a'"cioei,
:l'+"'
:i
luminate'
podoabe.
il;;#';'";;l;;t"'uit"'tuuo'touii
il^."".tu"*"*

;;;;t,l;

ei

curat
s'au niscut astdzi si sufletul,cel

ut *-i'^"-T,"
') ce au rrurit:
ceacreltineasca'

dupdrdnduiala
datorie
";';;; -i" e::iri
:t einoi
vieati'
i
i-l uvemin cealaltd
-i::xi*,*,:":":i:'liX'i"Xf
;-ialia"r; t1
ffil;
ttc
ilJ ;ilt;;;:*

jr 1l:1
.:J
fiil;,;,;;::;.:l ;3"1111.,1
:"Jl';:;::il;
i; il;il-;',oJi

si i'.
o ierttrciune,

ca un om Sl au P
Yr.lurr !4
aur vieiuit

--- cinevd'
va fi scarbit pre
-inpvi
:. poate c{ va
'*t fi amirit' sau
*":u".-1t
pentru
fupiu'
9i
*"u*f
^'^:::
'
"u
""t'

;i,,; ;;;;;J;f "'"""'.T

:T;:':H1,
:i,iH;'::l'i1l
il Tff ;;:r::r"l;::*":.il,ilff::H;if:':,::

noi dupi

moarte aceasta ftut

---^-^.. .s-t iartp si

noi sh ne milueascA,ca un Dun 9l

,f f." ,*", a"

"*tuor,

ar rosti cuvantarea'

ceruia
ca si puni numelemortului la ingroparea

217

PR ED IC I

Dumnezeu'ca
I vindecare s'au dat omului dela
tT:',"
trup al pdcatului'-Si
9i sa sa strice acest
Y^
stricide
fir
a" oblte alt trup duhovnicesc'
,t""'.*

liint- a" .*n";

ce mare.dobindi:t l":: :Tttl]

bogoslovul.:-"ci

ziceei Sfintul Grigorie

;lJ, ;;d;t;
rdutateanemoartd'9i
ai" on."tirf, Pentrucase nu rdmaie

l;;"';;";
II.
CUVANTDE INVATATURAIARA
L A P R E S T A V IR E A ) OMU LUI
Intristat,ialnic Ai amar sA vede a fi rdspunsul
morfii Ja
om, de vreme ce Dumnezeu pre strr{mogulnostru
Adam,
pentru pdcatulneascultdriii-au osindit spremoarte,
zicindu-i:
dpdmante$ti,9i in pdmrintvei merge,.
insade va sta nestinr
si ia seamacu lot dinadinsulsocoteala
aceeiosandeqi sfdr
gitul acelui rdspuns a lui Dumnezeu,nu
o va afld sd fic
munca Si pedeapsa,ci mare facerede bine qi mare
dobdndi;
pentru cdci de n'ar fi hotdrit Dumnezeumoartea
Ia om, erii
sd s{ facd rautateanemoartd pecatul necurmat,
,i
9i pentru
aceastazice Sfdnta Scripturri: <;r acum ca nu
cumvalsd in_
tinzd.mena sa gi va lua din lemnul2) vieJii,
!i va mincii g
va trii in veci,.
Priceput-afipricina,cum cd dupii ce au mdncatdin lemnul
cuno$tinliigi au c,izut in pricatul neascultarii,I_au
oprir
lJumnezeusii nu care cumvii sd miinance gi din
lemnul
vietii Si va trdi in veci, qi sd sd facd riulatea
nemoartd.si
va semAneomul cu pdcatulfdr de moarte;
5i apoi ce alta
nevoiemai rea gi mai cumplili ar fi putut fi la tic
osul onr
decataceasta
? Drept aceea dar mare folos gi mare dar
5;
l) moartea.
2) pomul.

qiiubirede:i'':t''^Pl"li
milostivire
llll'^11
in pemantvei merge"'

zis in Scriptura):(PAmante$titi
raiu.' sd lui:;; scos'Do-nul Dumnezeudin
;';;;;
i-au zis:
dintru care s'au luat Pentru aceasta
ri.i"*f,
".uaoot.u felii tale vei mdnca pdinea ta' Pana^ce.te
Pentru
pdmdntul dintru carele te-ai luat)'
;;;;;-i"
s au
aceasta
Pentru
,rtu a'uu inuelit cu foi de smochin'
este
nu
imbrdc[minte
,Jui.n i.U.n"u-inte de piei, care
firi numai pentru
iupu .u- zice iarigi sfintul Grigorie'

cau-rr
:i:.::1",::.TTXi"l;",, o ! iubiriascurtdtori,

;;**; t.i:'J,"]i.::',','',,''"1;1i
1:lill',lij:;
rt: s'audesbrdcat
zic' de trupul
,
-^^,-..
;;",.";

si si imbracecu altul fdrd

alt l6caq
^de-stt:1"1f:
sd cigtige
la.ui la.uqrl cel pimdntesc' pentruca
mdrturisegte fericitul Pavel' :l::""1^^p::...*tt,
'il:i;; pti,."noastri ceape-

(strici)casa
,d ua
"urpit
casavedela Dumnezeu
zidire
a trupului,avem
eascd.

de vreme ce-petrecem
i in .eriuri,n"fa.urAde mana'. $i
cu.adunare-oe
tul lui sullet in mdinile lui Dumnezeu'
cu caderi
.r.*"i.f, cu mullime de cregtinicredinciogi'
alte slavo-sia.tii'np.in.", 9i cu tdmiieri qi cu toate
ce au dat obqteasca
"u
li-ooJouu" iuminate; 9i de vreme
perrecemlagroapd'
i" i"fi ta.ati^r" cea ciegtineascd'9iJ

'r*-i;
,"llfl
l'T"lill'i;"i:"d:':f
L,1i"}#*l:"ffi
l) loc hsat de scriitor, ca str puna numele
caruia s'ar tosti cuvaltarel'

ortului la ingroparea

"i
f l!

ANTTM IVIREANU

o ierteciune,Si in6 rog se zicem cu toti din tot suflt'lrrl

Dumnezeusd-l ierte. De vremece au vieluil ca un om $i nl
petrecutcu noi intr'aceasti lume, poate cd va fi amirit, snrl
va fi scirbit pre cineva,sau cu cuvdntul, sau cu fapta, 1l
pentr[ aceastaiar sd-i zicemcu tofi: <Dumnezeus6-l iertc, 1
cdci aceastdcAlatorieeste sd o facem cu tofi, $i pentruca rl
putem cagtigi gi noi dupi moarte aceastdplati a iertdciunll
dela acei vii, pentru aceastasi zicem gi a treia oare: Dunr.
nezeu sd-l ierte, qi pre noi sd ne milueascd,ca un burr pl
iubitoriu de oameni.

lll.
CUVANTDE INVA'TATURA
ASUPRAOMU LU I M OR T

:il:J:l;:::'Ji.##,11';'i"L',"il;;;
#"ft;;;'*'ui ; eiaid.'i:L-ff,',*"#i::f
:'''i;
ffi':."TTi':'
iililil,*nt}:"il:":Ji:t
ri,

blagosloviiilor ascultetori' :.

t:
;;;.;;.-F".icitul
;i "#.;'Jtn;it
D;;;';;;;;

nu

rA--..i.i ci .,,

ci n'au
in Dotnul ' <nu plAngeii'
iar^nrt
adormire'
ei sfdrgiteste

d"tu voi lacrimi' nici pohteete

V^*::::'
l"tristaciune'"t:t Pla""c"l:'-.
ca:."i *:lllli:
pasane'
ffi:'il,"ffi;i;, ti't'it"'"t"
desparlitt.o"
o.,ez,ereticiicd sunt
i'u".il:""
:lli:]:
l"""oti*.u,"

'"'"

"# ;.
,""*L',
il:i
l"tll. lT:ili,,
Jl"J.T
I;',,X:"J':l
moarte,precum'':" *lt:ti:]..i:,
cocoana
o
Iar
<ci cel ce au murit, pAcatulul

:::Jt#:"

#;"1'i",

muritodate,.
.

,
or^-r.-r.,: R^+a,
ndscutin baiaSfintuluiBotez'

'" ''""
H:ffi ;;'tupt"t"
::,'
Xllil""ainsri'
dar' ce s i ,xlJ:il"J r"","'
turii dumnezeescului
bine'

de
erd ingriditd cu bunititi' cu faceri
i"il;;t;-;"
adevdrat
lui Dumnezeu'una ca aceasta
;;"it;;i-'oit.'te
l) solul moartei.

il

tI

t{
11.

220

ANTIM IVIREANU

n'au murit, ci doarme. Agd ni-o adevereazl nemincin()i||t6

gura lui Hristos li Sfinta Evanghelie: <cela ce crede inlrrl
mine, nu.va muri in veai)r; gi de vreme ce credinciosulltl
moare, este lucru adevirat c[ sfArqitul lui nu este monrt0,
ci adormire, o mirturiqegte marele Vasilie la cuvintul ce facn
asupra morlii: (moartea dreplilor este (zice) adormireu: 1l
iar{gi la molitvele Rusaliilor: <cd.nu este,Doamne, moarlt
robilor tdi, cdnd ieqim noi din trup, 9i venim la tine, Drrrrr.
nezeul nostru; ci schimbareadintr'aceleamai cu griji la celo
mai vesele,9i la odihnd, 9i la bucurie>.$i adevirat cdt cstc
de dulce aceasteadormire $i cu cat este mai doritri dccAt
adormirea cea fireasci de toate zilele. La adormirea crtr
fireascdrdmine omul fdr de simfire, nu vede, nu aude, rrrr
cunoaqte,sd uitd pre sine, uitd pre fiii lui, pre rudenii, prc
prieteni,rdmane lipsit de toate rdsfdfirile vietii gi de luminn
acesteilumi; iar la adormireaaceastade pre urmd, o ! cdt sll
bucurd, cdt sd rdsfattr9i cit inviazi; in loc de a-gi pierrlc
lumina, igi deschidemai virtos uqa ceriului qi a luminii ccl
advirale, o zice Isaia la al noudleacap; <celorce locucsc
in locul gi umbra morJii, lumina ii va luminii Dre ei,: irl
Ioc de a sA lipsi de rdsfd[dri9i de bogdfii, cagiigd frumrr.
setele,carele pot singure se sature toate pohtele lui: o adcvereazdla psalmul l7: " sdtura-md-voiu,
;and mi sa va arati
mdrirea ta,: in loc de a rim6.ned de cunogtinta rudeniitor.
gi a prietenilorintru strdlucirileluminii cei neapropiate,
verlt,
in toate zilele pre pirinJi gi pre fii 9i orice alt au avut doril
in lume ; o mirturi$egtemarele Pavel cdlri Corinteni in lli
rapete: (acum cunosc din parte; iar atunceavoiu cunoasl(,,
precum Si cunoscutsunt>. $i de vreme ce aici dupd ador_
mirea cea fireascdsd intoarce iard omul la ostenele,la sc6rbr.
la supdrdri,Ia patimi; acolodupe adormireaceade pre urmil,
care o numim noi a morlii, trecedin'scdrbe,la bucurie:dirr
striceciune,
lntru nestricdciune;din oragul licrdmilor, Ia locul
veseliei; din turburarea vielii, la addpostireacealinA a man"
tuirii; din patimile Egipetului,in pdmintul cel fericital fdgriduinJii; din robia lumii, la rninluirea ceriului; din petrecani(,

cealalte nenorocire
Easce' in ceata fericitilor ingeri; 9i
adormire,
mai mare decet aceasta; ce arti
T":.*:li la

mortii. Drept aceeazice 9i Duhul Sfint.

"Joi-ir.u
.ui bunfl e ziua mortii'. decat
ili-;;-t
-ziua
"up*",este inceputuldurerilor' iar moarta
it'ln""*,"ti"
tii:--:::
f"i"p"r"f vie;ii cei fericite' Drept.aceeaT^
ci doarme''' $i cu mine -impreund
;:;';'";;;,,
cuvine la moarle
gi cel cu rostuf de aur loan: <sd'
. ,, , este'
; 9i pricina^-L^ -i-^
i*a .l nu pldngem

.zice
u""."J.,
-a"
"i"
ii tinir, s'au mAntuitcurdnddin mijlocul.reoirrf.
"uva fi betran, aceeace i sd pared mai dotitA a
rr: iar de

au.'' $i noisdnu vdrsdmlacrdmi

i;."i
"'j";;o;-iJuu
dorm'ci mai vartosGene)
rudasi prietenii
t.a",i.1uia
suPirare;
s4 nu' i dem vreo
, tfcem qi ne nevoim ca

'"u--lu'9tt- cd adormirea
estemoarte.ttjltiLl]i:

Zlataust:
dumnezeescul
v*il- "t"r zile, precum.zice mo4i lacrami'pentru-te
r[ pentruce sa vArsempentrucei
si-odihle sfarsituivielii fratilor nogtri' ce
;" ffiil
a-r" fi"*""r'

ce locuesc
ce sd veselescin slava cereascd'

ca o nemilostivl
il"rt,i"i"'".a. ;ii?' Adevaratmoartea' t1"*"
L*]lu ."""ru, fdr de vremePre aceaste
,"]:L*l

'il*,"

ei-fT'u'"1"L.i:1m*::
o'*"ii.ourie podo't'
nici lacrdmilesunt cu cale' nlcr

un"ra, tut pentru aceasta

este. mai
dstarea cu dreptate; ca precum
":ro"ll-::tl:
cel..mareir aducein grabi la
;:;;;;';;;;'vintu'l
fd'r de vdnl' cdldtodecit acela ce cu mare trntgte'
este 9i acelace fdri vreme de moarte
fericiri' Zice.inle"tn."ii*.n
c[ sa mutd la linigteadumnezeeqtei

*sfireindu-sd pesteputin' au implinit ani

;J;i;;;;,
lui''
,tl';.a pla.ut erd'Domnuluisufletului

ti ::lltil:,'-'"'-:i:
mullumitila Dum.1e1eu
ru sr4tu! ;' bund
;';'.*"1
pentru bunntitile

ei t:redinl6'
stite"cocoane,Pentru multa
cea fir,de a,sem6rare'
curelenia
Pentru
.";-;;;il;#'
lu cele dumnezeeeti' Drept aceea
; ;;;:;;'";;'mu'e
pentruca sd cdgtige,rodurile-.lucru;;.u" putrn,
"turqtilui'Dumnezeu'sau si zic mai bine'

;":";il';;"'t;'

ANT IM IVIREANU

s'au sevar$it,pentrucasi cagtigezilele ei gi sd-gilacd lr(rtll

vecinice.O pasdre,ce se numefte finix, de ce sd sdvirr'1r';lt
fer de vreme, de aceeamai mult igi adaugi zilelevielii lrrl1
pentruca moartea ii inoeqte vieata 9i-i darueite at|i rxrl
mulli.
Deci aceastdcocoand,de ar fi murit pentruca sd sii rl
vdrgeascd,ar fi fost vrednic de pldns sfirgitul ei, perlrrrrtl
s'ar Ii perdut un chip minunat ca acesta,al darurilor ;i rtl
bunititilor. Dar de vreme ce s'au sdvArgit,pentrucit itl
treeascdin veci, pentrucastr se bucure impreuni cu ingr:rll,
pentrucase sA nascd de a doua oari ln ceriu ca finixul, r'r'
trebuie lacrimile? Sd cuvine (zice fericitul Pavel) acestlrrrlr
stricicios sA sd imbrace cu nestricdciune,
$i acest muritolltl
se sd.imbracecu nemurirea.Incetezedrept aceeaialea,slilr
gascd-seintristdciunea; <cd n'au murit, ci doarmen. $l
precum ziced apostoliicetrd Hristos pentru Lazdr, a9d zic 1l
eu pentru ddnsa: de au adormit, mdntui-sX-va,va agezi filt
de nici un prepus marele Dumnezeusufletul ei cel cregtittcsl
in sinul lui Avraamgi al lui Isaiagi a Iui lacov,in l{cagurilecclor
lumina ceadeapLr
vii, in corturilecelor drep{i,unde str6lucegte
lui mdriri. $i de vreme ce intre cclt:rurea a dumnezeegtei
lalte faceri de bine, sunt folositoarecererileSfintei beserifi
gi rugdciunilecelor credinciogi,pentruca sA cattige fiegtecart:
cregtin fericireacea neschimbati,pentru aceastavd pohtcsr'
pre toli, prea sfinJililorarhierei,cuviogilorieromonagiqi cu'
cernicilor predti, cinstiJilorboieri qi pre tot norodul ce vii
allali de fate, se ziceti cu un glas gi cu o inime toji Ceodatd : Dumnezeusa o ierte qi sA o fericeascd,pentruca sii
si invredniceasci9i ea gi noi toJi (cand va fi voia lui Dunrnezeu),sd ne veselimimpreund intru impdrAliaceriului,undc
este vieald fir de moarte gi mdrire nedespdrJitdgi bucurit'
stalatoare.amin.

lv'
PARASTAS
NVAIATURA CANDSA FACE
Scripturd la a doua
lucru preste fire viz ln Sf6nta
-

ut^fittl:,i,1,f11,1:'T:
t-oni"tir.tin 12capete'
cel
" ij"i,l#.*tti
oouii' iuo- fost bolnivit copilul
t^,:"1:t-"
sl
clci
Vt*avia,9i pentru.

i"'"#'lt.

^aflir

*"atll'
iiJ"irlr;:";lt
]l=',:
.ij:i*i:*
i{rli,l*{#tl'r**:*';'ffiiii:il$:;iri:
qi ieeindararas'au
lui Dumnezeu

#;;;;;itt;il
-ii

"l*

u"""ti,.Decarelucru:ti11-l"i1-:-':'":'3

;,i't;l*t'iti,^T":[J'1"1".'"i[";;
ttll'
mi si cuvenid
zice'bolnav'
pi"t
'l'."ito"'iul
#-;;';.;;"ntru
ffi?:;;:

;;;";;;"

c6ciavam
el' "tn'
.:radeile
:t-^i::t":l

ce au murit'aPoinu Pociusdr

. i.i--i "uota
"t' Jl-1.:lt:1
9'Pa,
T:::
') miea merge
desriiile
eis'aumantuit
i;"i,i'li rt" .a,r** t; Dorn'nul
dumneatir cutarele si citrd
Dr"pt u.""n zic gi etr catri
intristarea9i pdrdsifila,crd
Itfi" ftut" rudenii; sa incetati
cinstitl

ilil:':'"'i,";"';l"au

oa*tnitin Domnulaceastr

l) trbuie.

r{

ANTIM IVIREANU

cocoanar), ce se pomenefte astAzi; cdci lacrdmile Fi i|ltrl

ciunile nu dau nici un folos mortilor, nici pot sd-i irrtorl

din vieala cea vecinicd,nici s6-i scoatiidin gropi. $i pr.r
aceeaau pus lege dumnezeegtiiapostoli,si. nu plingrli
morli, ci s6-i pomenim la infricogatele taine, $i si

trl

milostenie!i alte faceri de bine pentru ei; caci este 1

inaintea lui Dumnezeu, qi li sd face mare folos, Si ;rl
multd dobdndri9i mintuinJi sufletelor.Precum adevercazi
sfintul DionisieAriopaghitulla cuvdntulce faceasupra
rugiciunile,zice,ce sd fac la sfinteleiertvelnice,sunt dc fr
nu numai celor vii, ci mai vdrtos celor morti. $i pcul
aceea gi sfdnta besericd sA roagd neincetat bundtdjii
Dumnezeu,sA lase toate gregalecelui mort pcntru nepulill
omeneasca gi sd-l odihneascd in locul celor vii, in sdnrrl

Avraam, 9i al lui Isaac,9i al lui lacov,de unde lipsegtetoirltl

durerea,grila qi suspinareagi sd nu se uite puterealui Drrnr.
nezeu, sd lase loate gregalelecelui mort pentru nepulirrlfi
omeneasceqi sd-l odihneascdin locul celor vii in sinul lrrl
Iacov, de unde lipsegtetoatd durerea, grija gi suspinareapl
sA nu sa uite puterea lui Dumnezeu,pentru multa 9i nesprrsrr
a lui bund.tate,
spurcaciunilor
ce s'au fd.cutde cel mort peltnl
neputintaomeneascd;de vremece nu este nimenia curat (lr
spurcdciuni,dupd cum este zis. $i de vreme ce Si aceast,rl
cinstitd cocoand,ce sd pomenegteast6zi,cu cuvioasdslujbll
besericeascd,
au vietuit in lume ca un om, se roagd, prirr
miilocul meu,'tuturor ca! vri aflati de fatd, ca ce va fi gre,sil
inaintealui Dumnezeugi inainteaoamenilor,sd ziceji toti crr
un glas gi cu o inimd: Dumnezeusd o ierte, pentru ca str
ne invrednicimgi noi a lud aceasli iertdciunedupe pretrccania noastrd,amin.

ADAU S
TI INVATAIURA
INCEPATURA
PENTRU ISP OVED AN IE

precer
ce"Ti.u,i.,'.j:."-*ill,iiLiill".lii:1
,*ffl
nostru
ri[tea icoanei Domnului
.+.+ii bie'
hie oossretii

sosnr'gotro"'bog'nae
["*tJi'H;;'ii'
12.Priideate.poc":li'l1j)".-'
il;;'i"
cevavreast sd

":::'":";i
;:.';.
;l
1'J
r*ft*:;.rllt';u;l':ll
Iti"'H:lll;

c{trdcel ce vavrea
strgrieasciduhovnicul

lf

se isPovedueasc?t'

puHovNIcL:4+.,i^il;,:lii'lil,ilJlllli'l
sFAruR,
ca s6-ti

Tp sn spoveoesc' irostrulisusHristos,

ilou"aunluta'Deci.nimic-si-::,::,'i:T,i';^:r;;

fi#:T:{:i,:;#lt,'.*'lin'^11::
:'l:bf:ill I
rx
,;"'1'
:***t***' i'*tr

t**r-

r), t), formule slovon9u'

I) copile.
'

ADtimlliretrDu

- I'ledici

ANIIM IVIREANU

mine, vei si aibi indoit p{catul gi osanda.Deci ja_tearrrir

daci ai venit la doftor; sd.nu te duci netimeduit.
$i agd s6-l intrebe pre acela foarte cu denadinsul.rr
'dupi alta, qi si ingd.dueascd
pan ce-i va raspunde.
Deci iar si grieascd duhovnicul cdtrd dinsut ; Spunerrrl,
fiiule, au doard fi-ai stricat curitia ta cu malahi;?
$i irt;
imi spune au doard ai cLzlt in picatul sodomieicu cinevri?
sau cinevi cu tine ? Au doard. ai cdzut in pd.catcu muierc ?
sau $i cu cdte ai cd.zut9i ce chipuri au fost? de cele vil.
duve? au de celecu bdrbat? pentructrcela ce cade ln odcat
cu muiereaceea ce are bdrbat, acela si chiamd pra""uruor,
Agiiderea gi muiarea care va cddeii.in pdcat cu aitul, avanrl
birbat, sd cheame preacurvard.
$i iar intreabtr pre acela, pentru amestecareade singc.
^
Spune-mi,
fiiule, au doard ai cdzut cu rudeniile tale? saucLr
fini-ta ? sau cu nagi-ta? au ce chipuri au fost? Ci
acestea
si chiamri amestecarede sdnge. Spune-mi,fiiule, au doard
ai cizut cu dobitoc sau cu uasire ?
lar de va fi insuratacela ce sAispoveduegte,sd-l intrebe:
spune-mi,fiiule, au doard ai cdzut cu femeia ta preste
fire ?
afard din firc? au doar{ mai inaintede nuntd, tiind logodit,
cu densa ai c.Izut in ptrcat? sau au doard ai cazut tniAcat
cu altfel de oameni,cari sunt de alte lege? Ca acel pdcat
si
canone9ternai greu cu un an. De alte pzjcatecare
sunt:
Spune-mi,fiiule; au doare ai omorit pre cinevri? cu voia
ta sag fdr de voia ta?
$i iar imi spune: au doari ai furat cevri,9i mai pre urm:r
s'au
fd.cut afurisanie? sau au furat a.llul au adus la
tine ?
9i
$i de vei fi furat cevd,si intorci. $i indati cum vel intoarce;
si alergi la arhiereu 9i sd-li iei canon dela ddnsul,
9i si re
ierte de afurisanie.Sd. intorci, adicd sA plitegti.
Spune-mi,fiiule, au d.;ari ai jurat cu str;imbul. si in ce
chip te-ai iurat, cu voia ta, sdu fdr de voia ta?
Au doara
ai.bdgat vreun s{mc in neyoie?Au doard faci nd.paste
cuivi?
au ai ficut, au ai oprit simbria cuivi? De vei fi
ndoustit
pre cinevA,sau nipastugti,sd intorci.

? au faci
r-mi, fiiule, au doarl egti cinstitoriu de stele
ai adus
doari
au
?'sauai ver.satceard sau plumb?

de te'au izbivit de farmece? au doare

fer-ucetour",
-fnsuti?
sau le-ai ficut vreodat6'?sau.ai. ticut fartu

r)
ca
.ni"n"tun"u cuivi ? au doari legi dobitoacele
,oi"
-i;;;;"."
de
fdcut
au
de
al{ii
pre
lupii, sau ai Pus

;drt

t;" doaieai legatire bnrbatcufemeia? a: alll

baere'au ierburi?
* o*n" vreo boali? iu porli niscari
ii va
afli cum ci au fdcut el de acesteasau
l" la
""
7 ani' precum
)ut lui aUii, unul ca acela sd canonegte
megterul
lar
canoane'.
::"]" -t:,t^ti""::
forun.u .tin,.fot
ani
canonisesteca un ucigag'adicd
sd
lucruri
;f.l;
Drecumporuncegtemarele Vasilie'
ai ocarit.pre-Paiilur ii ,i"" spune-mi,fiiule'au doari
'
? au doari.ai
cilugdr
sau
taif .uu pre vreun om?
cu cineva' da'
vraibtr
i.u .ln"ul I Pentruci de vei aved
lui Duminaintea
tale 9i prauila ta nu este priimite
face, nu sunt Priimite'
9i nici altcevi, oricevei
., -,--,:
"3;;;;-;i,
mancatcarneamortaciuni

f"'J;;.

fiiule, au doareai
de cel oprit? saude lupi

*".d:,"i11::'
^mdncat?
Mierprosturi'
pre
sau
,"-ui .pu..ut c, altcevA?

i'uu
inchinatpre
Vinerea,te'aifi spurcat? Au doardai
sau
-liJ".rri"i,
sau ai huiit, sau ai iurat sfdnta lege?,sau

2)
rttrn ? sauanaftimit preom ? saugrdeqti
al"r
?. sau
"ii..*
egti.trufaq
iii" iuti in minciuni? au doari
trupiericiune
9i
i Pentru care este aceasta
ora ," i*t
"ti Deci
lnainte-este
loate de acum
[de]acestea
ite li "rfteteite'
pentrucaiatn ci de
","
aminte;
i"i
tL
,i
itatnlar{""*" 9i
credinlii
aou'oouia te b6te;i, dupd cum este laina
.cresti-

inainte si pui incepitur[ bund

;-;;;
-cu.aiutoriu
"."rn de glume si te feregti' s[ nu faci.pre,oaDu-n"rer. $i
u."ri* nu sunt creqtineqti' ci cu dreptate
rO t*0,
"I
"i
petrecivieata'Pentrucasi"1i
.r
9i cu smereniasi'f
"".nif",
ute Dumnezcu.
rj Ce:ceuti, e) ai blestenrat

Ar _ T Ul llIRIANU

$i dupii ce va zice el acestea loete citri. ddnsul ctt ;r rr.

ru nt ul, 9i ac ela i a r s i t v a fd g 2 i d u i d e a c e s tca de l oai c srr .,r
Ddr is eas c d,at unc e a i n d a tA s :i p i e a c i t i n g e n u nche ce si i i ' 1,,,
ve dueqt e,qi s d- i c i te a s c i d u h o v n i c u l m o l i tv i . D cci dupi ,, r
va c it i m olit v a, s i L z i c tr" d o s to i n o c s t s l a v a o t) i i nott)u.1 |
A t unc ea il c r rro n e tte d u h o v n i c u l p re d d n sul , dLtpi curr i l
va f i gr egala lui : 9 i d e v a a v e i a c e l a n ru l te pi catc, i l carr,,
n e gt c in c ar e pic a t e s te ma i m a re d i n c e l e l a l t e,adi ci carc yrrr,;rl
are ani rnai mulli 9i celelaltepicate toate intr'acel canon sii iart:r.
D c c i at |lnc c a i a r z i c e d u h o v n i c u l c i tri r d i nsul : i ati t. l i i rrl
me u, c d at alia a n i p o ru n c e g tes fd n ta p ra v i l d , casd nu te gri i .
cestue$ti tainclor sfinte. Numai c6.nd va fi la praznicile ctil
ma r i, c ind v a f i v re m e a d e p ri c e g ta n i e ,i n l oc de pri cettari r
sAiai aghiaz m d. $ i d e te v e i ti n e a , a d i c d te vei opri de sl i i rrtrr
pricegtanie, precum iti dau canon, !i si vor iertir picatele ; irrr'
dete vei trece. adicd de nu vei bdga seami, Iudd te vei fac,..
Al doilea, qi si pezegti de Ji sd va intAmpl?rboald grea rit'
moarte, atuncea sA te pricestuefti, gi de te vei sculi, iar :i
stai intr'acel canon, care li s'au poruncit gi sd pui mi.surii,
iar sd tii mai inainte cu un an, in care te-ai pricestuit, sa
priimegti mAsura anilor, carii sunt poruncili.
$i tu, care e$ti duhovnic, ia aminte gi aceasta, cd de sil
va pirrdsi omul de pdcat, atuncea sA canonefte gi sd priimett(.
precum poruncegte marele Vasilie Ia canon. Iar in citd vreme
va fi el in picat, nimic nu sA socotegte canonul lui ; iar de
va lined c6tlvi vreme, si nu si pricestueascd,9i apoi iar sri
va tdmpld de va cided in pdcat, iar sd pue incepaturA can()nul dintru'ntii. Iar dupi ce sA va pirdsi
de pdcat,9i
.el
"rt
va fi oprit din voia lui qi de pricegtanie, sau de porunca allui
duhovnic, atuhcea i si socotesclui gi acei ani in canon ; iar'
de sd va afld vreun om cucerit, qi de sd va nevoi el sd iacii
cdtd.vii seami de mdtanii in zi gi in noapte, s6-i pogori lrri
un an mai jos de mdsura anilor de pricegtanie; iar de va
nevoi el sd dea milostenie, precum ii va fi puterea, iar sd-i
I), ?). lormuleslovone$ti.

l ui si al t att:

i ar de va

post i el M ier cur ea 9i Viner ea'

luiqi
uln p"t""."i," stantapravild'lasi-i
l:
alt an'
lui 9i ?:
lasi-i i'-t-.":
i'i-t""i", i"'atr.e si nu mAndnce'
de ani' sau-gimai ios' 9i alt
de treizeci
i""""'ti
"t
de ani' sau 9i mai
i^t cleva fi de doudzeci
i"t."r
'mui
lar.de.nu"" ttltll
"-t'il."fuln sd si canoneasce
lllt"li:

anii caream zis mai sus

rn"rn t""t sus, sd plineasci toti
intai'
sdvirgit, precum i s'au Poruncit
cstea sialtu.tuit"t,
tocmire'
adici
semuiri,
6"
!::l:
t*t:]-";
"."rt""
prea curviei
;i S;-;;t mult acei 15 ani ai
!i "]
la trei ani' insd adevirat
ii a.nii*."rtt, ii pogoaril pAnd
adica desevergitcu
i' ,r'-1-.tl acegti trei ani necurmat'
f:ti:"S
It, in zi odati si Inanance,9t mctaxii :n"
::-.11:
de Duminicd"
,".t i"f" atittt"", afari osebitde Sambata9i

n'auporuncit'.num"'
pJ'i"i,de acestea
9: :lulli"ll;
"li]
a"pa g'"eolulo'' Iar de pdcatulcurviei
;;;";";i;
'p'i.,
cu ce i sd
si
;"i; ;;,;; *i .e-r pogou'",dimpreuni lie

rrorunci.
orecums au zis mal sus'
r'
tuturor creltinilorse
lar MiercureaEi Vincrea sa cltvine
cei ce n'au ; pentruca
, cu qi cel ce au canoane' 9i

este obicinuiti creqtinilor'

Lceasra
--i"r'J"pt

de
cidereairr pdcate'
"^ li"i 1:"li 'i-':^::]:"

i:t"llli"liil
l';":;:i"1'::,T;
::H:;m;l:'iil"
ll ;; ilt

anis'au
.t""i .rr"ort.*, ;i au cdzulin piicat'cdli

poruncit si-i Plineasca'

inlrebi d'"i1 ]:: t1

saile
""::u:1
^auii taut i"'t'i sd nu racd*ftt' :."".d:, '-1-"^"
^tiil;;'r,'.';i;
i";i'';;;-;;
sa sa canoacesta'ca ucigagii
olio.a fi" ficut ele lucru ca
nevoie' unan
ca
f^t de vafi lepddat copilul de vreo
"."..U.
lar ceeace va fi purtatt",'Ull1l
r,i pri."9tu"u,ca

-;"o*e.rar.
1^1i
derace
;:;"5' .;"i;tu
!l'.1":''-:^Y.l':,:,:::ll
t".tli-":
alte lucruri'gaseani sd

,a

I"^i"..

.""

ltie

": 'e
toate Dacatele'ca qi partea
A"tti"*"-..u fie intrebateele de
tr'aibi
qi in cdli ani sd vor afl'r in canon sd
ilrirot.^.r;
Toie a frimantii Prescurl'

'l

P R E D IC I

ztl

lumii, nici pornegte mare ca o oaste improlui, nici inarmeaze puterile stihiilor improtiva
ci numai' o spune cu bldndele,cu minuni,'-ql o
o
rore dinsul cu faceri de binc, 9i cu cuvinte cereiti
"
c!
sufletefti
cele
rtimile
dansa
:e,s[ se mute de Pre
P3
'ca o rani otravita.

CUVANTAREA
MITROPOLITULUI
ANTIM
LA SUIREAPE SCAUNULMITROPOLITAN
In origtnal, titlul acestelcuvantirl este .Aceasta
o am zls (All(l
m am l{cut Mlt.opollt.,

,;,:;y: ::x\::';r.,'

ooi fa.eFe,,'

ASEMANAT Doltoriicei desdvar$il

,i inle'ANTUTTORUL

*#=*

i:ll"iH:,il:l",TI
"T:::I

cu foc luptdpatimase o..i,pu"l ;;p; ;;;;;

A-11"r,
:,
legea rdsboiului;
ci numai

c6.
piieri
mingiioas"
u,""'J,ri.jllf""rr;: l,lfTJjj:,
tjill
v,ului; 9i cele-infricogate
porunci ale meEtegugului

Jof;re;c
sa te opreascdin oarecarezile, cu
mdncdri ao'ftor.gtl9i-ire,nitoare potolind durerile, si arate pre
acela* pdr#;;';;;tuit de boald.
Ap gi,prea inJeleptul doftor al sufletelor
Ei al truourilor
noastre, imp{ratul impiraJilor
Hristos Dumnezerl ;;;;;-

c{.botndvid
cu patimele

1l"l l*:"
si;';l;
ca
"""..;;lit
ranA cu ingeldciunilecele lumegti
_ospr" in"hinaciun"u
idolilor,a socotit cu multe felir

griiepentrumantuirea
1: -til**:
oun,..n,tTl

9i a Purtatde

vreme
ceacesta
este
ro",u aillaie,l
;;:H#il;T:TT;,1;

"ur
pr"
din.mdinilevrdlmagului
9i a.t aaucetalr;;**
:lr.l.
ceadintai
gi la vredniciadela r

Si vrdndDumnezeuCuvAntulca sd sd arate
'lu-",
mai naintepani a nu sa intruPa$
in
9&
u sl fa.e om, au trimes in lumc l)roorocise
la oameni venirealui cea infdtilaia' 9i pentru
n'au ales imperati 9i crai s'i faci proroci' n'au luat
gi ritori sd trimeali propoveduitorivenirii lui, n'au po'
pre
dln ceriu intunerece9i multime de ingeri' ce are
a
trimis
ci
dinsul mii de mii nesocotiti9i nenumdraJi'
mai vdrtos pistori de oi, ca pre Moisi' ca
cni prolti,
-"u 9i
prin
Did.
nre Samuil, li toata multimeaproorocilor'
lumea'
in
todti
nu
credintd
a cdrora au seminatbuna
la un neam, la Jidovi, cari locuiart intr'o parte a
in ludea.
de vreme .ceDumnezeuva pre toti oameniis6-i mineste
iscd 9i.la cunogtinla adevirului si vie, cici aceasta
mantueasc!
sA
sA
a
iubi
pofti
si
sete Ia Dumnezeua
A

lui in toatd lumea, 9i viind implinirea vremii' dupi

zice fericitul Pavel,vrut-au Dumnezeusd vie Fiiul lui'
si nasci din muiere, str s{ fac'"rsupt lege, ca pre cei de
lege s4-i rriscumpere;s'au fAcut om din Ndsc{toarede
neieu 9i pururea fecioara Maria, au petrecutin lume
1)
ne cu oamenii,9i vrdnd si tragl limtrile la cunogtinta
ezeirii lui 9i s6-i invete lucruri prea slevite 9i poruncd
acestor porunci.'
9i vieatd cerdascd, cerci sA afle slugi
n'au ceutat cetdti, nu s'au uitat la mul{ime de oameni'

neascurtdriial"t.a,".s"i,ieiln,T'r,1';:i'j:,"T?:'it..il:

t1 popoarele.

232

A}ITIM IVIREANU

n'au socotitsluibaimpdrafilor,s'au scirbit de puterca ar.rrlir,l,

au urit biruin{a ritorilor, nu i.au trebuit limbile filozofiIr,
nu s'au sluiit cu arme,dupA cum e obiceiulostagilor,nici cr1
alte megieguguriasemeneaacestora; pentruca sA nu nilri
putere nimeni din cei necredinciogi
sd zicd cd au tras la sirrf
Hristos multimea cu unele ca acestea,ci numai s'a slrrill
iar cu miilocul cu careleau ales pre ,proroci.
ce face? au luat iar propoveduitoriEvi'n.
A'OSTOLIT. _$i
gheliei,nu pdstori ca pre proroci, ci pescari;l
vin{tori de pegte,gi i-au trimessA propoveduerisca
lumii burrir.
vestire,gi Ie incredinleaziin mAnile lor qi in limbile lor doltoria lumii, zicdndu-le;<venitidupd mine gi voiu face pre voi
pescaride oameni; incetatide a vi tnrdi deasupramirii cei
neinsuflelitc,
mutali pentru dragosteamea nregtergugul
cel pescdrescpre pdmirnt; acoleapre dinsul trirneteJi,
gi vi intindc!i
rnliile,vanali pentruminevirnatulcredinlii; r.enilidupi mine,
urmali-mi mie, uceniciimei gi invAtAtoriilumii ; lucraJipentru
dragosteamea megterSugul
vostru pentruceriuri. Vdrsati esle
ca apa mdrii pre pdmdut inchind.ciunea
idoleascd,zidireaestc
acopcritecu norul a multi dumnezei,addnculnecredintiiineaci
toate Iumea, oamenii sd cufund{ de valurile drdcegli,lumea
pute de impuliciuneasdngiurilorgi sd stric{ cu jertvelecele
stricecioase,
Voiu pune asupra lor ispravniciqi doftori, pre
pre
voi,
pescari.Patima aceastachiam{ mergtergugulvostru;
sd sluiim cu i-arbd m6ntuitoare zidirea ce este in nevoi.
venifidupd mine>,iar, ei l{sind mreiile,merserddupd ddnsul;
intr'un gdnd era ceata ucenicilorcu pohta sl{panului. $i ca
nigteoamenidrepli 9i progtide riutate, n'au viclenitin mintea
lor, nici gi-au preDus in inima lor de aced chemare,ci ca
niQteoameni bldnzi 9i fdri de'rAutate au mers dupi dinsul,
ca hierul dupe piatra magnetuluiSi ca Derul dupn chihribarul cel curat, qi cu putereaMantuitoriului Hristos au ruSinat pre cei ce i-au vdzut, gi ca pre nitte pegti cu mreaia
blagoslovieiau prins mulfimea gi au vinat auzurile noroadelor.gi au induplecatinimile tiranilor qi sufleteleimpiratilor

o biruirte ateta de
pus; 9i au facut o izbande $i
:
face torte. im pdrttiile,-lumii
i.-;,'
Putut-o
de
"i'" ""t-"i'l"a"trttt'li
"'."
de ale oqtirii' slraci

k
depost
slabi,
p..utii"-ii"tti ura,.
u:.. :lt:1"i,Tt:il:,
;;

;; 1Jr;'
"i."tj
..,,"iF"1i
ift "'T'T;
t',-"*i J""
ptrgii, propoveduild .nu
.r
oe

"tu,.
limbnsi neinvilata'...pe
-.inw;retr.

.J'"i" ' rulgerand

l'u,'
)s",0:lll^i':il;.;il"''""'o
'''r"'1"-. .l'
9r creurtr!4
.: '': ::.,t::::'::,,*:i*:
rrneivielibune,neumplind
' cu strtrluclrlle
ci numai
Sscutite,
marea"de
.n,"ii" ts,,, nicisdacopere
:-i}:l.i::"ti":':
vetamare'calci
fer de
;;'"'i;

;;;-,-;;

i" .ang"'

m:,r":r,1mr"'"'',i:i*i"r;[,'j,"i,

intins P[mantul 9i lumea'

minutte'
Pentru aceeadar nu estc
ascultdtori9i^cinsti{i5i d^e
l"iifii*"i
pre mine Dumrrezeu9i
neam boieri, de m'au rdnduit 9i

m':,1^,,Ttii,*i11;'i
"01.,
pdstor
i""oei smerit'
"rn'rnn-

j1li#l;
ffi#l^-;.';;; :"t,i"::iffili.Iil
pentru l)
.mare !i inalte: marc

l;;::,:l**;:li,':,m:':11;":'';',#

::J:it: ;:"#;;"

l';;il;;il;;

.,

r::-,r r-.,,.irrraii

si

deraceicestauiniota*unu neincetat

; inarla'
te:l::-b:::'5:#i"::
;::f

Ti"$:iTll#
iimlx i*:,l*#
[*ifl,'l

i,il:il;.;-ft;;id

tetanerratili in casa
maimic.intre

li TY:1::1 :":"511'::
,"d"t;;-;;'.""' n'aucautal
mea'n'au soru streinitatear)
T

fi;;;;"

;ira.iu ei

o,*u"utl"uiti"t"''"i "ia"*.1ay
11
::?::::
::::Jill
toatespurcaciuoameni
cdtr?t
ffi';;'u"opti'

tHi

m1.Tl]:"
sunt,
care.
uiiili"- r.da.mere,
":::::,1'';1il:,

limi*iitl*i:l*tll:"J,llllll"ii'ie"T
l) nu era Roman.

il:q

ANT IM IVIREANU

11
uuou"trasr4vi fiu pdstoriu,pirinte
sufeltesc.1,ro,
.dl1n7

sanaiatea
ei.pa.""i,6is;

:i1"1;;::"::^l:::'i
r],_"

?,""
dumneavoastre
prr,4'jrij'.,1
::i^.,.n
.cinstitelor
"".",
sprefolosul
maotuinlii,
,-ti"1"":.,^ri
u''* ,i'il"ll

ffl,l^,.

:il:fru":
ir;:;*:il
ii
*Sl"
ffi :T
i::h"i{,'"'"
*i

:**
;#i
I
;:ln,:l
i#il{ruf
[[=T't'Tl"?:1,
il",'Jf
TT "jiff
,:i T,::
;i,';l#n ;
Jt;,""

":il": ":ffi
;*m"*;*i',
li: I.ifIl,::llllfi;"ll'1",'#;
i:;
rijl;
_

avegi
O"rrie cele ce vefi cur

1ffi .,:_,r-i.,i,+r!llri.
"i"r"e"g
:1,i.
"6.
pentrq
cel sufletesc
al dumneavoastrd,
qi
;;tosul
.i"i,.

darul Duhului Sfdnt prea

toriu de oameni, si trimili

incunu*t ::p.,:l o-i::-::ti:i*t

;i ;; ;" Dumnezeu
de mult binefacdtoriulo Cosob;te
ie
il; ;i ;*
diill,]"11e"J'r"l V"*"a, qi siJ blagoslSl"i"i

semintiadin
ftl"tti"i sau,ca pre Avraamimultindu-i
c.u,lini
sinitate
si
Pace
cuintreagd
f" ."1.1tt .u-iptzeasce
MArieisale

la preaindliatulscaunul
ceatare9i
"ii"i'l""lt"ie
i*tn luminatacasaMiriei sale'Mena
"rta ""Ut"t"f cel inalt al prea inillatului Dumnezeusi sui"

rl" ri

ceivdzuli
tI":"11i:l":::i:""1iJ'::l:
i'" t"ci"Jti*"t"
dela
intdreasci
9i predumneavoastri
vi
sd
' iiiti.i.tr",'ut
cutoli"l.dlil,"ll',i,il',:lii:.l,"::
pi"i i, i"'",'t.preuna
adevdruluiEiintru n5intru cuno$tinla
;;;;i;tJptd,
O:
..i de veci, care este fdgdduitd
l:T]1:tl:tt]
lui 9i si ve
alegilor
"1"1i
vecilor
inulnt" de vremile
sore
folosul
Plecerealui'
-ui tot to.tot cel bun 9i
.lo
locul de
in'tot
*"*u vremea,9i in tot ceasul'9i
ingerii
sei'
cu santii
"-"i*
i.""ti" aiutototui si va ingr[deasci
'
drepielii' qi sd vi ddrueasci pacea
cu arma
; ;;;;;;""
toatd mintea' ca s[ p-etreteti"':'i". ti:'
L"" * .."at**e
pizeascainimile
cu pace, 9i cu sanatate;s[
;';"i;'
;;
,

;:: il:
"j;T":.j:":::,
lill,ft*;fli:""i"
T"
.I;::,
ascurtd,
"".:3r
A."mine.
' In',,
r,".ir."r.j
Hlli1i,U:;lJ"::ij;
ll:"1'i;"'J,'ii"T:"lTl[1.li._T,;";,.i.::,?:il*#"i,
ep1:::i,-1ll;*l,H:l,i:
. capete our"i, r'u'iro,,
i.:
onrln
"
lisus'
":,.1,
in,Hrislos
I" ii ga"a"'ir"voastre
i:?i-":lT
T"
:ll."'\i4l'.i"i"""'"";"#i":*::'i"fi
iinstite'cete
sunt
cate
adevarate'
sunt
H:.::1.J.5,"..-y:l
.'"i' .?- i*"it cate
"f "{

ffiJ,iy"i|",l,;i,;iJ:""i""J""*;",ff
:n:l;ii:ld
.osap\^,,,
propoved
ui
"""r",il,;l;:il;l:ff lil:j,li:i:
:lJ:.'.,"t

iiiiil'\#.::'"",:'.":

cuprea,.u.p
.;;;-1:

sdudin
vrdimagu
lui, aupi
ua.l"r;r;;;lr;.Jff::
.
)6na
"u,n.

t":::tl
drfte, cat"-suntcurate,cate t"."'
:1:^::":::prea
cu blagoslovenia

tJn-si laudate,cu rugdciuneEi

frati' $i intocma slu. *fti"t"i gi intru Hrislos iubili
vielii ace$tiasi nc invredniceasc{
petrecania.
, tt *t;

la t,Tn"-11:i"
Dumnezeu,
miloslivul
noi'pre'toli
-r,'"tt.."rele
l:ii]"t:
buna

9i'
din noi glasulacela:'slugi
.i"."ti.
mai
preste
multe
credincios'
lrnJ.".u, pestepulin ai fost

:,:;it
l,";ili.n;1;::,i:,'Hffi
i,;'"::ii,i,il':li;,!
lTI *li:!T;
;;11
""
j,:
"il,"i"l**i,,lilllJ:, ;:,J"
::i;I:i,;i,
.ffiii I$,lli'i:,"
:i:,J:li,'iij,Tili;,,,l,iliiix,il:.irdf
i.
;;"-;;;":

o'"r".d;,i;
cimeacq,v rehotdriri a bunei,"a"rjr,, "i"rrl, "I'
;;

tduo'
intri intru bucuriaDomnului

r) gtergatoride picioarc din papura'

, r.!&
PR LD L C I

inteleapla socoteala Miriei

osre ce o inchin intru

'fale'

ti lil:ti':.::.:':::":l:
lo*'."-';"i o"'n mlostiv
Pcntrudragostea
tna"t"t"cu blendetc

i'"u
;ilt*;;;
lt:"t"?:"t1::.i:"":
i'Lri"o"r"' Hristost),si celescris: :' vei afliL adevirate:
cir le
.- .,, iua".uie dreapta'

ti",t,^il'"i
i'"-t"ilr"-rntu''"iTaleghimpulrci "",

D OU A i N T A MP IN A RI

cArResRANcoveaNlu

;i,
r'[!]iillii1i
m*t
mirui:n x*l;il
ritu

rrrrPrurrv rr'!!!

il;ilil;:'';;;iil;

L
Mitropolitul Antim a iost parit la BrAncoveanrrca sd, lit sr:on
din scaunul tnitropolitan.El sa aparat cu doue intAmpin:tritri.
n1isedomnului. Cea dilltai c intitulalA in original rla Ieat ?!2lrtJ,
lrna.lui Ghenarie in 13 zite".
.in
Dumin icd la v r em e dc c hindie, Pr ea lum in a t u l D o m n I L r r r r

Cons t andin 13.C . Vo e v o d , a v d n d p re p u s p entru ni $te l ucruri

ce le-au adus intampiirile vremii de s'au fiicut, curn cd sii lir.
f.icut cu invdletura :'i indemnarea noastrd, $i fiind Mriria Srr
indemnat de nigte obraze mari besericegtigi rnirenegti, plirrr
d e z av is t ii qi de rd u l a te , a u tri rn i s Ia n o i c u poruncd nrarr
p r e duhov nic ul l u i , p re e p i s c o p u l N i s i s c hi r ,\l i trofan ' l i rrrsitul, carcle erii sfetagoret1) clela ministirea Dioirisiului, rlt,
n e - au z is , au s ii fa c p a re ti s i s r) d e b u n d v o i a mca
$i sA -mi l :rs
scaunul si ies, au sl m?i scoafd Miiria Sa cu sila gi sri scliL,
la 'farigrad sA m?i $i cateriseascii.Pentru care lucru mergdnrl
eu la curte ,\{ar[i seara, 9i vorbind in tainii cu Miria Sa,
i -am z is : c um ci mi l a s d e v l d d i c i e ,d e v o i a mea,
9i i rrtr' accl
ceas i-an dat qi scris aceste l2 capetc, carele insemniim aici,
sa . ii af le la c e i d e p re u rmi r s p re a d u c erea ami D te
$i ,i l
cruoas c ii f iegt ec i n eg i u c l i n o v i tfi a n o a s tri i .
a
fosl
" D omnul
'l u m inar ea m ea;i
MA n tu i to ri u l me u , (Ps a l l l 27). A ceasl i
l) 1;12,- r) del:l Si. Munte.- s) dexrisiLure.

""--:

eu in

^"Lri de zibavd, cici

ra
va descoPeridreptateamea
Doamnc iartd-mit3)'$^tiu
lutatea mea m'am purtat, iat tu

meaa)
asupra
auaruncat
;" rege

eqti MSria'Ia' 9i la
u.,ri',"ii.at.ri"f"i meu de bine' carele
:
ce alta Pot zice intii, lirl numat
'Ia' au
l. De am viclenitPre Maria
ADUSE
vreu-ngdnd
TNVINUIRILE
casa Mariei Tale. au am
TR OP OLITU LU I' rlu rin cat I a indelung ra!a1 ,Oum'
in vieata Mdriei Tale' au
si triesc Pre Pnmint)' au
Tale' si fiu eu sub lepetrecania a mulli ani a Miriei
iar de nu, sd lie cei ce au grAit
, a"o gr"u a afurisaniei;
firri de lege in
citrd Miria Ta (asuPra nevinovatului)
rfie 9i in defd.imare'
rn beserici (fT"l-:.1it*-::"
2. A doua, de am grait, au

*"i.i

saude faldinaintea
r"t ii"*"""ufr uu utu'ain taini'

il;;; i;;

vreun:""'i"','-11"-l:
; ei petluprdos
'^1
'''"*
::
ca\n
griitdindalorie'

iiT:i #'ffi.L

"r'n*'i'ii"r"'

vatdm au truiar nu cu viclequg' si te

fa.iorio ,utf*".c,
Destcau sutleteitc
de voia I ne. t , nici de r r eo
3. Eu aici in tarii n am venrt
Snagovului nu o am luat - o
siri.cie sau lips6,nici menestiree
acolo
lucrat in 7 ini ce am fost
cu deasila; ilri ce am

"*"ltr-"^"i'i'..0'
t"$:
i,
i;:'Tl"J"" t"i''*tt"* ia tofi' l,'i..1"^';'
:,
I"';.';'J;
nu
cd
ei mircar Mirria'l'a
:iltilT.;;
grec*e
l) ultimele B cuvinte sunt in origiDal !i in
grece$te.
in
2) ultimele douA cuvinte' ti
x) dela cdci inainte 9i in. grece$te.
r) dela c!.rdtl inainte' ll in grecelte.

2t0
ANTIM IVIREANU

pohtiat sd ies de acolo,iar cine au fost pricinuitorii

iegiriir||cll
vor da seama inaintealui Dumnezeu;
iar incailea'a. i.*ii
cu cinste,gi nipenea nu mi-au luat seama,
cdci .e ueaJ.,i uin
racut St am adaos,iar n'am stricat,iar
nici datorie am llisrrl,
,4. La EpiscopiaRdmniculuipuiu martor pr" Dorn"r", .,,ru
cunoatte
inimii r), c6 nici in visul meu nu _i_",rt
^ascunsurile
?)
inchipuit sd mi fac arhiereu,cunoscandu_m{
pr" min" ,,ul
pdcdtosgi mai neyrednicdecat toji
oamenii pimintului. lar
'toate
de vreme ce Dumnezeu,cel ce iconomisegt"
.p; ,;;i
bine3) agiiL
au vrut sd ridicedin pim6nt sdrac, ain gJioi, .11
9i
lnalJemeasert) pentru a-l pune pre et cu
boieriipopo-rutul.,iu,
eu ce puteam face? mam supus Domnului
9i'l_am ruuat
pre.cl5i. Am gczutgi acolo:Jani fara douri
luni,'""
l"i,i,
rcolo (nu at6.tadin veniturile
"rn

sudoarsa
relri
mere)
este
vei;;;,:ii:?Jii.
ll
Ll.$",":nX"::::
n'au fost cu voia mea

: eram odihnit
utjitn. ,*, ;;r;;;;
dindestul necazuriiece petreceam.Iar"u
apoi am ieglt cu'cinsrc
9r nrcl seama mi-au luat nimenea, nici datorie am lesat,
cii
agirne-au sluiit vremea.
5. Mitropolia n'am luat-o cu sila, nici
cu mite, nici cu
rugdciuni.Faci-mi Dumnezeurispldtire,
de va fi urmat vreuna
de acestea,ci agi au fost pliicut inaintea
stlpanului Dum_
nezeu.,Ei au luminat pre Miiria Ta gi te_au
fdcui instrumentir
la mrlloc,de mi s'au fdcut mutaredintr'un
scaunlntr,altui,
aceasraurmareF)esreduhovniceasca,
urn pu. or.
:^t_i::,"d :,

iot* toot",
ii ;l;,ou ;;;i,;','"?";,L
*:],::::
::'",y"ri
sit inmulfesc
taiantulDomnul"l,plrr-""-"a
;'

ni#;,

in rindul lenegeislugi,gi am silit dup6

"; mea,si auoa
putinla
proasta aiun.qJrea
min{ii mele, de im'lucrat in via Dominainte,ri in grecerte.
ll.,, 9""
t:
tn orrglnal

$i in greceste.
\ dela Dumnezeu inainte, Si in grecerrc,
-t oeta pentru inainte. Si in greceste.
6) dela m'am.r4pas lnainte,
E in !."""5i".
"t oederot t4llrrol ,i in grecegte.
.) in orlginal
ii in grecegte,_B) ldenr.

al
de nu ca cel de al nouelea ceas, micar ca cel de
stdpdn
zeceleaceas, qi nidiiduesc cd voiu lui dela
am
deplin, ci este volnic pre al sdu' $i acestea cite
drept
cuget
cu
le
socoteasce
se
lu iimba, cine va vrea
r),
ca sd'
irtinire gi dupi. Dumnezeu nici una nu va allir'
Tale'
Mnriei
spr" .luuu iui Dumnezeu, spre cinstea

rc folosul t6rii.
qi zavistiadin lumeniciaulipsit, nici va.lipsi'
RAutatea

vicici estl pornit omul din tinerefilelui spre cele

altuia'
cinstea
binele
9i
gi nu sd pii{segte a nu zavistui
stricecu vorbele
ca
se
mulfi
nevoesc
si
gtiu
ci
aceea
ntru
?),
rle otrivicioasebuneletale moravuri 9i silesccu viclegug
in
te indemne pre Maria Ta si faci cele ce n'au fdcut
oamenilor'
clevetirea
spre
sulleiedscavdtimare ii
te spre
-cei
ce sunt pricina rdutetii ii gtiu cine sunt' ca
Fre
m[ Stiu insumi pre mine' unii de aicea9i alJii din3)
rA
parte,cari suni neschimb{tori din r{u' Iar at pohti
mult
de fula .u ddngii inaintea Mdriei Tale 9i inaintea.a
in
lupt
m[
carele
cu
, se aratea) cele neadevirate
sA
arhiereu'
unui
ca
; gi mdcar ci mie nu mi si cuvine,
ci
pre nimenl de riu, nici s[ pArlsc, iar mi sd parc
aiutoriul lui Dumnezeufoarte s'ar ruginA'
luda
Intre celelalte mozavirii 9i vdnzdri ce-mi tac, ca
fiu
si
cum
au
zis,
ce
cel
Ta
Hristos, au zis citre M[ria
ce
ce.9i
impotrivi'
t 24 de capete asupra Mdriei Tale
caacele
sf, fac, intieabl pre ptrrintele Nisis, sd'ti spue
ce zic c[ i le-am citit intr'acel ceas, ce au pomenit de
le
fiind de faJl qi Odrianul; care capetebu vream si
mi
si
voie
cer
sA-ti
Miriei Tale tocma de atuncea'$i
n'au
str.i afurisescde fati pre cei ce le scornesc,dar
sn
Ta
Ji le
sd mtr lase unii ; iar de vei pohti MAria
cei
sus[ le citegti,sd vezi ce cinste imi fac fiii mei
dela c,r lnainte 9l in greceite.
bunele tale moravuti 9i in gtecelte'
ill origlnal !i in greceltd.
ldem.

lri

2r0

fl et egt i, gi c e vo rb e s c p e n tru mi n e . C i z i c dnd eu accl rr r r

l i le- au s pus , cu m c 5 . s ' a u l u n e c a t ti e l c u fi rea ca tol i ,ri .
m enii, 9i c um c d to a te l e a m i n s e m n a te c a p ete,gi nct rrrrrrlrl
i le citesc, cd nici aveam vrcme, nici imi este dras ..r li
m ai auz , au z is c ,:i trAM i ri a ' fa c o n tra ri u l l ). Dumnezeu . r t,,,tt
p l aid f iegt ec A r u i ad i n tr' i n g i i d u p d fa p te l e l o r, eu suutgi rr;r
9. I ar d pentru p a re ti s i s c e m i -a u v e ni t porunc:L rl ,l l
M dr ia T a c a s i fa c , z i c c u m c i n u i n d rdznesc perrtrrr' 1,r.
g d duelile c ar e d i m n o i a rh i e re i i i n a i n te a l ui D umnt,z,.,r.
cA nd r r e hir ot o n i m (p re c u m q i c u m An a scri em i n corrrl r,,r,
d upi c um es t e r i n d u i a l a b e s e ri c e a s c d9,i i s cdl i m i nai ntea r.r.l rrr
ce vor sA hirotoneasci) si facem paretisis ingine noi tlc r,,r,r
noastra, cdci celcam porunca 9i fdgiduiala; 9i Duinnezctr rrrr
glumegte, cii zice Pavel ; fiecare unde au fost chemat ar ,1,,
sd r im der ) ; iar p e n tru d ra g o s te a Mi ri e i T a l e, de ne l ci p,r
ru nc i, v om f ac e , p e n tru c a s d n u s o c o te g t icd-ti st6m i ml rrr
l ri v d; num ai f d Mi ri a ' fa s o c o te a l d d re a pti i i cu fri ca l rrr
Dum nez eu, de e s te c u d re p tu l s d .z i c i c i n e v i unui om cu si l rr
despartd-te de muierea ta, 9i lipsegte din casa ta 9i din ago
n i sit a t a, f dr de n i c i o v i n d ; p e n tru c a re le este zi s (mi r,rf
ci es t eim pr euna re atru p e a s c d )u n d c D u m n e zeu au i mpreuni rt,
o m ul s h nu de s p a r;6 : d a r c u c a t m a i v drtos sd i ndemrrl
cinevi. pre un arhiereu sd-gi lase eparhia fdrd vind 9i frir rll
judecatd, cii esie impreunare duhovniceascd, carele are cirrtorie pdnd la vdrsarea sdngelui sd nu-gi perdseascd turnr.r,
d u pe c um z ic e H ri s to s : (p A s to ri u l c e l b u n i gi pune sufl etrrl
pentru oiD; iar insugi eu pohtesc sa fac voia Mdriei Talt,

iard nu a mea.
10. JudecriMiria Ta, ca un Domn cregtin,de estecu calf
gi de sd cuvinesd fiu lipsit,acuma la bitrdnetelemele, df
qi de turma ce mi s'au incredinJat
am6.rrdoud,
de Dumnezeu,
ca unui nevrednic,gide muncaSi ostenealatinerefilormele,
ci zice Sfdnta Scripturd: nu vei pedepside douii ori pentrtr
,) iD original,
:) dela fiecare

F R EDI C I

ANT IM I!IREAIiU

in grecegte.
inainte. $i in greceste.

:]+I

Ta ca este cu dreptate' fie

$i de |ei aflit Mdria
: D omnul ui bl agosl ovi t d e acum pind in r eci'
l).

ce am indatoritcasa
ll, lard devei zice MAria Ta pentru
de mi s'ar Jinea
rm fAcut cele ce am fdcut; am multe'
le las sd zic
numai
cale'
de
fdrd
tlnmd, carelenu sunt
fiettecine
cheltuegte
cum
tm cheltuit ca la o casd a mea'
un
niimit
ca
nu
Cfso .u, 9i ca un pdstoriu adevirat' iari
strice; li alta Pre acesteIremi a5 pohti s{
ie iunghe
"nu ti
este dator din citi ne fierbem intr'aceast{lici, cine
totdeauna
de tare:'| Cn intdi 9i pre Meria Ta te auz
multe
mai
sute
doui
cu
li
: .um .e este datoareJara
'l'a o f aci' au int Am pldr ilc
l rungi . Oare acei r dal ori e Mdr ia
pr c m ine la.dat or ie :
i i i . i i u." urtu au adus $i pr e alt ii, $i

nici si fiu
ma iog Mariei Tale str nu rdmdiuintr'aceasta'
de mila Mdriei Tale.
9i aceasta'cum cdsutlt strern
12. Intre altele!d cuvinteazd'
ln Hristos suntem
nu s'au cuvenit si fiu eu mitropolit
mitropolit
lunu; 9i apoi n'am lost numai eu episcopfi
mu[i' precum
rin in 'fara llomAneascd,ci au fost 9i altii
beserica'
in
toatd
politiceqte
s{
vld in condice,9i precum
ca 9i itr
streini'
m au stdtut 9i al{i Domni de tari 9i
penlru
slobodd
lumea: ci Dumnezeuau fdcut lumea
nici si st r enlut 4 la o beser icd
5i un l L,cru ce nu si face ,
nu est e
cel e oroaste, sau l a o mAnast ir e pent r u car ele

sau
besericesc,iar6 de si va intimpki vreo pricind
este
zic
cA
mulli
mai
!i
I sau nedreaPld2),rapitesccei
besericii
capul
strAmute
se
se
virtos
mai
cit
cu
dar
sA nu
vreunei eParhii gi s:r nu sA vateme lnulte suflete'9i
meze multe lucruri necuviincioase,precum vedem ca sa
ce vei
in bogate locuri : 9i cum ci pbli Mdria Ta sa faci
tul
ad:.v-al:t'
lucru
dupi pohta Mdriei Tale, este
:u,'."t'
cu tot dinata" 9i dupi pohta lui Hristos De m6 tii
"e
,ul grepit Mariel' Tale, ldsali 9i sn la ldsir voud' Aceasta
in grecefte'
) dela ,rrr inainte, Si
3) dela prurul scl 9i in grece$tc'
LDtinr

Isireatru

- -I1'erlict.

'l

PREDICE

ANTIM IVIREANU

spre indreptarea mea le scriu, in dreptate gi in adevdr, ilr

din ce am zis inainteaMiriei Tale nu voiu ieri. Fie dupd curn
pohtegti, 9i Dumnezeul pacii s[ fie cu Mdria Ta.
I.
In original poartd titlul de (Duminica la Fevruarie 3 zlle _ r.r.r.
punsul ce am dat a doua oare,.

In t<.rate
cuvinttle tale adu-fi amintede celede pre urmd al6
tale, gi in veci nu vei gregii).
. Iardgi gi a doua oar4 fac supd.rareMdriei Tale cu aceastl
pulinicd a mea cucernici scrisoareqi zic cuvdntul lui Davitl:
<Mdniafi-v[9i nu gregili cele ce zicefi intru inimile voastrc"i
gi ia seama (pentru dragostea lui Hristos) acestor scrise (:u
gand drept. $i de pohtegli ca sd fii M6ria Ta odihnit si frirll
vatdmaresufleteascd,
9i sd fiu gi eu mullimit, me rog, 1i,rc
cumpdna ludeciJii drept 9i nu ltsd si-li spurce unii
Si ailii
auzirile cu vortrele lor cele otrevicioase,
cd ziceDavid : mincinogi fiii oamenilor in cumpenea face slrdmbdtate.Miria
Ta, cdnd ai trimes la mine pre pdrintelc Nisis, mi-au zis
chiar in fald, au sd. fac, dupd cum imi porunce$ti M6ria lir,
paretisisde voia mea, au preste 15 zile vei face M{ria .1.a,
precum vei gti, de mi vei scoate cu paguba mea gi cu
rusine.
Eu inci, pentru ca sd nu mA arAt c{tri Mdria Ta iubi.
toriu de scan{ele!),9i sd potolescmdnia Mdribi Tale, am zis
c{trd sfintia sa cd. voiu face dupi cum imi poruncegti qi
ioiu veni la Mdria Ta, precum am $i venit. intr'acelceas
$i
mi-am dat cu cucerie toatl voinJa mea inaiiitea Miriei Talc
li prin glas viu gi in scris. Socotind cd dupi ce vei celi
Mdria Ta acelea 12 capete ce am scris intr'aced. foil6 ce
$-am dat,te vei rdsgindi 3)9i vei litsd pre lrod (pre carelete
1) in orlginal, tl in grece$te.
l) scandalu.i.
3) ln orlginol, in greceste.

ci nu gtie a
ne se faci aceasta),ca pre un mincinos
mine 9i ii.
oiitui., qi nu vei intrd in pncat cu
:t""":
nevoeqtiMlria
te
cA
ved
c
toatei lumi; iar de vreme
iarlli zic. ca nu
tot dinadinsul se o isprevlti aceasta'
Tale
iln oorun"u Mariei Tale. Numai md rog Mdriei
am'
ce
. mile de bdtrinelele mele si de neputintele

o* ii-"u luminai Dumnezeude ai allat chiverniseala

Li p""sr (precum mi-al zis Nisis)' "1 "ft:,!t :-"]":
le dai in
l,-ii .i-,"i l"i zapiseledela datornici,si mi
maltT:":
dela
, mea, 9i ali voiu face 9i eu scrisoare
i) ii u".u.tu nu pentrualta'fArtrnumaica si ia slirgit
Mnria Ta cA doarAs[ ttag
'--in";carelevei fi socotind
fir[
Si agd vei fi 9i Miria Ta

pdcat 9i eu mul'

p::
I
":"
voia
de l:-q:
ldsd
voiu

." uufi in urmat*:

gi.a*tnit ii "el
'
caci aluncea md
f'dr de lege;-pentru

nu va fi' nici
i"t i"tt'"-n chip ori cu ce miiloc voiu iegi'
ca de si
lege-'
pre
mea
uima
Duted numi iel de pre
fi
c{
inleleg:T'
: 9i catherisis';, dupd cum."i
1ce:

eii"'"ath"tisi. ci batjocure besericiilui Dumnezeu9i

iio, ,uin"; pentru care lucru cel ce lecue$t:rr l"::o:i

iil"
l[

a" aa"9ii9i Domnulva batjocoripre ei'.lar Miria

un Domn creqtin9i milostiv,9i nu m[ ldsi s[ ies

""cu lacrimile pe obraz'c[ va fi

9i feclm:l
gi
.picat;pentru
cinstea

la cele poiiticegti a face rlsplitire

a$e nu te ptipi ni"l la cele besericegti,pentru cinstea
a s[ desface
Dornnn"""u, ca riul a face este lesne' iar
sl
Dumnezeu
aceasta,
de
9i
cu nevoie. lf mai ia seama
folos'
de
mai
cinste
9i
iornin"r" s[ faci ce ar fi mai cu
cu Mdria Ta'
pururea
fie
si
rugdm
mi[6
nespusi
r)'
Obtditulrugtrtorlual MerietTale'A' UNG

grecelte'
)-lo original, numai in

catedsire.
Urgro.Vlahiel.

iNDREPT AR I
P.g
?
?
?
7
10
1l
12
26
62
81
104
108
ll2
114
116
118
119
138
li1
1?5

Si ss cltsrici-

Lt 199q9
ftiul
mangaitor
iudecitorul
bagati
Polti
locuim
locui
biserica
ce
inca unat
tlfleralilor
Primit
citre
motneni
intt acollo
moltiminte
Constantin
ca ca nu
cercetitoriu
vetrele

fiiul r\
mdrgdltorlu
')
nl
Judecdtorlul
bogald
Pohtd
ldculm a)
Acul
besericd
cel
lncultun4t
tlnerelilor
piinit 5)
cdtrd 6)
molteni
tntlacolo
muWnlte
Constandin
ca sd au
certdtoriu
I)intrele

lI oestetot trebuie citlt liiu si fiiul'

ri, r; pestetot trebuie cllit -loriu 9i 'loriul'
ri oestetot unde e lodtll trebuie ldcal'
li.peste fot trebuie citlt cu dol i'
,q pestetot trebuie cltit caftrd.

TN D IC ED E C UVINTE Sl l'oRNE

l(n, 134,1{5.
(copth), 39, 40,
:M.
(coptl),37, cr.
0,

rNDtcE DE CUVTNTE
St FORME
rcei (acelei), 165.
I bogorodlla,36.
ace3ta5,96,
ll2, 187, 163,l?9, 180, bogoslov,217.
tn,214.
boiarlu, 64, 167; boieriu, l6j.
acoles,47.
adaoge (a), 20, 83, 87.
cabaniti, 165.
acvea, 2O4.
cap (capltol).10; capete(capirole),
agonislti, 32.
q, 10.
aib (sA), 40, 1?6.
carl (care), 119.
lrumre, 208.
carea (rel. fem.), 37,
atutorlu, gl.
carrle{rel. masc.),1,9, 10, 18.
albiciune,13, 209.
2i,, e4 35, 39, 49, 55,69,?3,82,
alciu (subst), 136.
&3, 10S, l04, Ln, l28, 732.
apucare, 67.
catarg,176.
ar$rd, 186.
cautA(rlmt cauti': trebuiel, J9,
asnmnne(a se), 2.
44, 81.
&s{minare, 2.
cnh{, 13, 21, 30,47,42,{8, 88,toS.
aspidr, 181.
ii peste tot.
asttderea,126.
ctrzl|t (cuventt), 14, 128, 14.i1.
au, 148, W.
cet (celei),11, 98, ll9, 144, t?6,
1 7 8 ,2 1 5 .
basne, 19.
cerbice, 17:r.
besericn,25, 26, 96, g6,gi, 9g,44. cerlu, ?,
11, 12, 13, 27,36. 86.{:t.
52, e2, 83, 86, 94, 92 St pestetot.
5L, 72, 87, 170 $i pestetot.
bcte.ag,143.
ccvati, 86. 96.
bezni, 11.
chlar (clar), 16t.
bhgocesde 18, 1A).
chivemtsi (a), 15.
blagocesflv, l2O, 127, t22, t2B.
ci, 14, 81, 178.
bhgorodnic, 1gl.
cin, l9l.
bhgove*rde, U.
clur, 1?,
bogat (hult), 18, tzg, 122.
clevete,99.

goand (persecutie),55, i7' liit.

greifle, 13, 189.
g.ljaqte,105.

har, 10, 18,

19.
hiard,12,93, 1?5,181,207'208.
8q 81,83,81,Ue, 120, hter (lier), 12& 230.
holde, 16.
(s), 83, 86, 87, 89.
hrdpi (a), 100.
41.
hdn, t', 14, $t, 87, ?1, 19ir' 20*. '
186.
(.cocoani. creStineascA'), iar i, 8i.
idiomata.56.
(a se-a li cucetnic), 16, ltil.
leromonaFi,222'
164.
iertllciune,1?, 33, 3.1,9?, 19t' 205'
201,225.
- deatata(cu cat - cu atat), tlsus,81.
i proct (ti celelalte),18. 135,ltr]'
ilt (tnvarlabil), 2:1,lJl' 180'
lscusle,93.
. creEtttr{tatea lui cea desA'
l0' 30' 101J.
isDovedaDle,
vat!ft'; 119.
(a),
49, 88, 90, 208'
is9ovedui
82.
isiailtenesc,180; tsrailtlnesc,15:l'
80, 114.
2L.
lmbezni (a), 126, 180'
33.
imbunitltatt, 82.
,22i .23/.J.
lmpistrit, 14.
l?4.
lmprotlvntc,210.
'(dovezi),87.
lncailea,32, 92.
incett, 35, 38, 83, 17i).
144.
lncunglurir(a), 52' 20t.
(Euseblus),83.
indemeri (inlesnire),17.
insdrcimt,(ingreuiatde sarcini) 24'
r24,
188,'10{),
10;,
102,'104,
,9?,
lntiniclune, 6, 54.
204,21ti,.2r?.
(decet),1 20, 8:], 88,9:1,1:](i. ifltocma, 12t, 137'
intrebiciune. 63, 64, G5,6ti'
190, 209, 214.
iotristiclude, 13, 192.
(a), 185.
inhu, 32, 36, 81, S7,9t.
r95, 206.
s{,
00,
lnvarteilre,213.
5i,
54,
21,
r,, 1?. 18,

109,182.
eJ,

8(i, 19.t.
102, 112.
58,
r87,199.

rn. 1?

telanie, 23.
iertve, i, 164, 197' 198.
:4'
iertvelnic,1G3,224; iertvenic,
198.
168'
149,
5,
(a),
iertvui

246
iitiie, 220.
Jol-mart,86.
turu-vA(v{ jur), 181.

4NTIr}I IVIREAl{U

n o i a n ,2 0 :i .
. norod, 36.

oame (omule),16;.
lica9, ilg, 4e 113, 1Bt.
obide, 164.
hcui (a), 39, 98.
obldi (a), 159, 160, 16?.
Iilcuttoriu,96, 123, t 58.
obl{dui fa), 191.
lege (religte), 4, 19, 22.
obiaze,3i.
lernn (pom), 28, llN, tf6. :l{r.
obreazaDie,
l:J2.
llmbtr (neam),26, 51, ;J, ;?. sl.
obroc, 4i, 1:L.
llpsi (a fi de lps.i : n 1166u;i.
111. obSte(de), 2, Bl.
r12. lt3.
ocamtc. Ii(r.
l n er ii. 98.
oceaanie,121t.
oratie,33.
osardie,58.
naterie, 86, 186.
ostoi (a s), {j.i.
measer,238.
osti (a), rbo.
megtergqg,
21, 98.
oleros, 1i.1.
megter9ugit,08.
mied, 98,
mlloc (pretext),0t,
paretists,236. 2{0, 241.
milosllvnic,Z1?.
patriarti, 162.
Eohordciune,gg.
parttr9ie,:12.{}7.
mottean,114, 176, 201.
pArfinilor, 18.
mozayhli, 92, 219.
panAcand (cat timp), 2:.
mucenicesc,151.
pedepsit(invatat),0.
muiare,127.
, pcntru (despre),i, 6J,.!J7,
rnultdmit,88.
pentru (din cauza),6,q.
munc{ (chin), 6.
pescariu,1t3.
pesn{, 73,
gt, 16i, 2p.1,
petrecanle,
trdimit, 141, 141,etl.
' pie.iciune,
22?.
nastrapi, A6.
pituh (a), {t.
negrete,43.
pllni (a), 7, 84, t7B.
nemllosflvnlcie,
67.
plod, 53.
nedtorlcit,0.
pociu.
16, 27. :l;, 86.
nesfadntc,lJ2.
podroiie,
2i]5.
ne$tlne,19, 29, 4:. 48- s7 i^s ..^
pogori (a sc). lB, 4{, 68,
ltg, I28, lt9. 211,!16.' -' ""'
1{t7.
pogorire,03, lg0.
nelretrul(a se), 2{).
pogrebanie,2lB.
neunit((lucru neunli,),2lr.
pohfald,;rai.99, 122, 179,
ner.otnte,16.
lSJ.
pohte, 6, 7, 9, 16, 32, 38,
mscai,18, 167.
47. 50un, 91, 91. 98. lfil, 120,
nisalr.a,97,
l8l.
porrtr(ar, ;. 7, 16, 22,
36, Ju, Jl,

l \D l cE

D E cuvl N l E

$l FOR ME

249

.ami, 88.
sA (reflexiv),1 9l Pestetot
seboriu,160.
saltate,192.
snmana(a), 16.
siu (.iecagurile Ja,le,), 113' 136t
v, 9l al seu'
l,
sangiuri,13?.
sargui (a)' 39.
194.
scarldele(scondal),105' 110' X2.
r02.
schiptru,86, 122,
1, 69, 146.
scuipare,5.
(preotule),39'
scuipetorlu,181.
185.
sflnlia-sa(pentru lisus),9?, 118.
216.
sine: qln sin.ll', 108; 'a slnelul
8llJ.
' s,
tiu>, 108.
F't,71,84, U3, 138$ sirep, 2q.
tot,
slavoslovie,215, 217.
228.
slobozi (a), 5.
142.
5, 6.
(a), 6,'13, 25, 30, 32, 37, slobozlre,
2,
smintealA,
1.05,114, 115, 133,163,176,
(e), 2.
smlDti
225.
soboari (soboaie),122.
102. 190.
soroc, 38.
(a se), 190.
72'
solle (toverAgte),
115.
spasntc,86, 92, 113.
-to.
stAtitoriu (statordc), 222.
129.
st pnrt, 193, 197, 200.
1, 173.
(a), 184.
stenge
t72, 113.
180.
staru,
lzt).
stlhie, 63, 152, 110, L72, 174, XJl.
9;.
sirimtorime,174,109.
159, 19:1,197,:04.
sudalmd,
1.61,162.
(a), 167.
sudul
(a,, 98, 100, 241.
185.
(.riserita soareluit), 116' talalt, 144.
tatane-siu,103, 169.
temete(temettl),123.
(a),203.
(homanl),180.
ticiloas (ticdlosule).48, 96'
113.
tipnri (a lntiplri), ?2.
firante, 134.
, 23.
(gurA)r9.1,168.
tir ac, 122,
tituluq, 10, 81, 8:1,tl4,85.
64, 67, 86, 97, 89, 94'
114,123,136,151,181.
209.
$
.
61, 82, 144, 153.
166.
tl Pesttot.

I
I

A} iIIM IVIREANU

tocm8, 100.
-toriu: a,utoriu,35,.11; facitoriu,
{E 98; hulltortu,55, 195; ispititoriu, 60; lubitoriu,34 ; indreptitoriu, r15; iudecitoriu,16i; luminAtorlu.
troparlu, 64.
lurburiclune, 94.
tlltoriu,83.
trmplei (a-a implini), 187.
uniclune,16.
uraclune,37.
va (vrea),114.

va.guli (a se). 180.

varhte,47.
veghiet,92,
verhovnic,5?, lio.
verice, 17, 42, 55.
verze,98.
vledicie,21.
volnic, 114.
volnlcie, 29, 165.
vorovi (a), 97, 101.
vovedenie,35.
ravistui (a), 49, 87zibave, 39, ?0.
ze cDeald"110.
zeticni (a se), 19+.

CUP R I N S U L

P rcJal d.. ' ." ' " :

.: '
Atttim
ConsiantinBrdncooeanu$i flitropolitul

de intllnire al diplonlflliei '

Curta lui BrAncoveanu locul

al Turcilor' '
iJioilor gtan"ot""nude informator
BrAncqveanunu eri cu Turcii '
Bogn$alut Brancoveanu'

' '

' .' :
Spriitnitor al culturii
: :
Migcarea de aparare a ortodoxislnulul ' '
Aducerea lui lvheanu in tarl
lui
Mltropolitul Antlm ca om' - Tstametrtul
polltlc
'
I\ilttropolitul Antim ca om
MttroDolltut Antim ca oralor religros
'
Oblceiul Predicllor '
'
Prediclle lui lvireanu
Mihooolltul Antim ca moralisL'
Predictle ca tzvor dc informatii '

lle fdld '

.lL- Ldmuriri prioltoare ta editiuneL
Textul .
Orditreabucatilor'
Alte predicl atribuite lui Antim lvireantr

PrcJata lul I. Bianu' '

Prcfata tui C. Erbicelnu'
k)ireanu
Episcoput Methisedec despre Antim
Antim c{luger
Antim egumen

Antlm episcoP..
Antlm mitroPolit

'

v
vll
vIl

x
xtl
xlv
xvt
xvl
xx
xx
xxlt
rrlv
xxvl
xxvIl
xxxvlll
xxvlll
xxlx
xxlx
xxxl
xxxIlI
xxxvt
xxxvl
xxxvll
xxxvlt
xx\vllt

53

C U P R IN S U L
ANIIM IVIREANU

Plsi

+z
Calomnierea mltlopolitului Antim

Mttropolltul Antim sub $tetan Cantacuzrno.

Moartea mitropolltulut .
Olid. DensuSiaaa despre predicilc lui A im llireantL
N, Iorga despr. Predicile tui Antim lolreanu.
PREDrcl. .
I. - Cqzanie Ia preobra|eaia Domnului.
l].- Cazanle la Adoruirea prea Sfiitel Ndscdtoarci de
Dumnezeq,. .
. Harul SfintetMalii .
.
NumeleSlintei .
Cu ce se poaie asernenaStintai.
Datoriacr-edinctoqlto""ei*si.-n"rt". . : : : ., :
: : .
7ll,- La Damineca name$ului.
Nideidea. .
gragogtea . . . . : . . . . : . : : : : : . : : . . :
. .
Necredintanoastrd.
.
"
'
S f at ur ic r edlnc io g i l.o .. , . :.

|V.- CupA de lnrtdtdturd," ,rr"r",,r"

,r"r), ,^i"
Hristos-,
^.,ou,i
Darurile adusede mefltuitor ln biserici
Mantuitorul in bralele lui Simeon, ,
Necredintanoa$re . .
11.- Cuadnt de tnodldturd la
Duninica tdcatutui .te brAnzd .
Expllcarea
fructululoprit.
Postul, .
Spovedania
Rugiciunea
Postul. ,
Milostenia.
. Dragostea
yL- Cqzaaie Ia Voaedenia
Bogoroditei
Maica Domnului 9i Sfenta Sflntelor

loachim ti Ana, .
DucereaMaicll Domrlulul ta blserice,
1'llL -Caza e Ia sfd\tul
Nicolae.
C.edinta.
Nidejdea

r(t,
xt,

StAntului .
g credlnta'

\ t,l
\t.tl
t.

t;La

l,t
l0
11

l?
llt
:.1I
2it
24
25
26
...ttt
2ti
2tl
J(l

112

it5
36
it9
41
42

51

sftntii apostoti Petru si Pdpel'

Pebe gi apostolulPavel,soarele5i luna'
Petre ti soalele

52
52
5tl

Palel gi luna .
CstA

ll
ll

43
41
6
1',i

de tnltdtdturd

59

ld BogoiaT'lenie '

6l
62
63
64
6a
05
65

'
lul lon Botezitorul.
'
'
Hdstos la lon Botetitorul ' '
ce I'a botezatMentuttorul. '
ce sh botezst Merhttorul in Iordan '
'-'^
ce s'a cobotlt Sl. Duh?'
/
c? s'a coborit Sf. Duh in chip de Porumb
) bgtezurl sunt ?
(
ce botezul estede ape ti de splnr '
l4 Preobrajenia donnului nostru
- Csvdnt de lnt dtdturd
Iisus Hrlstos
' .'.mbsreala fat[ a Mentuitorului '
cu lue /
ce s'a ar{tat Mantultorul cu Moise Sl
U tnu.-o""ra .as'iultatipe Mantuitorult ?'
Ascultdm nol Pe Mantuttorul ?'
tnrJdtltturd ta slinttt $i lltocmal cu apostolii
-CtNAnt dc
, tmpdrutl Constbntin sI Eleno '
cu Apostolul-Palel'
IrrD{ratul Conotantlncel Mare comparat
incunu'at' ? '
Dumnezeu
numlt
e
;;;";;"J;it
'de

]o"
-O.

' '
ion.runtine nurn ..MarelTol"l
-1":^;,,,;?'
cu ApoEtolii'
"" ionto*ln e numit'(lntocrllal

""
- CusA

de tnltdtdturd la Dumintca Floriilor

' '

. ADa Docilnlet
.spovedantl ln vrernea lul Brencoveanu'

Dumlnica ldsatului de b nzd '

- CuaA de tMdtdtttrd la
de suflete' ' '
Venntortitle pegte 9Lde tlare 9i veoltorlt
In
Post ' '
Drtorlile. creltinulul

6l)
70
72
74
14

?9
?9
n81
83
84
86
88
90
93
B
94

.ANT lM lllRr iANU

Pog.

Sa ne spovedinr
Si postim .
Sd facem milostenii.
Greutatea de a indreptd pe oameni

llll
l rf

Cuadnt de ih.,dldturd $i de unilit,td tt Daminica

f.loriilot.
Predoslovle
Ce trebuie sa lnlelegem prin morlii inviali de
lisus?
(e trebuie sA inlelegem prln invlerea
fetei lui Iair ?.
Ce trebuie sd intelegemprin invierea fiului vdduvei
?.
Ce trebuie sd tnlelegemprin invierea tui Lazdr
?.
David gi Coliat. -semnllicarea luptei lor

Cuvdnt de tnl)aldturd ta Duminica F-loriilor.

f)e ce a intrat Iisus in Ierusalim cilare pe asin ?
De ce a venit Mantuitorul ?.

XVll. -

Ctit'tint de tnrrdldlurd h nosterea Donnului

Hristos- .

XX.- Inadtdtutti ta sfd tul p.lrintele nostru Nicolae.

Sfdntul Nicolae,

\XL - IavdNdlurdkt prcot rujeaie

Nesuprrnereanoastrii filli.de Dunrnezcu

I0l

' ' '

la Noemvrie ln 8' zita soltotullti sfintilor

ne Purtim cu Preolii?'

101)

dsupra
,- Cuadnt de tnvdtdturd ln 26 ale lui Octonatie'
izoorltorul
l)imitfie'
mucenic
marelui
cutremurului $i a
de mir .

ut

I.t1l

il ;;

t:10

uleni"i seturbure?
i.a-*i;;
'"i

1?8
178
1?9

Hristos aselrlAnatcu imPdratii'

Dusmanii pc carl i-a biruit Mantuitorul

lui Dechemorie la na$- Culrd t de inodtdturd tn 25 Lte
Hristos
lisus
'
nostru
ttttlui
do
terea

CulJdttt de i 1'dtdturd la Dut'titica

l8{
18t
186

Numele de "nrinrrrtat, dat lui Hrisios

Cum s'a ndscut Mantuitorul'

l]3

169

:12
t1[

F'loriilor"
- Cut:d t de tnadtdturd ln Duminica

l;l:l

159

lll
L!2

Sl. Dlmitric

I l;l
l l ri

162
153
153
155

170

urul ;l Marltuitorul.
r"q' !
cutremur vc
ficut cuu<rtrur
s'a Iacut
Pe nrare
l ) ce sa
.
corable?
in
Mantultorul
Aormir
ie 6e a

llll

151

159
160
16{

marl 9l cei mici

doue leluri de mici: sdracii $i preotii '

I{)l
I {lir

nostru lis s

XlX. --,Cuadnt d.e-inudldturd la Artonnirea prea

Sfintei SfdpAn(i
Noastrp Ndsedtoarci d? [)umnezeu gi puntna
Fecioarei
tVaria , .
Sf. Fecioartr

Pistorli cei rai.

Pestorulcel buD

- lnvdtdturd
lngeri

l 0i l

III

AsemdnarediDtre ont gi ingeii

De ce a l|lat Dumnezeu fii; de onr ?
XVI'll. - Cuad t de lnodtdtutd Ia obreazdnia tui
HristosCe insemneazi .lisusr ?,

Mo ise .

nG rug{m lui Dumnezeu

l 0;.
l l r:l

I l .l

XyL-,Cultdnt.de
lLvdtdturi ta sfinlii Si tntocma cu apostoll:i
impdrati Constantin Si Etena .
Conslanlin Si .!laxenliu
Faptele SfAntului Constantin.
Smerenia SfAntrlui Constantin.

la Sf' Dinitrie'
lnvdtdturd ta 26 a lui Octomorie'
cu apostolii pe mare
celor de nrai stls '
t[ ne mantuim ?

XlV. -

XV.

2,t5

C U T' R IN S U L

l:lotiilor

'

19t
19?
198

l1{i

Carteade lapte buneli de Pecate'

ln{elesulunei fraze din SfantaScripturd
Si postifl

tl0
l.1l
t4l
1,1{

XXVI]J.- l .'dldtwa asupra pocdintii

RotatiasoareluiSi ila Mantuitorrlui '
hrviereamortului din Samaria'- lntelesulei

201

1:tir
l:t7

I {( ;
15{I

,lhav . .
Cum se fic Pocilinta .

201

203--.
205
206

:l;(i

A\T III

CUvANTiRt F|NEBRE

,rl

I. - Cuadnt de inL'd.tdtutd lo pogrebania onul i

llrestdt,it .
Suferinlelelui Iov
Cele trei na$teri
:
lL-CuoA
de
lll-- Cuodnt de
LV.- Inndldturd
V.- Incepdturd

)
!
5
/,3T2i
'
'_----v

IVIREANU

lnvdldturd iard la prestdnirea ontrlui .

lnlidtdturd asupra omului mort .
cdnd se face parastes .
pi. tnadtdtuld pentr
ispo.tertaoie ,

,tl
,r I
,t|l
t,|ll
,:,:l

ADAUS .

SJaturi duhosnicilor pettru cei ce se spoacalesc.

Cuodnterca Mitropolitului Antim ld suirea pe scaun!!l ditrapolitan.
Manluitorul aseminat crr doctorii
Apostolii
Antim mitropolit.

MANGE,,*#7

,t:l

.,:,:,

U N U L UI CRE$ T IN
Duminocilo pi
Orrte ile tnr{litrri ereqtineqtipentru totte
h
rlrbltorilo aleDestsn, scrisfl pe infolesul tuturor

-',1,'
Lir
.tll
,.ljti,

DE

Doud lntdmpindi

ct lre llrdncolteanu
Invlnuirile aduse mitropolitului

'

Indrcptdri
In.lice de cuTtinte Si forne,
F-acsimile din seristrt lui .4 rit

SEPTIMIUPOPA

, t{l

luitrattu.

PnoFEsoR DE RELIGIE

I
intaia-oarl tipiritb, in zilele M. Sale Regolui Irertlinand

!s96.