Sunteți pe pagina 1din 16

CUPRINS:

CAP.1 IMPACTUL REACIEI SOLULUI ASUPRA CRETERII I


DEZVOLTRII PLANTELOR CULTIVATE
1.1.Influena reaciei alcaline asupra nutriiei plantelor
1.2.Comportarea plantelor cultivate pe solurile alcalice i saline
1.3.Efectul amendamentelor gipsoase pe solurile alcalice
CAP.2 AMELIORAREA COMPOZIIEI IONICE A SOLURILOR
ALCALICE
2.1.Ameliorarea compoziiei ionice a solurilor alcalice
2.2.Criterii pentru corectarea reaciei alcalice a solului
2.3.Materiale utilizate pentru corectarea reaciei alcaline a solurilor
CAP.3. STABILIREA MSURILOR AGROCHIMICE DE
AMELIORARE A SOLURILOR ALCALICE DIN CADRUL
EXPLOATAIEI AGRICOLE
3.1.Stabilirea urgenei de aplicare a amendamentelor gipsoase
3.2.Stabilirea dozelor de amendamente gipsoase
3.3.Administrarea amendamentelor gipsoase
3.4.Eficiena amendamentelor gipsoase pe solurile alcalice

CAP.4. CONCLUZII I RECOMANDRI

BIBLIOGRAFIE

CAP1. IMPACTUL REACTIEI SOLULUI


ASUPRA CRESTERII SI DEZVOLTARII
PLANTELOR CULTVATE
1.1.Influena reaciei alcaline asupra nutriiei

plantelor

Prezint nsuiri fizice, chimice i biologice nefavorabile crterii i


dezvoltrii plantelor.
Din cauza faptului c are un coninut ridicat n sodiu schimbabil, are
loc o dispersie a coloizilor solului, ceea ce duce la distrugerea structurii.
Acest lucru atrage dup sine o permeabilitate extrem de redus pentru aer i
ap, solurile halomorfe fiind compacte, greu de lucrat.
Coninutul ridicat n sruri solubile al acestor soluri, mrete presiunea
osmotic a soluiei peste limitele accesibilitii apei pentru plante, ceea ce
duce la un deficit n aprovizionarea acestora cu ap.
Fora de suciune a rdcinilor plantelor poate fi de maximum 14
atmosfere, iar fora de suciune a unui sol puternic salinizat poate ajunge la
200 atmosfere, cu mult deci peste posibilitatea de aprovizionare a plantelor.
De exemplu, la ceap fora maxim de sugere este de 6,5 atmosfere,
iar la fasole de 2,4 atmosfere.
Cu ct solul este mai uscat, cu att presiunea osmotic a soluiei
solului este mai ridicat.
Apare un moment inevitabil n care fora maxim de sugere a
rdcinii plantelor cultivate este inferioar presiunii osmotice a soluiei
solului. n aceste condiii planta este supus la un stress n privina folosirii
apei, care poate sfri prin uscarea acesteia.
nsuirile chimice sunt influenate de coninutul ridicat de sruri
solubile clorurile i sulfaii de sodiu, carbonaii i bicarbonaii de Na, Ca
i Mg. Cele mai duntoare sruri sunt: carbonatul de sodiu, clorura de
natriu, sulfatul de natriu, clorura de magneziu, sulfatul de magneziu, care n
cantitile aflate n sol nu pot fi suportate dact de un numr foarte restrns
de plante adaptate.
Influeneaz negativ nutriia i concentraiile mari de Na prin faptul
c mpiedic absorbia altor specii de cationi, cum ar fi Ca i K,
substituindu-se parial acestora.

Concentraiile mai mari de Na i insuficiena Ca fac ca substanele


pectice de la vrful rdcinilor s se hidrateze puternic i s devin
mucilaginoase, ducnd la ncetarea creterii n lungime, fiind dereglate
numeroase sisteme enzimatice.

1.2.2. Comportarea plantelor cultivate pe solurile


alcalice si saline
Prezenta sodiului in cantitate mare, face ca porozitatea capilara a solului
si apa accesibila plantelor sa scada. In solurile cu peste 25% schimbabil din
T0 aproape ca nu mai exista apa utilizabila de catre plante.
Continutul ridicat de saruri, face ca presiunea osmotica a solului sa
creasca considerabil, marindu-se rezistenta fata de actiunea de adsorbtie a
radacinilor si ingreuneaza aprovizionarea cu apa a plantelor. Acesta presiune
ajunge la 200 atmosfere, pe cand forta de adsorbtie a apei de catre radacini
ajunge la sub 15 atmosfere. Presiunea osmotica ridicata a solutiei solului ,
influenteaza si asupra absorbtiei elementelor nutritive de catre plante . astfel,
azotul nitric este asimilat mai greu, stomatele frunzelor raman deschise si
transpiratia plantei se mareste. Cand sodiul schimbabil reprezinta peste 50%
din capacitatea de schimb actionic a solului are loc la plante asa n umitul
prag al toxicitatii fiziologice. Prezanta in sol a ionilor de Mg2 in cantitate
mare micsoreaza pragul toxicitatii fiziologice a sodiului.
O serie de plante din flora spontana s-au adaptat la conditiile de salinitate
si alcalinitate ridicata, servinddrept plante indicatoare de saraturi. Dintre
acestea citam Statiei gmeli, Salicornia herbacea, Salsela seda, iar dintre
plantele lemnoase :Ulmul, Artarul taranesc, Dudul, Salcioara.
Cele mai rezistente la salinitate sunt plantele de orez, mei, lucerna,
ricin, iarba de sudan, sorgi.
Rezistenta moderata o au plantele :zahar, sfecla de zahar, spanacul,
sparanghelul, tomatele, varza, pepenii verzi si cei galbeni.
Cele mai sensibile sunt plantele de mazare, fasole, morcov.
Pomii fructiferi, in general, sunt plante tolerante la salinitate. Persicul,
gutuiul, parul si visinul sunt cele mai tolerante. Dintre speciile lemnoase
forestiere in ordine descrescatoare , toleranta la salinitate este urmatoarea :
catina rosie, catina alba , ulmul, frasinul, plopul candian, salcamul, artarul,
stejarul.

Vita de vie este considerata, in general, o planta rezistenta la saraturi.


Sensibilitatea ei variaza in functie de portaltoiul folosit. Pentru cloruri pragul
de sensibilitate este foarte mic.
Plantele au cea mai mare sensibilitate la efectul nociv al saraturilor
imediat dupa germinare. Semintele speciilor care nu poseda capacitatea de a
se imbiba cu apa in conditiile presiuniii osmotic ridicate, nu pot germina. In
acest stadium gramineele sunt mai tolerante la saruri comparative cu
leguminoasele. Clorurile sunt sarurile cele mai toxice in aceasta perioada.
Activitatea bacteriilor nitrificatoare si a celor fixatoare de azot este
scazuta pe aceste soluri. Din activitatea microorganismelor ce descompun
resturile organice rezulta ca produs intermediar , putrescina, o substanta
toxica pentru plantele cultivate.

1.3.Efectul ameliorarii agrochimice a solurilor alcalice

Ameliorarea insusirilor fizice, chimice si biologice ale solurilor saline


si alcal;ine se face printr-un complex de masuri de masuri ce au drept scop
indepartarea cauzelor care produc si intretin salinizarea solului, inlaturarea
excesului de asruri si al alcalinitatii nocive plantelor cultivate si inlocuirea
sodiului schimbabil din complexul adsorbtiv prin calciu. Aceste masuri sunt
de natura agrochimica, agrotehnica sau sunt masuri hidroameliorative,
ultimele fiind considerate masuri radicale.
Ameliorarea se refera in primul rand la stratul de sol de la suprafata
(20-25 cm grosime), in acre se dezvolta prin cipala masa de radacini a
plantelor cultivate, si a apei la straturile inferioare, compacte, neaerisite, care
impiedica infiltrarea apei in jos. Masurile ce se propun depind de modul de
folosinta aterenului (pasune, arabil, faneata)
In cazul a straturilor cu continut ridicat de a saraturi solubile in stratul
de la suprafata, fara sau cu putin Na schimbabil in complexul adsorbtiv,
masurile ameliorative urmaresc indepartarea excesului de saruri prin
coborarea nivelului freatic sub adancimea critica de salinizare. Se pot folosi
intr-o mica masura si amendamentele sub forma de gips.
In soloneturi si soluri solonetizate se urmareste corectarea reactiei
alcaline a solului determinata de prezenta carbonatilor si a bicarbonatilor de

sodiu si inlocuirea Na schimbabil din complex prin Ca. Principala masura


folosita in acest scop este tratarea solului cu substante continand Ca pentru
scoaterea Na din complexul adsorbtiv. Anionul din aceste substante
contrubuie la cresterea activitatii ionilor de hidrogen si la micsorarea
alcalinitatii. Se foloseste gipsul, in primul rand si apoi diverse reziduuri
industriale sau preparate chimice. Se poate asocia, de asemenea ,drenajul si
irigarea, pentru evacuarea excesului de saraturi si coborarea panzei freatice.
Indiferent de tipul de saratura si de masurile ameliorative mentionate ,
folosirea rationala a ingrasamintelor chimice sau organice constituie o
masura indispensabila sporirii productivitatii saraturilor ce se amelioreaza.

1.3.1. Efectul amendamentelor gipsoase pe solurile


alcaline
Amendamentele gipsoase utilizate pe solurile alcaline sunt:
gipsul nativ
fotogipsul
Gipsul nativ CaSO4*2H2O se gaseste in natura in stare amofa sau
cristalizata, avand culoarea alb-galbui sau cenusie. Se utilizeaza la
ameliorarea solonceacurilor sodice.
In sol se solubilizeaza lent si participa la reactiile de inlocuire a Na
schimbabil din complexul asorbtiv prin calciu si la netralizarea reactiei
alcaline:
Sol ] 2Na +CaSO4sol ] Ca+Na2SO4
Na2CO3+CaSO4CaCO3+NaSO4
Inlocuirea Na din complexul adsorbtiv cu Ca favorizeaza coagularea
coloizilor solului. Humatii de calciu ce se formeaza si CaCO3 produc legarea
particulelor in agregate stabile. Se imbunatateste, astfel, curculatia aerului si
apei din sol. Sulfatul de sodium este o sare neutral, nedaunatoare plantelor
cultivate cand este in cantitate mica. Cand rezulta in cantitati mari,
NaSO4trebuie eliminate prin irigarea cu ape nesalinizate.

Gipsul poate fi utilizat si la ameliorarea saraturilor ce contin mult Mg


in forma schimbabila sau ca saruri in concentratii toxice.
Fosfogipsul este un reziduu ce rezulta la obtinerea acidului fosforic
pe cale umeda si la fabricarea fosfatului trisodic. Da rezultate superioare
gipsului cand este aplicat amendament pe soluri saraturoase. Pentru
aplicarea pe teren trebuie sa contina cel mult 10% umiditate. Comparativ cu
gipsul a carui valoare de acidifiere este de 100%, fosfogipsul are valoare de
acidifiere de 75-80%.

CAP.2. AMELIORAREA COMPOZITIEI


IONICE A SOLURILOR ALCALICE

2.1.Ameliorarea compozitiei ionice a solurilor


Inca din antichitate, la greci si la romani era cunoscuta metoda ridicarii
fertilitatii prin tratarea empirica a solurilor cu gips, care constituie, de altfel
principalul amendament pentru solurile alcalice.
Pe baza cartarilor agrochimice si pedologice, in Romania, solurile cu un
continut marit de saruri solubile ( un continut mai mare de 900-1000 ppm
saruri solubile in apa )ocupa o suprafata de proximativ 510000 ha, din care:
26500 ha soluri saline si alkaline ( halomorfe ) si 24500 ha soluri salinizate
si alcalizate. Aceasta reprezinta 28 % din teritoriul agricol si 4 % din
suprafata arabila. De regula, sunt raspandite in zonele de stepa si silvostepa,
cu climat continental, cu temperature medie intere 8.3 si 11.5 0C,cu
precipitatii medii anuale intre 420-600 mm si cu evaporatie puternica (ETR
=630 700 mm). Teritorial, suprafetele cu soluri saraturate se repartizeaza
astfel:
- 96000 ha in Dobrogea (saraturi marine)
- 193000 ha in Campia Romana si lunca Dunarii
- 55000 ha in Moldova, in depresiunea Jijia Bahlui
- 165000 ha in Campia de Vest a tarii
- 6500 ha in Transilvania (datorita unor conditii locale)

In unele zone din partea de campie, terenurile saraturate reprezinta pana


la 20 % din terenul arabil.
Suprafetele cele mai intinse se gasesc in unitatile geomorfologice joase,
cu drenaj natural al apelor freatice deefctuos si climat arid.
Trebuie luat in considerare faptul ca pe o suprafata de aproape 4 milioane
hectare se gasesc soluri freatic hidromorfe, care, in raport cu conditiile locale
si cu interventia neadecvata facuta de om, sunt susceptibile de saratura. In
Campia de Vest, campia Romana, lunca si Delta Dunarii apa freatica se aflaa
la mica adancime si este puternic mineralizata, constituind un factor
potential de saraturare.
Indicii generali de caracterizare a sourilor saraturate. Solurile saline se
apreciaza, in mod conventional, dupa :
conductibilitatea electrica (CE) in mmho/cm este echivalent cu 700ppm
de saruri solubile totale rezultate din media masurarii CE a unei
diversitati de saruri solubile singure. Asa de exemplu, 1mmho/cm
corespunde cu 400ppm pentru MgCl2 si cu 1000 ppm pentru NaHCO3,
media este egala cu 700), la 250C, respective CE*103 aextractului de sol
saraturat, care trebuie sa fie mai mare de 4 mmho/cm, la250C
procentul de sodium schimbabil (adsorbit ) (PSA) din complexul
adsorbtiv care trebuie sa fie mai mare de 12 (PSA)
PSA=

meNa
100
T

-raportul de adsorbtie (RSA)ce rezulta din catul dintre sodiul schimbabil si


gradul de saturatie cu ceilalti cationic, in afara de sodiu :
RSA=

meNa
0.11
T Na

-raportul de adsorbtie a sodiului (RAS sau SAr), care reprezinta activitatea


relativa a ionului de sodium in rea ctia de schimb cu solul comoparativ, cu
calciul si magneziul :
RAS(SAR)=

meNa
meCa 2 meMg 2 8
2

2.2.1 Criterii pentru corectarea reactiei alcaline a


solului

Pentru stabilirea metodelor de ameliorare agrochimca a solurilor


saraturoase este necesar sa se cunoasca urmatoarele insusiri chimice :
conductibilitatea electrica (CE), in mmho/cm (la 250C CE -103 ) a
extractului de saraturare care trebuie sa fie mai mare de 4 mho;
natura saraturii sau a salinizarii
gradul de salinizare sau de saraturare
suma bazelor adsorbite
procesul de sodium adsorbit (RSA) din suma bazelor schimbabile, care
trebuie sa fie peste 12 %
raportul de sodiu adsorbit (RSA), care caracterizeaza apa de irigatie in
ceea ce priveste activitatea de schimb a Na in raport cu Ca si Mg
raportul Na:Ca si Na:Mg precum si Na:Ca +Mg
raportul Cl-:SO42- si CO3 : SO4
repartizarea pe profil a sarurilor
grosimea orizontului saraturat
Dupa gradul de saraturare, care exprima continutul cantitativ de saruri
solubile in stratul cu masa cea mai mare de raspandire a radacinilor, se
deosebesc:
soluri nesalinizate in care continutul de saruri solubile pe adancimea de
1m este sub 0.20%, pe aceste soluri reusesc majoritatea culturilor;
soluri slb salinizate, in care continutul in saruri solubile este cuprins
intre 0.3 si 0.6%, se vor cultiva plante rezistente la concentratia marita
de saruri;
soluri mijlociu saraturate cu continut de saruri de 0.7-0.9% reusesc
numai plante rezistente la continutul marit de saruri;
soluri puternic saraturate care contin peste 1% saruri solubile si care nu
pot fi cultivate decat dupa indepartarea excesului de saruri.
Pentru practica este necesar sa se cunoasca cantitatea sodiului din
complexul adsorbtiv, exprimata in procente din suma bazelor schimbabile.
Dupa procentul de sodium din complex se deosebesc 3 grupe principale de
saruri:
soluri solontate cu un continut de 5-12 % sodium din capacitatea totala
de schimb cationic. Se pot ameliora si cultiva numai prin masuri
agrotehnice si alegerea deplante mai rezistente la continut marit de
saruri;

soluri puternicsolontate, care contin intre 12-20%sodiu adsorbit din


capacitatea totala de schimb cationic. Pentru ameliorarea lor in cadrul
complexului de masuri sunt necesare si mijloace agrochimice.

2.2.2.Substante folosite ca amendamente


Pentru corectare reactiei alkaline a solurilr sefolosesc diferiti compusi
care introdusi in sol dau nastere la saruri solubile ce indeparteaza sodiul, iar
in cazul saraturilor cu carbonate duc la transformarea ionului HCO3 sau CO3
in CO2+H2O. Produsele cele mai utilizate sunt:gipsul, fotogipsul, sulful
elementar, acidul sulfuric residual, clorura de calciu, sulfatul de aluminiu,
polisulfura de calciu, carbonatul ce calciu, pxidul de calciu, praful de lignit.
Valoarea deacidifiere a acestor produse este diferita.
Corectarea agrochimica a solurilor saraturoase este mai complexa decat a
celor acide, ele treuind sa se grupeze pe baza cartarii agrochimice si a
caracteristicilor aratate anterior, in complexe de soluri, la care se stabileste
apoi complexul de masuri din care fac parte si mijloacele agrochimice.
Ameliorarea sarturilor urmareste in ultima analiza modificarea raportului
catuionilor adsorbiti intr-o directie favorabila plantelor de cultura, adica
apropiata de aceea ce se gaseste in cernoziomuri.
De exemplu: prin inlocuirea Na+ adsorbit cu Ca2+, raportul Na/Ca se
apropie de cel din solurile de tip cernoziomic.
A. Pentru calculul dozelor de amendamente se folosesc doua cai si anume:
C

Doza de amendament=a [ Gv*h(b-T 100 +d)*e*f*g]


(kg/ha)
In care:
a = valoarea de acidifiere a amendamentului:
-gips (CaSO4*2H2O) = 1
- fosfogips
=1.25
- acid sulfuric concentrate =0.38
-sulf elementar
=0.18
Gv = greutatea volumetrica a solului, in kg/m3
h = grosimea stratului de sol ce se amelioreaza, in cm3
b =cantitatea de sodium schimbanil, in me/100g sol

C = procentul de sodiu care nu e nociv pentru plante (5-12 % din T), deci
C
T

va fi cuprins intre 0.05 si 0.15

T = capacitatea de schimb cationic, in me la 100 g sol


d = carbonat de calciu residual in me la 100 g sol;se afla diferenta
(HCO3+CO32-) - (Ca2+Mg2+), a carui limita admisa este zero
e = modul de administrare:
0.4 solubilizat in apa de spalare
0.6 imprastiat la suprafata solului, urmat de spalare;
f = gradul de mineralizare al apei despalare
0.7 pentru apa bogata in cationic bivalenti (1.5-2.5g/l)
1.3 pentru pa saraca in cationic bivalenti (1.5 g/l)
g = efecuarea de lucrari de desfundare drenare
0.7 pe soluri cu reserve de CaSO4
0.4 pe soluri cu spalare
1.0 pe soluri fara spalare
B. Prin scaderea PSAi ( procent de sodium adsorbit initial ) la nivelul
suportat de planta ( PSAd ), pe o anumita adancime a stratului arat ( h ):
Doza de amendament =0.001 T ( PSAi-PSAd )Gv * h * E
t / ha
in care:
T = capacitatea de schimb cationic, in me /100 g sol
PSAi = procentul de Na sdsorbit existent initial
PSAd = procentul de Na adsorbit ce se doreste a se realiza
Gv = greutate volumetrica a solului
h = grosimea stratului de ameliorat, in m
E = cantitatea de amendament, in g corespunzatoare
unui g echivalent de sodium adsorbit
sulf elementar 100 %....................................16.1 g
CaSO4 * 2H2O 100 %....................................86.0 g
Fosfogips (80 % gips ).106 g
H2SO4 Cd=1.93 200C..52.3 g

CAP.3.STABILIREA MASURILOR AGROCHIMICE


DE AMELIORARE A SOLURILOR ALCALICE DIN
CADRUL EXPLOATATIEI AGRICOL

3.1.Stabilirea urgentei de aplicare a amendamentelor


gipsoase
Urgena de aplicare a amendamentelor cu gips este cuprins ntre 4,0
0,1 PSA pentru toate culturile .Primele soluri care vor fi amendate sunt cele
care au valorile cele mai mici :
me% Na+
PSA = --------------- 100
me% T
UG = 4.0 0.1 PSA
unde: PSA procentul de sodiu adsorbit;
me% Na+ - sodiu adsorbit;
me% T capacitatea de schimb cationic
UG urgenta de aplicare a amendamentelor gipsoase
UG = 0
UG = 1 2
UG = 3
UG = 4

indica urgen mai mare


indic urgen mare
indic urgen mijlocie
nu e nevoie de amendare gipsoas .

Parcela Suprafata pH
Na
ha
adsorbit
I
II

15
50

7.6
8.6

1
3.9

Capacitate
Gradul
Alcalinitate
totala de
de
totala
schimb cationic saturatie
T
in baze
0.8
9
97
3.9
22
100

In cazul parcelei nr. I cu o suprafata de 15 ha, ocupata cu un


asolament format din mazare, fasole,borceag si sfecla, urgenta de aplicare a
amendamentelor gipsoase este urmatoarea:
me% Na+ = 1
me% T = 9
1
PSA = --------------- 100
9

= > PSA = 1.11

UG = 4.0 - 0.1 1.11 => UG = 3.89


In urma rezultatului obtinut urgenta de aplicare a amendamentelor
gipsoase este mijlocie, aproape nu este necesara.
In cazul parcelei nr.II cu o suprafata de 50 ha, ocupata cu un
asolament format din orez si lucerna, urgenta de aplicare a amendamentelor
gipsoase este urmatoarea:
me% Na+ = 3.9
me% T = 22
3.9
PSA = --------------- 100
22

= > PSA = 17.72

UG = 4.0 - 0.1 17.72 => UG = 2.23


In urma rezultatului obtinut urgenta de aplicare a amendamentelor
gipsoase este mare.

3.2. Stabilirea dozelor de amendamente gipsoase

Stabilirea de amendamente pentru solurile alcalice si saline trebuie sa


asigure deplasarea sodiului din C.A. al solului, astfel ca Na sa reprezinte
mai putin de 10% din T.relatia care se foloseste este urmatoarea:
DAG= 0,O86 (Na+ -0,1 T ) h DA 100/CGA , t/ha
DAG = doza de amendament, t/ha
0,086 = me .gram al gipsului
Na+ = coninutul de sodiu schimbabil din complexul soluiei exprimate n
me la 100 grame de soluie
0,1= cantitatea de sodiu tolerat de plante (Na inactiv )
T = capacitatea total de schimb cationic al soluiei me pe 100 grame de sol
h = grosimea stratului de sol dorit a fi ameliorat
DA = densitatea aparent a soluiei grame pe cm 3
CGA = coninut n gips a amendamentelor
a) Pentru solurile n care coninutul de bicarbonai i carbonai este mai
mare de 1 me / 100 grame de sol
DAG t/ha = 0,O86[(Na+ -0,1 T ) + (HCO-3 + CO32- - 1)] h DA
100/CGA

In cazul parcelei nr. I pentru stabilirea dozei de amendamente


gipsoase se stabileste cu ajutorul relatiei de calcul in care continutul de
bicarbonai i carbonai este mai mare de 1 me / 100 grame de sol:
DAG t/ha = 0,O86[( 1 0.1 9) + ( 0.8 - 1)] 25 1.35 100/80
= -0.12
In cazul parcelei nr. II pentru stabilirea dozei de amendamente
gipsoase se stabileste cu ajutorul relatiei de calcul in care continutul de
bicarbonai i carbonai este mai mare de 1 me / 100 grame de sol:

DAG t/ha = 0,O86[( 3.9 0.1 22) + ( 3.9 - 1)] 25 1.35 100/80
= 23.87

3.3.Administrarea amendamentelor gipsoase

Actiunea ameliorativa agipsului si a altor substante utilizabile in acest


scop depinde de finetea particulelor si de amestecul lor cu solul. Cu cat
particulele sunt mai fine si mai intim amestecate cu solul, cu atat schimbul
de cationic si procesele de oxidare sunt mai energice.
Gipsul si fosfatul se administreaza toamna, prin imprastierea la
suprafata solului, folosind masini speciale, inainte de inceperea anotimpului
polios. Incorporarea insol se face printr-o aratura adanca sau prin discuire. In
cazul pasunilor si fanetelor, imprastierea se face prin grapare energica.
Adancimea araturii depinde de tipul de sratura. Cand la suprafata
solulu nu este salinizat, continutul in saruri crescand mai jos pe profilul
solului ( cazul soloneturilor ) , adancimea araturii se regleaza astfel ca sa nu
aduca la suprafata straturile care contin sraturile solubile care ar deveni
nocive plantelor. Se recomanda in acest caz, combinarea araturii cu afanarea
solului prin subsolj la adancimea de 50-60 cm. daca se aplica si irigarea ca
metoda ameliorative, amendamentul se poate imprastia pe suprafata araturii,
amestecul cu solul facandu-se prin discuire. Apa de irigare solubilizeaza si
difuzeaza amendamentul in profunzimea solului. Daca solurile salinizate se
afla sub forma de petice care ocupa sub 30% din totalul suprafetei tarlalei,
aplicarea se face numai [e aceste portiuni.
In cazul solodiilor si soloneturilor solodizate unde saraturile se
gasesc la suprafata, se practica metoda digozajului care consta in
acoperirea solului salinizat cu un strat gros de 6-8 cm de material bogat in
Ca CO3 (marne calcaroase cu circa 40%CaCO3 ).

3.4. Eficienta amendamentelor gipsoase pe


solurile alcalice

Amendamentele isi manifesta efectul asupra insusirilor solului si asupra


productiei daca sunt insotite de o serie de masuri obligatorii care privesc
reglarea regimului hidric si indepartarea sarurilor nocive plantelor cultivate
prin irigarea cu ape dulci. Acestea sunt masuri de ameliorare radicala iar
utilitatea filosirii lor este impusa de tipul de saratura.
In cazul pasunilor si a fanetelor naturale, efectul amendamentelor poate
fi evident daca se foloseste supransamantarea cu specii de plante ierboase
tolerante la salinitate cu valoare furajera ridicata ca : Pucinella distans,
Agropyrum repens, Lotus corniculatus, Trifolium repens, Lolium perene.
Dintre plantele furajere se pot cultiva cu rezultate bune:iarba de Sudan,
sorgul, borceagul de toamna.
Solurile salinizate mandate se folosesc cu rezultate bune pentru
cultura plantelor medicinale tolerante la salinitate si anume: Matricaria
chamomilla, Artemisa. Salina. Wild .
Efectul amendamentelor asupra productiei este evident inca din
primul an de la aplicare, creste treptat si atinge nivelul maxim in anul sase,
apoi scade. Ca schimbari agrochimice se constata :scade valoarea pH-ului,
se micsoreaza gradul de saraturare 50-70 %, solul capata o structura mai
stabile care favorizeaza circuitul apei si a aerului.
Tinand seama de faptul ca prin aplicarea amendamentelor si
ingrasamintelor se obtin sporuri medii de productie la grau de 1300 kg / ha,
circa 10-20 t / ha iarba de sudan masa verde, 1200kg seminte de sorg pentru
maturii si 500-600kg /ha panicule, rezulta ca cheltuielile effectuate in acest
scop ameliorative se pot recupera intr-un timp relativ scurt.

Univesitatea de stiinte agricole si medicina veterinara Iasi

Faculatea de Agricultura

PROIECT DE AN LA
AGROCHIMIE

Student:Stafie Magda - Margareta


Anul III
Grupa 354