Sunteți pe pagina 1din 49

Cursul al VI-lea

Reeducarea neuromusculara
proprioceptiva

Definitii
Facilitarea neuromuscular proprioceptiv sau
reeducarea neoromusculara proprioceptiva:
reprezint uurarea, ncurajarea sau accelerarea
rspunsului motor voluntar, prin stimularea
proprioceptorilor din muchi, tendoane, articulatii; la
aceasta se adaug stimularea extero- i telereceptorilor.

Receptori: definitii

tangoreceptori (cei care reacioneaz numai printrun contact direct: simul de contact, durerea, temperatura, gustul)

telereceptori ( semnale a cror surs e ndeprtat : mirosul,


vzul, auzul).

exteroreceptori: sunt terminatii nervoase libere incapsulate sau


intraepidermice care se gasesc in tot corpul; pentru piele provin
din derm, ajung la membrana bazala a epidermului si se fixeaza
pe celulele din stratul Malpighi formand jonctiuni neuroepiteliale care receptioneaza durerea.

Reeducarea neuromusculara
proprioceptiva
metodele cele mai cunoscute :
Kabat,
Bobath,
Freeman

Reeducarea neuromusculara
proprioceptiva. Efecte
Efectele posibile ale stimularii proprioceptive pot fi :

De amplificare (facilitarea excitabilitatii neuromusculare)

De inhibare (scaderea excitabilitatii neuromusculare)

Efecte de amplificare

Rezulta cresterea excitabilitatii neuromotorie


Muschii slabiti sunt ajutati prin cresterea
excitabilitatii

Efecte de inhibare

Rezulta scaderea excitabilitatii neuromotorie


Spasticitatea musculara scade

Informatiile (stimulii) metodelor


de reeducare proprioceptiva

Metodele utilizeaza informatii de origine vestibulara,


musculara sau articulara si vizeaza reeducarea motricitatii
automate si a celei reflexe;

in reglarea motorie, informatiile auditive, vizuale si


tactile au de asemenea un rol important.

Reeducarea neuromusculara
proprioceptiva

Reeducarea neuromusculara proprioceptiva are


efecte in special in cazul motricitatatii automate
si al motricitatea reflexe

O clasificare a motricitatii
Motricitatea poate fi:
- motricitatea voluntara (in care fiecare gest este
gandit inainte de a fi efectuat.
- motricitatea reflexa (complet independenta de
vointa);
Termenul tine mai ales de limbajul fiziologic decat de cel psihologic (Didier, 1994, p. 180);

- motricitatea automata (in care vointa nu intervine


decat pentru a declansa o succesiune de miscari
automatizate: mersul, inghitirea etc).

Motricitatea automata si
motricitatea reflexa
Motricitatea automata si motricitatea reflexa se manifesta
conform unor programe neuromotorii predeterminate.
Acumularea unei anumite cantitati de informatii
proprioceptive (stimuli) declanseaza aplicarea
programului, iar daca in acest rastimp informatiile se
modifica, programul este suficient de plastic pentru a se
adapta noilor exigente.
.

Scopul tehnicilor proprioceptive


Asa-numitele tehnici de reeducare proprioceptiva
vizeaza:
fie reantrenarea programelor neuromotorii existente
pornind de la informatiile care le-au dat nastere,

fie punerea in aplicare a unui program asemanator,


aparut pe baza altor informatii si care inlocuieste
programul precedent, depasit sau devenit incomplet

Informatii proprioceptive
Informatiile de origine
vestibulara (pozitie si echilibru),
musculara,
articulara
vizeaza reeducarea motricitatii automate si a celei reflexe; sunt singurele care pot
fi controlate cu o anumit eficacitate de ctre kinetoterapeut

vizuale
auditive
tactile

Sensibilitatea vestibular
Situat n urechea intern, sistemul vestibular ofer
informaii cu privire la poziia i deplasrile capului n
raport cu cele trei planuri ale spaiului.
Sistemul de canale semicirculare, orientate n cele trei
planuri ale spaiului, reprezint receptorul de
acceleraie, iar utricula i sacula constituie receptorul
static, sensibil la poziiile fixe de lung durat ale
capului (Morin).

Sistemul vestibular

Marimea canalelor semicirculare depinde de agilitatea speciei


Importana acestui sistem n elaborarea micrii este considerabil, ns aciunea
sa este dificil de difereniat de a celorlalte sisteme

Sensibilitatea fuzorial
Muchiul scheletic are o sensibilitate proprie, rolul
de excitant fiind jucat de starea de ntindere la care
este supus. Variaiile de ntindere dau natere unei
informaii provenind de la cele dou tipuri de
receptori existeni la nivelul muchiului.
Funcionarea acestui sistem depinde de trei
parametri:
- intensitatea;
- durata;
- viteza.

Sensibilitatea fuzorial

a) O ntindere de scurt durat i de intensitate sczut


va stimula puternic fusurile neuromusculare plasate
n paralel. Activarea acestor receptori conduce la
creterea accelerat a tonusului din muchiul
ncordat. Exemplul cel mai caracteristic rmne reflexul
osteotendinos, aplicarea clinic a reflexului miotatic, descris de

Sherrington.

b) O ntindere mai intens i mai prelungit activeaz


receptorii Golgi plasai n serie n tendoanele
musculare, ceea ce antreneaz ncetarea contraciei
musculare (reflexul miotatic invers al lui Sherrington).

Propioceptori
Receptorii musculari sunt de tip mecano-receptori cuprinzand:
fusurile neuro-musculare si
organele tendinoase Golgi, in principal, ca si corpusculii Pacini, terminatiile libere

nemielinizate.
Fusurile neuromusculare sunt dispuse printre
fibrele striate in tot corpul muschilor striati si
au dispozitie paralela cu fibrele musculare
Sunt activate de rata de variatie a lungimii
fibrelor musculare striate propriu-zise, numite
extrafusale. Fiecare fus contine intre 3-12 fibre
musculare mici, specializate, numite intrafusale.
Fibrele intrafusale sunt de doua tipuri: cu sac
nuclear si lant nuclear

Proprioceptori

Proprioceptori; (a) Organ tendinos Golgi;

(b) Fus neuromuscular.

Sensibilitatea fuzorial

Scurtarea pasiv a muchiului duce la ntreruperea


activitii celor doi receptori musculari

Sensibilitatea mecanoreceptorilor

Depinznd de centrii nervoi superiori, acest


sistem proprioceptiv prezint un prag de
sensibilitate variabil, dependent de situaia
organismului (hipotonie n timpul somnului,
creterea tonusului naintea unei competiii)

Rol

Rolul acestui sistem este considerabil, ntruct nivelul


nalt de reactivitate de care dispune i permite s
corecteze rapid orice modificare a strii posturale.
Exemplu: stabilitatea lateral a gleznei n timpul
mersului pe un teren accidentat se datoreaz n parte
reflexului de ntindere de la nivelul muchilor
peronieri laterali.
Aceste reacii de ntindere se dovedesc a fi punctul de
plecare pentru o serie de reacii mai extinse, care
antreneaz ntregul membru. Exemplu: pstrarea
poziiei ortostatice prin ntinderea muchilor flexori
ai degetelor de la picioare.

Sensibilitatea articular
Mecanoreceptorii din ligamente i capsulele articulare
ofer informaii cu privire la poziia articulaiei, la direcia
i viteza deplasrilor la care este supus, precum i la
variaiile de presiune intraarticular (Morin).
Rolul exact al acestei sensibiliti este totui dificil de
precizat, ntruct concluziile studiilor asupra acestui
subiect variaz de la un autor la altul.
Mecanoreceptorii snt sensibili doar la poziiile extreme
ale articulaiei (Burgess i Clarke).

Propioceptorii articulatiilor

Corpusculii Ruffini sunt situati in stratul


superficial al capsulei articulare si deserviti de
fibre nervoase ; sunt corpusculi cu adaptare lenta
si culeg informatii in legatura cu pozitia si miscarile
din articulatii.
Terminatiile nervoase libere; se ramifica in toata
grosimea capsulei articulare, sunt cu adaptare lenta
si transmit sensibilitatea dureroasa articulara
cauzata de amplitudinea excesiva a miscarii.

Propioceptorii articulatiilor

Corpusculii Pacini sunt situati in stratul


profund al capsulei articulare, sunt cu adaptare
rapida si sunt foarte sensibili la miscari si
modificari de presiune.

Sensibilitatea articular

Montarea unei proteze totale de old, asociat cu


o capsulectomie, nu perturb n mod sensibil
sesizarea poziiei articulare n timpul micrilor
de abducie i adducie (Grigg, Finerman, Riley).

Sensibilitatea articular

In opinia lui Ralston (apud Viei), sensibilitatea


articular are o influen notabil asupra calitii
contraciei musculare, care atinge fora maxim
atunci cnd articulaia se afl n poziie medie.

Sensibilitatea exteroceptiv
Sensibilitatea vizual este n msur s modifice starea
postural de ansamblu, aa cum o demonstreaz
experimentul lui Berthoz (1975).
Informatiile vizuale i permite pacientului s prevad o
modalitatea de executare a diferitelor exerciii i s
adopte, din timp, o atitudine care limiteaz sau modific
intervenia reglrii automate.

Sensibilitatea exteroceptiv

Sensibilitatea tactil joac i ea un anumit rol n


adaptarea postural, prin recunoaterea
punctelor de sprijin i a punctelor de aplicare a
stimulrilor manuale (Viei).
n cazul auzului, s notm c un zgomot sau un
ipt sporete considerabil tonusul de baz.

Sensibilitatea exteroceptiv

www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/kinetoterapie/exercitii-terapeutice-de-reprogramareneuromotorie-exercitii-proprioceptive.php

http://www.mediculmeu.com/boli-sitratamente/kinetoterapie/exercitii-terapeuticede-reprogramare-neuromotorie-exercitiiproprioceptive.php

Exercitii: principii

In exerciiile proprioceptive se urmrete, n primul


rnd, intervenia mediului exterior; subiectul nu
trebuie s rmn pasiv", el trebuie s accepte s
reacioneze la diferitele situaii care i se propun.

Principii

Pacientul trebuie informat despre exercitii


Pacientul trebuie sa priveasca piciorul cand este
miscat pasiv.
Pacientului trebuie sa i se dea comenzi verbale
clare.
Contactul mainii si presiunea aplicata sunt foarte
importante.

Principii

Contractia unui grup de muschi este amplificata


de amplasarea mainii
Se aplica o rezistenta pe toata durata miscarii.
Resistenta se va modifica.
Miscarile distale incep primele

Tehnici RNP
reeducare neuromusculara propioceptiva

Generale:
inversare lent, inversare lent cu opunere,
contractii repetate, secventialitatea pentru ntrire)

de promovare a mobilitatii:
initiere ritmica, rotatie ritmica, miscare activa de
relaxare- opunere, relaxare-opunere, relaxarecontractie, stabilizare ritmica

Tehnici RNP
reeducare neuromusculara propioceptiva

Promovarea stabilitatii
Contractie izometrica in zona scurtata, izometrie
alternanta, stabilizare ritmica

Promovarea mobilitatii controlate:


Inversare lenta, inversare lenta cu opunere,
contractii repetate, secventialitate pentru intarire,
izometrie alternanta

Exemple de miscari

Exemple de miscari tipice ale extremitatilor


inferioare

Exemplu: Flexia extremitatilor


inferioare

Flexia extremitatilor inferioare


miscarile specifice ale articulatiilor
Sold

Flexie
Adductie

Rotatie externa
Glezna

Dorsiflexie
Inversie

Degete picioare

Extensie

Exemplu: extensia degetelor

Extensia extremitatilor inferioare


miscarile specifice ale articulatiilor

Sold

Extensie
Abductie
Rotatie interna

Glezna

Flexie
Eversie

Degete picioare

Flexie

Reeducarea neuromusculara
proprioceptiva; model de exercitii

Trei tipuri de miscari:


Flexie-extensie
Abductie-adductie
Rotatie interna-externa

Modelul aplicat in exercitii

Ordinea miscarilor
Exercitiile incep cu muschii relaxati, intinsi
Muschii sunt contractati, ajungand la lungimea
minima

Se executa Diagonala 1 (D1)

Se executa Diagonala 2 (D2)

Bibliografie

Alte rezultate

Avantajele RNP

Bibliografie

https://www.youtube.com/watch?v=za0Tivqj1UA
https://www.youtube.com/watch?v=6LnxbEpRlW8
https://www.youtube.com/watch?v=HaeSSoj4_P8
https://www.youtube.com/watch?v=IAYZ-BzMhG8
https://www.youtube.com/watch?v=haNtJGn7ep8
https://www.youtube.com/watch?v=HpatAJI0pU&list=PL50E8718FBAF0A519