Cartea La Bazele Contabilitatii

CUPRINS
Cuprins ........................................................................ 3
Noiuni privind contabilitatea, funciile i
principiile de baz ale acesteia .................................. 6
1. Noiuni privind contabilitatea i rolul ei in
sistemul informaional ......................................... 6
2. Obiectivele i funciile contabilitii.
Utilizatorii informaiilor contabile ..................... 8
3. Contabilitatea financiar i contabilitatea de
gestiune ............................................................... 12
4. Principiile de baz ale contabilitii ................... 12
5. Sistemul de reglementare normativ al
contabilitii in Republica Moldova .................... 15
6. Noiuni privind politica de contabilitate ............. 16
Obiectul l metoda contabilitii ............................... 19
1. Obiectul de studiu al contabilitii ...................... 19
2. Activele: caracteristica i clasificarea lor........... 23
3. Sursele de constituire a activelor i
clasificarea lor .................................................... 29
4. Noiuni generale privind consumurile,
cheltuielile i veniturile ....................................... 33
5. Metoda contabilitii ........................................... 40
Bilanul contabil .......................................................... 46
1. Noiunea de bilan contabil ................................. 46
2. Coninutul i structura bilanului contabil .......... 47
3. Influena operaiunilor economice asupra
bilanul contabil .................................................. 47
4. Felurile i funciile bilanului contabil ................ 49
Conturile i dubla inregistrare .................................. 51
4 Evidena contabil
1. Definiia, forma i structura contului contabil .... 51
2. Dubla inregistrare. Esena i importana ei
pentru control ...................................................... 53
3. Formulele contabile ............................................. 54
4. Evidena analitic i sintetic ............................. 58
Sistemul de conturi i dubla inregistrare ................. 61
1. Clasificarea conturilor contabile ........................ 61
2. Clasificarea conturilor contabile ........................ 61
3. Conturi de activ i de pasiv ................................. 65
4. Balane de verificare i insemntatea de
control al acestora .............................................. 69
5. Interdependena conturilor contabile cu
bilanul ................................................................ 80
6. Planul de conturi contabile ................................. 84
Metodica contabilitii operaiunilor economice
de baz ......................................................................... 90
1. Noiunea de eviden a procurrii mijloacelor ... 90
2. Schema general a evidenei consumurilor de

producie ............................................................. 92
3. Modul de contabilizare a cheltuielilor i
veniturilor i de determinare a rezultatului
financiar .............................................................. 93
Evaluarea i rolul acesteia in contabilitate ............... 95
1. Etaloane contabile ............................................... 95
2. Metode de evaluare utilizate in contabilitate ...... 96
3. Calculaia - metod a evalurii ........................... 100
Documentarea operaiunilor economice ................... 105
1. Noiunea i funciile documentelor ...................... 105
2. Clasificarea documentelor .................................. 111
3. Modul de completare i prelucrare a
documente elor .................................................. 116
Cuprins 5
4. Circulaia documentelor ...................................... 119
Inventarierea i rolul acesteia in contabilitate ......... 122
1. Esena, insemntatea i tipurile inventarierii ..... 122
2. Modul de efectuare a inventarierii ...................... 126
3. Determinarea rezultatelor inventarierii i
contabilitatea acestora ........................................ 129
Registre i forme ale contabilitii ............................ 132
1. Clasificarea registrelor contabile ....................... 132
2. Tehnica inregistrrilor contabile ........................ 137
3. Metode de corectare a greelilor in
contabilitate ......................................................... 139
4. Esena formelor contabilitii.............................. 143
Organizarea contabilitii .......................................... 153
1. Baza normativ a contabilitii ........................... 153
2. Contabilitatea financiar i managerial (de
gestiune). ............................................................. 158
3. Organizarea contabilitii la intreprindere.
Politica de contabilitate ...................................... 163
4. Componena i modul de pregtire i
prezentare a rapoartelor financiare .................... 168
Bibliografie .................................................................. 173
NOIUNI PRIVIND CONTABILITATEA, FUNCIILE I

PRINCIPIILE DE BAZ ALE ACESTEIA
1. Noiuni privind contabilitatea i rolul ei in sistemul
informaional
2. Obiectivele i funciile contabilitii. Utilizatorii
informaiilor contabile
3. Contabilitatea financiar i contabilitatea de
gestiune
4. Principiile de baz ale contabilitii
5. Sistemul de reglementare normativ al contabilitii
in Republica Moldova
6. Noiuni privind politica de contabilitate
1. Noiuni privind contabilitatea i rolul ei in sistemul
informaional
Prin eviden, in general, se inelege inregistrarea (reflectarea), intr-o ordine i pe baza
unor principii stabilite, a fenomenelor i proceselor din natur i societate, care se desfoar
intr-un anumit loc i timp, cu scopul de a servi necesitilor impuse de activitatea practic.
Evidena economic constituie un sistem unitar de inregistrare, urmrire i control,
documentat, cronologic i sistematic, in etalon cantitativ i valoric, pe baza unor principii
bine stabilite, a fenomenelor i proceselor economice, in scopul cunoaterii activitilor
desfurate. Fiind legat de activitatea economic, ea a existat in toate formaiunile socialeconomice, ca urmare a existenei permanente a produciei materiale, a necesitii reflectrii
fenomenelor i proceselor economice, a caracterizrii modului de utilizare a resurselor i de
determinare a rezultatelor obinute.
Dup natura, modul de obinere, prelucrare i prezentare a informaiilor pe care le
furnizeaz, evidena economic imbrac trei forme: evidena operativ, contabilitatea
(evidena contabil) i statistica. Aceste forme sunt legate intre ele prin unitatea
obiectivelor de indeplinit, completandu-se reciproc i alctuind impreun sistemul unitar de
eviden economic. Evidena operativ inregistreaz, urmrete i controleaz acele laturi
ale activitii, a cror cunoatere prezint o importan imediat. Se numete operativ,
deoarece obinerea i folosirea informaiilor cu ajutorul ei se efectueaz, de regul, in
momentul i la locul producerii fenomenelor i proceselor economice. Domeniile in care se
folosete evidena operativ sunt: consumul de materiale, prezena la lucru a salariailor,
folosirea timpului de lucru etc. Datele informaionale furnizate de evidena operativ sunt,
de regul, preluate i prelucrate de contabilitate i statistic.
Statistica inregistreaz, prelucreaz i furnizeaz informaii privitoare la fenomenele socialeconomice de mas. Statistica are o sfer de cuprindere mult mai larg decat celelalte forme
ale evidenei economice, ea studiaz fenomenele naturale, demografice, culturale, sportive
etc. Statistica folosete fie etaloane cantitative, fie etalonul bnesc separat, paralel sau
simultan, dup necesiti. Statistica se realizeaz in principal pe dou ci:
1) o cale proprie, concretizat in culegerea, inregistrarea, prelucrarea i analiza informaiilor
social-economice prin mijloace specifice (anchete, recensmanturi, monografii etc.), pe care
le grupeaz i centralizeaz in scopul obinerii de indicatori care s caracterizeze in ansamblu
fenomenele respective;
2) folosirea informaiilor furnizate de evidena operativ i de contabilitate, informaii pe
care le prelucreaz prin metode statistice.
Ca form principal a evidenei economice, contabilitatea

inregistreaz, urmrete i controleaz numai acele laturi ale
activitii care pot fi exprimate valoric. Indiferent de forma sau
obiectul de activitate al intreprinderii, contabilitatea este
principalul sistem de informaii al acesteia. Ea culege
informaiile primare (intrrile), le prelucreaz i produce
informaii elaborate (ieirile). Deci, contabilitatea reprezint un
sistem informaional care cuantific, prelucreaz i comunic
(transmite) informaii financiare despre o intreprindere
identificabil. Ea este un limbaj cu ajutorul cruia informaia
8 Evidena contabil
este transmis ctre utilizatorii ei. Informaia contabil este o
informaie economic specific, rezultat din prelucrarea prin
metode, procedee i instrumente proprii a datelor din
contabilitate. Ea este real, precis, complet, operativ,
reprezentand tabloul de bord, suportul deciziilor economice,
financiare i gestionare ce se iau de managerii intreprinderilor.
2. Obiectivele i funciile contabilitii. Utilizatorii
informaiilor contabile
Contabilitatea este un mijloc de culegere, sintetizare i
prezentare a informaiei privind activitatea intreprinderii i
rezultatele sale financiare. Obiectivele contabilitii sunt:
1. s furnizeze informaii necesare elaborrii planurilor i
programelor de activitate economic;
2. s asigure urmrirea i controlul valoric al activitilor
desfurate, prin inregistrarea cronologic i sistematic
a operaiilor economice i financiare, prelucrarea
informaiilor cu privire la situaia patrimoniului,
informaii necesare atat pentru nevoile proprii ale
intreprinderii, cat i in relaiile cu acionarii i asociaii,
clienii, furnizorii, bncile, cu organele fiscale i alte
persoane fizice i juridice;
3. s asigure controlul integritii patrimoniului prin
inregistrarea existenelor i micrilor elementelor
patrimoniale, pe categorii, pe locuri de depozitare sau
pstrare, persoanele in responsabilitatea crora se afl
etc.;
4. s furnizeze informaiile necesare intocmirii rapoartelor
financiare care reflect imaginea fidel a patrimoniului,
a situaiei financiare i a rezultatelor obinute, astfel
incat aceste informaii s poat fi utilizate de toi
utilizatorii la luarea deciziilor economice.
Pentru realizarea obiectivelor sale, contabilitatea
indeplinete urmtoarele funcii:
1. Funcia de inregistrare i prelucrare a datelor const
in consemnarea, potrivit unor principii i reguli proprii,
a proceselor i fenomenelor economice ce apar in
Noiuni privind contabilitatea 9

cadrul intreprinderilor i se pot exprima valoric.
2. Funcia de informare a contabilitii rezid in
furnizarea informaiilor privind structura i dinamica
patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor
obinute in scopul fundamentrii deciziilor.
Contabilitatea are o funcie de informare intern (pentru
conducerea unitii) i o funcie de informare extern (a
terilor). Perfecionarea acestei funcii este condiionat
de folosirea pe scar larg a mijloacelor de culegere i
prelucrare a datelor in vederea obinerii unor informaii
operative, rapide i de calitate la toate nivelurile
organizatorice.
3. Funcia de control este legat de funcia de informare
i const in verificarea cu ajutorul informaiilor
contabile a modului de pstrare i utilizare a valorilor
materiale i bneti, de gospodrire a resurselor,
controlul respectrii disciplinei financiare etc.
4. Funcia juridic Datele din contabilitate i
documentele primare servesc ca mijloc de prob in
justiie, pentru a dovedi realitatea unor operaii
economice, pentru stabilirea rspunderii patrimoniale
pentru pagubele produse la soluionarea unor litigii.
5. Funcia previzional Informaiile furnizare de
contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendinelor
viitoare ale fenomenelor i proceselor economice.
Principalul motiv pentru studierea contabilitii const in
obinerea cunotinelor i aptitudinilor necesare pentru a
participa la luarea unor decizii economice importante.
Informaiile furnizate de contabilitate stau la baza procesului
decizional atat in interiorul, cat i in exteriorul intreprinderii.
Contabilitatea i informaiile contabile au o utilizare foarte larg.
Utilizatorii informaiilor contabile pot fi clasificai, in general, in
trei grupuri:
1) cei care gestioneaz o intreprindere (utilizatori
interni);
2) cei din afara intreprinderii, care au un interes
financiar direct in aceasta;
10 Evidena contabil
3) organizaii i instituii ce au un interes financiar
indirect in intreprindere. Aceste grupuri sunt prezentate
in figura 1.
Figura 1. Utilizatorii informaiilor contabile
Spre deosebire de contabilitatea financiar care se
organizeaz pe baza actelor normative i legislative in vigoare,
contabilitatea de gestiune funcioneaz pe baza unor reguli
stabilite de intreprindere, conform propriilor nevoi.
Faptul separrii contabilitii in financiar i de gestiune

nu denot c la intreprindere exist dou contabiliti i diverse
registre de eviden. La intreprindere funcioneaz un singur
sistem contabil, ins el este construit in aa fel, incat, prin
regruparea datelor iniiale, tuturor utilizatorilor s le fie pus la
dispoziie acea informaie, care ii va ajuta s ia decizii corecte.
Contabilitatea de gestiune i cea financiar sunt legate
reciproc ca pri componente ale unui sistem unic de eviden.
Aceste feluri de contabiliti au funcii i reguli diferite, ceea ce
MANAGEMENTUL
NTREPRINDERII
Proprietari
Parteneri
Consiliul de
Administra ie
I
Manageri
efi de
departamente
CU INTERES INDIRECT
IN I E
Organele
fiscale
Organele de
control
Salariaii
NTREPRINDER
i
sindicatele
Presa
CU INTERES DIRECT
IN I E
Investitorii
actuali sau
poteniali
Creditorii
actuali sau
poteniali
Cumparatorii
actuali sau
poteniali
NTREPRINDER
UTILIZATORI INTERNI UTILIZATORI EXTERNI
ACTIVITATE ECONOMIC
CONTABILITATE
Aciuni care afecteaz activitatea intreprinderii

se vede din tabelul 1.
Tabelul 1. Criteriile de comparare a contabilitii
financiare i de gestiune
Criteriul de
comparare
Contabilitatea financiar Contabilitatea de
gestiune
Utilizatorii de
informaii
Utilizatorii externi i cei
interni
Numai utilizatorii interni
Obligativitatea
organizrii
contabilitii
Organizarea contabilitii
este obligatorie pentru toate
tipurile de intreprinderi,
indiferent de forma
organizatorico-juridic,
fiind impus de legislaie
Se organizeaz
contabilitatea de gestiune
reieind din necesitile
intreprinderii
Obiectivul
contabilitii
Prezentarea informaiilor
contabile utilizatorilor
externi i interni prin
prisma rapoartelor
financiare
Furnizarea informaiilor
managementului
intreprinderii in scopul
lurii deciziilor bine
fundamentate privind
planificarea, bugetare i
dirijarea activitii
Gradul de
reglementare
Respectarea obligatorie a
prevederilor tuturor actelor
legislative i normative ce
reglementeaz modul de
inere a contabilitii
Nu este reglementat
Sistemele de
organizare a
contabilitii
Sistem de contabilitate in
partid dubl
Poate fi folosit orice
sistem potrivit de
contabilitate
Unitile de
msur folosite
Unitatea valoric Orice unitate de msur
potrivit: valoric,
natural, de munc
Exactitatea
informaiilor
Informaii corecte, exacte,
fiabile, obiective
Multe date aproximative
Frecvena
intocmirii
rapoartelor
financiare i de
gestiune
Trimestrial i anual Neregulat, la solicitare
Obiectul de
studiu al analizei
i contabilitii
Patrimoniul
intreprinderii in ansamblu
Activitatea
subdiviziunilor, seciilor,
unor produse
Publicitatea
informaiilor
Informaii publice Informaii confideniale
12 Evidena contabil
3. Contabilitatea financiar i contabilitatea de gestiune
In corespundere cu cerinele utilizatorilor de informaii,
contabilitatea se subimparte in contabilitate financiar i de
gestiune (managerial).
Contabilitatea financiar cuprinde in campul su de
aciune cunoaterea i prezentarea patrimoniului i a rezultatelor
obinute, ca urmare a utilizrii elementelor acestuia. Astfel,
contabilitatea financiar are ca obiect de activitate evaluarea
elementelor patrimoniale ale intreprinderii, inregistrarea tuturor
operaiilor de modificare (majorare sau diminuare) a elementelor
patrimoniale, stabilirea rezultatelor finale sub form de profit

sau pierdere, desfurarea lucrrilor prealabile intocmirii
rapoartelor financiare, efectuarea inventarierii, intocmirea
balanelor de verificare etc., intocmirea i prezentarea
rapoartelor financiare prevzute de legislaie, i anume: bilanul
contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind
fluxul mijloacelor bneti i raportul privind fluxul capitalului
propriu.
Contabilitatea de gestiune sau managerial inregistreaz
informaiile necesare aprecierii mersului activitii interne,
controlului riguros i sistematic asupra modului de utilizare a
factorilor de producie in cadrul activitii interne. De regul, ea
se ocup de calcularea costurilor de producie pe produse,
servicii, lucrri sau activiti, determinarea anumitor rezultate
analitice la nivelul subdiviziunilor de producie pe tipuri de
produse, furnizarea informaiilor pentru stabilirea bugetelor,
furnizarea informaiilor pentru determinarea performanelor
(rentabilitate, productivitate etc.) diferitelor subdiviziuni de
producie (sectoare, secii, ateliere), efectuarea controlului de
gestiune i luarea deciziilor gestionare.
4. Principiile de baz ale contabilitii
Pentru a se da o imagine fidel patrimoniului, a situaiei
financiare i a rezultatelor obinute, trebuie respectate cu buncredin
regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte
norme i principii contabile, cum sunt:
Principiul continuitii activitii, potrivit cruia se
presupune c intreprinderea ii continu in mod normal
funcionarea intr-un viitor previzibil, fr a intra in stare de
lichidare sau de reducere sensibil a activitii. Continuitatea
activitii se exprim clar in actul de constituire. Atunci cand
funcionarea este delimitat in timp, sunt menionate datele de
incepere i de incetare a activitii. Dac conducerea nu
intenioneaz i nu este obligat s lichideze intreprinderea sau
s reduc esenial volumul de producere, atunci se vor aplica
metodele tradiionale de evaluare a activelor, pasivelor, precum
i de calculare a rezultatelor financiare care sunt prevzute in
politica de contabilitate a intreprinderii, in cazul in care
intreprinderea intenioneaz sau este obligat s se lichideze,
atunci conducerea intreprinderii nu mai are dreptul s utilizeze
metodele tradiionale de evaluare i calculare a rezultatelor
financiare, in acest caz, se va recurge la utilizarea aa-ziselor
valori de lichidare, care, de obicei, sunt mai mici decat valoarea
de bilan. De exemplu, in cazul funcionrii normale a
intreprinderii, mijloacele fixe sunt reflectate in bilan la valoarea
de intrare diminuat, cu suma uzurii acumulate, iar in cazul
lichidrii intreprinderii, acestea vor fi evaluate la valoarea de
vanzare (lichidare).
Principiul permanenei metodelor presupune
continuitatea aplicrii regulilor i normelor privind evaluarea,
inregistrarea in contabilitate i prezentarea elementelor
patrimoniale i a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp
a informaiilor contabile. Acest principiu asigur aplicarea,
pentru aceleai elemente, structuri, domenii de activitate etc., a
acelorai metode de la o perioad de gestiune la alta.
Modificarea metodelor de la un an la altul trebuie s fie
determinat de o profund motivaie, cum ar fi: fuziunea
intreprinderii, modificarea legislaiei contabile sau fiscale,
schimbarea politicii economice sau comerciale etc.
Principiul prudenei. Potrivit acestuia, nu este admis
supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv,
subevaluarea elementelor de pasiv i a cheltuielilor, inand cont
de deprecierile, riscurile i pierderile posibile, generate de
14 Evidena contabil
desfurarea activitii anului curent sau anterior. Diminurile de
valori trebuie inregistrate cand apar ca probabiliti pentru viitor,
in schimb creterile de valori nu se inregistreaz pan nu devin
certe i definitive prin obiectul i suma lor.
Principiul specializrii exerciiilor const in
inregistrarea veniturilor i cheltuielilor, pe msura ce ele se
catig sau se produc i se reflect in rapoartele financiare
pentru perioadele la care se refer, indiferent de timpul efectiv
de incasare sau plat a mijloacelor bneti.
Principiul necompensrii prevede c elementele de activ
i de pasiv trebuie s fie evaluate i inregistrate in contabilitate
separat, nefiind admis compensarea intre posturile de activ i
cele de pasiv ale bilanului, precum i intre veniturile i
cheltuielile din raportul privind rezultatele financiare. Necompensarea
trebuie ineleas in sensul c pentru fiecare
element patrimonial cu substan material, pentru orice resurs
care reflect drepturi i obligaii etc. trebuie s fie deschis in
contabilitate cate un cont.
Principiul concordanei cheltuielilor cu veniturile
prevede reflectarea simultan in contabilitate i in rapoartele
financiare a cheltuielilor i veniturilor ocazionate de unele i
aceleai operaiuni economice. De exemplu, costul produselor
vandute se constat i se reflect in conturile contabile i in
rapoartele financiare concomitent cu venitul din vanzarea
produselor, adic intr-o singur perioad de gestiune.
Prioritatea coninutului asupra formei. Metodele alese
in politica de contabilitate trebuie s fie orientate spre reflectarea
operaiunilor economice in contabilitate, pornind nu numai de la
forma juridic a acestora, dar i de la coninutul economic i
situaia economic in care ele au fost efectuate. Respectarea
acestui principiu este deosebit de important in condiiile

constituirii economiei de pia, cand legislaia rmane in urma
dezvoltrii realitii economice.
Esenialitatea. in rapoartele financiare trebuie s fie
dezvluit toat informaia esenial pentru evaluri i luarea
deciziilor de ctre utilizatori. Informaia se consider esenial
atunci cand lipsa sau insuficiena acesteia poate s influeneze
deciziile utilizatorilor, adoptate de ei in baza rapoartelor
financiare, in acelai timp, dac informaia sau gradul de
exactitate a acesteia nu are o importan mare pentru utilizatorii
de rapoarte financiare, ea se consider neesenial.
5. Sistemul de reglementare normativ al contabilitii
in Republica Moldova
Organizarea i funcionarea contabilitii in intreprindere
se realizeaz in conformitate cu actele legislative i normative
prin care se asigur o reglementare unitar a acesteia la scara
intregii economii.
Sistemul de reglementare normativ al contabilitii
reprezint totalitatea actelor legislative i normative, care
reglementeaz inerea contabilitii i intocmirea rapoartelor
financiare. Prin aceasta se asigur urmrirea i raportarea unitar
a indicatorilor economico-financiari. Contabilitatea cuprinde o
terminologie unic i este bazat pe anumite reguli comune
pentru toate intreprinderile care desfoar activi rate de
intreprinztor i sunt inregistrate in Republica Moldova,
indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma
organizatorico-juridic a acestora (cu excepia organizaiilor
bugetare). Obiectivele reglementrii contabilitii privesc
uniformizarea nomenclaturii conturilor prin planul de conturi i
tipizarea principalelor documente i registre contabile de uz
general.
Ca acte legislative i normative privind reglementarea
contabilitii in Republica Moldova se aplic:
Legea contabilitii;
Standardele naionale de contabilitate;
Comentarii la standardele naionale de contabilitate;
Planul de conturi contabile al activitii economicofinanciare
a intreprinderilor;
Instruciuni, scrisori i alte acte instructive emise de
Ministerul Finanelor al Republicii Moldova;
Codul fiscal;
Legea bugetului etc.
Legea contabilitii este un act normativ care stabilete
16 Evidena contabil
principiile metodologice unice ale contabilitii i rapoartelor
financiare, regulile generale privind documentarea operaiilor
economice, intocmirea registrelor contabile, inventarierea

patrimoniului, corectarea erorilor contabile, intocmirea i
prezentarea rapoartelor financiare.
Standardele naionale de contabilitate reprezint norme
generale i reguli de inere a contabilitii, evaluare i constatare
a activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor,
cheltuielilor i rezultatelor financiare, intocmirea a rapoartelor
financiare, anexelor la acestea i a notei explicative.
Comentarii la standardele naionale de contabilitate
constituie explicaii oficiale (in baza exemplelor concrete)
privind aplicarea prevederilor standardelor naionale de
contabilitate.
a intreprinderilor este un model normativ privind
clasificarea i codificarea conturilor. El reprezint un tablou al
sistemului de conturi, in cadrul cruia fiecare cont desemnat
printr-o denumire i simbol cifric este incadrat intr-o anumit
clas in raport cu o anumit caracteristic de sumare.
Instruciuni, scrisori i alte acte instructive emise de
Ministerul Finanelor al Republicii Moldova reprezint
explicaii privind modul de inere a contabilitii in diferite
domenii de activitate a intreprinderilor.
Codul fiscal stabilete principiile generale ale impozitrii
in Republica Moldova i relaiile ce in de executarea
obligaiilor fiscale in ce privete impozitele i taxele generale de
stat i principiile generale de determinare i percepere a
impozitelor i taxelor locale.
6. Noiuni privind politica de contabilitate
Politica de contabilitate reprezint o totalitate de
principii, convenii, reguli, metode i procedee adoptate de
conducerea intreprinderii pentru inerea contabilitii i
intocmirea rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate trebuie s fie elaborat de fiecare
intreprindere care desfoar activitatea de intreprinztor i este
inregistrat in Republica Moldova, indiferent de tipul de
proprietate, apartenena ramural i forma organizatoricojuridic
a acesteia (cu excepia organizaiilor bugetare).
Politica de contabilitate a intreprinderii se elaboreaz
pentru fiecare an de gestiune i se perfecteaz printr-un
document organizatoric de dispoziie (ordin, dispoziie etc.).
Responsabilitatea pentru formarea i folosirea politicii de
contabilitate o poart conductorul intreprinderii.
Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi
efectuat de ctre contabilitate, de o comisie special, compus
din reprezentanii serviciilor contabile, financiare, juridice i alte
servicii ale intreprinderii sau de firma de consulting (audit).
Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat

prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de
Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie aprobat de
conductorul intreprinderii.
Politica de contabilitate se elaboreaz in baza ansamblului
de convenii fundamentale i principii ale contabilitii, care sunt
stipulate in S.N.C. l Politica de contabilitate (continuitatea
activitii, specializarea exerciiului, permanena metodelor,
prudena, prioritatea coninutului asupra formei, importana
relativ).
Politica de contabilitate se formeaz in baza actelor
legislative i normative incluse in sistemul de reglementare
normativ a contabilitii in Republica Moldova (legile i actele
legislative adoptate de Parlamentul Republicii Moldova,
decretele Preedintelui, hotrarile Guvernului, S.N.C.,
comentariile la S.N.C., Planul de conturi contabile i alte acte
normative aprobate de Ministerul Finanelor al Republicii
Moldova).
Procedura formrii politicii de contabilitate privind o
problem (sector) concret a contabilitii const in alegerea
unei variante din cateva, admise de actele legislative i
normative, in justificarea metodei alese, pornind de la
particularitile activitii intreprinderii i acceptarea acesteia in
18 Evidena contabil
calitate de baz pentru inerea contabilitii i intocmirea
rapoartelor financiare. Componena i coninutul informaiei
referitoare la politica de contabilitate a intreprinderii privind
unele probleme concrete, care urmeaz s fie dezvluit in
rapoartele financiare, sunt stabilite de S.N.C. respective, l
De exemplu, S.N.C. 16 Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung recomand cateva metode de
calculare a uzurii mijloacelor fixe:
- metoda casrii liniare;
- metoda proporional volumului produselor (serviciilor);
- metoda soldului degresiv;
- metoda degresiv cu rat descresctoare.
La elaborarea politicii de contabilitate, intreprinderea
alege acea metod de calculare a uzurii, care corespunde
modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de
mijloace fixe. Astfel, intrucat automobilul pierde un mare
procent din valoare in primii ani de exploatare, uzura lui trebuie
s se calculeze prin metoda soldului degresiv, dar nu prin
metoda casrii liniare, conform creia se calculeaz uzura
cldirilor i altor obiecte care ii pierd valoarea uniform, in
decursul intregii durate de exploatare.
Toate modificrile introduse in politica de contabilitate
trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de
dispoziie (ordine, dispoziii), indicandu-se data intrrii in

vigoare a acestora.
Politica de contabilitate adoptat de intreprindere trebuie
s fie dat publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor
categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de
prezentare a politicii de contabilitate este determinat de insi
intreprinderea.
OBIECTUL L METODA CONTABILITII
1. Obiectul de studiu al contabilitii
2. Activele: caracteristica i clasificarea lor
3. Sursele de constituire a activelor i clasificarea lor
4. Noiuni generale privind consumurile, cheltuielile i
veniturile
5. Metoda contabilitii
1. Obiectul de studiu al contabilitii
La baza obiectului de studiu al contabilitii este pus
patrimoniul intreprinderii, deoarece contabilitatea a aprut din
necesitatea cunoaterii i gestiunii eficiente a patrimoniului.
Termenul de patrimoniu a provenit de la cuvantul de origine
latin patrimonium", care desemna averea sau motenirea
lsat de inaintai.
Prin patrimoniu se inelege totalitatea bunurilor ce aparin
unei persoane fizice sau juridice, dobandite in cadrul relaiilor de
drepturi i obligaii. De aici rezult c patrimoniul este format
din dou pri interdependente: persoana fizic sau juridic, ca
subiect de patrimoniu, i relaiile de drepturi i obligaii, in
cadrul crora au fost procurate aceste bunuri.
Bunurile economice ca obiecte de drepturi i obligaii
formeaz averea, adic acea parte a patrimoniului cu coninut
concret, material, determinate fizic i economic. Determinarea
fizic a bunurilor economice remarc faptul c ele au o form
concret (mrfuri, produse, materiale, numerar etc.).
Determinarea economic a bunurilor se concretizeaz prin
utilitatea (capacitatea bunului de a satisface anumite cerine ale
oamenilor) i valoarea lor (exprimarea in bani, ceea ce creeaz
posibilitatea de a fi schimbate in cadrul circuitului marf - bani).
Cea de a doua component a patrimoniului, i anume
drepturile i obligaiile (care se mai pot numi i surse de
finanare ale bunurilor economice), exprim raporturile de
proprietate in cadrul crora se procur i gestioneaz bunurile.
Relaiile de drept au in vedere situaia in care subiectul de
patrimoniu (intreprinderea) ii procur o parte din avere din
20 Evidena contabil
resurse proprii, bunurile respective ii aparin de drept, iar partea
respectiv din patrimoniu poart denumirea de patrimoniu
propriu.
Relaiile de obligaii au in vedere situaia in care subiectul
de patrimoniu (intreprinderea) ii procur o parte din avere din

resurse aparinand altor persoane fizice i juridice, bunurile
respective nu ii aparin de drept, echivalentul valoric al acestora
trebuie restituit proprietarului, fapt pentru care partea
corespunztoare din patrimoniu poart denumirea de patrimoniu
strin.
Patrimoniu
Averea
(Bunurile economice ca obiect de
drepturi i obligaii)
Patrimoniu propriu
(relaiile de drepturi)
Patrimoniu strin
(relaiile de obligaii)
Deci, intre bunurile economice ca substan material a
averii i drepturile , obligaiile exprimabile in bani se interpune,
in mod obligatoriu, persoana fizic sau juridic, in calitatea sa de
subiect de patrimoniu, care administreaz bunurile, asumandu-i
drepturi i obligaii corespunztoare. Astfel, se realizeaz o
dubl reprezentare a patrimoniului, ce se prezint prin
urmtoarea figur:
Obiectul l metoda contabilitii 21
Figura 1. Dubla reprezentare a patrimoniului in
contabilitate
Principalele trsturi ale obiectului contabilitii se
consider urmtoarele:
1) contabilitatea studiaz patrimoniul in expresie valoric.
Ea studiaz in condiii concrete de loc i timp circuitul
elementelor patrimoniale, msoar i calculeaz in expresie
valoric mrimea lor i dezvluie prin analiz i control in ce
msur se asigur integritatea material i gestionarea eficient a
acestor valori. Starea patrimoniului este reflectat de
contabilitate prin stocurile i soldurile valorilor componente,
prin intermediul unor procedee specifice de lucru. Micarea
patrimoniului este reflectat in operaiile de intrri i ieiri, atat
in cat i din patrimoniu, precum i a proceselor economice
interne prin care se transform intrrile in ieiri, modificand in
acelai timp i starea lor iniial;
Patrimoniul economic exprim
totalitatea bunurilor deinute de
agentul economic, utilizate pentru
desfurarea obiectului de
a c t i v i t at e , i n di f e r e n t d e
apartenena ac
estora
Patrimoniul juridic exprim relaiile
juridice, drepturile i obligaiile
care se creeaz in unitatea patrimo

nial ca urmare a existenei i
folosirii patrimoniului economic
Bunuri economice ca obiecte de
drepturi i obligaii DREPTURI i OBLIGAII
DREPTURI OBLIGAII
CAPITAL
PROPRIU
CAPITAL
STRIN
ACTIV PATRIMONIAL PASIV PATRIMONIAL
PATRIMONIUL
Persoane
fizice sau
juridice
22 Evidena contabil
2) contabilitatea studiaz modul de gestionare a
patrimoniului, adic prin contabilitate se ofer conducerii
intreprinderii informaii operative i de sintez in legtur cu
starea patrimoniului i gestionarea acestuia;
3) contabilitatea studiaz echilibrul global al
patrimoniului. Dup cum s-a menionat, patrimoniul reprezint
un complex de drepturi i obligaii cu respectivele lor obiecte de
drepturi i obligaii, exprimate in bani. in cadrul acestui tot
intreg se creeaz un echilibru intre bunurile economice, pe de o
parte, i drepturile, obligaiile cu valoare economic, pe de alt
parte, care poate fi scris sub echilibru al patrimoniului.
Bunuri economice = Drepturi + Obligaii
Din aceast relaie se poate determina patrimoniul propriu
i cel strin:
Patrimoniul propriu (net) = Bunuri economice Obligaii
Patrimoniul strin = Bunuri economice Drepturi
Echilibrul global al patrimoniului este expresia dublei
determinri a patrimoniului;
4) contabilitatea studiaz echilibrul intern al patrimoniului.
Contabilitatea are menirea s inregistreze starea patrimoniului in
clipa in care se nate, i apoi s inregistreze evenimentele
economice care au loc i care produc schimbri in coninutul
patrimoniului, adic, echilibrul specific proceselor sau activitii
economice interne, care produc transformri calitative i
cantitative in volumul i structura patrimoniului. Efortul efectuat
este msurat de contabilitate prin noiunea de cheltuieli, iar
efectul obinut, prin noiunea de venituri. La nivelul obiectului
contabilitii, acest echilibru este oglindit ca o relaie intre
venituri i cheltuieli i, implicit, un rezultat obinut prin
compararea veniturilor cu cheltuielile. Rezultatul obinut poate fi
profit (beneficiu) sau pierdere.

Rezultat financiar (R) = Profit (B) sau Pierdere (P);
Profit (B) = Venituri (V) > Cheltuieli (Ch);
Pierdere (P) = Cheltuieli (Ch) > Venituri (V);
Venituri (V) = Cheltuieli (Ch) Rezultat financiar(R) ecuaia de echilibru intern al patrimoniului.
Reluand ecuaia de echilibru al patrimoniului din
momentul TO, o corectm cu ecuaia echilibrului intern, i
ajungem la ecuaia de echilibru in momentul T1:
Sintetizand, se poate spune c, la nivelul contabilitii,
pentru urmrirea patrimoniului, se apeleaz la structurile de
activ, pasiv, consumuri, cheltuieli, venituri, rezultate.
2. Activele: caracteristica i clasificarea lor
Bunurile economice i sursele lor de constituire (relaiile
de drepturi i obligaii), rezultand din caracteristicile ce stau la
baza acestora, au fost denumite, respectiv, prin noiunile de
active i pasive.
Denumirea de active provine de la caracteristica bunurilor
economice de a se afla in continu micare i transformare in
cadrul circuitului economic. Structura activelor se modific in
permanen datorit operaiilor ocazionate de procesul de
aprovizionare cu noi bunuri economice, de participarea lor la
procesul de producie, unde ii schimb forma, coninutul i
proprietile fizice sau chimice, precum i de operaiile
procesului de desfacere a produselor i mrfurilor.
Sursele de constituire a bunurilor economice, spre
deosebire de bunurile economice, apar ca ceva static, ele nu-i
schimb volumul i structura in mod independent, ci
modificrile sunt condiionate de micrile i transformrile
bunurilor economice din activ, de aceea sunt denumite pasive.
Deci, activele cuprind bunurile economice ca avere
concret i drepturile de creane, iar pasivele cuprind sursele de
formare a acestor bunuri, ca surse proprii i surse strine.
Pentru fundamentarea teoretic a noiunilor de active i
pasive s-au format de-a lungul timpului mai multe teorii,
predominante fiind: juridic, financiar i economic.
Dup teoria juridic, activele reprezint bunurile
economice ca obiecte de drepturi i obligaii, iar pasivele
BE = D + O + B
BE = D + O P
BE = D + O R
24 Evidena contabil
reprezint drepturile i obligaiile titularului de patrimoniu.
Dup teoria financiar, activele reprezint valorile
economice, bunurile in care s-au investit fondurile intreprinderii,
iar pasivele reflect finanarea acestor fonduri (proprie sau
strin).
Dup teoria economic, activele i pasivele sunt
interpretate prin prisma categoriei economice de capital. Astfel,
activele reprezint modul de intrebuinare a capitalului, iar
pasivele reflect modul de provenien a capitalului in cadrul
raporturilor de proprietate.
Datorit intereselor multiple la care trebuie s rspund
contabilitatea: juridic, informaional, gestionar i fiscal, atat in
teorie, cat i in practic, cele trei interpretri acordate
structurilor de activ i pasiv nu sunt suficiente, decat considerate
impreun.
Coninutul activului intreprinderii este stabilit in baza a
dou criterii: modul de valorificare i gradul de lichiditate a
bunurilor economice.
Modul de valorificare a bunurilor economice se refer la
felul in care ele particip la procesul de producie, in care se
consum i ii transmit valoarea asupra produselor obinute,
inclusiv la felul cum se asigur reproducia lor. Astfel, bunurile
economice, utilizate intr-o intreprindere, pot fi de dou categorii:
unele care au o durat mare de funcionare i care se consum i
se valorific in mod treptat, pe parcursul mai multor cicluri de
exploatare, i altele care se consum dintr-o dat, trebuind a fi
reinnoite cu exemplare noi in fiecare ciclu de exploatare.
Prin lichiditate se are in vedere capacitatea fiecrui mijloc
economic de a parcurge calea normal a ciclului de exploatare
pan la transformarea lui in bani. Gradul de lichiditate este
termenul in care un bun economic sau un drept poate fi
transformat in bani lichizi, in cursul circuitului lui.
Din punctul de vedere al criteriilor menionate, se
delimiteaz urmtoarele structuri de active (figura 2):
1) active pe termen lung;
2) active curente.
Figura 2. Structura activelor intreprinderii
Activele pe termen lung cuprind acele categorii de
bunuri, care au rezisten durabil in intreprindere i care nu se
consum la prima utilizare, in cadrul acestora se cuprind
urmtoarele mase patrimoniale:
active nemateriale;
active materiale pe termen lung;
active financiare pe termen lung.
Activele nemateriale sunt acele bunuri care nu au o form
fizic concret, dar se reprezint printr-un document juridic sau
comercial. Conform S.N.C. 13 Contabilitatea activelor
nemateriale, ele reprezint active nepecuniare, care nu imbrac
form material, controlate de intreprindere i utilizate mai mult
de un an in activitatea de producie, comercial i alte activiti,
precum i in scopuri administrative sau destinate predrii in

folosin altor persoane fizice i juridice.
Activele nemateriale cuprind:
cheltuielile de organizare cheltuieli aferente crerii
intreprinderii (pregtirea documentelor pentru inregistrare,
ACTIVELE INTREPRINDERII
ACTIVE PE TERMEN LUNG ACTIVE CURENTE
Stocuri de mrfuri i
materiale
Ctreane pe termen scurt
Investiii pe termen scurt
Mijloace bneti
Active nemateriale
Active materiale pe termen
lung
Active financiare pe termen
lung
26 Evidena contabil
executarea tampilelor, taxelor de stat, plata serviciilor prestate
de consultani etc.);
brevetele drepturi exclusive garantate de stat pe o
anumit perioad, pentru fabricarea unui fel de produs, utilizarea
sau vanzarea unui produs specific;
emblemele comerciale i mrcile de deservire - simboluri
(denumiri) inregistrate, protejate de stat cu drept exclusiv de
utilizare, pentru identificarea mrfurilor, serviciilor unor
persoane juridice i fizice de mrfurile altor persoane juridice i
fizice;
licenele drepturi intocmite juridic pentru practicarea
unui anumit gen de activitate. Pentru proprietatea intelectual,
licena este un acord (contract) conform cruia o persoan
(liceniat), in anumite condiii, permite altei persoane (liceniat)
s foloseasc drepturile la proprietatea intelectual;
know-how-urile cunotine tehnico-tiinifice,
tehnologice, comerciale, financiare, organizatorice, de gestiune,
biotehnice i de alt natur, acumulate de intreprindere, care
constituie secret comercial i aduc avantaj economic;
copyright drepturi de autor garantate de stat pentru
publicarea, editarea, vanzarea operelor literare, muzicale, video
i de cinema, precum i a altor opere de art pe intreaga durat
prevzut de legislaie;
programele informatice set de documentaie tehnic i de
exploatare, precum i complexul de programe pentru sisteme de
prelucrare a informaiei;
desenele i mostrele industriale un nou tip de articol
inregistrat, cu funcie de utilitate, care acord deintorului
documentului de protecie dreptul exclusiv de utilizare a
articolului;
drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung;
francizele drepturi acordate de o intreprindere altei
persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unei anumite
formule a produsului sau tehnologii a procesului de producie
pentru un comision stabilit.
Faptul existenei activelor nemateriale in form de
proprietate intelectual trebuie s fie reflectat, semnat, fixat pe
purttorii materiali de informaie.
Activele materiale pe termen lung cuprind activele care
imbrac o form fizic, natural, au o durat de funcionare util
mai mare de un an, se utilizeaz in activitatea intreprinderii sau
se afl in procesul crerii i nu sunt destinate vanzrii.
Aceast grup include:
Active materiale in curs de execuie (investiii capitale),
care includ cheltuielile pentru achiziionarea i crearea activelor
la beneficiarul construciei in decursul unui proces indelungat
(achiziionarea utilajului care necesit montaj, construcia
cldirilor i edificiilor speciale, plantarea i cultivarea
plantaiilor perene).
Mijloacele fixe includ activele materiale (mijloacele de
munc), preul unitar al crora depete plafonul stabilit de
legislaie (l 000 lei), planificate pentru utilizare mai mult de un
an in activitatea de producie, comercial i in alte activiti,
executarea lucrrilor, prestarea serviciilor, sau sunt destinate
incheierii sau pentru scopuri administrative (cldiri, construcii
speciale, maini, utilaje, instalaii).
Terenurile un tip special de imobil, care are o durat de
utilizare nelimitat in desfurarea activitii intreprinderii sau
poate fi destinat inchirierii.
Resursele naturale reprezint partea natural a activelor
materiale pe termen lung, care are o form natural concret de
rezerve de petrol, gaze, piatr, material lemnos, extrase in cursul
unei perioade indelungate.
Activele financiare pe termen lung includ investiiile
financiare pe termen lung i creanele pe termen lung.
Investiiile financiare pe termen lung sunt active deinute
de intreprinderea-investitor mai mult de un an, in scopul
ameliorrii situaiei sale financiare prin obinerea veniturilor
(dobanzilor, dividendelor, redevenelor), care genereaz
creterea capitalului propriu sau obinerea profitului de alt
natur. Investiiile financiare reprezint cheltuielile intreprinderii
legate de procurarea titlurilor de valoare, alocarea mijloacelor in
capitalul statutar al altor intreprinderi, acordarea de imprumuturi
pe termen lung altor persoane juridice i fizice.
28 Evidena contabil
In funcie de direciile de investire, investiiile financiare

pe termen lung se clasific in:
- investiii financiare in pri nelegate;
- investiii financiare in pri legate.
Investiii financiare in pri nelegate au loc atunci cand
investitorul deine pan la 20 % din capitalul statutar al
intreprinderii in care s-a investit, in cazul dat, din partea
intreprinderii investitoare nu exist nici influen, nici control
asupra intreprinderii in care s-a investit.
Investiiile financiare in pri legate includ investiiile in
intreprinderile asociate i investiiile in intreprinderile fiice,
intreprinderea asociat este intreprinderea in care investitorul
exercit o influen notabil i deine de la 20 la 50 % de aciuni
sau participaii in capitalul statutar, dar care nu este nici
intreprindere fiic, nici intreprindere mixt a investitorului,
intreprinderea-fiic se consider intreprinderea care se afl sub
controlul altei intreprinderi (mam) ce deine peste 50 % de
aciuni sau participaii in capitalul statutar.
Creanele pe termen lung reprezint valori economice
avansate temporar de intreprindere altor persoane fizice i
juridice pe o perioad mai mare de un an i pentru care urmeaz
s primeasc un echivalent valoric. Toate persoanele fizice i
juridice care au beneficiat de o valoare avansat, urmand s dea
echivalentul corespunztor, sunt denumite generic prin noiunea
de debitori.
Activele curente sunt bunurile care particip la procesul
de producie cu intreaga lor valoare de utilitate i care se
consum i ii transmit dintr-o dat valoarea de utilitate i
valoarea asupra noului produs. Sub aspectul lichiditii,
caracteristica de baz a activelor curente este aceea c durata
ciclului de exploatare este mai mic de un an: ele intr i ies, in
i din patrimoniu, de mai multe ori sau cel puin o dat in cursul
unei perioade de gestiune. Activele curente includ:
stocuri de mrfuri i materiale;
creane pe termen scurt;
investiii financiare pe termen scurt;
mijloace bneti;.
Stocurile de mrfuri i materiale sunt activele destinate
vanzrii in cazul activitii economice ordinare sau inregistrate
ca producie in curs de execuie sau destinate consumului in
procesul de producie i la prestarea de servicii. Ele cuprind:
a) materialele destinate utilizrii in procesul de producie;
b) producia in curs de execuie;
c) produsele finite;
d) mrfurile, inclusiv terenurile i alte active materiale
achiziionate i destinate revanzrii;
e) obiectele de mic valoare i scurt durat.

Creanele pe termen scurt reprezint valori economice
avansate temporar de intreprindere altor persoane fizice i
juridice pe un termen mai mic de un an i pentru care urmeaz
s primeasc un echivalent valoric. Aici se includ:
creanele privind facturile comerciale;
creane ale prilor legate;
creane privind avansurile acordate;
creane ale bugetului;
creane ale personalului;
creane privind veniturile calculate;
alte creane pe termen scurt.
Investiiile financiare pe termen scurt sunt investiii pe
care intreprinderea are intenia s le comercializeze sau s le
sting in curs de un an, cu excepia titlurilor de valoare de pia
cu lichiditate inalt, avand un termen de stingere pan la trei
luni.
Mijloacele bneti reprezint disponibilitile bneti in
casierie, depozite, conturi de decontare, valutare i in alte
conturi la banc.
3. Sursele de constituire a activelor i clasificarea lor
Dup cum s-a menionat mai sus, sursele de constituire a
bunurilor economice, reieind din caracteristicile ce stau la baza
acestora, au fost denumite pasive.
Pasivul, prin componena sa, reflect modul de finanare a
bunurilor economice i gradul de exigibilitate al surselor de
finanare.
30 Evidena contabil
Finanarea bunurilor economice se refer la modul de
dobandire economic i susinere financiar a activelor
intreprinderii. Pentru procurarea bunurilor economice, o
intreprindere folosete finanarea proprie i finanarea strin.
Finanarea proprie a unei intreprinderi este fcut de
proprietarul ei, care aduce contribuia sa material sub form de
capital personal sau capital social, la care se mai adaug unele
resurse proprii, cum sunt: rezervele, profitul.
Finanarea strin este asigurat de tera persoan in raport
cu intreprinderea care-i imprumut capitalurile sub diferite
forme juridice, cum sunt creditele bancare, imprumuturile pe
baz de titluri i datoriile in curs de decontare.
Exigibilitatea surselor de finanare se refer la termenul lor
de decontare. Acest termen, in cazul capitalului propriu,
opereaz in momentul lichidrii patrimoniului, iar in cazul
datoriilor, termenul de scaden poate fi mai mare sau mai mic
decat perioada de gestiune (l an), dup cum sunt datoriile pe
termen lung i datoriile pe termen scurt. Corespunztor celor
dou criterii menionate, pasivele se impart in capital propriu i
datorii (figura 3).

Figura 3. Structura pasivelor intreprinderii
PASIVELE INTREPRINDERII
CAPITALUL PROPRIU DATORII
Capital secundar
Profit nerepartizat
Rezerve
Capital statutar i
suplimnetar
Datorii pe termen
scurt
Datorii
Datorii
Datorii calculate
financiare
comerciale
Datorii pe termen
lung
Datorii
Datorii calculate
financiare
Dup modul de finanare
Capitalul propriu corespunde finanrii proprii a
bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al
intreprinderii i reprezint mrimea rmas in activele
intreprinderii dup scderea datoriilor, in mod concret, ele se
delimiteaz prin:
capital statutar i suplimentar;
rezerve;
profit nerepartizat;
capital secundar.
Capitalul statutar se constituie la infiinarea intreprinderii,
fiind o condiie a existenei i funcionrii acesteia, i reprezint
valoarea nominal a aporturilor proprietarilor intreprinderii la
patrimoniul acesteia, depuse in contul achitrii aciunilor
(cotelor) pentru asigurarea activitii intreprinderii.
Pe parcursul funcionrii intreprinderii, poate aprea
necesitatea de a modifica capitalul statutar constituit la crearea
acesteia. Se poate majora prin plasarea de aciuni noi din
emisiune suplimentar sau prin majorarea valorii nominale a
aciunilor plasate. Din operaiile de cretere a capitalului statutar
poate s rezulte capitalul suplimentar, care reprezint diferena
intre preul de emisiune (mai mare decat valoarea nominal) i
valoarea nominal a noilor aciuni (mai mic), in caz contrar,
cand preul de emisiune este mai mic decat valoarea nominal,
tot avem capital suplimentar, dar el are menirea de a micora
valoarea capitalului propriu. Micorarea capitalului statutar se

efectueaz prin rambursarea ctre acionari sau asociai a unei
pri din acesta, atunci cand societatea il consider prea mare in
raport cu activitatea sa sau in alte situaii.
Mrimea capitalului statutar se micoreaz odat cu
mrimea capitalului nevrsat i a capitalului retras. Capitalul
nevrsat reprezint datoriile fondatorilor privind aporturile la
capitalul statutar. Capitalul retras reprezint valoarea aciunilor
proprii (cotelor de participaie) rscumprate de la acionarii
(asociaii) si.
Rezervele reprezint profitul capitalizat in mod durabil de
intreprindere, pan la o decizie contrar a organelor competente.
Deci, caracteristica de baz a rezervelor este aceea c ele se
32 Evidena contabil
constituie in raport cu cotele stabilite din profitul net.
Structural, rezervele se impart in:
rezerve legale, care se constituie anual intr-o anumit
proporie din profitul net, fiind destinate protejrii capitalului, in
cazul in care perioada de gestiune se incheie cu pierderi;
rezerve statutare, ce reprezint acele fonduri a cror
constituire din profitul net este stipulat in statutul de constituire
a intreprinderii;
alte rezerve, cele ce sunt create prin decizia adunrii
generale din profitul net.
Profitul nerepartizat include:
corecii ale rezultatelor perioadei precedente
rezultatele corectrilor efectuate in anul de gestiune la
operaiunile aferente perioadelor precedente.
profit nerepartizat (pierderea neacoperit) al
perioadelor precedente o parte din capitalul propriu care nu a
fost utilizat sau repartizat intre proprietarii intreprinderii sub
form de dividende sau venituri din participaii.
profit net (pierderea) al perioadei de gestiune este
rezultatul financiar al perioadei de gestiune dup impozitare.
Capitalul secundar cuprinde:
subveniile de stat, care reprezint asistena acordat
intreprinderii de Guvern sau de alte organe de stat, respectanduse
anumite condiii legate de activitatea de producie i
financiar a acesteia.
diferenele din reevaluare, acesteia sunt sumele
reducerilor din reevaluarea activelor materiale i financiare pe
termen lung.
Datoriile exprim fondurile sau capitalurile furnizate de
teri, pentru care intreprinderea trebuie s acorde o prestaie sau
un echivalent valoric. Este vorba de creditele contractate de la
bnci sau alte instituii financiare, imprumuturile din emisiunea
de obligaiuni, precum i datoriile create in cadrul relaiilor de
decontare ale intreprinderii cu alte persoane fizice i juridice.

Persoanele fizice i juridice, fa de care intreprinderea are
obligaii bneti, sunt denumite creditori. Definii prin aceast
prism, creditorul reprezint persoana care in cadrul unui raport
patrimonial a avansat o valoare economic i urmeaz s
primeasc un echivalent valoric sau o contrapre-staie.
Din masa patrimonial a datoriilor, cele mai semnificative
sunt urmtoarele structuri:
datoriile financiare, care exprim creditele primite de
la banc i alte instituii de credit, precum i imprumuturile din
emisiunea de obligaiuni;
datoriile comerciale, care se formeaz in cadrul
relaiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionarea de
bunuri materiale, lucrri i servicii primite.
datoriile calculate, care cuprind datoriile fiscale,
salariale i sociale, datoriile fa de asociai.
4. Noiuni generale privind consumurile, cheltuielile i
veniturile
Consumurile reprezint resursele utilizate pentru
fabricarea produselor i prestarea serviciilor in scopul obinerii
venitului. Consumurile sunt nemijlocit legate de procesul de
producie, ii gsesc intruchipare material in stocurile
produciei finite i produselor in curs de execuie, la finele
perioadei de gestiune se reflect in bilanul contabil ca active i
nu se iau in calcul la determinarea rezultatului financiar al
intreprinderii.
Cheltuielile reprezint cheltuielile i pierderile (daunele)
care apar in rezultatul activitii economico-financiare i nu sunt
legate nemijlocit de procesul de producie. Spre deosebire de
consumuri, cheltuielile nu se includ in costul produselor
(serviciilor), se reflect in raportul privind rezultatele financiare
i se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii)
perioadei de gestiune.
Componena consumurilor i cheltuielilor, modul de
determinare i constatare a acestora sunt determinate de
prevederile S.N.C. 3 Componena consumurilor i cheltuielilor
intreprinderii.
Consumurile, in funcie de modul de includere in costul de
producie, se clasific in dou grupe, i anume: (vezi figura 4)
consumuri directe;
34 Evidena contabil
consumuri indirecte.
Figura 4 Structura consumurilor
Consumurile directe reprezint consumurile identificate
nemijlocit pe un anumit produs sau serviciu, in momentul
efecturii lor. Consumurile directe de producie, la randul lor,
includ urmtoarele tipuri:

Consumuri directe de materiale, care reprezint
valoarea materiei prime, materialelor, semifabricatelor, utilizate
la fabricarea produselor care, in mod substanial, intr in
componena acestora i se includ direct in costul produselor
finite.
Consumuri directe privind retribuirea muncii,
care reprezint consumurile privind remunerarea muncitorilor,
incluse in mod direct in costul produselor finite.
Consumurile indirecte de producie reprezint
consumurile aferente deservirii i conducerii subdiviziunilor de
producie, care nu pot fi incluse in mod direct in costul
produselor finite (serviciilor) i se repartizeaz la sfaritul
perioadei de gestiune pe tipuri de produse. La randul lor,
consumurile indirecte de producie includ:
=> Consumurile indirecte de producie variabile,
care reprezint consumurile intreprinderii, mrimea crora
depinde de volumul produciei, cum ar fi remunerarea
muncitorilor ce deservesc seciile de producie, consumul de
CONSUMURILE DE PRODUCIE
Consumuri directe
de producie
Consumuri indirecte
de producie
Consumuri
indirecte
de producie
constante
Consumuri
indirecte
de producie
variabile
Consumuri
directe privind
retribuire
muncii
Consumuri
directe de
materiale
materiale pentru gestiunea general a seciilor etc. Consumurile
indirecte de producie variabile se includ in costul produselor
fabricate i soldurilor produciei in curs de execuie in sum
total, indiferent de nivelul utilizrii efective a capacitilor de
producie.
Consumurile indirecte de producie constante, care
reprezint consumurile intreprinderii, mrimea crora nu
depinde sau depinde neesenial de volumul produciei, cum ar fi

uzura calculat mijloacelor fixe, consumul de energie electric
pentru iluminarea seciilor de producie etc. Consumurile
indirecte de producie constante se repartizeaz intre costul
produciei i cheltuielile perioadei in baza capacitii normative
a utilajului de producie. Capacitatea normativ reprezint
nivelul de producie care poate fi realizat in medie pe parcursul a
cateva perioade sau sezoane, in cazul unor circumstane
ordinare, inand cont de pierderile de capaciti, rezultate in
urma executrii lucrrilor tehnice de planificare. Dac volumul
efectiv de producie este egal sau depete capacitatea
normativ, suma efectiv a consumurilor de producie constante
se trece integral in costul de producie, in cazul in care volumul
efectiv de producie este mai mic decat capacitatea normativ,
consumurile indirecte de producie constante se trec in cost in
baza cotei normative rezultate din imprirea sumei efective a
acestor consumuri la capacitatea normativ. Suma rmas a
consumurilor indirecte de producie constante se consider drept
cheltuial in perioada de gestiune in care au fost suportate.
Componena cheltuielilor conform prevederilor
standardului menionat este prezentat pe feluri de activiti ale
intreprinderii: operaional, de investiii, financiar i pe
evenimente excepionale.
in funciile de direcia efecturii, cheltuielile se
subdivizeaz in trei grupe (vezi figura 5):
1. cheltuieli ale activitii operaionale;
2. cheltuieli ale activitii neoperaionale;
3. cheltuieli privind impozitul pe venit.
36 Evidena contabil
Figura 5. Componena cheltuielilor
Cheltuielile activitii operaionale cuprind cheltuielile
aferente desfurrii activitii de baz a intreprinderii. Acestea
cuprind:
costul vanzrilor;
cheltuielile comerciale;
cheltuielile generale i administrative;
alte cheltuieli operaionale.
Costul vanzrilor reprezint o parte din consumurile
aferente produselor, mrfurilor vandute i serviciilor prestate.
Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente
desfacerii produselor, mrfurilor i prestrilor de servicii, i
anume: cheltuielile privind serviciile de marketing aferente
incheierii sau rezilierii contractelor; cheltuielile privind
ambalarea, incrcarea-descrcarea produselor i mrfurilor;
cheltuielile de transport aferente desfacerii; cheltuieli pentru
reclam; cheltuielile aferente crerii rezervei pentru datorii
dubioase; cheltuielile privind retribuirea muncii salariailor de la
intreprinderile de comer; comisioanele pltite organizaiilor de

desfacere, de intermediere, de comer exterior, cheltuielile
privind intocmirea declaraiilor vamale pentru vanzarea
produselor peste hotarele republicii etc.
Cheltuielile generale i administrative cuprind
CHELTUIELILE INTREPRINDERII
Cheltuieli ale activit ii
operaionale
Cheltuieli ale activit ii
neoperaionale
Cheltuieli ale
activitii financiare
Pierderi
Alte cheltuieli excepionale
operaionale
Cheltuieli generale
i administrative
Cheltieli comerciale
Costul vinzrilor Cheltuieli ale
activit ii de
investiii
Cheltuieli privind
impozitul pe venit
cheltuielile privind deservirea i gestiunea intreprinderii in
ansamblu. Ele cuprind cheltuielile ce in de retribuirea muncii
salariailor, atribuite personalului de conducere i gospodresc,
premiile de orice tip conform sistemelor existente la
intreprindere, adaosurile de orice tip; contribuiile pentru
asigurrile sociale; intreinerea, uzura i reparaia mijloacelor
fixe cu destinaie administrativ, gospodreasc i de protecie a
naturii; amortizarea activelor nemateriale cu destinaie general
a intreprinderii; uzura i reparaia obiectelor de mic valoare i
scurt durat; cheltuielile potale i telegrafice; cheltuielile
privind paza obiectelor administrativ-gospodreti i asigurarea
securitii antiincendiare; cheltuielile privind deplasrile
personalului de conducere; cheltuielile de reprezentare;
cheltuielile in scopuri de caritate i sponsorizare; plata pentru
diversele servicii prestate intreprinderii in conformitate cu
contractele incheiate (bancare, juridice, informaionale, de audit,
traductori); cheltuieli pentru pregtirea i reciclarea
personalului; cheltuieli pentru cercetri tiinifice, inovaii i
raionalizri cu caracter de producie; cheltuielile de judecat, de
arbitraj i taxele de stat; alte cheltuieli.
Alte cheltuieli operaionale cuprind cheltuielile privind
vanzarea altor active curente, pentru arenda curent, cheltuieli

sub form de amenzi, penaliti, despgubiri; cheltuieli din
modificarea metodelor de evaluare a activelor curente; aferente
dobanzilor pentru credite i imprumuturi; consumurile indirecte
de producie nerepartizate; lipsurile i pierderile din deteriorarea
valorilor etc.
Cheltuielile activitii neoperaionale cuprind
cheltuielile suportate de intreprindere la efectuarea altor feluri de
activiti. Acestea cuprind:
cheltuielile activitii de investiii;
cheltuielile activitii financiare;
pierderile excepionale.
Cheltuielile activitii de investiii sunt generate de
scoaterea din funciune a activelor pe termen lung i cuprind
cheltuielile privind ieirea activelor nemateriale, activelor
materiale pe termen lung (activelor in curs de execuie,
38 Evidena contabil
terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale), activelor
financiare pe termen lung, pierderile din participaiile in alte
intreprinderi i din operaiile cu prile legate etc.
Cheltuielile activitii financiare sunt generate de
modificarea mrimii i structurii capitalului propriu,
imprumuturilor i creditelor intreprinderii. Acestea cuprind
cheltuielile privind plata redevenelor, privind arenda finanat a
activelor materiale pe termen lung, privind diferenele de curs
valutar nefavorabile etc.
Pierderile excepionale rezult din evenimentele sau
operaiunile rare i netipice, nelegate de activitatea financiareconomic
a intreprinderii. Acestea cuprind pierderile provocate
de calamitile naturale, pierderile rezultate din perturbri
politice, pierderile ocazionate de modificarea legislaiei.
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma
total a cheltuielilor privind impozitul pe venit, luat in
considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de
gestiune.
Venitul cuprinde afluxul global de avantaje economice
incasate sau care urmeaz a fi incasate in conturile intreprinderii,
in componena venitului nu se includ sumele incasate in numele
terelor persoane, cum ar fi taxa pe valoare adugat, accizele,
incasrile globale obinute de intreprindere din insrcinarea
organizaiilor tere, din comercializarea produselor sau
mrfurilor acestora, deoarece aceste sume nu reprezint un
avantaj economic al intreprinderii i nu influeneaz capitalul
propriu al acesteia.
Componena veniturilor, modul de determinare i
constatare sunt determinate de prevederile S.N.C. 18 Venitul".
in funcie de sursele de intrare, veniturile se subdivizeaz
in dou grupe (vezi figura 6):

1. venituri din activitatea operaional;
2. venituri din activitatea neoperaional.
Figura 6. Structura veniturilor intreprinderii
Veniturile din activitatea operaional cuprind sumele
rezultate din activitatea de baz a intreprinderii. Acestea includ:
veniturile din vanzri;
alte venituri operaionale.
Veniturile din vanzri reprezint incasrile din vanzarea
produselor finite, mrfurilor, i se constat in baza metodei
calculrii in cazul livrrii i transmiterii ctre cumprtor a
drepturilor de proprietate asupra acestora; incasrile din
prestarea serviciilor, i se constat la fel in baza metodei
calculrii pe msura efecturii acestora pe fiecare tranzacie sau
pe stadii distincte ale acesteia; avantajele obinute din operaiile
de barter, contractele de construcie.
Alte venituri operaionale includ sumele primite sau de
primit din ieirea (vanzarea, schimbul) activelor curente, cu
excepia produselor finite i mrfurilor, din arenda curent,
precum i sub form de amend, penaliti, despgubiri,
recuperri de daune materiale rezultate din modificarea
metodelor de evaluare a activelor curente.
VENITURILE INTREPRINDERII
Venituri din activitatea
operaional
Venituri din activitatea
neoperaional
Venituri din
activitatea financiar
Venituri
excepionale
Alte cheltuieli
operaionale
Venituri vinzrilor Venituri din
activitatea de
investiii
40 Evidena contabil
Veniturile din activitatea neoperaional cuprind
sumele primite sau de primit din alte feluri de activiti ale
intreprinderii, decat cea de baz. Acestea includ:
veniturile din activitatea de investiii;
veniturile din activitatea financiar;
veniturile excepionale.
Veniturile din activitatea de investiii cuprind sumele
rezultate din ieirea i reevaluarea activelor pe termen lung ale
intreprinderii (sumele incasate din vanzarea activelor
nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe; dividendele calculate,

dobanzile; sumele diferenelor din reevaluarea activelor pe
termen lung ieite; veniturile din operaiunile cu prile legate).
Veniturile din activitatea financiar cuprind sumele
rezultate din transmiterea in folosin altor persoane fizice i
juridice, pe un termen mai mare de un an, a activelor
nemateriale i materiale pe termen lung (terenurilor, mijloacelor
fixe, resurselor naturale), valoarea activelor intrate cu titlu
gratuit, venituri sub form de diferene de curs valutar
favorabile, subvenii de stat, prime, premii i sume sponsorizate.
Veniturile excepionale cuprind sumele primite de la
organele de stat, companiile de asigurri, persoanele fizice i
juridice, sub form de recuperare a pierderilor din calamiti
naturale, perturbri politice, modificri ale legislaiei i alte
evenimente ce nu sunt legate de activitatea ordinar a
intreprinderii.
5. Metoda contabilitii
Contabilitatea ca disciplin tiinific se caracterizeaz
prin existena unui obiect propriu de studiu, in scopul realizrii
acestuia, contabilitatea folosete o metod proprie de cercetare.
Prin metoda contabilitii se inelege ansamblul de principii,
procedee i instrumente cu ajutorul crora se realizeaz
evidena, calculul, analiza i controlul strii i micrii
patrimoniului.
Noiunea de metod este de origine greac i provine de la
meto, care inseamn succesiune, schimbare, dup care hodos
inseamn drum. Cele dou noiuni unite in metodos se pot
traduce drept drum, care trebuie urmat pentru a ajunge la un
anumit rezultat, scop, adevr.
Deci, metoda este un produs al gandirii teoretice abstracte,
desfurate pe parcursul cercetrii existenei i micrii
patrimoniului in vederea cunoaterii componenei, coninutului
acestuia i a fenomenelor care se produc in/sau in legtur cu
acesta, intre obiect i metod exist o strans interdependen i
condiionare in sensul c obiectul arat ce trebuie studiat, iar
metoda indic cum trebuie studiat.
Metoda contabilitii, sintetizand un drum de parcurs intro
investigaie economic, se va baza pe procedee de lucru care
reprezint o manier, un anume fel specific de a ajunge la un
anumit scop.
Ca in orice tiin, contabilitatea, pentru a stabili propriile
legi i principii, parcurge in demersul su o serie de etape
obligatorii, cum ar fi: determinarea obiectului cercetat; fixarea
tehnicilor de observare i inregistrare a datelor contabile;
prelucrarea datelor; interpretarea datelor culese; elaborarea
concluziilor; stabilirea legitilor contabile.
Determinarea obiectului cercetat reprezint momentul

iniial al fiecrei metode, in ceea ce privete contabilitatea,
aceasta se confund cu cunoaterea caracteristicilor bunurilor
economice i a surselor lor de provenien, a proceselor
economice i a influenelor reciproce dintre acestea.
Metoda contabilitii face posibil cuprinderea in sfera ei
de cercetare a tuturor elementelor patrimoniale, in expresie
bneasc, privite din punct de vedere al provenienei i al
destinaiei.
Principiile teoretice ale contabilitii sunt destinate
realizrii obiectului acesteia, demonstrandu-se cum trebuie
inregistrate procesele i fenomenele economice, care sunt
cauzele care le-au generat i ce efecte au produs. Pentru aceasta,
metoda contabilitii utilizeaz o serie de procedee care permit
furnizarea de informaii cu privire la producerea i desfurarea
fenomenelor economice i sociale.
Aceste procedee utilizate de ctre metoda contabilitii
pentru realizarea obiectului su de studiu pot fi grupate in:
42 Evidena contabil
procedee comune tuturor tiinelor;
procedee comune i altor tiine economice;
procedee specifice metodei contabilitii (vezi figura
7).
Intre procedeele comune tuturor tiinelor pe care le
folosete contabilitatea in reflectarea obiectului su de studiu se
regsesc: observaia, raionamentul, comparaia, descompunerea,
clasificarea, analiza, sinteza.
Observaia este faza iniial a cercetrii in cazul oricrei
tiine. Numai printr-o observaie atent se pot delimita faptele
i fenomenele pe care, avand coninut economic i fiind
evaluabile in bani, le vom include in obiectul contabilitii, adic
le putem asocia unui patrimoniu dat, aflat in circuitul economic
sau social. Observaia se asociaz cu cantitatea, calitatea i
valoarea.
Raionamentul se aplic de metoda contabilitii pentru
ca pe baz de judeci logice, obinute prin observare sau
documentare, asupra elementelor patrimoniale s se stabileasc
concluzii cu valoare de generalizri. Raionamentul face posibil
inelegerea dublei reprezentri a patrimoniului, a influenelor pe
care le produc micrile de valori asupra bilanului, a stabilirii
corelaiilor in balana de verificare etc.
Comparaia se folosete in metoda contabilitii prin
punerea in fa a dou elemente sau structuri aflate in perimetrul
su de studiu in vederea fixrii unor concluzii. Comparaia este
de neconceput in analiza contabil, in luarea deciziilor etc.
Comparaia se face fie intre elementele componente ale
patrimoniului, intre veniturile i cheltuielile proprii, fie fa de
componentele sau structurile altor uniti patrimoniale.

Clasificarea in contabilitate servete la repartizarea
raional a elementelor patrimoniale, respectiv, a bunurilor
economice i a surselor de formare a acestora. Clasificarea este
posibil in contabilitate, intrucat trsturile comune atrag
elementele patrimoniale cu una sau mai multe trsturi identice,
i le separ pe cele cu trsturi diferite, in acest fel, este folosit
imprirea sistematic pe clase a elementelor, fenomenelor sau
proceselor economice.
Figura 7. Procedeele metodei contabilitii
Analiza. Ca procedeu tiinific de cercetare a unui
fenomen, domeniu, spaiu de activitate etc., analiza pornete de
la studierea aprofundat a fiecrui element in parte, observand
locul, rolul i implicaia acesteia in cadrul ansamblului dat. in
contabilitate, analiza se aplic in cele mai diferite situaii,
incepand cu inregistrarea zilnic a operaiunilor i terminand cu
intocmirea lucrrilor periodice.
Sinteza, ca procedeu tiinific de cercetare, asigur
Procedeele metodei contabilitii
Observaia
Raionamentul
Comparaia
Clasificarea
Analiza
Sinteza
Procedee comune
tuturor disciplinelor
tiinifice
Documnetaia
Evaluarea
Calculaia
Invebtarierea
Procedee comune
tuturor disciplinelor
economice
Bilanul contabil
Contul contabil
Dubl inregistrare
Balana de verificare
Procedee specifice
metodei contabilitii
44 Evidena contabil
trecerea de la particular la general. Prin ea se realizeaz
generalizarea unor concluzii desprinse in procesul de analiz.
Sinteza permite generalizarea atat la nivel microeconomic, cat i
macroeconomic, in ambele cazuri, sinteza are ca scop stabilirea
politicilor economice i financiare de urmat, privite din planuri

diferite.
Procedeele metodei contabilitii, comune i altor
discipline economice, sunt: documentaia, evaluarea, calculaia
i inventarierea.
Documentaia reprezint procedeul ce permite
consemnarea datelor privind patrimoniul, in documente.
Documentul este un act prin care se adeverete, se constat sau
se preconizeaz un fapt, se confer un drept, se recunoate o
obligaie. Orice operaie economico-financiar trebuie reflectat
intr-un document, in momentul producerii ei, pentru c numai
astfel este posibil asigurarea integritii patrimoniului in
ansamblu i pe elemente componente. Documentul este necesar
i pentru stabilirea rspunderilor, pentru c acesta, in afara
operaiei in sine, relev actul decizional, ceea ce implic
rspunderea gestionrii prin efectele produse.
Evaluarea este procedeul ce permite exprimarea valoric
a elementelor patrimoniale i a operaiunilor ce privesc
elementele patrimoniale, in contabilitate, evaluarea inseamn
aducerea elementelor componente ale patrimoniului la un
numitor comun, prin intermediul aceleiai uniti de msur.
Evaluarea const in transformarea unitilor naturale in uniti
valorice, cu ajutorul monedei naionale, chiar i in cazul
elementelor patrimoniale exprimate in uniti monetare strine.
Calculaia este un ansamblu de operaiuni matematice
referitoare la fapte i fenomene economice, in scopul de a gsi
valoarea uneia sau mai multor mrimi de aceast natur.
Calculaia se afl in legtur direct cu evaluarea, in cazul
stabilirii valorii elementelor patrimoniale rezultate din
activitatea proprie.
Inventarierea este acel procedeu prin care se intocmete o
list, un registru sau un document in care sunt reflectate i
descrise cantitativ i valoric toate bunurile care se afl intr-o
intreprindere, instituie, depozit etc. Inventarierea prezint
cunoaterea faptic a structurilor patrimoniale, in vederea
evalurii patrimoniului dat.
Procedeele specifice de studiu al obiectului contabilitii
sunt: bilanul contabil, contul, dubla inregistrare i balana de
verificare.
Bilanul contabil este un document care reflect sintetic,
in expresie valoric, in activ, mijloacele economice dup
componena lor material, iar in pasiv, aceleai mijloace dup
sursele lor de provenien in cadrul unei uniti patrimoniale, la
un moment dat.
Contul este procedeul propriu contabilitii, prin care
elementele patrimoniale sunt individualizate in cadrul fiecrei
uniti, fiind destinat urmririi apariiei i evoluiei acestora pe

parcursul existenei lor, concomitent cu existena patrimoniului.
Conturile reflect componena patrimoniului i starea acestuia
de-a lungul fazelor circuitului economic. Totalitatea conturilor
utilizate de ctre o intreprindere formeaz sistemul de conturi.
Dubla inregistrare este considerat un procedeu de baz
al metodei contabilitii, care presupune inregistrarea oricrei
operaii economice, oricat de simpl este ea, in cel puin dou
conturi, unul care se debiteaz i altul care se crediteaz.
Balana de verificare asigur verificarea exactitii
inregistrrii operaiilor economice in conturi, legtura dintre
conturile sintetice i bilan,legtura dintre conturile sintetice i
conturile analitice, precum i centralizarea datelor contabilitii
curente.
BILANUL CONTABIL
1. Noiunea de bilan contabil;
2. Coninutul i structura bilanului contabil;
3. Influena operaiunilor economice a bilanul
contabil;
4. Felurile i funciile bilanului contabil;
1. Noiunea de bilan contabil
BILANUL CONTABIL este un procedeu de reflectare
generalizat i o grupare ordonat in form valoric la o anumit
dat a activelor i pasivelor intreprinderii;
Conform standardului naional de contabilitate bilanul
contabil se intocmete in ultima zi a perioadei de gestiune.
Graficul bilanului contabil poate fi prezent sub form de tabel
compus din 2 pri: la stanga activ la dreapta pasiv.
AP
Fiecare element din activul i pasivul bilanului contabil
poart denumirea de POST (POSTUR);
Particularitile bilanului contabil const in identitatea
totalurilor valorice ale activelor i pasivelor (total activ = total
pasiv). Aceast cerin este obligatorie pentru bilanul contabil
oricrui agent economic. Egalitatea activelor i pasivelor reiese
din faptul c in activ cat i in pasiv sunt reflectate unele i
aceleai mijloace economice, nu mai c sunt grupate dup
diferite criterii: prin activ dup rolul funcionrii in procesul
reproducerii sociale, iar in pasiv, dup sursa de provenin. Din
identitatea activelor i pasivelor rezult denumirea de bilan.
Bilanul contabil arat particularitile activitii
economice a intreprinderii i aparena acesteia la ramura
corespunztoare a economiei naionale.
Bilanul contabil 47
2. Coninutul i structura bilanului contabil
In Republica Moldova toate intreprinderile intocmesc
bilanul contabil dup o form unic aprobat de ctre
Ministerul Finanelor. In actuala form posturile de active i

pasive sunt grupate in subcapitole, iar ultimele in capitole.
Bilanul contabil include 5 capitole din care primele 2 capitole
caracterizeaz activele iar cele 3- pasivele.
In practica internaional, executarea bilanului se exprim
astfel: ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII
Din procesul activitii economice, activele i pasivele
intreprinderii sunt supuse unor numeroase i variate modificri
generate de operaii economice. Fiecare operaie economic
afecteaz cel puin 2 posturi ale bilanului, dar niciodat nu
incalc identitatea activelor i pasivelor.
In dependen de modul de influen activitatea bilanului,
deosebim 4 tipuri de operaii economice i care se vor cerceta pe
baza unor exemple concrete. Bilanul simplific, incheiat la 31
decembrie 2001:
45.000 45.000
A
P
Mijl
oace fixe
1
0.000 lei
C
ap. stat.
6
.800
Mat
er
1
3.000 lei
P
rofit
4
.200
Cas
a
5
00
C
redit ben
1
1.000
Con
t decont
2
1.500
D
at..fin.
1
8.000
3. Influena operaiunilor economice asupra bilanul
contabil
Prima grup a operaiei afecteaz numai activul
bilanului, ca rezultat un post de activ crete, iar altul descrete
cu aceiai sum. Total activul nu se schimb i respectiv
identicarea bilanului nu se schimb:
A+XX=P
ex: din contul de decontare s-a transferat in casiere 1.200,
48 Evidena contabil
in urma activitilor operaionale postul de activ casiere a cu
1.200 lei, iar postul, cont de decontare s-a micorat cu aceeai
sum.
AP
Mijloace fixe 10.000 lei Cap. stat. 6.800
Materiale 13.000 lei Profit 4.200
Casa 500 Credit
ben. 11.000
Cont decont 21.500 Dat. fin. 18.000
Rezerv. st 500
45.000 45.000
Grupa a doua a operaiei produce modificri numai in
componena pasivului, in bilan pasiv crete, iar altul scade cu
aceeai sum, intensiv nu se incarc: in rezultatul acestor
operaiuni se modific un pas rezerv, prevzute de:
A = P + Y Y
ex: din contul profit perioada de gestiune se formeaz .
De statut in sum de 3000. In rezultatul activitii operaionale
postul de pasiv profit se cu 3000 lei, iar postura de pasiv
rezerve se mrete tot cu 3000 lei totalul bilanului rmane
neschimbat.
Grupa a treia de operaii include operaii care duc la
concomitent i cu aceeai sum a unui post de activ i altul cost
de pasiv. Total activ i pasiv crete cu aceeai sum iar identic
se pstreaz:
A+Z=P+Z
ex: s-au primit materiale de la furnizor in sum de 2.400
lei, iar in urma activitii economice postul de activ materiale,
crete concomitent cu postul de pasiv datorii fa de furnizor cu
una i aceeai sum (2,400 lei).
Grupa a patra de operaiuni - include operaiuni care
produc descreterea activului i pasivelor cu una i aceiai sum.
In urma acestei operaiuni postul de activ, cont de
decontare, descrete activele, descrete concomitent cu postul de
Bilanul contabil 49
pasiv datorii fa de furnizor cu una i aceeai sum.

In literatura economic grupele de operare se impart in 2
categorii:
Modificri de structur, activitatea acestei categorii
cuprinde operaii care produc schimbri numai in
structura activului sau pasivului bilanului fa de
influena totalului acestora (operaii din gr.1 i 2);
Modificri de volum - activitatea categoriei corespunde
pe operaii care modific structura activului, pasivului i
totalul bilanului contabil (operaii gr. 3 i 4);
4. Felurile i funciile bilanului contabil
Bilanul contabil conine diverse i importante informaii
aferente mijloacelor economice i sursele de provenien a
acestora. In practica economic se evideniaz mai multe tipuri
de bilanuri, care pot fi clasificate dup urmtorii criterii:
o in dependen de statutul juridic al intreprinderii
deosebim:
bilan iniial - este bilanul ce se intocmete la
infiinarea unitii economice;
bilan curent este bilanul care se intocmete pe
parcursul activitilor economice a intreprinderilor;
bilanul final sau de lichidare este bilanul ce se
intocmete la lichidarea intreprinderilor.
o dup perioada de intocmire deosebim:
bilan intermediar (trimestrial sau semestrial)
bilan anual.
o dup sfera de cuprindere a informaiei deosebim:
bilan primar - se intocmete la nivelul unitilor
economice in baza datelor din conturile contabile;
bilan consolidat se intocmete pe o grup de
intreprinderi in baza cotelor bilanurilor
intreprinderilor afiliate;
bilan centralizator se intocmete la nivelul
ministerelor i departamentelor in baza datelor din
bilanul intreprinderilor subordonate.
Bilanul contabil indeplinete trei funcii de baz:
50 Evidena contabil
1. Funcia de generalizare aceast funciei se
manifest prin gruparea i generalizarea informaiei;
2. Funcia de informare care este asigurat datorit
informaiilor despre mrimea i structura mijloacelor economice
i surselor de provenien a acestora;
3. Funcia de analiz care este o continuare i adancire
a funciei de informare i anume in baza datelor din bilan se
analizeaz influena factorilor asupra schimbrii mrimii
activelor i pasivelor i se stabilesc corelaii ce trebuie s existe
intre posturile, subcapitole i capitale a bilanului contabil.
CONTURILE I DUBLA INREGISTRARE

1. Definiia, forma i structura contului contabil
2. Dubla inregistrare. Esena i importana ei pentru
control
3. Formulele contabile
4. Evidena analitic i sintetic
5. Intercorelaiile conturilor i bilanul contabil
6. Clasificarea conturilor contabile
7. Planul conturilor contabile
8. Bilanurile de verificare. Felul, coninutul i
structura lor.
1. Definiia, forma i structura contului contabil
Bilanul contabil reflect mrimea valorilor activelor i
pasivelor intreprinderilor la o anumit dat. Modificrile curente
care au loc in structura activelor i pasivelor sub influena
operaiunilor economice se reflect in conturile contabile. Cu
ajutorul conturilor contabile se inregistreaz i se controleaz
mrimea iniial, evoluia i mrimea elementelor patrimoniale
la sfaritul perioadei de gestionare. Pentru fiecare tip de activ i
pasiv se deschide un cont separat.
Inregistrarea in conturile contabile se efectueaz in
expresie valoric in baza actelor de justificare.
Contul contabil este un procedeu de inregistrare curent,
gruparea ordinat i controlul operativ al existenei i evidenei
activelor i pasivelor in intreprindere intr-o perioad de gestiune.
In Republica Moldova se folosete un sistem unic de
conturi obligatorii pentru toi agenii economici indiferent de
forma de proprietate, apartenen ramural i forma de
organizare juridic. Elementele structurale ale contului contabil
sunt:
1. Titlul
2. Debitul i creditul
3. Rulajul
4. Soldul
52 Evidena contabil
1. Titlul arat denumirea elementelor patrimoniale,
pentru care s-a deschis contul respectiv i a crui eviden se
duce. In afar de titlul contului mai are i un cont care inlesnete
munca practic de eviden. In Republica Moldova titlurile i
codurile sunt unice pentru toi agenii economici;
2. Debitul i creditul reprezint alte 2 pri componente
ale contului, cu ajutorul crora se inregistreaz i se
sistematizeaz informaii privind existena i micorarea
elementelor patrimoniale.
3. Rulajul reprezint totalul sumei inregistrate in partea
de debit i in partea de credit al contului intr-o perioad de
gestiune. Exist rulaj debitor, care este totalul sumei inregistrate
in debit i rulaj creditor care este totalul sumei inregistrate in

credit;
4. Soldul este mrimea elementelor patrimoniale
reflectate in contul respectiv la o anumit dat. In dependen de
apartenena contului exist sold debitor i sold creditor.
In dependen de momentul calculrii (reflectrii) avem:
sold iniial cel existent la inceputul perioadei; sold final cel
care se calculeaz la sfaritul perioadei.
Soldul final se calculeaz dup relaia:
Sold final = sold iniial + rulaj ce confirm creterile
rulaj ce caracterizeaz descreterile
In forma schimbtoare contul contabil poate fi prezentat
astfel:
ACTIV
DEBIT CREDIT
Sold iniial
Rulaj debit Rulaj credit
Sold final
In raport cu bilanul contabil conturile se impart in:
o Conturi de activ care sunt destinate pentru evidena
activelor
Conturile i dubla inregistrare 53
o Conturi de pasiv care sunt destinate pentru evidena
pasivelor.
Contul prilor de debit i prilor de credit ale conturilor
de activ i a celor de pasiv este diferit.
In contul de activ partea de debit servete pentru
inregistrarea soldului iniial sold final i operaii ce
caracterizeaz creterea.
Iar partea de credit servete pentru inregistrarea operaiilor
ce caracterizeaz descreterea.
Sold fin = sold iniial +rulaj debit rulaj credit in
economie activ
In contur de pasiv situaia este invers adic in partea de
credit se inregistreaz soldurile i operaia ce caracterizeaz
creterea, iar in partea de debit se inregistreaz-descreterea.
PASIV
DEBIT CREDIT
Sold iniial
Sold final
Sold final= sold iniial + rulaj credit rulaj debit in
cont pasiv
2. Dubla inregistrare. Esena i importana ei pentru
control
Fiecare operaie economic provoac modificri simulante
i cu aceeai sum a cel puin 2 posturi din bilan. In funcie de
cont economic i naional operaiile de schimb se pot produce

numai intr-o parte a bilanului sau in ambele pri. Activele
modificate se reflect in contabilitate cu ajutorul dublei
inregistrri.
DUBLA INREGISTRARE este un procedeu de
reflectare concomitent i cu aceiai sum a unei operaii
economice in debitul unui cont i creditul altuia. Necesitatea
folosirii dublei inregistrri este condiia de schimb a formei
54 Evidena contabil
valorice i mijloacelor economice in procesul bilanului lor. In
procesul de aprovizionare forma iniial a valorii (banii) se
transform in stocuri de mrfuri i materiale.
In procesul de producie resursele materiale capt forma
de producie finit.
In procesul de desfurare produsul finit i mrfurile ii
schimb forma in mijloace bneti.
In rezultatul acestor operaii mrimea valorii mijloacelor
se schimb de acea i suma reflectat in conturi este identic.
Dubla inregistrare are importan mare pentru control. Cu
ajutorul ei se verific corectitudinea inregistrrii efectuate in
conturi, se asigur identificarea totalurilor rulajului debitar i
creator i prin urmare se asigur identitatea permanent intre
activul i pasivul bilanului contabil.
Folosirile duble inregistrate duc la stabilirea unor relaii
stinse i reciproce intre conturile legate reciproc intre debitul
unui cont i creditul altui cont se numete corespondena
conturilor.
Contul in care se stabilete legtura se numete cont
coresponden.
Corespondena conturilor se stabilete pentru fiecare
operaie economic in planul de conturi i este unic pentru toi
agenii economici.
In dependen de modificri bilanurile produse de operaii
economice corespund conturilor i se pot stabili:
o Numai intre conturi de activi;
o Numai intre conturi de pasivi;
o Intre conturi de activ i pasiv.
Ex: Din conturi de decontare s-a transmis in cas 1.200
lei, activitatea operaiilor produc modificri numai in activul
bilanului i stabilesc corespunderea intre contul 241 cas i 242
cont de decontare.
3. Formulele contabile
FORMULELE CONTABILE este forma de prezentare
grafic a fiecrei operaiuni economice in conturile
corespondente pe baza dublei inregistrri sub forma de egalitate
valoric:
Formulele contabile conin:

o Denumirea contului corespondenei debit;
o Denumirea contului corespondenei credit;
o Mrimea valoric implicat (suma operaiei).
In formulele contabile contul debitar se arat in partea
stang sau de sus, iar contul creditare in partea dreapta sau de
jos.
1200
242
241
t
t
C
D
sau 241 242 1200 t t D C
Formulele contabile se intocmesc pentru fiecare operaie
economic in baza documentelor justificate.
In activitatea practic de eviden se folosesc un numr
mare de diverse forme contabile care se clasific dup mai multe
criterii:
o PRIMUL CRITERIU: - in raport cu numrul conturilor
corespondente deosebim:
Forma contului simpl este acea form in care un
singur cont i debit i alt cont i credit. Activitatea
formelor contabile este specific operaiunilor
economice care afecteaz i simultan numai 2
elemente patrimoniale; 241 242 1200 t t D C
Formulele contabile compuse este acea form in
care un singur cont de debit, iar 2 sau mai multe de
credit, sau invers.
Ex: la contul de decontare sa inclus 30.000 lei inclusiv de
la cumprare 20.000 lei i de la banc sub form de credit
10.000 lei. La ceste operaii se intocmete urmtoarea formul:
Dt 242 30.000
Ct 611 20.000
Ct 511 10.000
Dt 242
Dt 611 Ct
56 Evidena contabil
si 0
20.000
Rulaj credit
20.000
Sf. 2000
si 0
30.000
30.000
Fiecare form contabil compus poate fi divizat in 2 sau
mai multe forme simple:
1) Dt 242__________20.000
Ct 611
2) Dt 242__________10.000
Ct 511
o AL DOILEA CRITERIU: - dup modul de inregistrare
a sumelor deosebim:
formulele contabile curente se folosesc pentru
reflectarea operaiunilor economice. Obinuite sau
orientare. Sumele se inregistreaz de regul in negru
i se iau in calcul cu sumele + la diferite rulaje;
formulele contabile de stornare care se bazeaz pe
folosirea cifrelor negre.
In aceste formule inregistrate sumele se fac in rou sau
in parantez.
La calcularea rulajelor aceste sume se scad. Formulele
contabile de stocare se folosesc pentru corectarea formulelor
contabile eronate (greite). In acest scop formulele contabile
greite se repet cu inregistrare sumei in rou, obinandu-se
astfel anularea ei. Dup aceasta se intocmesc formulele
contabile corecte:
Ex.: operaii de procurare a materiei de la furnizori in
suma 3.000 lei a fost intocmit greit prin urmtoarea formul
contabil:
Dt 241__________3000
Ct 521
Formula dat se corecteaz in modul urmtor:
Dt 241
(3000)
Ct 521
Dt 211 _3000
Ct 521
Dt 241 Ct
Dt 521 Ct
si = 0
3000
3000
RF = 0
SF = 0
si = 0
3000
3000
3000
RF = 3000
SF = 3000
Formulele contabile se inregistreaz in documente i
registre. Operaiile de inregistrare a formulelor contabile in
documente se numete CONTARE.
Fiecrei operaii i se atribuie un numr cu care apoi se
inregistreaz in contabilitatea curent.
58 Evidena contabil
Formulele contabile inscrise in documentele curente se
grupeaz i se reflect in registre in ordine cronologic i in mod
sistematic.
Inregistrarea cronologic - este reflectarea operaiunilor
in ordinea efecturii lor in partea activitii grupelor. Se
efectueaz in JURNALUL de inregistrare a operaiunilor
economice care se intocmesc lunar in baza documentelor primite
i au urmtoarea form:
Descrierea
operaiei
Corespondena
conturilor
Dt Cr
Inregistrarea sistematic se caracterizeaz prin
inregistrarea operaiilor economice sistematice, indiferent de
data inregistrrii acestora.
Gruparea se reflect in jurnalul cartea mare i se
folosete pentru controlul indicatorilor activi economicofinanciari.
Inregistrarea cronologic i sistematic se pot efectua
paralel intr-un registru mixt sau separat.
4. Evidena analitic i sintetic
Conturile contabile se folosesc pentru inregistrarea,
grupar i generalizarea informaiei privind executarea i
micorarea elementelor patrimoniale. Dup grupul de detaliere a
datelor deosebim 2 categorii :
CONTURI SINTETICE reflect mijloacele, sursele i
procesele economice, grupate dup caracterul lor, generalizator.
Inregistrarea in aceste conturi se efectueaz numai in
expresii valorice.
Soldurile conturilor sintetice se reflect ca posturi in active
i pasive a bilanului sau in raport prin rezultatele financiare.
Evidena bazat pe contul sintetic se numete eviden
sintetic.
Conturile sintetice sunt unice i obligatorii pentru toi
agenii economici.
Mai sunt i conturi analitice care sunt destinate pentru
evidena parial component ale elementelor patrimoniale,
reflectate in conturi sintetice;
CONTURILE ANALITICE reprezint o dezvoltare i
o detaliere a conturilor sintetice.

Inregistrarea in aceste conturi se efectueaz atat in etalon
valoric cat i in etalon natural sau etalon munc.
Fiecare cont sintetic este o totalitate de conturi analitice.
Nomenclatura conturilor analitice depinde de particularitile
intreprinderii i se stabilesc de fiecare organizare economic.
Evidena bazat pe contul analitic eviden analitic.
Conturile sintetice i analitice se afl in relaie reciproc i
interdependent care se exprim in respect urmtoarei identiti:
- totalul soldurilor iniiale ale contului analitic, aferente
unui cont sintactic trebuie s fie egal i de acelai sens (Dt, sau
Ct) cu sold iniial al contului sintetic respectiv, deoarece contul
analitic numai detalizeaz contul sintetic;
- totalul rulajelor de debit i credit toate ale contului
analitic, aferent egale cu rulajele corespunztoare ale contului
sintetic respectiv, deoarece in analitic se inregistreaz acele
operaii i pe aceeai parte ca i in contul sintetic;
- totalul soldului final al contului analitic aferent unui
cont sintetic trebuie s fie egal i de acelai sens cu soldul final
al contului sintetic respectiv deoarece soldul final al contului
analitic se determin dup aceiai regul ca i soldul final al
contului sintetic la care ele se refer.
In practica de eviden in afar de contul analitic i
sintetic se folosesc i subconturi care reprezint o verig
intermediar intre contul sintetic i contul analitic, cu ajutorul
subconturilor se efectueaz o grup suplimentar a datelor
evidenei sintetice i se determin indicatorii raportai financiar.
Subconturile sunt pentru utilizarea la majoritatea
conturilor sintetice. Denumirea i simbolica subconturilor sunt
60 Evidena contabil
prevzute in planul de conturi i reconturi pentru toi agenii
economici.
Totodat intreprinderile pot introduce i subconturile
suplimentare reieind din practica activitii sale economice:
211 materiale contul
211 1 materiale i materiale baza subcont
2 111 Lemn cont analitic
SISTEMUL DE CONTURI I DUBLA INREGISTRARE
1. Clasificarea conturilor contabile;
2. Conturile de activ i de pasiv;
3. Balanele de verificare i insemntatea de control al
acestora;
4. Interdependena conturilor contabile cu bilanul;
5. Planul de conturi contabile;
Funcia informaional reprezint reflectarea
reglementat a realitii despre obiectele contabile. Aceasta
necesit inregistrarea, prelucrarea, transmiterea i pstrarea

informaiei i se asigur cu ajutorul urmririi totale, continue,
argumentate din punct de vedere documentar a tuturor
modificrilor.
Funcia de control indeplinit de conturi este asigurat
prin procedee deosebite de observare i generalizare (totalizare)
a datelor, compatibilitatea indicatorilor, exigenele sporite fa
de veridicitatea, obiectivitatea i oportunitatea informaiei.
Funcia de grupare se indeplinete prin generalizarea
informaiei economice pe tipuri de bunuri, destinaia lor, procese
economice, adic prin reflectarea acesteia pe obiecte contabile
concrete.
Funcia contabil const in aplicarea unui procedeu
determinat de inregistrare a informaiei pe conturi, in funcie de
modificrile dictate de operaiunile economice i funcia pe care
o indeplinete contul respectiv. Prin urmare, funcia contabil
este determinat de coninutul economic al contului i in baza
acesteia se asigur indeplinirea tuturor funciilor enumerate mai
sus.
Necesitatea clasificrii conturilor rezult din multitudinea
de obiecte contabile existente care se caracterizeaz printr-o
diversitate esenial. Esena clasificrii const in descrierea
corect i clar a obiectelor contabilitii in baza conturilor
contabile i plasarea acestora intr-o ordine determinat.
62 Evidena contabil
Clasificarea conturilor contabile contribuie la insuirea mai
profund a metodei contabilitii, permite a cunoate
caracteristicile conturilor: coninutul i destinaia acestora,
uniformitatea in reflectarea operaiunilor economice. Ea se
bazeaz pe cercetarea proceselor economice-de producie i
financiare care formeaz activitatea intreprinderii. Prin urmare,
pentru realizarea unei uniformiti este necesar nu, pur i
simplu concepia Planului de conturi, ci concepia de clasificare
a conturilor. De aici rezult c la baza Planului de conturi
trebuie s stea clasificarea conturilor. Planul construit in afara
clasificrii nu va ordona informaia reflectat i acesta va fi
complicat de ineles. Orice clasificare a conturilor urmrete
minimum trei scopuri:
1) s arate natura unui sau altui cont (fiecare cont poate fi
ineles numai in comparaie cu alte conturi);
2) s poat utiliza orice cont (adic s aleag corect
conturile la intocmirea formulei contabile);
3) s aib la dispoziie reperele necesare la elaborarea
Planului de conturi.
Toate conturile contabile pot fi grupate dup trei criterii:
in funcie de destinaia acestora - in conturi bilaniere,
rezultative etc.;
in raport cu bilanul - in conturi de activ i de pasiv;
in funcie de coninut i structur - in clase determinate
(fig.1).
Sistemul de conturi i dubla inregistrare 63
Fig. 1. Clasificarea conturilor contabile
Conturile de bilan reprezint conturile care se utilizeaz
pentru intocmirea bilanului contabil (clasele 15).
Conturile de rezultate sunt conturi de venituri i
cheltuieli destinate determinrii rezultatului financiar (clasele 6
i 7).
Alte conturi cuprind conturile contabilitii de gestiune
(clasa 8) i conturi in afara bilanului (extrabilaniere) (clasa 9).
Fiecare clas cuprinde o anumit grup de conturi
destinate reflectrii obiectelor contabile omogene. De exemplu,
clasa 1 include conturile necesare pentru evidena tipurilor de
bunuri cu o durat de utilizare mai mare de un an, adic cu
caracter de lung durat. Planul de conturi contabile utilizat in
Republica Moldova const din 9 clase.
Gruparea conturilor in active i pasive este convenional,
intrucat astfel de divizare se efectueaz in raport cu bilanul
contabil. Dei se tie c o atribuie direct au doar conturile
claselor 1-5, dup acest criteriu se recomand divizarea tuturor
conturilor contabile.
In cadrul conturilor de bilan sunt i conturi rectificative
Conturi contabile
Conturi de bilan
(bilaniere)
Contrui de rezultate
(rezultative) Alte conturi
De activ
Active pe termen lung
Clasa 1
Active curente Clasa 2
De pasiv
Capital propiriu Clasa 3
Datorii pe termen lung
Clasa 4
De activ
i pasiv
Conturi ale contabilitii
de gestiune
Clasa 8
Conturi extrabilaniere
Clasa 9
De activ
i pasiv
Datorii pe termen scurt

Clasa 5
Venituri Clasa 6
De activ De pasiv
64 Evidena contabil
(de regularizare) care se numesc i contrarii, intrucat se opun
unui oarecare alt cont de activ sau de pasiv, de aceea se
subdivizeaz in conturi active i pasive. In cazurile in care
contul contrar se opune altui cont activ acesta se numete cont
activ in clasa 1 Active pe termen lung " conturile contrarii
(rectificative) cuprind conturile 113 Amortizarea activelor
nemateriale", 124 Uzura mijloacelor fixe " i 126 Epuizarea
resurselor naturale ". In cazul cand contul contrar se opune altui
cont pasiv, acesta se numete cont pasiv. in clasa 3 Capital
propriu" acestea sunt conturile 313 Capital nevrsat", 314
Capital retras" i 334 Dividende pltite in avans ".
Un alt criteriu de grupare a conturilor este apartenena lor
la un anumit tip de contabilitate (tab. 1).
Tabelul 1. Tipuri de contabilitate i destinaia
conturilor contabile
Tipuri de
contabilitate
Numrul i denumirea
clasei de conturi
Destinaia
conturilor
Contabilitatea
financiar
Clasa 1 Active pe termen
lung
Clasa 2 Active curente"
Clasa 3 Capital propriu"
Clasa 4 Datorii pe
termen lung"
Clasa 5 Datorii pe
termen scurt"
Clasa 6 Venituri"
Clasa 7 Cheltuieli"
Generalizarea
informaiei privind
situaia i micarea
mijloacelor i
surselor de formare a
acestora, veniturile i
cheltuielile precum i
determinarea
rezultatului financiar
Contabilitatea
de gestiune
(managerial)
Clasa 8 Conturi ale
contabilitii de gestiune"
Generalizarea
informaiei privind
consumurile de
producie, costul produciei
(serviciilor) i
ali indicatori interni
Contabilitatea
extrabilanier
(in afara
bilanului)
Clasa 9 Conturi
extrabilaniere"
Generalizarea
informaiei privind
existena i micarea
patrimoniului care nu
aparine
intreprinderii cu
drepturi de
proprietar, datoriile
ne-incluse in bilan
Apartenena conturilor la contabilitatea financiar, de
gestiune (managerial) sau extrabilanier este dictat de
necesitatea gruprii informaiei pentru diveri utilizatori.
3. Conturi de activ i de pasiv
In conturile contabile se reflect operaiunile economice,
care exercit influena economic in dou direcii: majorare (+)
sau micorare (-). Un rol important are determinarea corect a
prii contului (debit sau credit) in care vor fi inregistrate datele.
Dup cum se tie, bilanul contabil al oricrei intreprinderi
este alctuit din posturi incluse in activ i pasiv, adic posturi
care grupeaz patrimoniul pe tipuri i surse de formare a
acestora. Analog posturilor de bilan, conturile contabile, dup
cum s-a menionat, se subdivizeaz in conturi de activ i de
pasiv.
Conturi de activ sunt conturile destinate pentru inerea
evidenei elementelor patrimoniale, consumurilor i
cheltuielilor. Conturile de activ cuprind, de exemplu, conturile
111 Active nemateriale ", 811 Produciei de baz " i 711
Costul vanzrilor ".
Conturile de pasiv reprezint conturile care reflect
sursele de formare a patrimoniului, precum i conturile de

venituri.
Conturi de pasiv sunt conturile 311 Capital statutar",
411 Credite bancare pe termen lung", 521 Datorii pe termen
scurt privind facturilor comerciale " i 611 Venituri din
vanzri".
Construcia conturilor de activ i de pasiv este diferit i
necesit o examinare separat. Oglindirea contului de activ este
artat mai jos (fig. 4.3).
Structura contului de activ demonstreaz modul de
66 Evidena contabil
efectuare a inregistrrilor in cont care const in urmtoarele:
in debit se reflect situaia iniial a obiectului
contabilizat (soldul iniial), operaiunile economice care
majoreaz insemntatea soldului iniial (rulajul) i soldul final;
in credit se inscriu operaiunile economice care
diminueaz importana activului.
Soldul final poate fi debitor sau nul, deoarece este
imposibil a consuma valori mai mari decat exist in realitate.
Aceasta se determin prin adunarea soldului iniial cu suma
rulajului debitor al contului i scderea sumei rulajului creditor.
Contul________________
(codul, denumirea contului)
Debit Credit
Sold la inceputul lunii
Operaiuni economice care
duc la majorarea activului (+)
duc la micorarea activului (-),
Rula debitor Rulaj creditor
Sold la sfaritul lunii
Fig. 2. Schema contului de activ
La determinarea soldului final al contului de activ poate fi
utilizat urmtoarea formul:
Sf=Si + D-C,
unde Sf reprezint soldul final;
Si-soldul iniial;
D - rulajul debitor;
C - rulajul creditor.
In continuare este prezentat un exemplu de reflectare a
informaiei in contul de activ:
Contul 241 Casa"
Debit Credit
Sold 500
1. Intrri 20.000 2. Cheltuieli 18.000
3. Intrri 30.000 4. Cheltuieli 31.500
Rulaj 50.000 Rulaj 49.500

Sold 1.000
Conform datelor din bilan, in casierie figureaz sold in
sum de 500 lei. in baza acestei informaii, deschizand contul
respectiv, soldul la inceputul lunii in sum de 500 lei se
inregistreaz in debit, intrucat este un cont de activ. Potrivit
regulii de funcionare a conturilor de activ, sumele ce reprezint
majorri se inregistreaz in debit, iar sumele ce reprezint
micorri in credit. Pe parcursul lunii curente in urma
efecturii a dou operaiuni in casierie s-au incasat mijloace
bneti in sum de 50 000 lei (20 000+30 000), ceea ce
constituie rulaj debitor. Suma total a banilor utilizai din
casierie (rulaj creditor) a constituit 49 500 lei.
Dup determinarea rulajelor debitor i creditor ale contului
este necesar a calcula soldul final al perioadei de
gestiune:500+50 000-49 500=1 000 lei.
Schema contului de pasiv (fig. 3) este opus schemei
contului de activ.
Contul________________
(codul, denumirea contului)
Debit Credit
duc la micorarea pasivului
(-)
Sold la inceputul lunii
reflect majorarea pasivului (+),
Rula debitor Rulaj creditor
Sold la sfaritul lunii
Fig. 3. Schema contului de pasiv
Dup cum se vede din schema prezentat, in contul de
pasiv modul de efectuare a inregistrrii este urmtorul:
- in credit conturile se reflect la soldul iniial, cu
operaionale economice care majoreaz valoarea soldului iniial
(rulaj) i soldul final;
- in debit se inregistreaz operaiunile economice care
micoreaz valoarea soldului iniial (rulaj).
68 Evidena contabil
In conturile de pasiv soldul este permanent creditor (sau
nul), intrucat pot fi utilizate doar sursele de finanare existente.
Soldul final al contului de pasiv este egal cu suma soldului
creditor la inceputul perioadei i a rulajului creditor cu scderea
rulajului debitor.
Pentru determinarea soldului contului de pasiv poate fi
utilizat urmtoarea formul:
Sf =Si+C-D
Exemplu de reflectare a informaiei in contul de pasiv:
Contul 411 Credite bancare pe termen lung

Debit Credit
2. Rambursarea creditului
150 000
4. Rambursarea creditului
170 000
Sold 60 000
1. Primirea creditului
100 000
2. Primirea creditului
200 000
Rula debitor 320 000 Rulaj 300 000
Sold 40 000
Conform datelor din bilan, datoriile fa de banc pentru
creditele pe termen lung au constituit 60 000 lei. Deschizand
contul 411 Credite bancare pe termen lung, soldul la
inceputul lunii in sum de 60 000 lei se inscrie in credit, intrucat
este un cont de pasiv.
Pe parcursul lunii, in urma efecturii a dou operaiuni,
datoriile s-au majorat in sum total de 300 000 lei
(100 000+200 000), ceea ce constituie rulaj credita.
Diminuarea datoriilor ca rezultat al rambursrii creditului
in urma efecturii a dou operaiunii constituie 320 000 lei
(150 000+170 000) adic este rulaj debitor.
Dup determinarea rulajelor creditor i debitor ale contului
se calculeaz sold final egal cu 40 000 lei (60 000+30 000320 000).
Soldurile finale ale conturilor de activ i de pasiv sunt
preluate la sfaritul perioadei de gestiune in bilanul contabil. De
aceea aceste conturi se numesc conturi de bilan.
Ins este de remarcat c exist conturi care nu se reflect
in bilan. Acestea sunt conturile de consumuri i alte conturi din
clasa 8, sumele acumulate (rulajele) ale crora se deconteaz la
finele fiecrei perioade de gestiune, astfel inchizindule. De aceea
astfel de conturi nu au solduri iniial i final i se numesc
conturi tranzitorii. Conturile tranzitorii cuprind conturi 811
Producia de baz, 812 Activiti auxiliare i 813
Consumuri indirecte de producie.
Contul 813 Consumuri indirecte de producie
Debit Credit
1. Consum de materiale
10 000
2. Consum de energie electric
8 000
2. Calcularea uzurii obiectelor
de mic valoare i scurt durat
2 000
3. Reflectarea consumurilor
privind 5 000
4. Contribuii pentru asigurrile
sociale 14 500
5. Calcularea uzurii mijloacelor
fixe 3 550
7. Decontarea consumurilor
acumulate 30 000
Rula debitor 30 000 Rulaj 30 000
Consumurile in debitul contului 813 Consumuri indirecte
de producie se acumuleaz pe parcursul lunii de gestiune, iar
in credit acestea se deconteaz totalmente la finele lunii, de
aceea soldul lipsete (nu are sold).
4. Balanele de verificare i insemntatea de control al
acestora
Pentru gestionarea activitii economice a intreprinderii i
verificarea inerii contabilitii sunt necesare datele centralizate.
Inregistrrile efectuate pe parcursul lunii in conturi sunt separate
i caracterizeaz, de regul, un obiect contabil concret. in afar
de aceasta, apare necesitatea in verificarea corectitudinii i
plenitudinii inregistrrilor efectuate in conturi a tuturor
70 Evidena contabil
obiectelor cuprinse de contabilitate. Caracteristica general a
tuturor obiectelor contabile poate fi obinut prin sistematizarea
unor indicatori intr-un singur loc. Pentru sistematizarea
informaiei coninute in conturi se intocmesc balane de
verificare. Acestea reprezint un procedeu de generalizare a
inregistrrilor, rulajelor i soldurilor conturilor analitice i
sintetice intervenite intr-o perioad de gestiune (luna), in scopul
verificrii exactitii unelor operai economice efectuate in
contabilitatea analitic i sintetic, pentru intocmirea bilanului
contabil i a raportului privind rezultatele financiare.
In balanele de verificare se reflect imbinaii privind
soldurile iniiale i soldurile finale, totalurile rulajelor debitor i
creditor intervenite pe parcursul lunii. Dup felul conturilor se
deosebesc balanele de verificare a conturilor sintetice i
balanele de verificare a conturilor analitice.
In balana de verificare a conturilor sintetice se
enumr toate conturile utilizate la intreprindere, rezervandu-se
totodat pentru fiecare din ele un rand, apoi urmeaz trei
coloane-perechi, fiecare constand din debit i credit.
Coloana 1: Sold iniial" prezint soldurile debitor i
creditor ale conturilor la inceputul lunii care trebuie s coincid
cu datele bilanului iniial: suma inscris in coloana debitoare a
balanei de verificare trebuie s coincid cu sumele reflectate in
posturile de activ, iar sumele inscrise in coloana creditoarecu
sumele pasivului din bilanul contabil.

Coloana 2:Rulaje lunare" cuprind rulajele debitor i
creditor ale conturilor din perioada de gestiune curent, intrucat
fiecare operaiune economic efectuat pe parcursul perioadei de
gestiune se inscrie in debitul i creditul conturilor in aceleai
sume, urmeaz a se obine in mod obligatoriu egalitatea
totalurilor rulajelor debitoare i creditoare.
Coloana 3: Sold final" - totalul sumelor debitoare i
sumelor creditoare de asemenea trebuie s fie egale, deoarece
soldul se calculeaz pentru fiecare cont in baza soldurilor iniiale
i rulajelor lunare.
Soldul final al conturilor de activ se determin prin
insumarea soldului iniial cu rulajul debitor i scderea din suma
obinut a rulajului creditor. Soldul final al conturilor de pasiv se
determin prin adunarea soldului iniial cu rulajul creditor i
scderea din suma obinut a rulajului debitor.
Egalitatea totalurilor celor trei coloane ale balanei de
verificare a conturilor sintetice rezult din esena metodei dublei
inregistrri, in cadrul creia fiecare operaiune economic se
reflect de dou ori - in debitul unui cont i creditul altui cont cu
sume egale.
Egalitatea - pereche a totalurilor din balanele de verificare
a conturi lor sintetice are o mare insemntate de control,
deoarece lipsa egalitii demonstreaz c exist o eroare in
inregistrrile contabile care este necesar s fie depistat i
corectat. Erorile pot fi comise la inregistrarea operaiunilor
economice i anume: inregistrarea a fost efectuat nu in contul la
care aceasta se refer sau nu la suma indicat in document.
Pentru depistarea unor atare erori trebuie de verificat dac datele
contabilitii sintetice i analitice coincid. Exactitatea datelor din
balana de verificare a conturilor sintetice se verific prin
corelaiile ce se stabilesc intre datele corespunztoare ale
contabilitii analitice. De asemenea unele erori constau in faptul
c unele operaiuni economice nu au fost inregistrate in contul
sintetic, ca urmare ultimul fiind incomplet. Plenitudinea
inregistrrilor in conturile sintetice se stabilete prin compararea
totalurilor rulajelor debitoare i creditoare indicate in balan cu
totalul din jurnalul de inregistrare a operaiunilor economice.
Aceast egalitate este condiionat de faptul c suma fiecrei
operaiuni economice este reflectat atat in jurnalul de
inregistrare a operaiunilor economice (debit i credit), cat i in
conturile contabile.
Datele din coloanele 1 i 3 ale balanei de verificare a
conturilor contabilitii sintetice reprezint o surs pentru
intocmirea bilanului contabil al intreprinderii. Soldurile iniiale
ale conturilor sintetice reprezint posturile din bilanul iniial, iar
soldurile finale posturile din bilan la finele perioadei de

gestiune. O astfel de balan de verificare se numete balan
circulant.
Astfel balana de verificare a conturilor sintetice reprezint
72 Evidena contabil
centralizarea rulajelor i soldurilor tuturor conturilor sintetice
utilizate pentru intocmirea unui bilan contabil nou, efectuarea
unui control asupra inregistrrilor contabile i evaluarea situaiei
generale a patrimoniului i surselor de formare a acestora in
cursul perioadei de gestiune.
Modelul balanei de verificare a conturilor sintetice este
prezentat in tabelul 2
Tabelul 2. Balana de verificare a conturilor sintetice pe
luna septembrie (in lei)
Numra i
denumirea contului
Sold la
31.08.03
Rulaje pe
luna
septembrie
Sold la
30.09.03
debit credit debit credit debit credit
1234567
111. Active
nemateriale 8000 8000
113 Amortizarea
activelor
nemateriale
500 100 600
123 Mijloace fixe 41000 - 41000
211 Materiale 13000 8500 7200 14300
215 Producia in
curs de execuie 4000 2000 2000
216. Produse 11700 9100 10200 10600
221 Creane pe
termen scurt aferente
facturilor
comerciale
7800 12600 16300 4100
227 Creane pe
termen scurt ale
personalului
1500 1500
241 Casa 900 3500 4000 400
1234567
242 Cont de
decontare 1700 15300 14050 18350
311 Capital 61500 2200 63700
statutar
332 Profitul
nerepartizat
(pierderea
neacoperit)" al
anilor precedeni
3200 2200 1000
511 Credite
bancare pe termen
scurt
15000 2400 12600
521 Datorii pe
termen scurt privind
facturile comerciale
9800 10000 8500 8300
531 Datorii fa de
personal privind
retribuirea muncii
3200 4100 4400 3500
533 Datorii privind
asigurrile 800 1500 1100 400
534 Datorii privind
decontrile cu
bugetul
2850 3500 2100 1450
611 Venituri din
vanzri 18150 10500 28650
711 Costul
vanzrilor" 8400 7900 16300
713 Cheltuieli
generale i
administrative
1600 2050 3650
Total 115000 115000 82680 82650 120200 120200
Dup cum rezult din balana de verificare, totalurile
debitoare i creditoare ale conturilor constituie: sold iniial - 115
000 lei, rulaje 82 650 lei, sold final - 120 000 lei. Egalitatea
totalurilor corespunztoare demonstreaz corectitudinea
reflectrii in contabilitatea curent a tuturor operaiunilor
economice i calcularea soldurilor conturilor sintetice.
Balana de verificare a conturilor sintetice are, dup cum
s-a menionat deja, o mare insemntate de control, ins
74 Evidena contabil
posibilitile utilizrii acesteia sunt destul de limitate. Rulajele

indicate in ea reprezint totalurile operaiunilor inregistrate intrun
cont sau altul.
In baza acestor date este imposibil a obine informaii mai
detaliate, de exemplu, in legtur cu intrarea bunurilor sau
direciile unde au fost expediate, despre natura bunurilor primite,
la ce pre i in ce cantitate. Totodat, astfel de date sunt necesare
intreprinderii i pentru conducerea operativ.
Pentru a obine date diverse dup gradul de detaliere, pe
lang balanele de verificare a conturilor sintetice, se intocmete
balana de verificare a conturilor analitice care reprezint
totalurile rulajelor i soldurilor conturilor analitice. Acestea sunt
destinate obinerii informaiei privind situaia i micarea
patrimoniului intreprinderii, precum i controlului asupra
corectitudinii i plenitudinii inregistrrii datelor in contabilitate.
Balanele de verificare ale conturilor contabilitii analitice
se intocmesc de asemenea lunar i sunt de dou tipuri: balane
de verificare a conturilor analitice destinate evidenei valorilor
materiale i balane de verificare a conturilor analitice destinate
evidenei operaiunilor de decontare. Balanele de verificare a
conturilor analitice se deschid pentru detalierea informaiei a
unui oarecare cont sintetic. De exemplu, conturile analitice
privind stocurile de mrfuri i materiale includ numrul de
nomenclator sau de ordine, unitile de msur i micarea
valorilor dup cantitate i sum.
Vom prezenta in continuare un exemplu de contabilitate
analitic a materialelor.
Contul sintetic 211 Materiale " cuprinde urmtoarea
informaie pe luna septembrie
Contul 211 Materiale"
Debit Credit
Sold la 31.08.03 13 000
Intrri 8 500 Ieiri 7 200
Rulaj 8 500 Rulaj 7200
Sold la 30.09.03 14 300
Balana de verificare a conturilor analitice destinate
evidenei materialelor este prezentat in tabelul 4.
Pentru a ne convinge de corectitudinea inregistrrilor in
conturile contabilitii analitice, indicatorii finali in etalon
bnesc se compar cu datele contului sintetic 211 Materiale".
Soldul la 31.08.03 din balana de verificare corespunde cu soldul
iniial al contului sintetic 211 Materiale " i constituie 13 000
lei. Totalul intrrilor din balana de verificare pe luna septembrie
corespunde rulajului debitor al contului sintetic 211 Materiale"
i constituie 8 500 lei. Totalul ieirilor din balana de verificare
corespunde rulajului creditor al contului sintetic 211 Materiale
" i constituie 7 200 lei. Soldul final la 30.09.03 din balana de

verificare corespunde soldului contului sintetic 211 Materiale"
i constituie 14 300 lei.
Este necesar a lua in considerare faptul c spre deosebire
de balana de verificare a conturilor sintetice aceast balan de
verificare analitic nu arc egaliti in cadrul rulajelor.
Balana de verificare a conturilor analitice pentru evidena
decontrilor difer de balana de verificare a conturilor analitice
destinat evidenei valorilor materiale prin faptul c acestea
conin un singur etalon bnesc
Tabelul 3. Balana de verificare analitic a contului de
eviden a materialelor pe luna septembrie
Denumirea
tipurilor de
materiale
Pre, lei
Sold la 31
august
Rulaj pe luna
septembrie
Sold la 30
septembri
e
Cantitatea, kg.
Suma, lei
Intrri Ieiri
Cantitatea, kg.
Suma, lei
Cantitatea, kg.
Suma,
lei
Zahar tos 4.50 1300 5850 500 2250 200 900 1600 7200
Miere de
albine
natural
20.00 50 1000 15 300 35 700
76 Evidena contabil
Fin de
grau de
calitate
superioar
3.00 2050 6150 1000 3000 1500 4500 1550 4650
Fin de
grau de
calitatea I
2.50 1300 3250 600 1500 700 1750
Total 13000 8500 7200 14300
Cele sus menionate pot fi ilustrate printr-un exemplul ce

vizeaz decontrile cu furnizorii.
In acest scop sunt prezentate dalele contului sintetic 521
Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale " pe luna
septembrie.
Contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale
Debit Credit
Achitarea datoriilor 3 000 Sold la 31.08.03 9 800
Achitarea datoriilor 7 000 Formarea datoriilor
Formarea datoriilor
2 250
6 250
Rulaj 10 000 Rulaj 8 500
Sold la 30.09.03 8 300
Datele concrete privind conturile analitice in cadrul
contului 521 Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale " sunt prezentate in balana de verificare (tab. 4).
Tabelul 4. Balana de verificare a conturilor analitice
de eviden a decontrilor cu furnizorii pe luna septembrie
2003
Furnizor
Sold la 31
august
Rulaj pe luna
septembrie
Sold la 30
septembrie
debit credit debit credit debit credit
Fabrica de zahr
Alexndreni" 2 800 3 000 2 250 2 050
Combinatul de
panificaie din
Chiinu
7 000 7 000 6 250 6 250
Total 9 800 10000 8 500 8 300
Soldul la inceputul lunii al conturilor contabilitii
analitice coincide cu soldul contului sintetic 521 Datorii pe
termen scurt privind facturile comerciale" i constituie 9 800 lei.
Comparand rulajele, de asemenea ne convingem in coincidena
acestora. Rulajul debitor constituie 10 000 lei, iar rulajul creditor
- 8 500 lei. Corespund de asemenea i soldurile finale in sum
de 8300 lei. in aceasta i const funcia de control a balanei de
verificare a conturilor analitice.
Deseori pentru compararea datelor contabilitii analitice
cu datele contabilitii sintetice in locul balanelor de verificare
se intocmesc balanele soldurilor. Acestea sunt numite astfel,

deoarece ele includ numai soldul, adic soldurile finale ale
stocurilor de mrfuri i materiale dup natur, locuri de pstrare,
gestionri. Soldurile se reflect in balane in etaloane naturale i
bneti. in aceste balane lipsesc indicatorii rulajelor, ceea ce
simplific intocmirea acestora (tab. 5).
Tabelul.5 Balana soldurilor pentru contul 211
Materiale"
Denumirea
materialelor Pre, lei
Sold la
31ianuarie
Sold la
28 februarie
Cantitatea,
kg
Suma,
lei
Cantitaea,
kg
Suma,
lei
Zahr tos 4,50 500 2 250 1 200 5 400
Fin de grau
de calitate
superioar
3,00 1 020 3 060 2 300 6 900
Fain de grau
de calitatea I 2,50 800 2 000 - Total 7 310 12 300
In funcie de forma de contabilitate (de exemplu, in cazul
utilizrii formei pe jurnale-order, atunci cand contabilitatea
analitic i cea sintetic se in pe diverse conturi intr-un singur
sistem de inregistrare), dalele contabilitii analitice i sintetice
se compar nemijlocit cu totalul rulajelor contului sintetic. Date
concrete privind rulajele tuturor conturilor le furnizeaz balana
78 Evidena contabil
de verificare ah. Ea se intocmete dup principiul matriceal, in
baza datelor din jurnalul de inregistrare sau jurnalele-order, in
care se indic anticipat corespondena conturilor pentru toate
operaiunile economice. in activitatea practic tehnica intocmirii
acesteia este facilitat de formularele propriu zis ale jurnalelororder
care prevd gruparea rulajelor debitoare i creditoare ale
conturilor corespondente.
In balana de verificare ah tab 7 pentru fiecare cont sant
rezervate o coloan i un rand la intersecia crora se obin
egaliti. La conturile aflate pe randuri se inscriu sumele
debitoare, iar la conturile aflate pe coloane se inscriu sumele

creditoare, ceea ce permite a reduce numrul de inregistrri in
contabilitate. Corespondena conturilor se reflect prin
inregistrarea sumei operaiunii economice la intersectarea
coloanei i randului respectiv.
De exemplu, celula de intersecie a randului care
corespunde contului Mrfuri" i coloana care corespunde
contului Datorii pe termen scurt aferente facturilor comerciale
" exprim inregistrarea:
Debit contul 217 Mrfuri 30 0001ei
Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind
facturilor comerciale 30 000 lei.
Aceast coresponden a conturilor reflect operaiunile
privind intrarea mrfurilor de la furnizori.
Cu ajutorul balanei de verificare ah poate fi stabilit
operativ corectitudinea corespondenei conturilor, modificrile
intervenite in componena patrimoniului i surselor acestuia. Pe
principiul inregistrrii sub form de ah se bazeaz o serie de
procedee ale contabilitii operaiunilor economice, in special,
cu utilizarea borderourilor cumulative, precum i modul de
generalizare a inregistrrilor utilizate in contabilitate.
Astfel, cu ajutorul balanelor de verificare se stabilete
corectitudinea reflectrii operaiunilor economice in conturi prin
metoda dublei inregistrri. Datele din balanele de verificare a
conturilor sintetice se utilizeaz la intocmirea bilanului contabil.
Tabelul 6. Balana de verificare ah
Conturi creditate
Conturi debitate
123 Mijloacefixe
217 Mrfuri
241 Casa
242 Cont de
decontare
351 Rezultat
financiar total
521 Datorii pe
termen scurt privind
facturile
comkerciale
611 Venituri din
vinzri
711 Costul
vinzrilor
721 Cheltuieli ale
activitii de investiii
Total debit
123 Mijloacefixe 42500 42500

217 Mrfuri 30000 30000
241Casa 46000 46000
242 Cont de decontare 24000 24000
351Rezultat financiar
total 28000 10000 38000
521 Datorii pe termen
scurt privind facturile
comkerciale
12200 12200
611 Venituri din vinzri 46000 46000
711 Costul vinzrilor 28000 28000
721 Cheltuieli ale
activitii de investiii 10000 10000
Total credit 10000 28000 24000 12200 46000 72500 46000 28000 10000 276700
80 Evidena contabil
5. Interdependena conturilor contabile cu bilanul
In contabilitate exist o legtur organic nu numai intre
conturi, diverse tipuri de contabilitate, ci i intre conturi i
bilan.
Indicatorii din bilan, dup cum se tie, caracterizeaz
starea patrimoniului dup componen (activ) i sursele de
formare a acestuia (pasiv). Aceste date sunt prezentate in bilan
la inceputul i finele perioadei de gestiune. Sumele inregistrate
pe posturile bilanului la inceputul perioadei se reporteaz pe
conturile sintetice corespunztoare (in debit sau credit).
Aciunile in vederea alegerii din bilan a indicatorilor care
caracterizeaz obiectul observrii la inceputul perioadei de
gestiune i reportrii acestora in calitate de sold iniial pe
conturile contabile se numesc deschiderea contului. Prin
urmare, pentru a deschide conturile perioadei curente este
necesar de a prelua soldul iniial din bilanul contabil, i, ca
rezultat, se evideniaz legtura dintre conturi i bilan la data
intocmirii acestuia. in acest caz pentru fiecare tip de bunuri i
surse de formare se deschide un cont distinct in care se inscrie
soldul iniial. in contul de activ soldul iniial se inscrie in debit,
iar in contul de pasiv - in credit. Totalul soldurilor iniiale ale
conturilor de activ trebuie s fie egal cu totalul soldurilor iniiale
ale conturilor de pasiv, concomitent, i cu totalurile activului i
pasivului bilanului.
Pe parcursul perioadei de gestiune, de exemplu, al lunii, in
conturi se reflect modificrile (majorri i micorri) care s-au
produs ca rezultat al efecturii operaiunilor economice. La
finele perioadei de gestiune dup inregistrarea tuturor
operaiunilor economice in fiecare cont se calculeaz rulajul,
debitorul i creditorul (totalurile micorrii sau majorrii
patrimoniului i surselor) i soldurile la finele perioadei de
gestiune. Ulterior rulajele i soldurile in scopul identificrii

erorilor de inregistrare se trec in balana de verificare. Totalul
soldurilor debitoare trebuie s fie egal cu totalul soldurilor
creditoare. in cazul lipsei erorilor in contabilitate sau dup
inlturarea acestora soldul final al conturilor st la baza
intocmirii bilanului contabil. Totalul activului trebuie s fie egal
cu totalul pasivului.
Exemplu. intreprinderea dispune de urmtoarele date
privind situaia patrimoniului i sursele de formare a acestuia
(tab. 7)
Tabelul 7. Bilanul contabil la 30 septembrie (varianta
prescurtat)
Activ Suma,
lei
Pasiv Suma, lei
Mijloace fixe 60 000 Capital statutar 81 000
Materiale 30 000 Credite bancare
pe termen scurt
23O00
Produse 15 000 Datorii pe
termen scurt
privind facturile
comerciale
28 000
Creane pe termen
scurt aferente
facturilor comerciale
10 000 Datorii fa de
personal privind
retribuirea
muncii
7 000
Casa 500 Datorii privind
asigurrile
2 000
Cont de decontare 25 500
Total - activ 141 000 Total - pasiv 141 000
Operaiunile economice efectuate in luna octombrie sunt
reflectate in contabilitatea curent (tab 8).
82 Evidena contabil
Tabelul 8. Jurnal de inregistrare a operaiunilor
economice pe luna octombrie
Operaiunea economic
Suma,
lei
Conturi
corespondente
debit credit
1. S-au primit materiale de la
furnizor 12 000 211 521
2. S-a transferat de pe contul
de decontare pentru achitarea
datoriilor fat de furnizor
18 000 521 242
3. S-a ridicat din contul de
decontare numerar in casierie 5 000 241 242
4. S-au pltit din casierie
salarii personalului 5 200 531 241
5. S-au incasat in contul de
decontare plile
cumprtorilor
10 000 242 221
6. S-au virat din contul de
decontare contribuii
organelor de asigurri sociale
2 000 533 242
In baza informaiei prezentate este necesar:
o a deschide conturi contabile;
o a inscrie operaiunile economice in conturi, a calcula
rulajele i a determina soldul final;
o a intocmi bilanul contabil la 31 octombrie.
In baza datelor din posturile bilanului contabil (vezi tab.
7) se deschid conturile corespunztoare prin inscrierea soldului
in debit sau credit, in funcie de faptul in care parte a bilanului
acesta se afl - in activ sau pai .
De exemplu, suma de 30 000 lei din postul de bilan
Materiale" se reflect ca sold in debitul contului 211
Materiale ".
Utilizand informaia din jurnalul de inregistrare a
operaiunilor economice (vezi tab. 8), se inscriu sumele
corespunztoare in debitul sau creditul conturilor, indicandu-se
numrul de ordine al operaiunii.
Dup calcularea rulajelor conturilor i a soldurilor finale
ale conturilor se purcede la intocmirea bilanului contabil la 31
octombrie. Drept baz pentru completarea bilanului contabil
servete soldul final al conturilor: soldul debitor al conturilor
fiind inscris in activul bilanului, iar soldul creditor - in pasiv
(tab. 8). De exemplu, dup calcularea rulajelor debitor i creditor
in contul 211 Materiale " se determin soldul final in sum de
42 000 lei. (30 000+12 000) care este reportat in activul
bilanului contabil la 31 octombrie.
Prin urmare, conturile se deschid in baza datelor din
bilanul iniial, iar prin soldul lor final furnizeaz informaii

suplimentare. De aici rezult legtura reciproc strans dintre
conturi i bilan.
Referitor la aceasta in teoria contabilitii exist dou
puncte de vedere:
- bilanul rezult din conturi;
- conturile rezult din bilan.
Tabelul Bilanul contabil la 31 octombrie
Activ Suma, lei Pasiv Suma,
lei
Mijloace fixe 60 000 Capital statutar 81 000
Materiale 42 000 Credite pe termen
scurt 23 000
Produse 15 000 Datorii pe termen
scurt privind
facturile
comerciale
Casa 300 22 000
Cont de
decontare 10 500 Datorii fat de
personal privind
retribuirea muncii
1 800
Total activ 127 800 Total pasiv 127
800
In cazul in care bilanul contabil se intocmete la finele
perioadei de gestiune in baza datelor din conturi, firete, se
84 Evidena contabil
aplic primul punct de vedere. Dac, ins, conturile se deschid
in baza datelor soldului iniial pe posturi de bilan, este
acceptabil cel de-al doilea punct de vedere.
6. Planul de conturi contabile
In scopul obinerii unei informaii curente privind
activitatea economic i generalizrii datelor pentru intocmirea
rapoartelor financiare este necesar un nomenclator de conturi
contabile. Acesta trebuie s asigure utilizarea unor date necesare
privind situaia i micarea patrimoniului, existena i
modificarea surselor acestuia, veniturile, cheltuielile i
rezultatele financiare ale activitii intreprinderii. In vederea
realizrii acestor scopuri a fost elaborat Planul de conturi
contabile care reprezint un nomenclator sistematizat de conturi
care asigur uniformitatea contabilitii curente a activitii
economice i reflectarea evenimentelor acesteia. Utilizarea
acestuia asigur descrierea clar i obiectiv a operaiunilor
economice, reflectarea uniform a activelor i pasivelor in
contabilitate conform cerinelor Standardelor Naionale de
Contabilitate (S.N.C.).
Planul de conturi reprezint un act normativ de baz in

domeniul contabilitii i, bazandu-se pe nomenclatorul acestuia,
contabilul inregistreaz operaiunile economice i le transform
intr-o informaie sistematizat. Cu ajutorai acestuia fiecare
operaiune economic este reflectat dublu in contabilitate.
inelegand sensul informaiei reflectate in conturi administraia
are posibilitate s analizeze operaiunile economice i s ia in
mod operativ deciziile respective.
Planul de conturi contabile, precum i Normele
metodologice de utilizare a conturilor contabile sunt aprobate
prin ordinul Ministerului Finanelor al Republicii Moldova nr.
174 din 25 decembrie 1997 i au intrat in vigoare incepand cu 1
ianuarie 1998.
Planul de conturi este elaborat, inand cont de
particularitile economiei de pia. Acesta se extinde asupra
tuturor persoanelor juridice i fizice care desfoar activitate de
intreprinztor inregistrate in Republica Moldova i situate atat
pe teritoriul acesteia, cat i peste hotarele ei, indiferent de
apartenena lor ramural, tipul de proprietate i forma de
organizare juridic (cu excepia bncilor i instituiilor
bugetare).
Planul de conturi const din urmtoarele capitole:
I. Dispoziii generale.
II. Terminologia.
III. Nomenclatorul conturilor contabile.
IV. Normele metodologice de utilizare a conturilor
contabile.
Capitolul I cuprinde coninutul Planului de conturi,
determin sfera de aplicare i legtura acestuia cu formularele
rapoartelor financiare, modul de clasificare i simbolizare a
conturilor.
Capitolul II conine definiiile termenilor i noiunilor de
baz formulate in conformitate cu terminologia acceptat in
practica mondial i incluse in Standardele Naionale de
Contabilitate.
In capitolul III este prezentat nomenclatorul conturilor
contabile care cuprinde clasele i grupele de conturi, evideniind
totodat conturile de gradul I (sintetice) i de gradul II
(subconturile).
In capitolul IV sant caracterizate clasele, grupele de
conturi i conturile de gradul I, este prezentat corespondena
conturilor pe tipurile de baz ale operaiunilor economice.
Principiul intocmirii Planului de conturi (anexa 1) se
bazeaz pe criteriul de clasificare a conturilor dup coninutul
economic, fiind orientat spre asigurarea unei uniformiti la
reflectarea operaiunilor in conturi.
Planul de conturi cuprinde 9 clase:

1. Active pe termen lung.
2. Active curente.
3. Capital propriu.
4. Datorii pe termen lung.
5. Datorii pe termen scurt.
6. Venituri.
7. Cheltuieli.
86 Evidena contabil
8. Conturi ale contabilitii de gestiune.
9. Conturi extrabilaniere.
Clasele 1-7 cuprind conturile contabilitii financiare,
clasa 8 - conturile contabilitii de gestiune (manageriale), clasa
9 - conturi in afara bilanului.
Apartenena contului la o clas sau alta se determin dup
prima cifr a simbolului acestuia.
Simbolul grupei de conturi const din dou cifre. Prima
cifr indic simbolul clasei, din care face parte grupa respectiv,
a doua cifr numrul de ordine al grupei in clasa respectiv.
Conturile de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre: primele
dou cifre formeaz codul (simbolul) la care se refer contul
respectiv, iar a treia - numrul contului de gradul I. De exemplu,
contului de gradul I Mijloace fixe" i s-a atribuit codul 123:
prima cifr (1) inseamn numrul clasei de conturi Active pe
termen lung", primele dou cifre (12) numrul contului de
gradul 1 (contului sintetic) Mijloace fixe".
Conturile de gradul II (subconturile) sunt simbolizate cu
patru cifre: primele trei cifre arat codul contului de gradul 1, a
patra cifr - numrul subcontului. De exemplu, contului de
gradul II Cldiri " i s-a atribuit codul 1231, in care a patra
cifr (1) indic numrul de ordine al acestuia.
Subconturile se utilizeaz, dup caz, numrul acestora
poate fi mrit atunci cand intreprinderea are nevoie de aceasta.
In fiecare clas a Planului de conturi sunt prevzute
numere de rezerv ale grupelor de conturi, iar in cadrul fiecrei
grupe numere de rezerv ale conturilor sintetice.
Caracterul i destinaia informaiei reflectate in conturi
depinde de tipul de contabilitate i apartenena Ia o clas sau
alta. Conturile sunt create i se ordoneaz in raport cu structura
rapoartelor financiare. De regul, codurile i denumirile
conturilor sunt identice cu posturile incluse in rapoartele
financiare, ceea ce faciliteaz considerabil intocmirea acestora.
Legtura conturilor contabile cu formularele de baz ale
rapoartelor financiare este prezentat in fig. 2.
Fig. 2. Legtura conturilor cu rapoartele financiare
Conturile contabilitii financiare se utilizeaz pentru
generalizarea informaiei care urmeaz a fi reflectat in

rapoartele financiare i destinat utilizatorilor interni i externi.
Acestea se subdivizeaz in conturi de bilan i conturi de
rezultate. Conturile de bilan (clasele 1 5) corespund structurii
bilanului. Conturile de activ sunt destinate completrii
posturilor de activ, iar conturile de pasiv completrii posturilor
de pasiv ale bilanului.
Clasele de conturi au urmtor coninut:
Clasa 1 Active pe termen lung" (codurile conturilor
111-142) imbin trei grupe de conturi in care se reflect activele
nemateriale, activele materiale pe termen lung, activele
financiare pe termen lung.
Clasa 2, Active curente" (codurile conturilor 211-252)
cuprinde cinci grupe de conturi in care se contabilizeaz
stocurile de mrfuri i materiale, creanele pe termen scurt,
mijloacele bneti, alte active curente.
Clasa 3 Capital propriu" (codurile conturilor 311-351)
include cinci grupe de conturi utilizate pentru evidena
capitalului statutar i suplimentar, rezervelor, profitului
nerepartizat (pierderi neacoperite), capitalului secundar,
rezultatului financiar total.
Clasa 4 Datorii pe termen lung" (codurile conturilor
Conturi de bilan
De activ De pasiv
Bilanul contabil
Activ Pasiv
Conturi de bilan
De activ De pasiv
Raportul privind
rezultatele financiare
Venituri Cheltuieli
Conturile
contabilitii financiare
88 Evidena contabil
411 - 426) cuprinde dou grape de conturi in care se
contabilizeaz datoriile financiare pe termen lung, datoriile
calculate pe termen lung.
Clasa 5 Datorii pe termen scurt" (codurile conturilor
511 539) cuprinde trei grupe de conturi in care se reflect
datoriile financiare pe termen scurt, datoriile comerciale pe
termen scurt i datoriile calculate pe termen scurt.
Conturile de rezultate sunt unite in dou clase 6
Venituri" i 7 Cheltuieli". Evidenierea unor clase de conturi
distincte pentru evidena veniturilor i cheltuielilor este
condiionat de necesitatea determinrii rezultatului financiar pe
fiecare perioad de gestiune.
Clasa 6 Venituri" (codurile conturilor 611 - 623)
cuprinde dou grupe de conturi de pasiv utilizate pentru

reflectarea veniturilor din activitatea operaional i
neoperaional.
Clasa 7 Cheltuieli" (codurile conturilor 711-731)
cuprinde trei grupe de conturi de activ destinate contabilizrii
cheltuielilor activitii operaionale, cheltuielile activitii
neoperaionale i cheltuielile (economiile) privind impozitul pe
venit.
Conturile contabilitii de gestiune cuprind (clasa 8)
informaia necesar pentru gestionarea procesului de producie
in cadrul intreprinderii propriu-zise i luarea deciziilor in
perspectiv, calcularea costului produciei (lucrrilor i
serviciilor), determinarea rezultatelor financiare pe centre de
responsabilitate etc.
Clasa 8 Conturile contabilitii de gestiune" (codurile
conturilor 811 -822) unete dou grape de conturi: privind
evidena consumurilor de producie pe articole i alte conturi ale
contabilitii de gestiune.
Clasa conturilor extrabilaniere sunt destinate generalizrii
informaiei privind existena i micarea:
- activelor pe termen lung i curente care nu aparin
intreprinderii, ins se afl la dispoziia ei (mijloace
fixe in cazul arendrii curente, valorile materiale
primite in custodie, prelucrare etc.);
- drepturilor i obligaiilor convenionale;
- altor active i operaiuni pentru control.
Clasa 9 Conturi extrabilaniere" (codurile conturilor
911-951) cuprinde urmtoarele grupe: activele pe termen lung
arendate, stocurile de mrfuri i materiale, titlurile de valoare
care nu aparin intreprinderii, datoriile i plile convenionale,
alte mijloace i datorii din contabilitatea extrabilanier.
Conturile extrabilaniere nu intr in coresponden intre
ele, precum i cu conturile din alte clase.
Conturile din clasa 9 se deschid, dup caz, pornind de la
particularitile activitii intreprinderii.
METODICA CONTABILITII OPERAIUNILOR
ECONOMICE DE BAZ
1. Noiunea de eviden a procurrii mijloacelor;
producie;
3. Modul de contabilizare a cheltuielilor i veniturilor
i de determinare a rezultatului financiar;
1. Noiunea de eviden a procurrii mijloacelor
Una din condiiile de baz ale funcionrii neintrerupte a
intreprinderii este asigurarea oportun a acesteia cu mijloace
necesare pentru desfurarea activitii de producie i
economice. Acestea cuprind activele nemateriale, activele

materiale pe termen lung, investiiile financiare, stocurile de
mrfuri i materiale.
Cea mai mare parte a mijloacelor intreprinderea o procur
de la alte intreprinderi i organizaii numite furnizori. De aceea
in contabilitate, in primul rand, este necesar a reflecta valoarea
mijloacelor procurate, precum i decontrile intreprinderii cu
furnizorii. In afar de aceasta, in majoritatea cazurilor
procurarea mijloacelor este insoit de diverse consumuri numite
consumuri de transport-aprovizionare care de asemenea trebuie
contabilizate i incluse in costul mijloacelor procurate. Acestea
cuprind consumurile de transportare pan la intreprindere, de de
incrcare i descrcare, taxele vamale, deplasrile legate de
procurarea mijloacelor, plile pentru asigurarea valorilor
materiale in drum etc.
inainte de a arta corespondena conturilor vom concretiza
conturile care se utilizeaz pentru procurarea diverselor
mijloace.
Activele nemateriale procurate de la teri se reflect
nemijlocit in contul 111 Active nemateriale ". La crearea in
cadrul intreprinderii a activelor nemateriale (de exemplu, a
programelor informatice) consumurile se acumuleaz mai intai
in contul 112 Active nemateriale in curs de execuie", iar in
Metodica contabilitii operaiunilor economice de baz 91
cazul punerii in funciune a acestora se trec in contul 111
Active nemateriale".
Procurarea i crearea activelor materiale pe termen lung
este un proces mai complicat. De aceea valoarea de cumprare i
toate consumurile privind procurarea, crearea, montarea i
modernizarea acestora se reflect in contul 121 Active
materiale in curs de execuie ".
La punerea in funciune a obiectelor de mijloace fixe, toate
consumurile se trec din contul 121 Active materiale in curs de
execuie" in contul 123Mijloace fixe". Valoarea terenurilor i
resurselor naturale procurate de intreprindere se reflect
respectiv in conturile 122,, Terenuri" i 125 Resurse naturale".
Investiiile, dup cum se tie, sunt pe termen lung i pe
termen scurt i pot fi alocate in pri nelegate i legate. in funcie
de aceste criterii pentru evidena investiiilor in planul de conturi
sunt prevzute conturile: 131 Investiii pe termen lung in pri
nelegate"; 132 Investiii pe termen lung in pri legate"; 231
Investiii pe termen scurt in pri nelegate"; 232 Investiii pe
termen scurt in pri legate ".
Pentru evidena procurrii stocurilor de mrfuri i
materiale se utilizeaz urmtoarele conturi: 211 Materiale ",
213 Obiecte de mic valoare i scurt durat ", 217
Mrfuri".
Consumurile de transport-aprovizionare se reflect in

conturile in care se contabilizeaz valoarea de procurare a
valorilor materiale procurate. Aceasta permite a determina costul
efectiv al fiecrui tip de stocuri procurate.
Este necesar de remarcat c in cazul procurrii
mijloacelor, intreprinderea cumprtoare pltete taxa pe
valoarea adugat, ins aceast sum nu se include in costul
bunurilor achiziionate i se reflect in contul 534 Datorii
privind decontrile cu bugetul".
Datoriile fa de furnizori aferente procurrii mijloacelor,
inclusiv taxa pe valoarea adugat, se reflect in urmtoarele
conturi: 521 Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale" i 522 Datorii pe termen scurt fa de prile
legate ".
92 Evidena contabil
Dac intreprinderea cumprtoare acord un avans
furnizorului, aceast sum se reflect in contul 224Avansuri pe
termen scurt acordate " i se inregistreaz la calculul definitiv.
In cazul procurrii bunurilor materiale prin intermediul
titularilor de avans, lor li se acord in prealabil un avans, care se
utilizeaz ulterior pentru cumprarea bunurilor. Astfel de
operaiuni se contabilizeaz in contul 227 Creane pe termen
scurt fa de personal".
producie
Majoritatea intreprinderilor de producie dispun de secii
pentru fabricarea produciei i prestarea serviciilor care
reprezint producia de baz. ins seciile de baz au nevoie de
subdiviziuni de deservire care presteaz servicii de
aprovizionare cu energie electric, energie termic, de
transportare, reparaie etc., care nu pot fi prestate intotdeauna de
teri (organizaii specializate). Aceste subdiviziuni cuprind
cazangeria, secia electric, autotransportul, atelierul de reparaie
i se numesc secii auxiliare.
Pentru evidena consumurilor in planul de conturi sunt
rezervate conturi speciale: 811 Producia de baz", 812
,,Activiti auxiliare ".
Consumurile produciei de baz se subdivizeaz in
consumuri directe i indirecte. Consumurile materiale directe,
consumurile directe privind retribuirea muncii i contribuiile
pentru asigurrile sociale aferente lor se reflect nemijlocit in
debitul contului 811 Producia de baz" i in creditul
conturilor de eviden a consumurilor specificate. in componena
consumurilor indirecte de producie se includ consumurile
privind intreinerea i deservirea utilajului i incperilor
seciilor, salariile personalului administrativ al seciilor cu
contribuiile pentru asigurrile sociale etc. Consumurile
indirecte de producie se acumuleaz in debitul contului 813

Consumuri indirecte de producie ", iar la sfaritul lunii se trec
in tipuri distincte de produse prin reflectarea in debitul contului
811 Producia de baz " i creditul contului 813.
Metodica contabilitii operaiunilor economice de baz 93
Consumurile serviciilor auxiliare se reflect in debitul
contului 812 Activiti auxiliare " i in creditul conturilor de
eviden a diverselor tipuri de mijloace i surse. La sfaritul lunii
consumurile seciilor auxiliare privind prestarea serviciilor se
repartizeaz proporional cu cantitatea acestora dup destinaie
i se trec din creditul contului specificat in debitul conturilor 811
Producia de baz", 813 Consumuri indirecte de producie",
712 Cheltuieli comerciale", 713 Cheltuieli generale i
administrative " etc.
Astfel, la sfaritul perioadei de gestiune in debitul contului
811 Producia de baz " vor fi acumulate toate consumurile de
producie efectuate in cursul perioadei respective.
La acestea se adun consumurile aflate in stoc la inceputul
perioadei din creditul contului 215 Producia in curs de
execuie ". in afar de aceasta se determin i se evalueaz
stocurile produciei in curs de execuie la finele perioadei.
Costul efectiv al stocurilor specificate i produselor finite se trec
in creditul contului 811 i debitul conturilor 215 Producia in
curs de execuie" i 216 Produse".
In cazul in care intreprinderea presteaz servicii ctre teri,
costul acestora se trece la finele perioadei de gestiune din
creditul contului 811 Producia de baz " in debitul contului
711 Costul vanzrilor ".
Operaiunile economice specificate se reflect in
contabilitatea financiar. In contabilitatea managerial
consumurile se grupeaz in conturile analitice pe tipuri de
produse sau alte obiecte in scopul calculrii costului acestora.
3. Modul de contabilizare a cheltuielilor i veniturilor i
de determinare a rezultatului financiar
Dup cum s-a remarcat, cheltuielile intreprinderii se
deosebesc de consumuri prin faptul c acestea ii gsesc
reflectare in raportul privind rezultatele financiare i se
compar cu veniturile obinute pentru determinarea rezultatului
activitii. in acest caz cheltuielile i veniturile se grupeaz pe
urmtoarele tipuri de activiti: operaional, de investiii,
financiar.
94 Evidena contabil
Separat se reflect rezultatele evenimentelor excepionale
(calamitilor naturale, perturbrilor politice, modificarea
legislaiei etc.).
Activitatea operaional reprezint activitatea
intreprinderii legat de fabricarea produselor, prestarea
serviciilor, vanzarea mrfurilor.

Activitatea de investiii cuprinde operaiunile privind
ieirea activelor nemateriale i materiale pe termen lung i a
investiiilor pe termen lung, precum i operaiunile privind
primirea dividendelor.
In activitatea financiar se includ operaiunile privind
arenda finanat, primirea creditelor i imprumuturilor pe termen
lung, precum i reflectarea diferenelor valutare etc.
Pentru evidena cheltuielilor se utilizeaz conturile din
clasa 7 grupate in conformitate cu tipurile de activiti
menionate in care acestea se acumuleaz in debit in cursul
anului cu total cumulativ.
Evidena veniturilor se ine pe conturile din clasa 6, de
asemenea clasificate pe tipuri de activiti in care in cursul
anului se acumuleaz in credit cu total cumulativ.
Cheltuieli i venituri, fr intocmirea unei oarecare
inregistrri contabile.
La sfaritul anului o astfel de comparare se efectueaz in
ordine sistemic, adic cu ajutorai contului special 351
Rezultat financiar total" in care se trec toate sumele din
conturile de cheltuieli (in debit) i din conturile de venituri (in
credit). Diferena dintre rulajele debitor i creditor ale contului
351 reprezint rezultatul financiar al activitii intreprinderii
(profit sau pierderi) care se reflect in contul 333Profitul
(pierderea) anului de gestiune)".
EVALUAREA I ROLUL ACESTEIA IN
CONTABILITATE
1. Etaloanele contabile;
2.Metodele de evaluare utilizate in contabilitate;
3. Calculaia metod a evalurii.
1. Etaloane contabile
Contabilitatea inglobeaz funciile de observare, msurare
i inregistrare a datelor care formeaz reflectarea cantitativ a
activitii economice. in stadiul timpuriu al dezvoltrii relaiilor
economice exercitarea numai a acestor funcii satisfcea
necesitile vieii economice.
Pe msura dezvoltrii foielor de producie a aprut
necesitatea social in obinerea nu numai a informaiei
cantitative, ci i a celei calitative in baza comensurrii datelor de
diferit natur. Apariia banilor ca un echivalent general a
permis generalizarea informaiei eterogene, grupand datele i
supunandu-le analizei. Practic aceasta a condus la extinderea
funciei contabilitii care const in gruparea i generalizarea
datelor in scopul controlului i lurii deciziilor. Totodat,
contabilitatea devine o funcie a gestiunii, intrucat este menit s
asigure cu informaii aparatul de conducere.
In prezent pentru exercitarea funciilor sale contabilitatea
utilizeaz toate tipurile de etaloane: naturale, de munc i

bneti.
Etaloanele naturale (kg, m, buci, 1 etc.) dezvluie
caracteristica cantitativ a obiectelor de contabilitate omogene i
servesc pentru obinerea informaiei in anumite uniti in funcie
de particularitile acestora.
Etaloanele naturale dau posibilitate de a efectua
contabilitatea operativ i controlul strii i micrii mijloacelor
la intreprindere, extinde hotarele contabilitii analitice. Astfel,
contabilitatea in expresie natural a materialelor, produselor
finite, mrfurilor la depozite permite a avea oricand informaie
despre cantitatea, calitatea lor pe fiecare gestionar i loc de
96 Evidena contabil
pstrare, a cunoate cantitatea valorilor primite i expediate intro
perioad determinat.
Etaloanele de munc sunt destinate pentru contabilitatea
timpului utilizat. In acest caz drept unitate de msur servesc
orele, minutele, zilele. Cu ajutorul acestora se determin i se
controleaz normele de producie, productivitii muncii,
salariilor.
Ins etaloanele naturale i de munc au o sfer de aplicare
strict limitat. Utilizarea acestora pentru evidena obiectelor
eterogene este imposibil. De aceea acestea se aplic, in general,
pentru evidena operativ i de control.
Etalonul care permite generalizarea obiectelor de
contabilitate eterogene este etalonul bnesc. Unitatea de msur
in acest caz este leul moldovenesc - unitatea valutei naionale.
Fr utilizarea etaloanelor bneti ar fi imposibil
aplicarea elementelor de baz ale contabilitii conturilor
sintetice, dublei inregistrri, generalizrii bilaniere.
In afar de aceasta, etalonul bnesc permite a calcula un
ir de indicatori care caracterizeaz activitatea calitativ a
intreprinderii, care cuprind consumurile de producie, costul de
producie, profitul, rentabilitatea etc. Diapazonul aplicrii
etalonului bnesc este foarte vast, ceea ce este condiionat de
aplicarea acestuia atat de sine stttor, cat i in imbinare cu
etaloanele naturale i de munc.
2. Metode de evaluare utilizate in contabilitate
O particularitate distinctiv a contabilitii este reflectarea
generalizat a mijloacelor intreprinderii i a resurselor de
formare a acestora. Dup cum se tie, in bilanul contabil se
reflect activele i pasivele, in raportul privind rezultatele
financiare - veniturile i cheltuielile, profitul (pierderile). O
astfel de generalizare a diverselor tipuri de mijloace este posibil
numai cu ajutorul evalurii acestora in expresie bneasc. De
exemplu, pentru obinerea indicatorului mijloace fixe" se
insumeaz datele privind cldirile, construciile speciale,
mainile i utilajul, instrumentele i inventarul pe ansamblul

intreprinderii.
Evaluarea i rolul acesteia in contabilitate 97
Astfel, evaluarea este expresia bneasc a mijloacelor
intreprinderii. in baza acesteia se efectueaz contabilitatea
curent i generalizarea datelor in rapoartele financiare.
Evaluarea tuturor mijloacelor economice i datoriilor
reflectate in contabilitate se efectueaz in valut naional, adic
in lei moldoveneti. Dac mijloacele procurate sunt exprimate in
valut strin, acestea se recalculeaz la cursul Bncii Naionale
a Moldovei la data efecturii operaiunii economice.
Concomitent in contabilitatea analitic se efectueaz
inregistrarea decontrilor i plilor in valuta strin
corespunztoare.
Prin urmare, evaluarea, ca element esenial al metodei
contabilitii are o mare insemntate pentru reflectarea obiectiv,
real a situaiei financiare a intreprinderii i rezultatelor
activitii acesteia. Cu ajutorul evalurii este posibil
determinarea unui ir de indicatori generalizatori i a nivelului
eficienei deciziilor luate de aparatul de conducere.
Determinarea incorect a evalurii reale a unor obiecte de
contabilitate distincte poate conduce la interpretarea denaturat a
strii i micrii mijloacelor intreprinderii.
Este de remarcat c evaluarea activelor intreprinderii la
diverse stadii ale micrii acestora este diferit. Exist metode
de evaluare a mijloacelor la intrarea acestora la intreprindere, in
contabilitatea curent, la intocmirea bilanului contabil i la
ieirea acestora. Vom examina modul de evaluare a activelor in
toate cazurile menionate.
In conformitate cu regulile in vigoare, mijloacele intrate la
intreprindere se evalueaz la valoarea de intrare (istoric).
Aceasta cuprinde valoarea de cumprare i consumurile privind
achiziionarea mijloacelor.
In cazul procurrii de ctre intreprindere a mainilor i
utilajului, altor tipuri de mijloace i stocuri de mrfuri i
materiale in consumurile privind achiziionarea se includ:
a) consumurile privind transportarea bunurilor
materiale pan la locul de aflare a intreprinderii;
b) consumurile de incrcare - descrcare;
c) consumurile de deplasare aferente achiziionrii
98 Evidena contabil
mijloacelor;
d) taxele vamale (in cazul importului);
e) ratele de asigurare (in timpul aflrii bunurilor in
drum). Astfel de consumuri se numesc consumuri de
transport - achiziionare.
Suma taxei pe valoarea adugat nu se include in valoarea
de intrare a mijloacelor procurate i se reflect separat.

Dac intreprinderea a procurat utilaj care necesit montaj
pentru punerea in funciune, consumurile de montaj se
raporteaz la valoarea de intrare a obiectului.
La construirea cldirilor i construciilor speciale cu
forele proprii ale intreprinderii valoarea de intrare a acestora va
include consumurile de materiale, salariile, consumurile de regie
i alte consumuri legate de construcii.
Produsele finite, semifabricatele produse de intreprindere
se evalueaz la costul efectiv care se compune din consumurile
directe de materiale, consumurile directe privind retribuirea
muncii i consumurile indirecte de producie.
Contabilitatea curent a micrii materialelor i mrfurilor
poate s se efectueze la valoarea de cumprare i costul
normativ, ins cu aducerea obligatorie a acestora la finele
perioadei de gestiune pan la costul efectiv de procurare sau
fabricare prin care se subinelege valoarea de intrare.
In legtur cu procesele inflaioniste i alte procese se
efectueaz reevaluarea activelor pe termen lung i, ca rezultat
patrimoniul se evalueaz la valoarea actual. in procesul
exploatrii la mijloacele fixe (cu excepia terenurilor) se
calculeaz uzura. Pentru activele nemateriale se calculeaz
amortizarea. Sczand din valoarea de intrare (reevaluat) a
sumei uzurii (amortizrii) se obine valoarea de bilan a
activelor pe termen lung.
Evaluarea mijloacelor fixe este prezentat in figura 1.
Ieirea activelor pe termen lung se evalueaz la valoarea de
bilan.
Stocurile de mrfuri i materiale, alte active curente la
momentul intocmirii bilanului contabil se evalueaz la valoarea
cea mai mic dintre costul efectiv sau valoarea realizabil net.
Fig.1 Schema componentelor evalurii mijloacelor fixe
Ieirea stocurilor de mrfuri i materiale este complicat a fi
evaluat la costul efectiv, intrucat determinarea acesteia in
contabilitatea curent este dificil. De aceea actele normative
admit evaluarea acestora dup una din urmtoarele metode:
costul mediu ponderat, preul primelor achiziii de loturi in
funcie de timp (FIFO), preul ultimelor achiziii in funcie de
timp (LIFO).
Esena metodei costului mediu ponderat (Pm) const in
determinarea preului mediu al tipului de stocuri dat in cursul
perioadei dup formula:
Evaluarea mujloacelor
fixe
Cheltuieli de procurare i aducere
a obiectului pin in starea
de pregtire pentru exploatare

Valoare de cumprare
Valoare de intrare
(istoric)
Reevaluarea
mijloacelor fixe (+,-)
Valoarea reevaluat
Valoare de bilan
Suma uzurii
acumulate (-)
100 Evidena contabil
si
si
mCC
PVV
+
+
=,
unde Vs valoarea stocurilor unui tip de bunuri materiale;
Vi valoarea bunurilor materiale intrate in cursul
perioadei de gestiune;
Cs cantitatea bunurilor aflate in stoc;
Ci cantitatea bunurilor materiale intrate in cursul
perioadei de gestiune.
Conform metodei FIFO, bunurile materiale ieite se
evalueaz la preurile acelor loturi care au intrat primele la
intreprindere. Astfel in condiiile creterii preurilor ieirea
bunurilor intotdeauna se va evalua in preuri mai mici. ins
soldul acestora va fi evaluat in preuri mai mari.
La utilizarea metodei LIFO, dimpotriv, bunurile
materiale ieite se evalueaz la preurile loturilor intrate ultimele
la intreprindere. Ca rezultat, in cazul instabilitii preurilor,
ieirea bunurilor se va evalua la preuri mai mari, ceea ce
satisface interesele agenilor economici, ins soldul acestora va
fi evaluat la preuri mai mici.
3. Calculaia - metod a evalurii
Deja este cunoscut c metoda principal de evaluare a
mijloacelor economice este costul efectiv, ins pentru
determinarea acestuia sunt necesare un ir de procedee, care
poart denumirea de calculaie. Prin urmare calculaia este un
proces de calculare a consumurilor aferente unui tip concret
(unei uniti) de mijloace economice.
Calculaia este un instrument important de evaluare,
deoarece cu ajutorul acesteia se poate determina suma
consumurilor efectuate la procurarea patrimoniului i produciei
fabricate, precum i a cheltuielilor de vanzare a mrfurilor.
In procesul de achiziionare a bunurilor trebuie de
determinat consumurile pe unele tipuri de materie prim,

materiale, mrfuri procurate ce revin unei uniti a acestora.
Pentru aceasta se totalizeaz toate consumurile legate de
achiziionare (valoarea de procurare plus consumurile de
transport-achiziionare) i se determin consumurile aferente
cantitii totale a bunurilor de mrfuri i materiale procurate.
Apoi imprind suma consumurilor la numrul de uniti al
materialului sau mrfii procurate se determin costul unitar.
Ins calcularea costului se refer mai mult la procesul de
producie in care se fabric articolele (semifabricatele) i apare
necesitatea calculrii costului acestora.
La baza calculrii costului st principiul gruprii
consumurilor dup modul de includere a acestora in costul unor
tipuri de articole distincte, in acest caz ele se subdivizeaz in
directe i indirecte.
Consumurile directe de producie cuprind: materiile
prime i materialele care formeaz baza produsului fabricat;
salariile cu contribuiile pentru asigurrile sociale ale
muncitorilor produciei de baz.
Din denumire este clar c aceste consumuri se refer la un
singur tip de produs concret i se includ prin metoda direct in
costul acestora.
Consumurile indirecte de producie se acumuleaz pe
secie in intregime i includerea acestora nemijlocit in costul
unor tipuri de produse distincte este dificil, de aceea la finele
perioadei de gestiune acestea se repartizeaz intre tipuri de
produse fabricate in secia respectiv proporional cu baza
determinant.
Actele normative prevd calcularea costului de producie
pe urmtoarele articole:
- consumuri directe materiale;
- consumuri directe privind retribuirea muncii;
- contribuii privind asigurrile sociale;
- consumuri indirecte de producie.
Elementele indisolubile ale acestui proces sunt obiectul de
calculaie i unitatea de calculaie.
Obiectul de calculaie reprezint un produs de producie
(pies, ansamblu, articol, grup de articole omogene), faz
tehnologic, stadiu de producie, tipuri distincte de servicii.
Unitatea de calculaie reprezint un etalon al obiectului
de calculaie. Foarte frecvent unitatea de calculaie coincide cu
unitatea de msur a tipului de produs menionat in condiiile
tehnice. ins in unele ramuri o atare coinciden poate lipsi. De
exemplu, in industria inclmintei unitatea de msur este
perechea de inclminte, iar unitatea de calculaie -100 perechi
de inclminte; in industria de conserve unitatea de msur sunt

borcanele de conserve de anumite dimensiuni, iar unitatea de
calculaie 1000 borcane convenionale.
Aplicarea unitilor de calculaie comasate permite a
reduce volumul activitii analitice la intocmirea calculaiilor.
Raportarea consumurilor pe obiecte de eviden i de
calculaie se efectueaz in baza evidenei primare i organizrii
contabilitii analitice a consumurilor de producie. in cazul
codificrii clare a obiectelor de calculaie, raportarea
consumurilor directe nu creeaz probleme.
Mai complicat este procesul de repartizare intre tipurile de
produse distincte ale consumurilor indirecte de producie.
Totodat contabilul trebuie s aleag cea mai raional metod
de repartizare pentru condiiile de producie date. Cea mai
simpl metod este repartizarea consumurilor indirecte de
producie proporional cu consumurile directe materiale, privind
retribuirea muncii.
Ins la repartizarea consumurilor indirecte de producie
este necesar de remarcat inc un moment. Consumurile variabile
reacioneaz la modificarea volumului de producie direct
proporional, iar cele constante rman in acest caz neschimbate.
Deci, in cazul micorrii volumului de producie, cota-parte a
consumurilor constante pe unitate de produs se majoreaz. De
aceea una din condiiile de repartizare a consumurilor indirecte
de producie conform actelor normative este divizarea in
consumuri variabile i constante. Consumurile variabile se
includ integral in costul produciei, iar cele constante se
raporteaz la costul produciei in funcie de insuirea de ctre
secie a capacitii normative de producie.
In cazul indeplinirii sau depirii acesteia consumurile
specificate se includ integral in costul articolelor fabricate de
secie. In cazul neindeplinirii capacitii normative de producie
in costul produciei se include numai cota-parte a consumurilor
de producie constante in limitele capacitii de producie
indeplinite. Diferena se raporteaz la alte cheltuieli
operaionale.
Costul unitar se determin prin imprirea consumurilor
privind fabricarea produselor la cantitatea articolelor fabricate,
exprimandu-se prin formula:
K
C Cd Ci u
+
=
unde Cu reprezint costul unitar de producie;
Cd ~ consumurile directe de producie;
Ci consumurile indirecte de producie;
K cantitatea produselor fabricate.

Exemplu. Secia nr. 1 fabric dou tipuri de produse (P t
7), datele acestora fiind prezentate pe luna ianuarie in tabelul 1.
Tabelul 1. Consumuri privind fabricarea produselor
Tip de
produse
Unitatea
de
msura
Canti
tatea
Consumuri
directe
materiale
in lei
Consumuri
directe
privind
retribuirea
muncii in lei
Contribu
ii pentru
asigurri
sociale
in lei
P kg 2 800 43 000 30 000 9 100
T m 4 200 76 000 50 000 15 000
Consumurile indirecte de producie pe secie au constituit
48000 lei, din care consumurile variabile 30000 lei, consumurile
constante 18000 lei. Capacitatea efectiv constituie 69% in
raport cu capacitatea normativ de producie pe secie.
Intrucat consumurile directe de producie pe tipuri de
produse sunt cunoscute, pentru calcularea costului fiecrui tip
este necesar a repartiza consumurile indirecte de producie. In
acest caz intreprinderea a ales metoda de repartizare
proporional cu salariile directe.
La inceput se determin cota-parte a consumurilor
indirecte de producie care revine indeplinirii de ctre secie a
capacitii normative de producie: 18 000 x 0,69=12 400 lei.
Aceast sum se include in costul articolelor i se repartizeaz
impreun cu consumurile variabile de producie (30 000+12
400=42 400), diferena in sum de 5 600 lei (18 000-12 400) se
raporteaz la alte cheltuieli operaionale.
Calculaia normativ se intocmete la inceputul anului
de gestiune in scopul determinrii costului normativ i
reprezint consumurile pe care intreprinderea, pornind de la
nivelul tehnic al produciei i tehnologia existent la momentul

intocmirii calculaiei, le utilizeaz pe o unitate de produse
fabricate inand cont de normele i normativele stabilite.
Calculaia planificat (de diviziune) are drept scop
calcularea costului planificat (devizului) care reprezint
mrimea consumurilor pe care intreprinderea intenioneaz s-1
obin la finele perioadei de gestiune la realizarea msurilor
tehnico-organizatorice planificate. De aceea se presupune c
costul planificat al produciei trebuie s fie mai jos decat cel
normativ.
Calculaia efectiv, dup cum s-a menionat, cuprinde
procesul de determinare a costului efectiv in baza consumurilor
efective constituite in cursul perioadei de gestiune, concomitent
ea arat i nivelul abaterilor de la costul normativ i planificat al
articolelor.
DOCUMENTAREA OPERAIUNILOR ECONOMICE
1. Noiunea i funciile documentelor;
2. Clasificarea documentelor;
3. Modul de completare i prelucrare a documentelor;
4. Circulaia documentelor.
1. Noiunea i funciile documentelor
Reflectarea operaiunilor economice in contabilitate este
precedat de observarea primar, ceea ce permite crearea unei
imagini incipiente despre acestea.
Datele primare privind operaiunile economice ale
intreprinderii servesc drept intrare in sistemul contabil, unde are
loc studierea i prelucrarea acestora, iar ieirea din acesta o
constituie asigurarea informaional necesar.
Observarea se efectueaz in scopul inregistrrii i
prelucrrii ulterioare a datelor privind operaiunile economice
pentru obinerea unor indicatori generalizatori. Ea reprezint
asigurarea informaional a contabilitii. in procesul observrii
se produce studierea datelor privind fiecare operaiune
economic pentru inregistrarea acestora pe purttorul de
informaie.
Purttorul de informaie constituie un procedeu de
reflectare a operaiunii economice care se manifest in
intocmirea documentelor. Descrierea operaiunii economice nu
este altceva decat comunicarea informaional despre aceasta.
Fiecare comunicare presupune o anumit cantitate de informaie.
Ins pentru procesul de gestiune o importan primordial are nu
numrul de semne in comunicare, ci semnificaia i utilitatea
acestora. in acest caz cantitatea de informaii preioase in
comunicare se determin ca majorarea probabilitii atingerii
acestui scop la realizarea informaiei prezentate. Cu cat
comunicarea permite s se realizeze mai mult scopul trasat, cu
atat informaia coninut in aceasta este mai valoroas.
Orice operaiune economic se caracterizeaz prin indici i

indicatori.
Indicii operaiunilor economice includ timpul i locul
efecturii informaiei, elementele materiale incluse in
operaiunea economic-stocurile de mrfuri i materiale,
mijloacele bneti, informaia despre prile i persoanele care
au contribuit la efectuarea operaiunii respective.
Indicatorii reflect caracteristica cantitativ a
operaiunilor economice in etaloane naturale, de munc i
bneti. Indicatorii oricrui document trebuie s dezvluie
coninutul i toate particularitile unei sau altei operaiuni.
In contabilitate privind observarea primar a operaiunilor
economice se inainteaz cerine speciale.
Modul de reflectare pe puitorii de informaie trebuie s
asigure demonstrabilitatea juridic i veridicitatea fiecrei
comunicri informaionale.
Printre trsturile distinctive a contabilitii cea mai
esenial este documentarea. Numai acesteia ii este specific
intocmirea documentar continu a operativelor economice.
Fiecare operaiune economic este perfectat printr-un document
corespunztor care servete drept baz pentru efectuarea
inregistrrilor in contabilitate i, prin urmare, indeplinete rolul
de impuls care confirm inceputul informaiei contabile. Pentru
contabil trebuie s devin regul maxima nu exist document nu exist inregistrare".
Cuvantul document" (din limba latin documentam)
inseamn certificat, dovad.
Documentul este un certificat (act) scris privind
efectuarea operaiunii economice intocmit in modul stabilit care
ii atribuie putere juridic sau dreptul la efectuarea acesteia. De
regul, documentul contabil se pregtete pe un formular de
modelul stabilit, executat prin metoda tipografic. Acesta
prezint o foaie de hartie liniat cu indicatorii i indicii tiprii
anterior in acesta, utilizai pentru inregistrarea informaiei
privind operaiunile economice. Indicii i indicatorii inscrii in
acesta se numesc elemente. Acestea reflect indicii i indicatorii
care caracterizeaz o operaiuni economic concret (de
exemplu, data intocmirii, denumirea documentului).
Principalul lucru care caracterizeaz orice document
Documentarea operaiunilor economice 107
primar este componena i amplasarea detentelor. Anume
acestea determin documentul propriu-zis.
Documentul se caracterizeaz nu numai prin totalitatea
elementelor, ci i prin fiecare din acestea separat, adic
caracteristica fiecrui element distinct este in acelai timp i
caracteristica documentului primar, in care acesta se conine.
Modul de intocmire i reflectare in contabilitate, de

primire i de pstrare a documentelor primare este determinat de
Legea contabilitii.
In funcie de natura operaiunii economice i destinaia
documentelor, elementele acestora pot s difere, ins unele
elemente sunt obligatorii. Elementele obligatorii ale
documentelor primare sunt:
- denumirea documentului;
- codul formularului;
- data intocmirii;
- denumirea agentului economic care a intocmit
documentul i locul intocmirii;
- coninutul operaiunii economice;
- expresia valoric i cantitativ a operaiunii
economice;
- indicarea prilor care au contribuit la efectuarea
operaiunii economice;
- funcia i numele persoanelor responsabile de
efectuarea i intocmirea corect a operaiunii
economice;
- semnturile persoanelor responsabile de efectuarea
operaiunii economice consemnate in document.
Denumirea documentului (de exemplu, dispoziia de
incasare, dispoziia de plat, factura de expediie etc.) ii atribuie
acestuia o for probant i indic caracterul operaiunii
economice reflectate.
Prin codul formularului se inelege un sistem de simboluri
i reguli acceptate pentru sistematizarea, transmiterea,
prelucrarea i pstrarea informaiei. Codurile pot fi exprimate
atat prin cifre, cat i prin litere. Codurile indicate in
clasificatorul formularelor-tip interdepartamentale de
documentaie contabil primar sunt elaborate de Departamentul
Statistic i Sociologie.
Data intocmirii documentului are o insemntate de control
i informaional, intrucat operaiunile numeroase care sunt
omogene dup coninut i sens se repet. Pentru prevenirea
utilizrii repetate a documentelor acestea trebuie delimitate in
timp.
Denumirea agentului economic i locul intocmirii
documentului au o importan informaional pentru
documentele contabile expediate (transmise) altui agent
economic. Acest element asigur justificarea documentelor
interne. De exemplu, la livrarea produselor finite de la depozitul
intreprinderii agentului economic A, elementul specificat
permite reflectarea in contabilitate a creanelor pe termen scurt
aprute la agentul menionat.
Coninutul operaiunii economice permite a determina

corect conturile contabile in care trebuie s fie reflectate datele
corespunztoare.
Expresia valoric i cantitativ a operaiunii economice se
reflect conform principiului de inregistrare a datelor exprimate
in indici i indicatori care difereniaz acest fapt i obinute prin
intermediul urmririi (controlului).
Elementele prilor permit a reflecta denumirea agentului
economic, codul fiscal, adresa etc.
Funcia i numele persoanelor responsabile de executarea
operaiunii economice respective reprezint informaia privind
persoanele fizice care au contribuit la efectuarea operaiunii,
determin rspunderea material, certific autorizaia la dreptul
efecturii operaiunii economice.
Identificarea persoanelor care au efectuat operaiunea
economic este asigurat prin semntura lor proprie in
document. Aceasta stabilete responsabilitatea personal pentru
veridicitatea informaiei indicate in document, justific
efectuarea operaiunii, precum i permisiunea sau confirmarea
corectitudinii executrii acesteia.
In cazul lipsei unui din elementele enumerate documentul
se consider nevalabil.
Elementele suplimentare (specifice) sunt determinate de
caracterul operaiunilor economice reflectate. Ins este necesar a
evita reflectarea elementelor care pot fi omise, deoarece
informaia excedentar devine costisitoare i supraincarc
contabilitatea, incetinete obinerea datelor efective necesare.
Pentru comoditatea intocmirii i prelucrrii ulterioare a
datelor, elementele documentelor se aranjeaz intr-o ordine i
consecutivitate determinat.
Amplasarea variat a elementelor determin forma
documentelor contabile. La intocmirea documentului primar la
computer trebuie s fie respectate forma i coninutul
documentelor primare-tip.
Orientarea documentelor primare spre prelucrarea
automat inseamn c acetia trebuie s fie purttorii, pe de o
parte, a informaiei contabile i de control, iar, pe de alt parte, a
informaiei electronice. Primul factor caracterizeaz aspectul de
gestiune a utilizrii documentelor primare, atunci cand conform
datelor acestora se efectueaz contabilitatea i controlul, iar al
doilea factor - aspectul tehnologic, cand informaia iniial a
documentelor servete drept obiect al prelucrrii automate.
In condiiile automatizrii inelegerea esenei
documentului necesit contientizarea provenienei i formrii
acestuia. Pentru descifrarea informaiei incluse in documentul
electronic sunt necesare programe tehnice i aplicative i
cunoaterea sistemului de codificare. De exemplu, in card este

instalat un document electronic. Omul nu poate s-1 vad, ins
mainile pot citi informaia coninut in acesta.
Documentul scos la computer reflect inregistrrile
efectuate cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne. Procedeele de
documentare pot fi subdivizate in urmtoarele categorii:
- inregistrarea pe purttorii tehnici;
- introducerea direct a datelor;
- introducerea condiionat a datelor;
- introducerea in baza indiciilor individuale;
- introducerea in baza documentelor codificate in
prealabil.
Inregistrarea pe purttorii tehnici se efectueaz prin
raportarea pe acetia a datelor contabile. Ea poate fi efectuat pe
dischete sau discuri, in cazul introducerii directe informaia este
sesizat nemijlocit de computer.
Introducerea condiionat a datelor inseamn c unele
forme de documentare electronic prevd indeplinirea unor
condiii determinate pan la prelucrarea prealabil a datelor. Cea
mai rspandit este introducerea identificatorului pe care
sistemul automatizat poate s-1 identifice. Introducerea
condiionat se efectueaz in baza codurilor i identificatoarelor.
Introducerea in baza indiciilor individuale. Mijloacele
tehnice (echipamentele electronice) pot s identifice trei indici
individuali: amprenta vocii, amprentele degetelor i semnturile.
Identificarea este necesar pentru a obine acces la date.
Introducerea prealabil a datelor codificate.
Documentul se intocmete cu ajutorul datelor codificate in
prealabil.
Documentele se intocmesc intr-un exemplar sau mai multe
exemplare.
Intr-un exemplar se intocmesc astfel de documente
importante cum sunt dispoziiile de cas. in cateva exemplare se
emit documentele prin care se confirm livrarea mrfurilor i
materialelor (de exemplu, facturile fiscale etc.). Fiecare
exemplar conine semnturi similare, are funcii de destinaie de
sine stttoare i se consider drept original atat pentru furnizor,
cat i pentru cumprtor.
Inregistrrile in documentele primare trebuie s fie
efectuate cu pixuri, cu ajutorul mainilor de dactilografiat i
computerelor.
Inregistrrile trebuie s fie clare (citee), fr tersturi, cu
completarea obligatorie a tuturor elementelor necesare, randurile
libere se anuleaz.
In documentele primare nu se admite introducerea unor
corectri nestipulate. Corectarea greelii trebuie s fie
confirmat prin document i prin semnturile persoanelor care

au semnat iniial documentul menionand data corectrii.
In documentele de cas i de banc nu se admit corectri.
Pentru veridicitatea datelor coninute in acestea, precum i
pentru transmiterea acestora in termenele stabilite in
contabilitate poart rspundere persoanele care au semnat aceste
documente.
2. Clasificarea documentelor
Varietatea operaiunilor economice efectuate de
intreprindere impune contabilul s prelucreze un mare numr de
documente. Pentru a inelege mai bine destinaia , coninutul i a
uura prelucrarea documentelor acestea se grupeaz dup
urmtoarele criterii:
- locul de intocmire (referitor la intreprindere);
- coninut;
- destinaie;
- volum (gradul de cuprindere a datelor);
- modul de intocmire;
- modul de utilizare (ordinare i cu regim special).
Clasificarea documentelor contabile este prezentat in
schema 1. Dup locul de intocmire, documentele se
subdivizeaz in interne i externe.
Documentele interne se intocmesc in cadrul intreprinderii
de ctre colaboratorii i administratorii acesteia. Acestea cuprind
dispoziiile de incasare i de plat, borderourile de plat a
salariilor, foile de parcurs etc.
Criterii de clasificare a
documentelor contabile
Dup locul de
intocmire
Dup coninut Dup destinaie Dup volum
Dup modul de
intocmire
Dup modul de
utilizare
Externe
Interne
Monetare
Materiale
De documentare
De dispoziie
Executorii
Justificative de
dispoziie
De perfectare
contabil
Unice
Comulative
Manual
Automatizate
Obinuite
Cu regim special
Documente
Fig. 1. Clasificarea documentelor contabile
Documentele externe sunt documentele intrate de la alte
uniti sau persoane juridice i fizice (facturile fiscale, facturile
de expediie, buletinele medicale, documentele judiciare i
titlurile executorii etc.).
Dup coninutul operaiunilor economice, documentele se
impart in documente monetare, materiale i de decontare.
Documentele monetare se utilizeaz pentru intocmirea
operaiunilor cu mijloace bneti. Acestea cuprind cecurile
bancare, dispoziiile de incasare.
Documentele materiale se consider acelea prin care se
intocmesc operaiunile privind micarea activelor materiale pe
termen lung, stocurilor de mrfuri i materiale. Acestea cuprind
actul de primire-predare a mijloacelor fixe, procesul-verbal de
lichidare a mijloacelor fixe, factura fiscal, bonurile de primire
i bonurile de consum.
Documentele de decontare se utilizeaz pentru
intocmirea operaiunilor de decontare dintre intreprinderi i alte
persoane. Acestea cuprind dispoziia de plat, ordinul de plat,
dispoziia de plat acceptat, lista de plat etc.
Dup destinaie se disting 4 grupe de documente: de
dispoziie, executorii (justificative), justificative - de dispoziie,
de perfectare contabil.
Documentele de dispoziie sunt documentele care conin
un ordin, dispoziie de efectuare a unei aciuni economice
determinate (de exemplu, procura de primire a bunurilor
materiale pentru intreprindere, ordinul de livrare a materialelor,
dispoziia de plat, cecul pentru primirea banilor din banc). In
conformitate cu principiile de documentare stabilite, acestea
conin doar semntura persoanei care sancioneaz efectuarea
operaiunii, ceea ce constituie primul criteriu obligatoriu al
documentului de dispoziie. O dovad convingtoare a
apartenenei documentului la grupa specificat il constituie
faptul c in aceast baz a fost efectuat operaiunea economic.
Astfel, documentele de dispoziie au dou trsturi:
- cu ajutorul lor se exprim voina persoanei
autorizate;
- in baza acestora se efectueaz operaiunea

economic.
Documentele executorii (justificative) confirm
efectuarea operaiunii economice (de exemplu, gestionarul a
primit bunuri materiale i mrfuri, mijloace bneti in numerar).
Astfel, documentul justificativ confirm efectuarea operaiunii i
constituie forma primar de reflectare i control al operaiunii
economice.
Deosebirea radical a documentelor executive
(justificative) de cele de dispoziie const in faptul c
documentele justificative confirm evenimentele produse de
facto, iar cele de dispoziie iniiaz survenirea evenimentului.
Documentele justificative - de dispoziie (combinate)
imbin ambele funcii. De exemplu, conductorul semneaz
factura fiscal pentru livrarea produciei i prin aceiai factur
magazionerul justific transmiterea acestora cumprtorului.
Dispoziia de plat conine dispoziia de eliberare a banilor i
confirm primirea banilor (executarea operaiunii).
In primul caz dispoziia de cas joac rolul de document
de dispoziie, in cel de-al doilea caz - de document justificativ,
intrucat prin acesta se justific casierul.
Documentele de perfectare contabil se intocmesc
exclusiv in scopuri metodologice in baza documentelor de
primele trei tipuri. Un atare document poate fi calcularea sumei
uzurii mijloacelor fixe. Aceast mrime reprezint o operaiune
care necesit inregistrarea in contabilitate, ins aceasta nu se
fixeaz nici in documentul de dispoziie, nici in documentul
executiv. in scopul confirmrii acestui fapt, conform
metodologiei utilizate, contabilul intocmete un calcul special
care trebuie s fie semnat de el.
Dup volumul (gradul de cuprindere) informaiei,
documentele se subdivizeaz in unice i cumulative.
Documentele unice servesc pentru intocmirea i
reflectarea unei operaiuni economice. Aceste documente se
intocmesc in momentul efecturii operaiunii (de exemplu,
factura de eliberare a materialelor de la depozit, dispoziiile de
incasare i plat etc).
Veridicitatea i plenitudinea acestor operaiuni sunt
consemnate de persoanele care au participat la efectuarea
acestora.
Documentele cumulative se utilizeaz pentru intocmirea
catorva operaiuni omogene, pe msura efecturii acestora in
cursul unei perioade determinate (de exemplu in cursul
sptmanii, decadei, lunii). Documentele cumulative cuprind
fia-limit pentru ridicarea materialelor - un document care
reflect eliberarea multipl a materialelor de la depozit in secie,
fia de ridicare a materialelor etc.

Utilizarea documentelor cumulative contribuie la
reducerea numrului documentelor unice, simplific sistemul de
reflectare a operaiunilor in conturi.
Dup modul de intocmire (completare) documentele se
impart in documente intocmite manual sau automatizat. in
prezent multe documente se completeaz manual, dei au aprut
condiii pentru inregistrarea automat a datelor primare.
Dup modul de utilizare, documentele se subdivizeaz in
documente ordinare i cu regim special.
Documentele ordinare se execut in tipografie i se vand
fr inregistrare. Aceasta se refer la majoritatea documentelor
primare.
Formularele documentelor cu regim special se tipresc
pe hartie special in mod centralizat, au serie i numr i se
supun unei inregistrri speciale in cazul vanzrii i cumprrii.
Documentele cu regim special sunt prevzute pentru intocmirea
operaiunilor privind ieirea bunurilor, calcularea taxei pe
valoarea adugat (facturile fiscale etc.). Pe formularele cu
regim special intocmite cu greeli, tersturi, corectri
nestipulate i alte inscrieri nepermise se face meniunea
nevalabil". Pentru formularele anulate se intocmete un registru
care se prezint persoanei responsabile pentru evidena,
pstrarea i eliberarea formularelor cu anexarea acestor
formulare. Ulterior acestea se exclud din eviden conform
modului de contabilizare, eliberare, pstrare i utilizare a
formularelor-tip de documente cu regim special primar stabilit
de instruciune.
Pstrarea formularelor cu regim special se efectueaz in
conformitate cu normele de pstrare a mijloacelor bneti.
3. Modul de completare i prelucrare a documentelor
In vederea organizrii corecte a contabilizrii i reflectrii
oportune a operaiunilor economice in conturi este necesar a
respecta riguros cerinele privind intocmirea documentelor.
Prevederile de baz referitoare la documentele contabile
sunt prezentate in art. 16 din Legea contabilitii.
Documentul primar trebuie s fie intocmit in cazul
efecturii operaiunii economice, iar dac aceasta nu este posibil
- nemijlocit dup terminarea acesteia.
Documentele se intocmesc de persoane responsabile in
termene determinate in conformitate cu regulile i cerinele
stabilite, asigurand valoarea juridic integral a acestora. Etapa
intocmirii documentelor prevede alegerea formularelor,
documentelor primare sau a altor purttori de informaie
contabil pentru fiecare obiect contabil, alegerea mijloacelor i
proceselor de intocmire a documentelor, stabilirea componenei
persoanelor responsabile de intocmirea corect i oportun a

unor sau altor documente primare.
La intocmirea documentelor este important a asigura dou
condiii: reflectarea in document a coninutului real al
operaiunii economice efectuate, evenimentului sau procesului,
adic asigurarea veridicitii i intocmirea documentului cu
cheltuieli minime ale timpului de munc.
Etapa de baz a procesului de intocmire a documentelor
este perceperea i msurarea parametrilor necesari ai operaiunii
economice i fixarea in documentul primar a datelor percepute.
Perceperea i msurarea operaiunii poate fi efectuat
nemijlocit de persoana care intocmete documentul sau prin
mijloace automatizate.
Pentru intocmirea documentelor primare se cheltuiete
mult timp, de aceea este necesar a asigura reducerea maxim a
volumului de munc pe acest sector al activitii contabile. Se
uureaz considerabil i se simplific procesul de fixare a
elementelor permanente in documentele pregtite in mod
automatizat. Astfel, in documentele bancare sunt constante
elementele referitoare la denumirea intreprinderii, conturile
bancare, codul fiscal i la completarea acestora se introduc doar
celelalte elemente.
Documentele primare intrate in contabilitate, urmeaz a fi
verificate in mod obligatoriu: dup coninut; dup form,
aritmetic.
Verificarea documentelor dup coninut const in
clarificarea respectrii regulilor de efectuare a operaiunii
economice, corespunderii normelor, oportunitii economice a
acestora, respectrii legilor in vigoare etc.
Verificarea documentelor dup form au drept scop de a
stabili plenitudinea completrii elementelor obligatorii, existena
semnturilor corespunztoare, claritatea reflectrii esenei
operaiunii consemnate, corectitudinea indicrii datei intocmirii
documentului etc.
Dac in procesul primirii documentelor, verificrii
veridicitii acestora se constat inexactiti, lipsa plenitudinii
completrii unor elemente distincte, greeli intenionate i
neintenionate, cazuri de abuz, acestea se intorc pentru
prelucrare i corectare.
Verificarea aritmetic (cifric) const in stabilirea
corectitudinii calculelor, taxrii documentelor. Erorile depistate
in urma verificrii pot fi divizate in cateva grupe:
- dup cauzele apariiei - neglijena, necompetena
contabil, deteriorarea tehnicii de calcul etc.;
- dup locul apariiei in textul sau cifrele
documentelor primare, in cazul inregistrrii in
registre;
- dup semnificaie - greeli locale (de exemplu, la
scrierea datei) i tranzitorii (care cauzeaz greeli
automate in cateva locuri).
Greelile in documentele primare intocmite manual (cu
excepia documentelor de cas i bancare) se corecteaz in felul
urmtor:
- se taie cu o linie subire textul greit sau suma astfel
ca acesta s poat fi citit;
- se aplic semntura sub textul corectat (sau suma);
- pe campurile randului respectiv se face meniunea
(corectat)cu semntura persoanelor care au semnat
anterior documentul sau se confirm prin semntura
persoanei care a efectuat corectarea, indicandu-se
data corectrii. Apoi documentele se prelucreaz i se
inregistreaz.
Prelucrarea datelor reprezint transformarea informaiei
primare prin operaiuni logice in scopul obinerii indicatorilor
centralizatori i generalizatori despre obiectele contabile.
Procesul de prelucrare a documentelor in contabilitate cuprinde
patru etape:
1. taxarea;
2. gruparea;
3. simbolizarea;
4. inregistrarea documentelor in sistemul informaional
contabil.
Taxarea (sau evaluarea) prevede transformarea etaloanelor
naturale i de munc intr-un etalon bnesc generalizator. De
regul, aceast procedur se efectueaz in documentul primar
propriu-zis prin inmulirea cantitii bunurilor materiale (kg,m,t)
cu preul unitii. Dac documentul conine etalonul de munc
exprimat in unitatea de timp (zile, ore), mrimea acestuia se
inmulete cu retribuia tarifar a unitii de timp.
Urmtoarea etap a prelucrrii contabile a documentelor
este gruparea. In acest caz documentele se selecteaz dup
criteriul omogen al operaiunii economice. Caracterul gruprii
este condiionat de scopul obinerii informaiei in baza
documentelor primare. Astfel, documentele de intrare a
materialelor pot fi grupate pe depozite, tipuri de materiale, surse
de intrare etc., iar cele de ieire - pe denumiri i direcii de
utilizare.
Scopul gruprii const in pregtirea datelor centralizatoare
privind micarea bunurilor i datoriilor pe parcursul perioadei de
gestiune, accelerand astfel inerea contabilitii primare.
Simbolizarea (cotarea) reprezint indicarea in documentul
primar a conturilor corespondente care rezult din coninutul
operaiunii economice concrete.

Aceast etap necesit un nivel profesional mai inalt,
cunoaterea metodologiei de reflectare a operaiunilor
economice in conturi. De regul, acest lucru il efectueaz
contabilul care activeaz pe un sector concret al procesului
contabil ( evidena materialelor, salariilor, consumurilor de
producie etc.). Pentru inregistrarea contabil in document este
prevzut o rubric separat cu denumirea Codul contului
corespondent" sau Codul consumurilor".
Inregistrarea documentelor in sistemul contabil prevede
reflectarea operaiunilor economice in registrele contabile,
inregistrrile se efectueaz in baza simbolizrii, adic a indicrii
conturilor corespondente i se numesc reflectarea
operaiunilor. Operaiunile economice se acumuleaz in
registrele contabilitii sintetice (numrul operaiunii, suma),
apoi se inregistreaz in registrele contabilitii analitice.
In documentele care confirm operaiunile inscrise deja in
registrele contabile se face meniunea sau se indic pagina
registrului in care se inregistreaz valoarea ce rezult din aceast
operaiune.
4. Circulaia documentelor
Cu noiunea document" este strans legat noiunea
circulaia documentelor". Documentele se afl permanent in
micare. Itinerarul parcurs de documente, incepand cu momentul
intocmirii (intrrii) acestora i pan la predarea lor la arhiv
dup prelucrare i reflectare in contabilitate se numete
circulaia documentelor. Micarea documentelor i circulaia
acestora reprezint un obiect important de organizare a
contabilitii la intreprindere se prevede parcurgerea catorva
etape:
- intocmirea (emiterea)documentelor;
- primirea documentelor de contabilitate;
- prelucrarea i inregistrarea documentelor in sistemul
inregistrrilor contabile;
- predarea documentelor in arhiv.
De faptul cat de raional acestea vor fi intocmite, transmise
i prelucrate in contabilitate depinde durata (perioada) obinerii
informaiei contabile utilizate pentru gestionare i control.
Circulaia documentelor se organizeaz nemijlocit de
aparatul contabil i prevede anumite reguli i modaliti de
intocmire i utilizare in activitatea contabil a documentelor
contabile. La fiecare intreprindere aceasta presupune un termen
scurt intre efectuarea operaiunii economice i obinerea datelor
generalizate necesare organelor de conducere a intreprinderii,
utilizarea celor mai perfecte metode i mijloace de culegere i
avansare a informaiei la locul de prelucrare a acesteia, sporirea

productivitii muncii salariailor din contabilitate. Orarul
termenelor de completare, verificare i prelucrare a
documentelor, inregistrarea i gruparea datelor contabile,
parcurgerea altor etape ale procesului contabil se numete
graficul circulaiei documentelor. El se intocmete de
contabilul-ef, inand cont de particularitile intreprinderii in
baza studierii proceselor de gestiune i de producie i se aprob
prin ordinul conductorului intreprinderii.
In grafic se indic denumirea i numrul fiecrui
document, destinaia, modul de intocmire a acestuia, cine
semneaz, cand (termenele), serviciul (secia), unde documentul
se transmite, cine il primete, il verific i il prelucreaz. La
intocmirea graficului se prevede responsabilitatea personal a
angajailor pentru documentele aflate la ei i termenele de
prelucrare a acestora.
Graficul trebuie adus la cunotina executorilor care
intocmesc documentele.
Circulaia documentelor cuprinde de asemenea
urmtoarele etape:
- lucrrile executate asupra documentelor primare in
procesul intocmirii sau primirii acestora din exterior;
- circulaia (micarea) documentelor de la locul de
intocmire sau primire pan la locul de prelucrare;
- circulaia (micarea) documentelor dup prelucrare la
locul pstrrii permanente a acestora arhiva.
Fiecare etap a circulaiei documentelor are
particularitile sale care trebuie luate in considerare la
elaborarea acesteia. De exemplu, la prelucrarea rapoartelor
privind circulaia mrfurilor o mare insemntate are intrarea
oportun a acestora de la gestionari, numrul persoanelor care
particip la prelucrare i modul de prelucrare. Reinerea
documentelor de ctre gestionari atenueaz controlul
economico-operativ, incalc ritmicitatea activitii aparatului
contabil al intreprinderii. Pentru predarea rapoartelor la
contabilitate trebuie s fie stabilite termenele fixe care depind
de distana la care se afl intreprinderile, volumul informaiei
coninute in fiecare raport, existena mijloacelor tehnice de
transmitere a informaiei.
Primirea documentelor primare in contabilitate de la
gestionari este confirmat de persoana care a primit documentele
cu meniune in raportul propriu-zis. Termenul necesar pentru
prelucrare se determin in funcie de volumul ultimei care se
stabilete de contabilul-ef. Termenele de prelucrare a
documentelor trebuie s asigure oportunitatea primirii datelor
generalizate pentru controlul economico-operativ, contabilitatea
sintetic i analitic i prezentarea rapoartelor in termen.

Sistemul circulaiei documentelor sub form electronic
permite a reglementa formarea masivului informaiei contabile,
a crea baza pentru escluderea pierderilor documentelor, sporete
control asupra indeplinirii dispoziiilor privind pregtirea i
prelucrarea documentelor, pstrarea acestora.
La fiecare etap a circulaiei documentelor se asigur un
control necesar prealabil, curent i ulterior. Rspunderea pentru
asigurarea pstrrii documentelor in arhiv o poart
conductorul unitii economice.
INVENTARIEREA I ROLUL ACESTEIA IN
CONTABILITATE
1. Esena, insemntatea i tipurile inventarierii;
2. Modul de efectuare a inventarierii;
3. Determinarea rezultatelor inventarierii,
contabilitatea acestora.
1. Esena, insemntatea i tipurile inventarierii
Una din principalele cerine fa de contabilitate este
realitatea i exactitatea informaiei. Pentru indeplinirea
cerinelor specificate intreprinderile efectueaz inventarierea
bunurilor i datoriilor.
Inventarierea (din limba latin opis) const in verificarea
faptic a diferitor elemente existente i a strii patrimoniale i
confruntarea ulterioar a datelor obinute cu cele contabile. In
prezent la intreprinderi au aprut noi obiecte (valori economice),
care nu imbrac fizic form natural i material, ins de
asemenea sunt supuse inventarierii. Acestea reprezint activele
nemateriale. Pe baza celor expuse se poate concluziona c in
condiiile actuale inventarierea are alt semnificaie, intrucat
acesteia se supun nu numai valorile materiale i decontrile, ci i
astfel de obiecte noi de contabilitate cum sunt activele
nemateriale, investiiile financiare, imprumuturile etc.
Prin natura sa inventarierea indeplinete funcia de control
i constituie un supliment necesar la documentaie. Ea permite a
lua in considerare acele fenomene care nu se reflect in
documentele primare, intrucat nu se supun contabilizrii
cotidiene. Acestea sunt pierderile (sczmintele) aprute ca
urmare a proprietilor fizico-chimice care determin uscarea,
evaporarea, imprtierea etc., inexactitile la recepionarea i
eliberarea bunurilor (eroare de msurare, eroare de calcul, lips
la cantar, resortare), erorile contabile (in calcule la reflectarea
incorect a datelor documentare in conturi), delapidri,
sustrageri, inelare la cantar, inelare la msurare, inelare la
socotit.
Inventarierea i rolul acesteia in contabilitate 123
Scopul inventarierii este asigurarea veridicitii i
plenitudinii datelor contabile.
Inventarierea se efectueaz in conformitate cu art.40 din

Legea contabilitii cu modificrile introduse prin
Regulamentul privind inventarierea.
Sarcinile de baz ale inventarierii sunt:
- constatarea existenei efective a activelor
nemateriale, bunurilor materiale i mijloacelor
bneti (mijloacelor fixe, materialelor, mrfurilor
etc.);
- controlul asupra integritii bunurilor materiale i
mijloacelor bneti prin compararea existenei faptice
cu datele scriptice din contabilitate;
- stabilirea bunurilor materiale cu termen de pstrare
expirat care i-au pierdut parial calitatea iniial;
- depistarea bunurilor materiale neutilizate in scopul
vanzrii ulterioare a acestora;
- verificarea respectrii regulilor i condiiilor de
pstrare a bunurilor materiale i mijloacelor bneti,
precum i a regulilor de intreinere i exploatare a
mainilor, utilajelor i altor mijloace fixe;
- verificarea realitii evalurii bunurilor materiale
reflectate in bilan, mijloacelor bneti in casierie,
conturile bancare, in expediie;
- constatarea creanelor i datoriilor efective.
Inventarierea se efectueaz in mod obligatoriu in
termenele stabilite, in cazul schimbrii gestionarilor - in ziua
primirii-predrii bunurilor (dosarelor).
In afar de aceasta, inventarierea se efectueaz:
- in caz de furt, delapidare, jafuri sau abuz, precum i
in caz de deteriorare a bunurilor - imediat dup
depistarea acestor cazuri;
- in urma incendiului sau calamitilor naturale
(inundaii, cutremur de pmant etc.) - imediat dup
stingerea incendiului sau dup incetarea calamitii
naturale;
- in cazul reevalurii activelor materiale;
- in cazul reorganizrii, divizrii sau lichidrii
intreprinderii (agentului economic);
- la solicitarea organelor de control.
Dup sfera de cuprindere inventarierea poate fi complet
(general) sau parial.
Inventarierea complet (general) se extinde in acelai
interval de timp asupra tuturor tipurilor de bunuri i a strii
decontailor, oferind posibilitatea unei confruntri complete i
multilaterale a datelor contabilitii cu realitatea. Aceasta se
efectueaz, de regul, numai la sfaritul anului in scopul
asigurrii plenitudinii reflectrii tuturor operaiunilor economice
in raportul anual.
Inventarierea parial are ca obiect constatarea existenei
numai pentru anumite tipuri de bunuri materiale i mijloace
bneti in funcie de locurile de pstrare, de exemplu,
inventarierea stocurilor de materiale sau mrfuri aflate in
gestiuni separate, inventarierea mijloacelor bneti in casierie.
Dup modul de efectuare i caracterul inventarierii,
inventarierile pot fi planificate (anunate, fixate), neplanificate
(inopinate) i de lichidare.
Inventarierile planificate (anunate, fixate) se efectueaz
conform graficului intocmit in prealabil. Acestea cuprind i
inventarierile anuale care au o mare importan pentru
intreprinderi. Inventarierile planificate sunt stabilite i prevzute
in planul de inventariere intocmit de conductor i de politica de
contabilitate a intreprinderii. Acestea se efectueaz de asemenea
inainte de intocmirea rapoartelor financiare anuale in scopul
asigurrii veridicitii indicatorilor acestora. Pan la prezentarea
raportului anual in baza rezultatelor inventarierii aprobate de
conductorul intreprinderii trebuie s fie introduse inregistrrile
corespunztoare in conturi i registrele contabile, astfel incat
dup reflectarea operaiunilor de soluionare s se pun de acord
soldurile scriptice cu cele faptice.
Inventarierile neplanificate (inopinate) se efectueaz
dup caz, la dispoziia sau solicitarea administratorului,
proprietarului, organelor de control i juridice in cazul
calamitilor naturale, la reevaluarea bunurilor, la semnalele
personalului, la depistarea unor operaiuni economice dubioase
etc.
Inventarierile de lichidare sunt legate de inchiderea
intreprinderii, firmei i au o mare insemntate in legtur cu
faptul c intreprinderea lichidat are, de regul, datorii care
trebuie achitate.
Administraia intreprinderii poart o mare rspundere
pentru efectuarea oportun i corect a inventarierii i
constatarea rezultatelor acesteia. Ea este obligat s creeze toate
condiiile in acest scop.
Dup volumul totalitii obiectelor de contabilitate se
distinge inventarierea total i selectiv (prin sondaj).
Inventariere total se consider inventarierea, in cursul
creia se supun controlului i recalculrii etc. toate bunurile de
tipul respectiv.
Acestei inventarieri se supun numerarul in casierie, hartiile
de valoare existente, unele bunuri materiale i mrfuri distincte.
Inventarierea selectiv (prin sondaj) este o modalitate
specific de verificare a existenei unor anumite categorii de
bunuri materiale, mrfuri. Aceste inventarieri se utilizeaz in
cazul controlului volumului lucrrilor executate efectiv pentru

constatarea existenei lor reale, stabilirea integritii unor bunuri
materiale i mrfuri distincte. Astfel de inventarieri atenueaz
laboriozitatea lucrrilor de control i permit reducerea timpului
pentru executarea lor. ins acestea nu garanteaz obiectivitatea
absolut, iar in cazul pricinuirii prejudiciului material
inventarierile selective nu permit a determina integral mrimea
lor. in aceste condiii este necesar efectuarea inventarierii
totale.
Conductorii intreprinderilor poart rspunderea pentru
efectuarea corect i oportun a inventarierii bunurilor materiale,
mrfurilor, mijloacelor bneti i asigurarea caracterului
inopinat al acesteia.
Conlabilii-efi impreun cu conductorii subdiviziunilor i
serviciilor sunt obligai s verifice minuios respectarea regulilor
de efectuare a inventarierii.
Clasificarea inventarierii este prezentat in schema de mai
jos.
Fig. 1. Clasificarea inventarierilor
2. Modul de efectuare a inventarierii
Inventarierea influeneaz asupra desfurrii normale a
activitii intreprinderii, se reflect asupra ritmicitii proceselor
economice, de aceea ea trebuie s fie efectuat numai in cazul
necesitii reale. Numrul inventarierilor in anul de gestiune,
datele efecturii acestora se stabilesc de intreprindere, cu
excepia cazurilor cand efectuarea inventarierii este obligatorie
conform legislaiei (de exemplu, inainte de intocmirea
rapoartelor financiare anuale).
Inventarierea cuprinde urmtoarele etape:
1. Pregtirea
2. Efectuarea propriu-zis a inventarierii
3. Constatarea i reflectarea rezultatelor inventarierii.
Pregtirea inventarierii prevede crearea condiiilor
necesare pentru buna desfurare a acesteia. in acest scop, se iau
msuri de natur organizatoric i contabil.
Msurile organizatorice prevd:
a) determinarea cu precizie a obiectului i sferei de
cuprindere a inventarierii, natura bunurilor (mrfuri,
materiale, bani, datorii etc.);
b) emiterea de ctre persoanele responsabile a dispoziiei
privind efectuarea inventarierii, prin care se precizeaz
Inventarierea
In funcie de sfera
de cuprindere
In funcie de
modul de efectuare
Dup
ii obiectelor
volumul
totalit
Complete
Pariale
Planificate
Neplanificate
De lichidare
Totale
Selective
componena comisiei, preedintele comisiei, gestiunea
supus inventarierii, data de incepere i sfaritul
inventarierii. Dispoziia se inregistreaz de contabilitate in
registrul de control al executrii dispoziiilor. Dispoziia,
concomitent cu cletele de sigilat, se inmaneaz comisiei,
inainte de inceperea efecturii inventarierii;
c) crearea condiiilor de lucru pentru comisia de
inventariere;
d) luarea de ctre comisie a msurilor organizatorice
necesare, in componena comisiei de inventariere este
necesar s fie incluse persoane calificate care cunosc
bunurile supuse inventarierii, metodele de evaluare i
contabilitate a acestora. Se interzice a numi de dou ori la
rand in calitate de preedinte al comisiei a uneia i
aceleiai persoane la acelai gestionar.
Inventarierea activelor nemateriale i materiale, mrfurilor
i materialelor, mijloacelor bneti se efectueaz nemijlocit de
ctre comisie pe teren, in locurile de pstrare i fabricare, pe
fiecare gestionar separat.
Inainte de a proceda la verificarea existenei efective a
valorilor comisia este obligat:
- s asigure participarea la efectuarea inventarierii a
tuturor membrilor comisiei;
- s sigileze incperile accesorii, subsolurile i alte locuri
de pstrare a bunurilor care au intrri i ieiri separate;
- s constate valoarea faptic a mijloacelor bneti in
casierie i s solicite intocmirea ultimului raport
privind casa;
- s stabileasc incasrile zilei curente conform
indicatorilor aparatului de cas, s predea suma
incasat in casieria central a intreprinderii de comer;
- s verifice starea de funcionare a tuturor aparatelor de
msurare a greutii i respectarea termenelor de
marcare stabilite;
- s primeasc de la gestionari declaraia scris cu
urmtorul coninut:
pentru care bunuri poart rspundere i unde sunt
plasate;
dac are in gestiune bunuri fr documente
justificative;
dac exist bunuri pentru care sau emis documentele
corespunztoare, dar inc nu sunt eliberate;
- s primeasc ultimul (la data inventarierii) registru de
eviden a documentelor de incasare i plat sau
rapoartele de gestiune privind mrfurile i mijloacele
bneti;
- s vizeze toate documentele de incasare i plat anexate
la registrele sau rapoartele de gestiune privind micarea
mrfurilor i ambalajului cu menionarea pan la
inventariere" (data), acestea servind apoi drept temei
contabil pentru determinarea valorii stocurilor la
inceputul inventarierii conform datelor contabile.
Msurile contabile cuprind:
a) reflectarea in conturile contabile i in evidena analitic
a tuturor operaiunilor economice efectuate pan la
inventariere;
b) verificarea corectitudinii i exactitii reflectrii in
conturi a operaiunilor economice prin compararea datelor
contabile cu datele evidenei operative (registre contabile,
fie ale contabilitii analitice);
c) intocmirea balanei de verificare pentru mrfuri,
materiale i alte bunuri in scopul stabilirii cantitii i
valorii care figureaz conform datelor contabile la data
inventarierii.
Efectuarea propriu-zis a inventarierii prevede
executarea anumitor lucrri care includ numrarea, recalcularea
i inregistrarea in listele de inventariere. Existena bunurilor se
constat in acest caz prin cantrire, msurare sau numrare sau
efectuarea calculelor tehnice. Nu se admite trecerea haotic de la
verificarea unui tip de mrfuri la altul.
La inventarierea unei cantiti mari de mrfuri, materiale,
produse finite se intocmesc borderouri de cantrire.
La finele zilei de lucru sau dup recantrire datele efective
din borderouri se confrunt i totalurile determinate se introduc
in listele de inventar.
Ambalajul se inregistreaz separat pe tipuri i destinaia
special (nou, folosit, care necesit reparaie etc.).
Existena bunurilor aflate in custodie sau arendate nu
poate fi stabilit prin recalcularea fizic, de aceea drept temei
servesc datele existente in contabilitate.
Datele efective stabilite cu ocazia inventarierii se reflect

in lista de inventariere, ce reprezint un document contabil
primar care reflect existena bunurilor constatate in procesul
inventarierii.
Listele se intocmesc separat pe locuri de pstrare,
gestionari, pe categorii de bunuri cu termen expirat, degradate.
Liste de inventar separate se intocmesc de asemenea pentru
bunurile aflate in custodie sau arendate. Aceste liste pot fi
completate (intocmite) atat cu mijloace tehnice, cat i manual.
Pe fiecare pagin a listei de inventariere se indic numrul
de ordine i denumirea bunurilor, cantitatea total a acestora,
indiferent de unitatea de msur (buci, kilograme, metri etc.).
Cantitatea de mrfuri, materiale aflate in ambalajul
nedeteriorat al furnizorului poate fi determinat ca excepie in
baza documentelor de intrare cu verificarea obligatorie in natur
(la alegere) a unei pri de bunuri.
Listele de inventariere se semneaz de ctre membrii
comisiei i gestionari, iar pe ultima fil gestionarul face
meniunea care confirm c bunurile au fost verificate in
prezena sa, c fa de comisie nu are nici o obiecie i bunurile
cuprinse in liste se afl in custodie.
3. Determinarea rezultatelor inventarierii i
contabilitatea acestora
Dup inventariere listele de inventariere semnate de
preedinte i membrii comisiei se transmit in contabilitate in
modul urmtor: primul exemplar cu borderoul de control i alte
documente contabilului-ef al intreprinderii cel, de-al doilea
exemplar gestionarului contra recipis pe primul exemplar.
Rezultatele definitive ale inventarierii le constat
contabilitatea intreprinderii, confruntand soldurile efective ale
mrfurilor i materialelor, mijloacelor bneti indicate in liste cu
soldurile conform datelor contabilitii la momentul efecturii
inventarierii.
La efectuarea inventarierii sunt posibile trei situaii:
- existena efectiv este egal cu datele inregistrate in
contabilitate;
- existena efectiv este mai mare decat datele
inregistrate in contabilitate;
- existena efectiv este mai mic decat datele
inregistrate in contabilitate.
Pentru determinarea rezultatului definitiv al inventarierii
se intocmete balana de verificare. Pan la determinarea
rezultatelor inventarierii este necesar a verifica corectitudinea
preurilor, taxrii i calculrii totalurilor in liste i a face o
meniune pe fiecare pagin. Erorile depistate trebuie s fie
corectate i stipulate prin semntura tuturor membrilor comisiei
i a gestionarilor.
In balana de verificare se reflect rezultatele inventarierii,
adic discordanele dintre datele contabilitii i existena faptic
inscris in listele de inventar. Discordanele se evideniaz dup
cantitate i valoare separat pe fiecare sortiment, calitate, pre al
materialelor i mrfurilor, pe ambalaje. Valoarea plusurilor i
lipsurilor bunurilor materiale in balana de verificare se
inregistreaz in conformitate cu evaluarea acestora in
contabilitatea curent.
Diferenele dintre existena efectiv a bunurilor materiale
constatate cu ocazia inventarierii i datele contabile se
reglementeaz in conformitate cu art.42 din Legea contabilitii
in modul urmtor:
- plusurile de bunuri materiale i mijloace bneti se
inregistreaz ca majorare a veniturilor;
- lipsurile de bunuri materiale in limitele normelor
stabilite ale perisabilitii naturale se trec la
consumurile de producie, cheltuielile perioadei;
- lipsurile de bunuri materiale care depesc normele
perisabilitii naturale stabilite, precum i pierderile
aferente deteriorrii bunurilor materiale se imput
persoanelor vinovate evaluate la preurile de pia la
data depistrii lipsurilor;
- in cazul cand persoanele vinovate nu sunt identificate
sau justificate de organele juridice, pierderile provenite
din deteriorarea bunurilor materiale sau lipsuri asupra
normelor stabilite se trec la cheltuielile perioadei.
La documentele prezentate pentru inregistrarea decontrii
lipsurilor de bunuri i deteriorrii supra normelor perisabilitii
naturale se anexeaz deciziile organelor judectoreti care
confirm lipsa persoanelor vinovate sau refuzul de percepere a
prejudiciului, in perioada dintre inventarieri intreprinderile pot
s utilizeze materiale, s vand mrfuri in ambalaj similar, ins
la preuri diferite. Asemnarea ambalajului poate duce la resortarea
bunurilor materiale, adic la vanzarea unei mrfi la
preul celeilalte. Ca rezultat, in timpul inventarierii unele mrfuri
sunt in plus, iar la alte mrfuri care se aseamn dup aspectul
exterior se constat lipsuri, in aceste cazuri poate fi admis
compensarea reciproc (trecerea in cont).
Compensarea reciproc a plusurilor i lipsurilor ca rezultat
al re-sortrii poate fi admis numai ca excepie pentru una i
aceeai perioad supus verificrii, la una i aceeai persoan in
ce privete bunurile materiale cu aceeai denumire i in cantiti
identice. Compensarea poate fi admis pentru una i aceeai
grup de bunuri materiale, in cazul cand bunurile intrate in
componena acesteia se aseamn dup aspectul exterior sau
sunt ambalate intr-un ambalaj similar (la livrarea fr

despachetarea ambalajului).
In ce privete re-sortarea admis gestionrii prezint
explicaii detaliate.
In cazul cand valoarea bunurilor constatate lips este mai
mare decat valoarea bunurilor in plus, diferena valorii se imput
persoanelor vinovate.
Rezultatele inventarierii trebuie s fie examinate i
aprobate de conductorul intreprinderii. Acestea se reflect in
contabilitate i in rapoarte in luna in care a fost terminat
inventarierea, iar pentru inventarierea anual - in raportul
financiar anual pe perioada de gestiune.
REGISTRE I FORME ALE CONTABILITII
1. Clasificarea registrelor contabile;
2. Tehnica inregistrrii contabile;
3. Metode de corectare a greelilor in contabilitate;
4. Esena formelor contabilitii;
1. Clasificarea registrelor contabile
Datele operaiunilor economice reflectate in documentele
primare trebuie s fie inregistrate ulterior in scopul gruprii care
rspunde nevoilor gestiunii. in acest scop se utilizeaz registrele
contabile. Acestea reprezint tabele speciale care imbrac forma
sa i au coninut in funcie de cerinele controlului i
sistematizrii informaiei.
Clasificarea registrelor contabile dup diverse criterii este
prezentat in fig. 1.
Registrele pot fi sub form de cri contabile, fie, foi albe.
intrucat crile i fiele contabile pot fi completate numai
manual, in ultimul timp acestea se inlocuiesc cu foi albe care pot
fi intocmite i la computere.
Utilizarea diverselor registre este condiionat de volumul
i specificul obiectelor contabilizate, caracterul de mas al
operaiunilor economice, modul de inregistrare i prelucrare a
informaiei economice etc. Aceste particulariti influeneaz
asupra construirii registrelor contabile.
Registre i forme ale contabilitii 133
Fig. 1. Clasificarea registrelor contabile
Astfel, fiele i crile se utilizeaz in special pentru
contabilitatea analitic a mijloacelor fixe, materialelor,
produselor i mrfurilor. De regul, in acestea se ine
contabilitatea cantitativ pe fiecare denumire a bunurilor
materiale. inregistrrile in fie le efectueaz gestionarul.
Fiele se plaseaz in fiiere intr-o grupare comod pentru
obinerea informaiei necesare.
Crile contabile se utilizeaz in cazurile in care
nomenclatorul obiectelor este neinsemnat, precum i pentru
contabilitatea operativ a mijloacelor bneti la casier.
O particularitate distinctiv a inerii crilor este faptul c

pe coperta acestora se indic destinaia, iar inainte de utilizare
paginile se numeroteaz i pe versoul ultimei pagini se scrie
numrul de pagini in cifre i se pune semntura contabilului-ef
(sau altei persoane autorizate) i se aplic tampila. Foile
reprezint tabele tiprite in prealabil sub form de borderouri
Cri
Fie
Foi
Rubrici paralele
Rubrici consecutive
Rubrici combinate
Sintetice
Analitice
Cronologice
Sistematice
Combinate
Manuale
Computerizate
Cartea mare, registru de
cas
Fie de inventar de eviden a
mijloacelor fixe, de eviden a
materialelor
Borderouri, jurnale-order,
mainograme
Note de contabilitate,
registre
Borderouri de eviden a
mijloacelor bneti, jurnale-order
Balane de verificare (ah),
deconturi de avans
Jurnal-order, Marte mare
Balane solduri i de verificare,
fiele evidenei de depozit
Borderouri de eviden a
mijloacelor bneti, cartea de cas,
registrul de eviden a decontrilor
Cartea mare, diverse jurnale-order
Mainograme, diverse
jurnale-order
Cri, fie
Orice registru contabil in cazul c nd
exist posibiliti
i
Registre c ontabile
Dup aspectul
exteri or
Dup structu r
Dup tipul de
informaie
Dup modul de
inregi strare
Dup modul de
intocmire
sau jurnale-order care au rubrici i coloane necesare (de
exemplu, borderoul de calculare a salariilor, borderoul de
eviden a livrrii produciei, jurnalul-order pentru contul 242,,
Cont de decontare etc.). De regul, astfel de registre se
completeaz manual. In cazul existenei computerelor acestea
pot fi intocmite in mod automat i, ca rezultat, se obin aanumitele
maino-grame.
Purttorii de informaie intermediari sunt discurile
magnetice, dischetele etc. Utilizarea tehnicii de calcul permite
gruparea datelor primare in registrele contabile, pornind de la
necesitile utilizatorilor de informaii.
Dup determinarea coninutului registrului se elaboreaz
forma lui cu un titlu exact. in conformitate cu elementele cerute
i indicatorii se precizeaz numrul de coloane i titlurile
acestora care trebuie s corespund amplasrii in documentele
primare i cumulative.
Registrele contabile pot avea o divers structur, ceea ce
depinde de modul de plasare a inregistrrilor contabile in
rubricile corespunztoare: paralel, consecutiv sau combinat.
Metoda paralel prevede plasarea inregistrrilor in
procesul de inregistrare a acestora in debit i credit pe o linie .
Metoda consecutiv const in construirea registrelor
contabile cu dou niveluri: un nivel (superior) plaseaz
inregistrrile in debitul contului, iar altul, de jos (inferior) - in
creditul contului. in conformitate cu aceasta se calculeaz
totalurile in debitul i creditul conturilor prezentate in registrul
respectiv i se calculeaz soldul la inceputul i finele lunii.
Varianta combinat prevede utilizarea metodelor
specificate intr-un registru. in acest caz se efectueaz inregistrri
in debitul i creditul contului pentru care este destinat registrul,
precum i se indic conturile corespondente in debit i credit.
Rolul contabilului const in faptul de a indica corect in ce
cont (debit i credit) trebuie s se reflecte operaiunea
economic respectiv.
Construirea divers a registrelor contabile este
condiionat de asemenea de tipul (obiectul) informaiei care
trebuie s fie primit cu ajutorul acestora. O informaie mai
concret reflectat in registre necesit a indica coninutul

operaiunii, sursa de intrare a mijloacelor sau cheltuielile
acestora, numrul i denumirea documentului, data, datele
cantitative, caracteristicile calitative ale obiectului etc. Astfel de
registre se numesc analitice i necesit existena randurilor i
coloanelor corespunztoare pentru reflectarea informaiei
indicate. De regul, astfel de registre sunt crile i fiele
contabile, ins pot fi i foi albe.
Registrele in care se reflect informaia cu un grad inalt de
generalizare se numesc sintetice i, de obicei, inregistrrile in
acestea se in numai in expresie sumar. ins ca i in cazul altor
criterii de grupare, in cazul dat pot fi i registre combinate. De
exemplu, in jurnalul-order, in care se reflect decontrile cu
furnizorii se indic nu numai sumele din conturile
corespondente, ci i denumirea furnizorului, numerele i datele
documentelor primare, precum i sumele la care se efectueaz
decontrile etc.
O regul obligatorie este respectarea egalitii soldurilor i
totalurilor rulajelor debitor i creditor din registrele contabilitii
analitice i sintetice care reflect aceleai mijloace sau surse.
Inregistrrile in registrele contabile pot fi efectuate in
ordine cronologic sau sistematic, de aici provine i denumirea.
Registrele cronologice prevd inregistrrile pe msura
intrrii documentelor fr o grupare determinat pe conturi.
Drept exemplu de registru cronologic servete registrul de
eviden a mrfurilor intrate in care se ine evidena facturilor de
expediie ale furnizorilor pentru mrfurile livrate. Cumprtorul
le inregistreaz in registru pe msura primirii i verificrii
veridicitii documentelor.
In registrele sistematice inregistrarea operaiunilor
economice se efectueaz dup un sistem determinat. Gruparea
datelor poate fi efectuat atat in conturile contabilitii analitice,
cat i a celei sintetice, in calitate de exemple de registru
sistematic al contabilitii analitice servesc balana de verificare
a evidenei materialelor, borderoul privind fabricarea produselor
finite.
Inregistrrile sistematice se efectueaz in toate registrele
contabilitii sintetice, ins cel mai tipic este Cartea mare in care
toat informaia pe intreprindere se grupeaz pe debitul i
creditul conturilor contabilitii sintetice.
In multe registre se imbin inregistrrile cronologice i
sistematice, de aceea ele se numesc combinate. Utilizarea
inregistrrilor cronologice i sistematice intr-un registru permite
a reduce numrul de inregistrri, a spori gradul de control al
informaiei.
Dezvoltarea ulterioar a automatizrii contabilitii
lrgete cadrul utilizrii registrelor combinate.

Inregistrarea datelor in registrele contabile poate fi
efectuat manual sau cu ajutorul computerelor. Nivelul actual al
contabilitii i mijloacelor tehnicii de calcul permite a
automatiza multe, dac nu toate sectoarele procesului contabil.
Organizarea contabilitii in baza computerelor se
efectueaz cu ajutorul modelrii care reprezint un proces
orientat spre reglementarea obinerii i prelucrrii informaiei
privind obiectele contabile. O mare insemntate in acest caz are
elaborarea codurilor tuturor elementelor informaiei care se
prelucreaz.
Sunt posibile cateva etape de prelucrare automat i de
obinere a informaiei:
1. Reflectarea in documentele primare a operaiunilor
economice respective. in acest caz este necesar a respecta
structura formularelor-tip de documente primare, ins cu
utilizarea diverselor modificri.
2. Sistematizarea datelor pe intreprindere i formarea unor
blocuri de informaii contabile omogene in baza inregistrrilor
contabile tip. Gruparea pe caracteristici distincte ale
operaiunilor se efectueaz, inand cont de necesitile
controlului zilnic, analizei i reglementrii.
3. Generalizarea datelor operaiunilor economice in
registrele contabilitii analitice i sintetice care const in
insumarea, calcularea rulajelor i soldurilor pe conturi, precum
i in intocmirea balanelor de verificare i soldurilor.
4. Calcularea indicatorilor economico-financiari pe
ansamblul intreprinderii i pe subdiviziuni distincte.
2. Tehnica inregistrrilor contabile
Cunoaterea modului de inregistrare a operaiunilor
economice in registrele contabile are o mare insemntate pentru
formarea informaiei oportune i veridice la intreprindere i
prezentarea acesteia utilizatorilor.
Inregistrarea datelor privind operaiunile economice
efectuate in cursul perioadei de gestiune (lunii) se efectueaz in
baza documentelor primare care se afl la gestionari, apoi se
prezint in contabilitate. in acest caz, in prealabil se efectueaz
simbolizarea, adic indicarea codurilor conturilor debitoare i
creditoare direct in documentele primare.
Consecutivitatea inregistrrilor in registrele contabile
poate fi diferit. Uneori datele se reflect la inceput in registrele
contabilitii analitice, apoi, fiind grupate, in registrele
contabilitii sintetice. De exemplu, datele privind salariile
(calculrile pe tipuri, reinerile impozitelor i contribuiilor la
asigurrile sociale, altor tipuri i sumele spre plat) mai intai se
inscriu pe fiecare salariat in borderoul de decontare i plat.
Apoi totalurile pe fiecare poziie se trec in diverse registre ale

contabilitii sintetice (jurnale-order, etc.). in unele cazuri,
viceversa, la inceput se fac inscrieri in registrele contabilitii
sintetice, iar apoi in baza lor se completeaz registrele
contabilitii analitice.
De exemplu, borderoul nr. 12 (consumuri pe secii) i
registrul nr. 10 (consumuri i cheltuieli in intregime pe
intreprindere) ca registre ale contabilitii sintetice se intocmesc
in primul rand. Apoi, cunoscand toate consumurile de producie,
soldurile produciei in curs de execuie i costul efectiv al
produciei fabricate, se completeaz fiele de eviden analitic a
consumurilor pe tipuri de produse i servicii prestate.
Ins, dup cum se tie, exist i registre combinate (cu
imbinarea datelor contabilitii analitice i sintetice). in acest caz
volumul lucrrilor contabile se micoreaz, intrucat inregistrrile
in registru se efectueaz numai o dat. Drept exemplu poate
servi registrul nr.7 pentru decontrile cu gestionarii. in acesta pe
fiecare gestionar se reflect soldul datoriilor la inceputul lunii,
sumele pe conturile sintetice primite ca avans, cheltuielile
privind deconturile de avans, neutilizate sau supra-consumate.
Apoi se indic soldul la sfaritul lunii. Datele finale in debitul i
creditul conturilor din jurnalul-order la sfaritul lunii se trec in
Cartea mare.
Inscrierile in registre trebuie s fie efectuate sistematic, pe
msura sosirii documentelor primare, iar cand acest lucru este
imposibil in primele zile ale lunii care urmeaz dup cea
raportat. in scopul excluderii inregistrrii repetate in registrul
contabil a unuia i aceluiai document in acesta trebuie s se
fac meniunea corespunztoare. Uneori in documentul respectiv
se indic numrul randului i registrului in care este trecut
suma operaiunii aferent documentului dat.
In funcie de procesul construirii registrului i necesitii
gruprii informaiei in activitatea practic se utilizeaz diverse
metode de inregistrare in registrele contabile.
Cea mai rspandit este metoda liniar. Avantajele
acesteia constau in asigurarea ilustrativitii i controlului, mai
ales, privind operaiunile cu caracter de decontare. in acest caz
pe un rand (linie) se reflect toi indicatorii referitori la un
debitor sau creditor: denumirea, data, numrul documentului,
pentru ce au aprut datoriile, suma din factura fiscal, data i
valoarea plii. Astfel de registre in practica contabil din rile
occidentale se numesc Carte de cumprri" i Carte de
vanzri. In acestea de asemenea este posibil imbinarea
contabilitii analitice i sintetice.
O utilizare larg in tehnica inregistrrii datelor contabile a
cptat metoda acumulrii prealabile a sumelor aferente
operaiunilor economice omogene in unele registre contabile in

scopul gruprii i generalizrii ulterioare etc. De exemplu,
consumurile de producie pe secii se acumuleaz in borderourile
nr. 12, iar la sfaritul lunii totalurile acestora se trec in registrul
nr. 10; contabilitatea micrii materialelor sau mrfurilor se ine
pe fiecare depozit (gestionar) separat in borderouri speciale, apoi
totalurile se trec in borderoul centralizator al micrii
materialelor intocmit pe intreaga intreprindere. in cazul dat in
locul numrului mare de inregistrri contabile este posibil a face
in registrul contabilitii sintetice o inscriere in baza sumei totale
obinute pe operaiuni economice omogene. Prin urmare, se
simplific procedura contabilitii sintetice, iar informaia
obinut devine simpl i ilustrativ.
O alt metod de inregistrare in registrele contabile este
metoda ah, care permite cu ajutorul unei inregistrri a indica
suma operaiunii economice in debitul unui cont i creditul altui
cont, adic a nu inclca principiile dublei inregistrri. Acest
lucru este posibil, deoarece in registrele contabile randurile
orizontale ale unor conturi se intersecteaz cu coloanele
verticale ale altor conturi. Ca rezultat, se dezvluie coninutul
intern al conturilor corespondente i crete sigurana
operaiunilor economice reflectate, intrucat debitul i creditul
conturilor corespondente sunt prezentate impreun in registrul
contabil. Drept exemplu de inregistrare ah pot servi un ir de
registre (nr. 8, 10, 11), precum i insui borderoul-ah, care se
intocmete la sfaritul lunii (inainte de intocmirea bilanului)
pentru verificarea corectitudinii reflectrii operaiunilor
economice pe conturi.
Este de remarcat c inregistrrile in registrele contabile
trebuie s se efectueze cu cerneal (neagr, albastr, violet) in
baza documentelor primare corespunztoare. in unele cazuri in
locul documentelor primare se utilizeaz calculele contabilitii
(privind calcularea uzurii, amortizrii, rezervelor etc.). ins
trebuie de avut in vedere c potrivit Legii contabilitii,
contabilul nu trebuie s contabilizeze nici o sum (adic s le
reflecte in registrele contabile), dac pentru acestea lipsesc
documentele justificative.
Dup inregistrarea tuturor datelor documentele se coase in
mape cu indicarea registrului la care se refer (sau numrul
contului). In registrele propriu-zise se fac totalurile sumelor pe
vertical i orizontal, confirmand datele contabilitii sintetice
i analitice.
3. Metode de corectare a greelilor in contabilitate
In cazul inregistrrii inscrierilor multiple efectuate la
intreprindere greelile in documente i registre sunt inevitabile.
La depistarea discordanelor i greelilor in registrele

contabile acestea trebuie corectate. Exist cateva metode de
corectare a greelilor in contabilitate, in funcie de caracterul i
etapa inregistrrii sumei operaiunii economice.
Greelile comise in contabilitate pot avea loc la intocmirea
documentelor primare, registrelor contabile sau rapoartelor
financiare. Acestea pot fi rezultatul neglijenei lucrtorilor,
dereglrilor tehnicii de calcul sau aciunilor intenionate ale
executorilor. Caracterul erorilor determin greelile in cifre,
documentarea operaiunilor, corespondena conturilor intocmit
incorect, totalizarea greit. De aici i divizarea greelilor in
matematice, de cancelarie, metodico-contabile.
Pentru reducerea numrului de greeli sau excluderea lor
administraia intreprinderii trebuie s creeze condiii normale de
lucru persoanelor care au atribuie la colectarea i prelucrarea
informaiei contabile, s urmreasc starea de funcionare a
tehnicii de calcul, s aib grij de calificarea lucrtorilor
contabili etc. insui procesul de lucru asupra greelilor poate fi
divizat in dou etape.
La prima etap contabilul cu ajutorul unor procedee
speciale trebuie s depisteze greeala. Cunoaterea acestor
procedee permite a reduce timpul pentru cutri. in al doilea
rand, micorarea numrului de greeli este posibil in cazul cand
contabilul va verifica minuios veridicitatea documentelor
primare, corectitudinea taxrii i altor operaii aritmetice,
totalurile obinute etc. Dup posibilitate documentele primare i
centralizate trebuie intocmite cu ajutorul computerelor, ceea ce
nu numai economisete timpul de lucru, ci i reduce
probabilitatea greelilor aprute la intocmirea acestora i
copierea manual.
In activitatea practic exist cateva metode de gsire a
greelilor in contabilitate. Acestea cuprind verificarea
consecutiv a datelor registrelor cu sursele iniiale (metoda
total), verificarea reciproc a acelorai date reflectate in diverse
registre, metodele selectiv i logic.
Verificarea consecutiv const in verificarea
corectitudinii inregistrrii datelor din documentele primare in
registrul contabil, notand (repetat) pe fiecare document un
oarecare semn de confruntare. ins aceasta este o metod
laborioas i forat de depistare a greelilor.
In multe cazuri sumele obinute (totalurile) in unele
registre trebuie s fie identice sumelor reflectate in alte registre
contabile. in astfel de cazuri se efectueaz confruntarea
reciproc a acelorai date. De exemplu, verificarea
corectitudinii inscrierilor banilor primii in casierie de pe contul
de decontare poate fi efectuat cu ajutorul borderoului nr. 1 i
registrului nr.2. in acest scop este necesar a confrunta totalul

sumelor din corespondena conturilor 241 Casa (in debit) i
242 ,, Cont de decontare (in credit).
Greelile cifrice pot fi stabilite prin recalcularea selectiv
a sumelor (totalurilor) sau efectuarea unei operaiuni inverse scderea. Dac o astfel de verificare nu este rezultativ, este
necesar a efectua recalcularea repetat a tuturor sumelor
reflectate in registrele contabile, in cazul construirii registrelor
sub form de ah, este uor a gsi greeala, intrucat este suficient
a verifica corectitudinea sumelor reflectate pe vertical i
orizontal care trebuie s fie egale.
Metoda logic const in faptul c, cunoscand esena
dublei inregistrri, greeala se depisteaz in balana de verificare
a conturilor sintetice. In acest scop se compar totalurile
rulajelor i soldurilor debitor i creditor ale conturilor. Diferena
dintre acestea va arta reflectarea incorect a unei oarecare
operaiuni economice. Este posibil c suma acesteia a fost
inscris de dou ori in debitul sau creditul unui cont
corespondent. in acest caz este necesar ca diferena obinut s
fie imprit in dou i rezultatul respectiv poate fi gsit intr-un
document anexat la registrul in cauz. Acest lucru poate fi
stabilit cu ajutorul computerului.
Pot avea loc cazuri cand suma operaiunii economice este
reflectat numai o dat in debitul sau creditul unui cont
sintetic. Suma discordanelor in acest caz se stabilete prin
metoda direct.
Ins in orice caz trebuie s se utilizeze acele procedee de
gsire a greelilor care vor permite a le depista cu cele mai mici
pierderi de timp.
Greeala gsit trebuie corectat imediat. Pentru aceasta
exist cateva metode: de corectare, a formulei suplimentare i de
stornare.
Metoda de corectare este cea mai simpl i se utilizeaz
in cazul cand greeala este depistat in insui documentul primar
sau in cursul completrii registrelor contabile. Aceasta const in
anularea cifrei scrise incorect prin tragerea unei linii peste cifra
scris (astfel incat aceasta s se vad) i inscrierea alturi a cifrei
corecte. O astfel de corectare trebuie s fie confirmat prin
semntura persoanei care are atribuie la intocmirea registrului
sau documentului cu indicarea datei corectrii.
Corectrile neconfirmate in documentele primare i
registrele contabile nu se admit, iar in documentele de cas i
bancare acestea in general trebuie s fie excluse.
Dac greeala a fost depistat in cazul cand in registrele
contabile s-au fcut totalurile i s-au intocmit Cartea mare i
bilanul contabil, metoda de corectare nu poate fi utilizat.
in cazul cand la completarea registrului in conturi a fost

inscris o sum mai mica decat cea indicat in documentul
primar, iar corespondena conturilor este respectat, pentru
corectarea greelii se utilizeaz metoda formulei suplimentare.
in acest caz pentru diferena depistat se intocmete o
inregistrare contabil similar.
Exemplu. Reflectand virarea ctre furnizor a sumei de
5000 lei, efectiv s-au inscris 3000 lei (in debitul contului 521
Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale i
creditul contului 242 , Cont de decontare). Deci, s-a inscris cu
2 000 lei mai puin. Corectarea greelii se efectueaz prin
urmtoarea inregistrare suplimentar:
Debit contul 512, Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale 2000 lei
Credit contul 242, Cont de decontare 2000 lei.
Metoda inscrierii de stornare se utilizeaz in cazurile in
care la completarea registrului in conturi s-a inscris o sum mai
mare decat s-a indicat in documentul primar. Aceast metod se
mai numete stornarea cu rou", ceea ce inseamn c trecerea
sumei in conturi are loc din nou, ins cu cerneal roie. in
realitate se produce micarea sumei precedente inregistrate deja.
Dup aceasta suma inregistrat in conturi devine real.
4. Esena formelor contabilitii
Prin forma contabilitii se inelege o anumit organizare
i construire a sistemelor de registre contabile in scopurile
controlului curent asupra strii i micrii mijloacelor i surselor
de venituri i cheltuieli i obinerii informaiei necesare pentru
Forma contabilitii depinde de doi factori: sistemul de
registre contabile utilizate i consecutivitatea inregistrrilor in
acestea i modul de intocmire a registrelor (manual sau
automatizat).
O dat cu dezvoltarea contabilitii se perfecionau i
formele contabilitii i registrele utilizate. S-a parcurs un
itinerar de la cri i fie simple pan la automatizarea total a
procesului contabil.
in prezent la intreprinderile republicii inc se utilizeaz
dou forme de contabilitate care se bazeaz pe munca manual:
memoriale-order i jurnalele-order.
Forma de eviden pe memoriale-order se utilizeaz rar,
dei este o metod mai simpl. Dup cum se observ din
schem, in calitate de registru sintetic se folosete nota de
contabilitate care se intocmete pentru fiecare cont sintetic in
baza documentelor primare i centralizate. in acest registru se
inscriu sumele pe conturile corespondente (debit i credit) cu
indicarea datei i numrului documentului primar. Separat se
ine evidena analitic a mijloacelor i datoriilor in cri, fie in

baza crora se intocmesc balanele de verificare. Pentru
controlul asupra strii i micrii mijloacelor bneti in numerar,
casierul ine registrul de cas care se controleaz de contabil.
Generalizarea informaiei pe toate conturile sintetice se
poate efectua cu ajutorul:
- Jurnalului-ah;
- Crii mari;
- Registrului principal.
In primul caz totalurile fiecrei note de contabilitate se
inscriu in jurnalul-ah, care inlocuiete Cartea mare.
in cel de-al doilea caz datele din nota de contabilitate se
inscriu la inceput in jurnalul de inregistrare, iar din acesta se trec
in Cartea mare. in aceasta pentru fiecare cont in debit i credit
sunt prevzute coloane pentru inscrierea totalurilor din notele de
contabilitate pe fiecare cont corespondent.
O varietate a formei de eviden pe memoriale-order este
Registrul Principal, denumirea cruia provine de la registrul
sintetic de baz. in acest registru pe fiecare not de contabilitate
este prezentat suma total cu gruparea pe debitul i creditul
conturilor corespondente.
Pe lang unele avantaje (de exemplu, simplitatea
registrelor contabile i ilustrativitatea datelor reflectate), forma
de eviden prin memoriale-order nu este lipsit de neajunsuri:
- notele de contabilitate reprezint nite registre de
grupare intocmite intre documentele primare i
registrele principale de contabilitate sintetic;
- masivitatea contabilitii analitice, izolarea acesteia
de contabilitatea sintetic;
- dublarea datelor in diverse registre;
- dificultatea efecturii procedurilor contabile.
Dat fiind acest fapt in prezent mai pe larg se utilizeaz
forma de eviden prin jurnale-order .
Informaia de intrare din documentele primare se trece in
borderourile i fiele contabilitii analitice in scopul controlului
asupra intocmirii i micrii mijloacelor i datoriilor.
Concomitent datele din documentele primare se inscriu in
registrele contabilitii sintetice, principalele din care sunt
jurnalele-order. Ins din documentele primare datele se trec
direct in jurnale-order in cazurile in care pe un oarecare cont se
efectueaz un numr insemnat de operaiuni.
In caz contrar, informaia primar se grupeaz sau se
acumuleaz 1 borderouri speciale, apoi se frece in jurnale-order,
unde se formeaz informaia necesar privind conturile sintetice.
La sfaritul perioadei le gestiune rulajele conturilor sintetice se
trec in Cartea mare. Datele acesteia se compar cu totalurile

sumelor din balanele de verificare a conturilor analitice i cu
soldurile mijloacelor bneti in numerar din registrul de cas.
Apoi in baza informaiei privind conturile din Cartea mare se
intocmesc bilanul contabil i alte rapoarte financiare.
Dup cum s-a menionat, in cadrul acestei forme registrele
contabile de baz sunt jurnalele-order.
Trsturile distinctive ale acestora sunt:
1. Existena la fiecare jurnal-order.
- a numrului permanent (de la 1 pan la l6);
- a posibilitii reflectrii informaiei privind un cont
sau mai multe conturi sintetice intercorelate (de
exemplu, jurnalul-order nr. l - contul 241 Casa",
jurnalul-order nr.10 - diverse conturi de eviden a
Documente primare
Note de co ntabilitate Registru de cas Cri i fie de contabilitate analitic
Jurnal de in registrare
Registru Principal
Balana de verificare a
conturilor analitice
Bilanul contabil i Raportul
privind rezultatele financiare
Semne convenionale:
Inregistrri curente;
Verificarea inregistrrilor
consumurilor efectuate;
- a structurii individuale - tabelul tiprit in prealabil in
acesta, in funcie de necesitatea gruprii i obinerii
informaiei, precum i corespondena conturilor.
2. Efectuarea inregistrrilor dup criteriul ereditar, adic
sumele din cont (conturi) care se reflect in jurnalulorder
se inscriu in credit, cu indicarea debitului
conturilor corespondente corespunztoare .
Fig. 3 Schema de eviden pe jurnalele-order
Astfel, in jurnalul-order specificat rulajul creditului
contului 241 Casa constituie 334 000 lei, precum i exist
informaia complet privind utilizarea acestor mijloace bneti,
care fapt atest debitul conturilor corespondente. Rulajele
debitoare ale contului 241 pot fi gsite in alte jurnale-order, in
care sunt inscrise datele privind conturile care intr in
coresponden cu debitul acestui cont. Prin urmare, criteriul
ereditar al reflectrii operaiunilor dezvluie posibiliti mari in
stabilirea relaiilor evenimentelor economice.
3. Constituirea unor jurnale-order distincte asigur intr-o
mare msur imbinarea contabilitii sintetice i
analitice, ceea ce reduce numrul de inregistrri i
accelereaz intocmirea rapoartelor financiare necesare.

Documente primare
Borderouri i fie ale
contabilitii analitice
Registru de cas Borderouri
cumulkative i de
grupare pe conturile
contabilitii sintetice
Balana de verificare
a conturilor analitice
Jurnale - order
Carte mare Bilanul contabil i
Reportul privind
rezultatul financia re
Semne convenionale:
Inregistrri curente;
Verificarea inregistrrilor
4. Suplimentar pe unele jurnale-order se in borderouri ale
contabilitii sintetice, in care inregistrrile se
efectueaz dup criteriul debitor al unui cont in
coresponden cu creditul altor conturi. Aceasta se
refer, de exemplu, la inregistrrile privind conturile de
mijloace bneti, ceea ce este condiionat de specificul
reflectrii i controlului operaiunilor de cas i bancare
intr-un singur loc.
Rolul borderourilor de grupare sub form de tabele de
specificare i foi de descifrare const in faptul ca in cazul
necesitii s se efectueze gruparea prealabil a datelor trecute in
debitul sau creditul conturilor corespunztoare. Acestea sunt, de
exemplu, tabelele speciale de repartizare a consumurilor pentru
materiale i salarii, de calculare a uzurii mijloacelor fixe,
calculare a uzurii obiectelor de mic valoare i scurt durat etc.
Totalurile din jurnalele-order la sfaritul lunii se inscriu in
Cartea mare. Totodat, dup cum s-a menionat, dac
operaiunile sunt reflectate in jumalele-order dup criteriul
ereditar, in Cartea mare - in ordine invers, adic dup criteriul
debitor. De aceea, rulajul debitor al fiecrui cont, pentru care in
Cartea mare este prevzut o foaie, se prezint desfurat, iar
totalul creditului acestui cont reprezint o singur sum. Aceasta
permite a concretiza plenitudinea i corectitudinea inregistrrii
operaiunilor economice la sfaritul lunii. Rulaj ui debitor al
tuturor conturilor efectuate in cursul lunii, inscrise in Cartea
mare, trebuie s fie egal cu totalul rulajului creditor al acestor
conturi, ceea ce rezult din esena dublei inregistrri. O astfel de
construire a registrului de baz nu necesit intocmirea lunar
obligatorie a balanei de verificare a conturilor sintetice, ceea ce
este necesar in cazul utilizrii formei de eviden pe memorialorder

sau a altei forme de inregistrare contabil.
Cartea mare se deschide pe un an pentru fiecare cont
sintetic utilizat la intreprindere. In primul rand in tabel se inscrie
soldul la 31 decembrie (in debitul sau creditul conturilor), apoi
la finele fiecrei luni din jurnalele-order se trec datele rulajelor
creditor i debitor ale conturilor.
In exemplul de mai jos rulajul creditor al contului 241,,
Casa (334 000 lei) s-a luat din jurnalul-order nr. 1. Datele
pentru completarea rulajelor debitoare sunt luate din diverse
jurnale-order, ins acestea coincid cu totalurile debitului
contului 241 prezentate in borderoul nr. 1.
Avantajele de baz ale formei de eviden prin jurnaleorder
sunt:
- comoditatea in completarea in legtur cu structura
stabil a registrelor;
- ridicarea nivelului caracterului analitic al informaiei
ce asigur posibilitatea efecturii controlului
operativ;
- reducerea dublrii informaiei reflectate in
contabilitatea analitic i sintetic;
- adaptarea la automatizarea contabilitii.
Totui este necesar a recunoate c in comparaie cu
formele de contabilitate aplicate in rile dezvoltate, forma prin
jurnale-order este foarte complicat i greoaie.
Utilizarea computerelor a dus la crearea formei
automatizate a contabilitii (fig.4) care a ridicat la un nivel mai
inalt procesul de inregistrare a operaiunilor economice,
operativitatea i calitatea informaiei obinute.
Ca i in cazul aplicrii altor forme ale sistemului de
contabilitate automatizat documentele primare constituie baza
informaional iniial, ins acestea pot fi de dou tipuri:
completate manual pe formulare tip sau intocmite prin
intermediul tehnicii de calcul. In primul caz informaia se
introduce in baza de date a computerului, iar in al doilea caz
aceasta se afl deja in memoria tehnicii de calcul.
Introducerea informaiei contabile se efectueaz in baza
unei structuri de inregistrri determinat in prealabil.
Cartea mare contul 241 CASA
Luna
Rulaje debitoare in
Total
Rulaj
creditor
Sold
Creditul contului
221, j/o nr.11
Creditul contului
239, j/o nr.7
Creditul contului
242, j/o nr.2
Creditul contului
243, j/o nr.3
Debit
Credit
Sold la
31.12.02 2000
Ianuarie 143000 26000 150000 18000 337000 334000 5000
Fig. 4. Schema formei automatizate de contabilitate
Documente primare Terminal
Purttori tehnici
Introducerea datelor in
computer
Blocul programelor
informatice
Scoaterea din
computer
Informaia rezultativ (de ieire) in volumul i sub forma
socitate de utilizare
Mainograma Videograma
Dialog
coputer
contabil
Bilanul i
alte rapoarte
Prin introducerea unic a informaiei se asigur unitatea
bazei informaionale i un proces tehnologic automatizat
complet de prelucrare a informaiei. Integrarea prelucrrii
datelor contabilitii primare i adaptarea programelor
informatice la sarcinile utilizatorilor se realizeaz prin utilizarea
diverselor programe informatice de contabilitate (de exemplu,
1C Contabilitate, Wiscount, Book-Keeper, etc.).
Pentru computerele de nivel contemporan este
caracteristic universalitatea din punctul de vedere al abordrilor
metodologice generale ale organizrii contabiliti, totodat,
posibilitatea utilizrii programelor destinate unei intreprinderi
concrete, inand cont de propunerile clientului.
Cu ajutorul programelor se realizeaz introducerea rapid
a formulelor contabile prin metoda in baza creia st
corespondena-tip a inregistrrilor contabile. Modificarea sau
adugarea operaiunilor se efectueaz de insui utilizatorul.
Volumul mare al memoriei computerului permite a lucra cu

agenii de toate nivelurile, ceea ce d posibilitate de a efectua
fr dificulti operaiuni cumulative (calcularea salariilor, a
uzurii i amortizrii, etc.).
Jurnalele-order i borderourile, balanele de verificare i
balanele-ah pot fi formate pentru orice perioad, de formatul
necesar i in termene reduse. La computer poate fi intocmit
bilanul i alte rapoarte financiare nu numai pe un trimestru i
an, ci, dup caz, i lunar, ceea ce ridic caracterul analitic i
sigurana acestora in utilizare. Unii indicatori din rapoarte pot fi
detaliai, inclusiv pan la o operaiune.
Rapiditatea in asigurarea diverilor utilizatori cu
informaia corespunztoare in baza unui masiv unic nu este
singura trstur distinctiv a formei automatizate de eviden.
Contabilul lucreaz la computer in regim de dialog, avand o
relaie invers in procesul prelucrrii informaiei i obinerii
documentelor de ieire corespunztoare. Registrele contabile
sunt formele de ieire (maino-gramele) care pot fi primite pe
purttorii de hartie, precum i pe ecranele display.
Cu ajutorul tehnicii de calcul se formeaz automat de
asemenea toate inregistrrile contabile care reflect rezultatele
calculelor i gruprilor efectuate anterior. inregistrarea datelor
concomitent in debitul i creditul conturilor sintetice, precum i
in conturile corespunztoare ale contabilitii analitice permite a
prelua toat informaia in cadrul fiecrui obiect de contabilitate.
O particularitate a utilizrii computerelor este pstrarea
documentelor primare i registrelor nu numai in mape, ci i pe
purttori tehnici - dischete (discuri) ceea ce ridic sigurana
pstrrii informaiei i d posibilitate a grupa datele iniiale dup
alte criterii.
Ins este de remarcat c sistemul automatizat nu introduce
modificri radicale in metodologia contabilitii, ci se schimb
doar tehnologia prelucrrii i primirii informaiei. Elementele de
baz ale metodei contabilitii (conturile, dubla inregistrare etc.)
modific doar forma, conformandu-se cu condiiile prelucrrii
automatizate a informaiei. De asemenea este evident tendina
reducerii documentelor primare pe seama faptului c in baza
datelor pe lang datele variabile exist i un volum de informaie
permanent (normativ - bibliografic). Aceasta cuprinde actele
normative necesare privind organizarea contabilitii, normele i
normativele consumurilor, datele achitrii impozitelor etc.
Sistemul contabil automatizat se incadreaz in sistemul
general al gestiunii intreprinderii, la baza cruia stau
urmtoarele principii:
- asigurarea metodologic;
- asigurarea organizatoric;
- asigurarea informaional;
- asigurarea cu programe (computerizarea);
- asigurarea tehnic.
Deci, forma automatizat de eviden contabil are
urmtoarele avantaje:
- computerele personale devin factorul determinant in
organizarea muncii contabilului;
- utilizarea multipl a datelor contabile i posibilitile
nelimitate ale gruprii i regruprii acestora;
- posibilitatea primirii informaiei solicitate la orice
dat;
- pstrarea oricrei informaii i in orice volum cu
tiprirea ulterioar a maino-gramelor sau pe ecran
inclusiv pan la intocmirea rapoartelor financiare;
- nivelul inalt al imbinrii contabilitii analitice i
sintetice, excluderea maxim a dublrii indicatorilor
prin formarea unui bloc unic de informaii pentru
toate nivelurile de gestiune.
Totodat la utilizarea computerelor o problem este
asigurarea securitii informaiei.
ORGANIZAREA CONTABILITII
1. Baza normativ a contabilitii;
2. Contabilitatea financiar i managerial;
3. Organizarea contabilitii la intreprindere;
4. Componena i modul de pregtire i prezentare a
rapoartelor financiare
1. Baza normativ a contabilitii
Bazele juridice, economice i organizatorice de inere a
contabilitii i de intocmire a rapoartelor financiare sunt
determinate in actele legislative i normative.
Tranziia economiei Republicii Moldova la relaiile de
pia a impus elaborarea unui sistem intreg de acte normative
care reglementeaz problemele privind organizarea i inerea
contabilitii de ctre agenii.
Aspectul conceptual al contabilitii i rapoartelor
financiare la intreprinderi este reglementat de Legea
contabilitii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 cu modificrile i
completrile introduse prin Legea nr.757-XV din 21 decembrie
2001; Standardele Naionale de Contabilitate (S.N.C.),
a intreprinderilor. Concepia reformei contabilitii
a delimitat regulile contabilitii financiare i fiscalitii.
In Republica Moldova principiile impozitrii, determinrii
obiectului impozabil, constatrii veniturilor i cheltuielilor
deduse sunt determinate de Codul fiscal. Indicatorii rapoartelor
financiare se calculeaz in baza principiilor prevzute de
Standardele Naionale de Contabilitate.

Legea contabilitii determin principiile metodologice
unice ale contabilitii i rapoartelor financiare, stabilete modul
de organizare i inere a contabilitii, de intocmire i prezentare
a rapoartelor financiare. ins in prezent asta reflect insuficient
principiile internaionale fundamentale ale contabilitii.
Legea cuprinde urmtoarele capitole:
Capitolul I. Dispoziii generale.
Capitolul II. Regulile de baz ale contabilitii i
Capitolul III. Documentele justificate
Capitolul IV. Registrele contabilitii
Capitolul VI. Inventarierea.
Capitolul VII. Raportul financiar.
Capitolul VIII. Modul de prezentare a rapoartelor
financiare.
Capitolul IX. Rspunderea pentru inclcarea prezentei
legi.
In capitolul I se determin principiile metodologice de
inere a contabilitii, modul de organizare a acesteia, de
intocmire i de prezentare a rapoartelor financiare. De asemenea
se dezvluie noiunile utilizate in lege, se d definiia
contabilitii ca un sistem complex al contabilitii, informaiei
i rapoartelor financiare, se determin obiectele contabile, se
indic sfera de aciune a prezentei legi, se argumenteaz
necesitatea inerii contabilitii in limba de stat, in valut
naional.
Conform legii nominalizate, Ministerul Finanelor este
obligat s elaboreze metodologia contabilitii, registrele
contabile i formularele rapoartelor privind activitatea
financiar, normativele metodologice privind completarea
acestora, precum i standardele de contabilitate.
Banca Naional are obligaia s elaboreze Planul de
conturi i actele normative privind contabilitatea in sistemul
bancar.
Departamentul Statistic i Sociologie de comun acord cu
Ministerul Finanelor au obligaia de a elabora i aproba
formularele-tip ale documentelor primare i indicaiile privind
completarea acestora.
In celelalte capitole se conin regulile i cerinele
referitoare la diverse poziii ale contabilitii care rezult din
denumirea capitolelor i se examineaz detaliat in prezenta
carte.
O dat cu trecerea Republicii Moldova la relaiile de pia
a fost efectuat reforma contabilitii in conformitate cu
Organizarea contabilitii 155
Hotrarea Guvernului Republicii Moldova nr. 1187 din 24

decembrie 1997 Cu privire la reforma contabilitii. Ca
rezultat al reformei a fost creat un nou sistem contabil care i-a
gsit reflectare in Standardele Naionale de Contabilitate
(S.N.C.). Drept baz a elaborrii acestora au servit Standardele
Internaionale de Contabilitate care sunt menite s asigure o
baz metodologic unic a contabilitii pentru diverse ri.
Reforma contabilitii a contribuit la crearea condiiilor
favorabile pentru dezvoltarea pieelor capitalului i valorilor
mobiliare, creterea investiiilor, integrarea economiei republicii
in economia mondial, precum i optimizarea corelaiei intre
interesele agenilor economici, statului i altor indicatori externi
ai informaiei.
Cuvantul standarde" se traduce din limba englez ca
norm, model. in documentaia normativ privind contabilitatea,
standardul, reprezint totalitatea regulilor de baz care stabilesc
principiile contabilitii. Fiecare din aceste reguli (norme)
determin terminologia, metodele, procedeele, esena
contabilitii la reflectarea unui sau altui obiect sau a totalitii
obiectelor.
Fiecare standard de contabilitate are cateva capitole-tip.
Introducere. in acest capitol se arat in baza crui Standard
Internaional de Contabilitate este elaborat standardul respectiv.
Obiectiv. Se indic scopul standardului, ce se dezvluie in
acesta. Domeniul de aplicare. Se arat destinaia (pentru
persoane juridice sau fizice) standardului respectiv.
Definiii. Acest capitol cuprinde noiunile termenilor de
baz utilizai in text.
Descrierea esenei. in acest capitol sunt expuse principiile
care stau la baza standardului, se descriu variantele de evaluare,
metodele de contabilitate, legtura reciproc cu rapoartele
financiare.
Standardele Naionale de Contabilitate trebuie examinate
ca un sistem de acte normative interdependente care constituie
baza juridic a contabilitii.
Pin la 1 iunie 2003 in Republica Moldova au fost
elaborate i aprobate urmtoarele Standarde Naionale de
Contabilitate:
S.N.C. 1. Politica de contabilitate.
S.N.C. 2. Stocurile de mrfuri i materiale.
S.N.C. 3. Componena consumurilor i cheltuielilor
intreprinderii.
S.N.C. 4. Particularitile contabilitii la intreprinderile
micului business.
S.N.C. 5. Prezentarea rapoartelor financiare.
S.N.C. 6. Particularitile contabilitii la intreprinderile
agricole.
S.N.C. 7. Raportul privind fluxul mijloacelor bneti.
S.N.C. 9. Contabilitatea consumurilor aferente lucrrilor
de cercetri tiinifice i de proiectare-experimentare.
S.N.C. 11. Contractele de construcie.
S.N.C. 12. Contabilitatea impozitului pe venit.
S.N.C. 13. Contabilitatea obiectelor nemateriale.
S.N.C. 14. Informaii financiare privind sectoarele.
S.N.C. 16. Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung.
S.N.C. 17. Contabilitatea arendei (chiriei).
S.N.C. 18. Venitul.
S.N.C. 20. Contabilitatea subveniilor i publicitatea
informaiei aferent asistenei de stat.
S.N.C. 21. Efectele variaiilor cursurilor valutare.
S.N.C. 23. Cheltuieli privind imprumuturile.
S.N.C. 24. publicitatea informaiei privind prile legate.
S.N.C. 25. Contabilitatea investiiilor.
S.N.C. 27. Rapoartele financiare consolidate i
contabilitatea investiiilor in intreprinderile fiice.
S.N.C. 28. Contabilitatea investiiilor in intreprinderile
asociate.
S.N.C. 31. Reflectarea in rapoartele financiare a
participaiilor in activitatea de intreprinztor sub control mixt.
S.N.C. 62. Contabilitatea in partid simpl.
S.N.C. 63. Prezentarea informaiei in rapoartele
financiare ale asociaiilor de economii i imprumut i ale altor
instituii similare.
Contabilitatea in bnci i alte instituii financiare se ine in
conformitate cu cerinele prevzute de S.N.C. 30 Dezvluiri in
rapoartele financiare ale bncilor i altor instituii
financiare" aprobat de Banca Naional a Moldovei.
In scopul explicrii prevederilor Standardelor Naionale de
Contabilitate, facilitrii inelegerii i insuirii acestora Ministerul
Finanelor elaboreaz i aprob comentariile la S.N.C. in acestea
se reflect detaliat sensul i tratarea fiecrui punct din standard.
in baza unor exemple concrete se explic modul de calculare i
determinare a unor indicatori distinci, precum i modul de
obinere i prezentare a informaiei respective, pornind de la
cerinele standardului.
In afar de actele normative specificate, intreprinderile se
conduc de hotrarile, regulamentele i instruciunile in care se
determin modul de contabilizare a unor operaiuni economicofinanciare,
i anume:
1. Hotrarea Guvernului Republicii Moldova cu privire la
clasificarea mijloacelor fixe pe categorii de proprietate
in scopul impozitrii nr. 1218 din 31 decembrie 1997.

2. Normele pentru efectuarea operaiunilor de cas in
economia naional a Republicii Moldova aprobate prin
Hotrarea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din
25 noiembrie 1992 i modificate prin Hotrarea
Guvernului Republicii Moldova nr.783 din 22
noiembrie 1995 i nr.251 din 1 aprilie 1999.
3. Regulamentul cu privire la limitarea cheltuielilor de
reprezentan permise spre deducerea din venitul brut
(aprobat prin Hotrarea Guvernului Republicii
Moldova nr.130 din 6 februarie (1998).
4. Decretul Preedintelui Republicii Moldova nr.406-II
din 23 decembrie 1997 Privind unele msuri de
asigurare a disciplinei financiare".
5. Regulamentul cu privire la modul de calcularea uzurii
mijloacelor fixe in scopul impozitrii aprobat prin
ordinul Ministerului Finanelor nr.05/l-CF-07/92 din 25
decembrie 1997.
6. Privind particularitile impozitrii veniturilor obinute
sub form de doband i trecerea cheltuielilor legate de
achitarea acestora la deduceri scrisoarea Ministerului
Finanelor nr. 10-2-09/1-457-1762 din 4 iunie 1999).
7. Instruciunea cu privire la modul de calculare i
achitare a impozitului pe venit de ctre persoanele ce
practic activitatea de antreprenoriat nr. 1 aprobat de
Ministerul Finanelor la 23 octombrie 1998.
2. Contabilitatea financiar i managerial (de
gestiune).
Odat cu trecerea Republicii Moldova la Standardele
Naionale de Contabilitate i revizuirea radical a opiniilor
existente privind principiile teoretice i metodologia
contabilitii este evident c metodele i procedeele contabile
care sunt in vigoare pan la adoptarea S.N.C. nu sunt
acceptabile. Actualmente lucrtorii din serviciile economice
trebuie nu numai s cunoasc prevederile standardelor in
vigoare, ci i s insueasc principiile i normele ce rezult din
acestea.
Reformarea contabilitii este o condiie important
necesar pentru ieirea pe pieele financiare, atragerea
investiiilor strine. Crearea unui sistem informaional adecvat
cerinelor actuale este necesar pentru nivelul macro - i micro
al gestiunii. La nivelul macro, adic la nivelul unei verigi
distincte, o astfel de asigurare informaional o constituie
sistemul contabil i rapoartele intocmite in baza acestuia. In baza
informaiei contabile pot fi pronosticai indicatorii dezvoltrii
intreprinderii i evideniate rezervele de sporire a eficienei
produciei. Constituind o parte a procesului de gestiune,

contabilitatea nu numai reflect activitatea economic, ci i
formeaz i prezint informaie important care permite a
controla activitatea curent a intreprinderii, a planifica strategia
i tactica acesteia, a utiliza optim resursele, a msura i aprecia
rezultatele activitii, a inltura subiectivismul la luarea
deciziilor. Trecerea la Standardele Naionale de Contabilitate a
dus la divizarea contabilitii in financiar i managerial.
Contabilitatea financiar cuprinde informaia care nu
numai se utilizeaz pentru gestiunea intern, ci i se comunic
utilizatorilor externi.
Utilizatorii externi au posibilitatea s efectueze in baza
datelor rapoartelor financiare o analiz comparativ a activitii
diverselor intreprinderi. De aceea contabilitatea financiar este
reglementat de legislaie i Standardele Naionale de
Contabilitate care conin totalitatea de reguli i principii conform
crora indicatorii se formeaz i se inscriu in rapoartele
financiare.
Standardele cuprind recomandri i norme privind
msurarea veniturilor i cheltuielilor, determinarea rezultatului
financiar al intreprinderii pe perioada de gestiune, precum i
evaluarea mijloacelor i datoriilor. Recomandrile i normele,
conform crora indicatorii se formeaz i se inscriu in rapoartele
financiare, se numesc concepii. Principalele din acestea sunt
concepiile msurrii bneti, materialitii, comparrii,
funcionalii intreprinderii, prezentrii informaiei.
Concepia msurrii bneti. Rapoartele financiare
cuprind numai acele elemente care au o evaluare bneasc. Ali
indicatori care conduc la succesul intreprinderii, cum sunt, de
exemplu, posibilitile gestiunii, nu au expresie bneasc i nu
pot fi inclui in rapoartele financiare.
Concepia materialitii. Aplicarea acesteia depinde de
prerea unei persoane sau a unui grup de persoane care iau
decizia privind metoda contabilitii financiare a unui stoc de
mijloace. Modul de reflectare in contabilitate depinde de prerea
acestor persoane i de faptul cat de esenial este suma
operaiunii economice respective.
Concepia comparrii (acumulrii) este destinat
comparrii veniturilor obinute in cursul perioadei de gestiune
cu cheltuielile care au fost necesare pentru obinerea acestor
venituri.
Concepia prezentrii informaiei. Modificrile in
politica de contabilitate, precum i alte date care necesit s fie
dezvluite, trebuie publicate. Aceast concepie se aplic in
legtur cu faptul c politica de contabilitate a intreprinderii
poate s se modifice periodic.

Contabilitatea
financiari Domeniul de
comparare Contabilitatea
managerial
Interni i
externi Utilizatorii
informaiei
Utilizatorii interni,
administraia,
personalul de diverse
niveluri
Conform
legislaiei
Obligativitate
a inerii
contabilitii
Conform deciziei
administrative
Sistemul
dublei
inregistrri
Tipuri de
sisteme
contabile
Nu este limitat de
sistemul dublei
inregistrri; se
utilizeaz orice
sistem care se
soldeaz cu rezultate
Intocmirea
rapoartelor
financiare
pentru
utilizatorii
externi (teri)
Obiectivul
contabilitii
Acordarea ajutorului
administraiei in
planificare, gestiunea
proprie i control
Principii
uzuale ale
contabilitii
Prevederile,
normele de
baz
Totul ce este util
pentru administraie
In general, in
expresie
bneasc
Etaloanele
utilizate
Informaia atat in
expresie bneasc,
cat i natural
materializat
Necesit
obiectivitate
Gradul de
exactitate a
informaiei
Multe estimri
aproximative, ins,
dup caz, se
utilizeaz date exacte
Trimestriale i
anuale
Frecvena
rapoartelor
financiare
Depinde de sarcinile
propuse
Intreprinderea
in ansamblu
Obiectul
rapoartelor
financiare
Centre de
responsabilitate
Informaia se
public pentru
utilizatori
Publicitatea Informaia nu va fi
publicat
Fig.1. Particularitile contabilitii financiare i
manageriale
Obiectele contabilitii financiare sunt:
- activele intreprinderii i sursele de formare a
acestora;
- datoriile (pasivele) intreprinderii;

- veniturile intreprinderii pe tipuri; consumurile i
cheltuielile - pe elemente economice;
- rezultatele financiare ale activitii intreprinderii i
repartizarea acestora;
- operaiunile economice.
Contabilitatea managerial (de gestiune) reprezint
metodologia obinerii informaiei pentru utilizatorii interni i
reflectrii operaiunilor interne ale intreprinderii. Aceasta
cuprinde de asemenea metodele de contabilizare a consumurilor
i de calculare a costului produselor finite i serviciilor.
Una din funciile principale ale contabilitii manageriale
este argumentarea informaional a procesului de luare a
deciziilor. Scopul acesteia il constituie asigurarea cu informaie
a managerilor i colaboratorilor responsabili de realizarea unor
indicatori de producie concrei.
In acest caz contabilul poate s se conduc de orice reguli
interne in funcie de utilitatea acestora. Argumentul de baz in
fundamentarea acestor reguli este utilitatea informaiei
prezentate.
Cerinele inaintate fa de coninutul informaiei create i
pregtite pentru utilizare de ctre conducere difer de cele
aferente informaiei destinate utilizatorilor interni. in
contabilitatea managerial obiectele de baz sunt subdiviziunile
nu prea mari izolate pe uniti de producie distincte, tipuri de
activiti, centre de responsabilitate etc. La organizarea
contabilitii manageriale se conduc de reguli determinate, ins,
totodat, acest sistem este deschis intr-o mare msur i
cuprinde mai puine restricii aplicate contabilului in activitatea
lui cotidian.
Obiectele concrete ale contabilitii manageriale sunt
urmtoarele:
- consumurile intreprinderii dup destinaie special
care se grupeaz pe tipuri de produse, stadii de
producie, centre de responsabilitate. Este necesar o
abordare raional din punct de vedere economic a
construirii sistemului de contabilizare a consumurilor
i alegerea obiectelor de ,contabilitate
corespunztoare acestora;
- veniturile intreprinderii care se grupeaz pe tipuri de
produse, sfere de activitate, centre de profit etc.; rezultatele financiare pe tipuri de produse, sfere de
activiti, centre de profit, regiuni (zone) de vanzare a
produselor. Sfera contabilitii manageriale cuprinde
previziunea, planificarea, evidena, analiza i
controlul. Contabilitatea managerial trebuie s fie
orientat in mare msur spre viitor i msurile ce

trebuie intreprinse pentru a influena asupra
evenimentelor. Trecutul nu poate fi schimbat, ins el
poate servi drept lecie pentru viitor.
Contabilitatea managerial organizat de intreprindere
necesit un volum considerabil de informaii suplimentare atat
in expresie valoric, cat i natural, o parte din care periodic se
repet. De obicei, pentru contabilitate se utilizeaz un volum
considerabil de date care din documentele primare se introduc in
sistemele contabilitii financiare i manageriale. Sub acest
aspect este de remarcat c ambele tipuri de contabilitate au o
baz informaional unic, ins intre acestea exist i deosebiri
eseniale (vezi fig. .1.).
3. Organizarea contabilitii la intreprindere. Politica de
contabilitate
Contabilitatea joac un rol important in asigurarea tuturor
utilizatorilor cu informaia necesar privind activitatea
economico-financiar a fiecrui agent economic. Pentru
realizarea acestui scop contabilitatea trebuie s fie organizat
astfel incat s cuprind toate aspectele activitii intreprinderii,
s fie obiectiv i universal.
Componena informaiei obinute trebuie s corespund
cerinelor de gestiune a intreprinderii.
La organizarea contabilitii in condiiile actuale trebuie s
se aplice abordarea sistemic a realizrii diverselor soluii de
proiect, utilizand in acest caz procedeele, modalitile i
metodele corespunztoare. Activitatea desfurat direcionat in
vederea crerii sistemului corespunztor al informaiei
economico-contabile in scopul obinerii unei informaii veridice,
oportune i adecvate pentru gestiune privind activitatea
intreprinderii i exercitarea controlului asupra eficienei utilizrii
resurselor de producie poart denumirea de organizare a
contabilitii.
Organizarea contabilitii ca noiune semantic cuprinde
ordinea, pstrarea i meninerea strii de reglementare
determinat a sistemului in ansamblu. Elementele de baz ale
sistemului de organizare a contabilitii sunt documentele
contabile primare, registrele contabile, rapoartele contabile
interne, circulaia documentelor, utilizarea mijloacelor de
automatizare a contabilitii, organizarea (construirea) aparatului
contabil i determinarea funciilor exercitate de acesta.
Pentru organizarea contabilitii la intreprindere poart
rspundere contabilul care trebuie s asigure eficiena acesteia i
utilizarea metodelor progresiste.
Premisele de baz ale organizrii raionale a contabilitii
sunt:
- studierea coninutului legilor, instruciunilor i al
altor acte ce reglementeaz contabilitatea i
rapoartele financiare;
- determinarea caracterului i volumului informaiei
contabile;
- repartizarea raional a muncii intre salariaii
aparatului contabil.
Activitatea contabil este organizat la intreprindere in
conformitate cu actele normative corespunztoare i cerinele ce
rezult din acestea.
in acest caz se iau in consideraie structura organizatoric
i managerial a intreprinderii, tipurile existente de uniti de
producie i subdiviziuni structurale, filiale. Este necesar de
asemenea de a studia organizarea procesului de producie, ceea
ce va permite a ine corect evidena consumurilor i a produselor
finite fabricate.
In scopul organizrii raionale a activitii aparatului
contabil i reflectrii corecte a operaiunilor economice este
necesar cunoaterea regulilor i principiilor organizrii,
metodicii i tehnicii tinerii contabilitii.
Pentru determinarea volumului i naturii informaiei
contabile este necesar a stabili direciile i caracterul lucrrilor
contabile prin determinarea statelor de funciuni ale contabilitii
i repartizarea lucrrilor intre persoanele respective. in funcie
de volumul informaiei pot fi create subdiviziuni. De exemplu,
subdiviziunile evidena materialelor, munc i salarii, decontri,
evidena consumurilor de producie etc.
Contabilitatea managerial se organizeaz la latitudinea
intreprinderii i depinde de specificul intreprinderii i
necesitatea informaiei concrete.
Fiecare intreprindere, bazandu-se pe principiile
fundamentale ale contabilitii i luand in consideraie scopul i
sarcinile propuse, alege procedeele i modalitile de inere a
contabilitii, de evaluare a patrimoniului, de achitare a valorii
activelor etc., ii formeaz politica de contabilitate care ar
permite formarea oportun a informaiei financiare i
manageriale, veridicitatea, accesibilitatea i utilitatea acesteia
pentru utilizatori.
Totalitatea principiilor, conveniilor, regulilor, metodelor
i procedeelor de inere a contabilitii adoptate de intreprindere
la intocmirea i prezentarea rapoartelor financiare se numete
politica de contabilitate.
Politica de contabilitate este elaborat de fiecare
intreprindere care desfoar activitate de intreprinztor i este
inregistrat in Republica Moldova, indiferent de tipul de
proprietate, apartenena ramural i forma juridic de organizare

(cu excepia organizaiilor bugetare), in conformitate cu S.N.C.
1 Politica de contabilitate". in acest standard se dezvluie
noiunea politica de contabilitate", se expun principiile de
formare a acesteia.
Politica de contabilitate a intreprinderii urmeaz s fie
perfectat printr-un document de dispoziie (ordin, dispoziie
etc). Aceasta se elaboreaz pe un an i poate fi modificat in
cazurile prevzute de statutul intreprinderii sau la solicitarea
organului care stabilete standardele, sau pentru reflectarea mai
exact a situaiei patrimoniale i financiare, precum i a
rezultatelor activitii intreprinderii in rapoartele financiare.
Formarea politicii de contabilitate se bazeaz pe
conveniile i principiile fundamentale ale contabilitii
In afar de aceasta, la alegerea i fundamentarea politicii
de contabilitate este necesar a lua in considerare urmtorii
factori:
- forma de proprietate i statutul de organizare juridic
a intreprinderii (societate pe aciuni, intreprindere de
stat, intreprindere individual, societate cu
rspundere limitat, intreprindere mixt etc.);
- tipul de activitate i sectorul economici (industria,
agricultura, construciile, transporturile, tiina,
comerul etc.);
- proporiile intreprinderii (volumul produciei i
vanzrilor, efectivul de personal etc.);
- strategia dezvoltrii economico-financiare
(obiectivele i sarcinile dezvoltrii economice a
intreprinderii, perspectivele pe termen lung, direciile
previzionale ale investiiilor, modalitile abordrii
tehnice a soluionrii problemelor de perspectiv);
- nivelul dotrii tehnice a intreprinderii, inclusiv
computerizarea;
- cadrele nivelul calificrii (experiena, deprinderile,
inelegerea sarcinilor i problemelor, posibilitatea
soluionrii acestora);
- situaia economic-existena infrastructurii de pia,
situaia financiar, condiiile pentru investiii etc.).
La formarea politicii de contabilitate, intreprinderea
trebuie s se conduc de prevederile Standardelor Naionale de
Contabilitate, comentariile privind aplicarea acestora, Planul de
conturi contabile i actele legislative adoptate de Guvern i
Parlament.
Formarea politicii de contabilitate inseamn alegerea
modului de inere a contabilitii i de intocmire a rapoartelor
financiare, argumentarea modalitii alese, pornind de la
particularitile activitii intreprinderii.

De exemplu, S.N.C. 16 Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung" prevede patru metode de calculare a
uzurii mijloacelor fixe:
- casarea liniar;
- in raport cu volumul produselor executate (lucrrilor
fabricate);
- soldul degresiv;
- degresiv cu rat descresctoare (cumulativ).
Metoda de calculare a uzurii se determin astfel ca
valoarea mijloacelor fixe s se includ in componena
consumurilor i cheltuielilor mai argumentat i eficient din
punct de vedere economic, in acest caz este necesar de reinut c
in primii ani de exploatare a mijloacelor fixe metoda soldului
degresiv prevede decontarea unei pri mai mari a valorii, iar in
urmtorii ani mrimea uzurii calculate se va micora in legtur
cu scderea productivitii obiectelor.
Modificrile in politica de contabilitate sunt posibile in
urmtoarele cazuri:
- reorganizarea intreprinderii (fuzionarea, separarea,
asocierea);
- schimbarea proprietarilor;
- modificrile in legislaia in vigoare sau in sistemul
reglementrii normative a contabilitii;
- elaborarea unor noi metode de inere a contabilitii.
Modificrile operate in politica de contabilitate se
perfecteaz prin documentele de dispoziie (ordin, dispoziie
etc.) cu indicarea datei intrrii in vigoare.
Potrivit prevederilor capitolul Dezvluirea politicii de
contabilitate" din S.N.C. 1, intreprinderea trebuie s prezinte
modalitile i metodele de inere a contabilitii alese la
formarea politicii de contabilitate care influeneaz substanial
asupra aprecierii i lurii deciziilor de ctre utilizatorii
rapoartelor financiare.
Principalele sunt considerate metodele de evaluare i
inere a contabilitii etc. fr cunoaterea crora este imposibil a
trage concluzii corecte privind situaia patrimonial i
financiar, fluxul mijloacelor bneti sau rezultatele activitii
intreprinderii.
Politica de contabilitate a intreprinderii trebuie s fie
plasat la inceputul anexelor la rapoartele financiare pe anul de
gestiune. Rapoartele financiare intermediare (trimestriale) pot s
nu cuprind informaia privind politica de contabilitate, dac in
ultima nu au intervenit modificri in cursul perioadei de la
intocmirea raportului financiar precedent care includea politica
de contabilitate.
Modificrile in politica de contabilitate care influeneaz

esenial asupra evalurii i lurii deciziilor de ctre utilizatorii
rapoartelor financiare in cursul anului de gestiune sau in
perioadele ulterioare, precum i cauzele acestor modificri i
estimarea consecinelor acestora in expresie valoric sunt supuse
dezvluirii argumentate in anexe la rapoartele financiare.
Dezvluirea politicii de contabilitate ne justific
reflectarea incorect sau inexact a informaiilor i nu
exonereaz conducerea intreprinderii de rspunderea pentru
inclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de
intocmire a rapoartelor financiare.
4. Componena i modul de pregtire i prezentare a
rapoartelor financiare
Operaiunile economice la intreprindere se inregistreaz cu
ajutorul contabilitii curente care efectueaz doar gruparea
intermediar a datelor acestora. Ins utilizatorii au nevoie de
informaia generalizat obinut in urma unei sistematizri i
grupri mai inalte. Totodat, o astfel de informaie trebuie s fie
prezentat la o dat determinat i pentru o perioad concret.
Datele care sunt necesare utilizatorilor se reflect in rapoartele
financiare. Acestea se obin prin gruparea informaiei iniiale in
baza conturilor sintetice in registrele contabile care apoi se
transpun in calitate de indicatori determinai in rapoartele
financiare.
In capitolul 1 al prezentei lucrri sunt indicai utilizatorii
concrei ai informaiei. in acest caz numai o parte neinsemnat a
acestora (de exemplu, personalul de conducere al intreprinderii
de nivel mediu) utilizeaz informaia operativ obinut in baza
contabilitii curente. Aceasta este necesar pentru controlul
asupra micrii mijloacelor concrete ale agentului economic.
Ins, in fond, administraia intreprinderii i utilizatorii externi au
nevoie de informaie generalizat, adic de indicatorii coninui
in rapoartele financiare, in baza crora acetia ar putea lua
decizii economice i manageriale.
Utilizarea in scopurile menionate a datelor curente este
foarte complicat, intrucat acestea caracterizeaz preponderent
aspectul cantitativ al activitii intreprinderii, subdiviziunilor
distincte ale acesteia, obiectelor de contabilitate. O astfel de
informaie utilizatorii nu pot s-o citeasc, deoarece pe ei ii
intereseaz indicatorii calitativi ai activitii intreprinderii, i nu
cei cantitativi. Toat aceast informaie se conine in rapoartele
financiare.
Rapoartele financiare reprezint generalizarea diverilor
indicatori interdependeni care caracterizeaz situaia financiar
la o dat determinat. in afar de aceasta, rapoartele financiare
trebuie s conin informaia privind micarea mijloacelor

bneti i sursele de finanare.
In funcie de perioada intocmirii, exist rapoarte financiare
trimestriale i anuale.
in conformitate cu Standardele Naionale de Contabilitate,
intreprinderile intocmesc i prezint urmtoarele rapoarte
financiare:
- Bilanul contabil;
- Raportul privind rezultatele financiare;
- Raportul privind fluxul mijloacelor bneti;
- Raportul privind fluxul capitalului propriu;
- anexele la acestea, in special, la Bilanul contabil i
alte rapoarte prevzute de actele normative ale
sistemului de reglementare normativ a contabilitii;
- nota explicativ.
Primele trei rapoarte se intocmesc i se prezint
trimestrial, iar raportul anual cuprinde toate rapoartele financiare
i nota explicativ. Bilanul contabil cuprinde structura
activelor i pasivelor intreprinderii, precum i valoarea fiecrui
activ i pasiv la o dat determinat. In activ se indic starea
patrimoniului agentului economic prezentat sub form de active
pe termen lung i curente. Pasivul cuprinde informaia privind
sursele de formare a acestui patrimoniu: capitalul propriu;
datoriile pe termen lung i scurt.
Raportul privind rezultatele financiare intocmit pe
perioada de gestiune (de exemplu, pe un an, incepand cu 1
ianuarie i terminand cu 31 decembrie), conine informaia
privind veniturile i cheltuielile i se calculeaz profitul net sau
pierderea in acest caz atat cheltuielile, cat i veniturile se
grupeaz pe tipuri de activiti (operaional, de investiii,
financiar), precum i acelor rezultate din evenimentele
excepionale. Suma profitului net sau a pierderii se reporteaz
apoi in Bilanul contabil.
Raportul privind fluxul mijloacelor bneti cuprinde
datele privind starea tuturor mijloacelor bneti ale intreprinderii
(in casierie, conturile de decontare i valutar, alte conturi
bancare) la inceputul i sfaritul perioadei de gestiune, intrarea i
ieirea acestora pe tipuri de activiti. El ofer utilizatorilor o
imagine fidel despre mijloacele bneti de care dispune
intreprinderea i modul de utilizare a acestora.
Raportul privind fluxul capitalului propriu inglobeaz
informaia privind mrimea i structura capitalului propriu al
intreprinderii la inceputul i sfaritul perioadei de gestiune,
modificrile care s-au produs in cursul perioadei de gestiune pe
posturi distincte ale capitalului propriu. Acest lucru este
important pentru a aprecia corect situaia financiar a
intreprinderii.
Pentru calcularea unor indicatori mai detaliai, efectuarea
unei analize multilaterale a activitii economico-financiare a
intreprinderii sunt necesare date concrete. in acest scop se
intocmesc anexe la Bilanul contabil si Raportul privind
rezultatele financiare, precum si nota explicativ.
In anexa la Bilanul contabil se prezint date concrete
privind existena si micarea activelor pe termen lung i curente,
starea datoriilor pe termen lung i scurt etc. in anexa la
Raportul privind rezultatele financiare se dezvluie structura
tuturor veniturilor i cheltuielilor pe toate tipurile de activiti,
precum i a veniturilor i cheltuielilor imprevizibile
(excepionale).
In nota explicativ se expun informaii privind
dezvluirea politicii de contabilitate, corespunderea rapoartelor
financiare cu Standardele Naionale de Contabilitate se
efectueaz analiza datelor coninute in rapoartele financiare i
anexe i se furnizeaz o informaie suplimentar care este
necesar pentru prezentarea obiectiv i inelegerea corect de
ctre utilizatori a datelor din rapoartele financiare.
La baza intocmirii rapoartelor financiare ale intreprinderii
stau principiile fundamentale i respectarea tuturor cerinelor
fa de informaia financiar. in conformitate cu Standardele
Naionale de Contabilitate la intocmirea rapoartelor financiare
sunt prioritare urmtoarele principii: imaginea fidel,
continuitatea activitii, metoda specializrii exerciiilor. Fa de
informaia inclus in rapoartele financiare sunt inaintate un ir
de cerine: importana, oportunitatea, veridicitatea, neutralitatea,
comparabilitatea, inteligibilitatea.
O importan deosebit are de asemenea permanena
metodelor utilizate la intocmirea i prezentarea informaiei, ceea
ce se asigur de politica de contabilitate a intreprinderii.
Rapoartele financiare se intocmesc i se prezint de ctre
intreprinderi conform formularelor aprobate de Ministerul
Finanelor al Republicii Moldova.
Formularul raportului financiar reprezint un tabel care
conine denumirea indicatorilor i coloanelor destinate
inregistrrii sumelor fiecrui indicator. Blanchetele rapoartelor
financiare se tipresc la tipografie. Acestea cuprind urmtoarele
date: denumirea intreprinderii raportoare; sediul acesteia; codul
fiscal; forma de proprietate i tipul de activitate; perioada de
gestiune; valuta in care sunt prezentai indicatorii rapoartelor
financiare (lei moldoveneti).
Inainte de a intocmi Bilanul contabil i alte rapoarte
financiare se efectueaz lucrri pregtitoare. Este vorba de
urmtoarele proceduri contabile:
a) totalizarea datelor in registrele contabile i reportarea

acestora in Cartea mare;
b) compararea reciproc a totalurilor rulajelor i
soldurilor conturilor sintetice i analitice;
c) calcularea soldurilor in Cartea mare i intocmirea
balanei de verificare;
d) inchiderea conturilor care nu au sold.
Astfel de lucrri se efectueaz la intocmirea atat a
rapoartelor financiare trimestriale, cat i a celor anuale.
Inainte de intocmirea rapoartelor financiare anuale
intreprinderile sunt obligate s efectueze de asemenea
inventarierea complet a tuturor bunurilor i decontrilor. Acest
lucru este necesar pentru confirmarea veridicitii datelor
contabile care vor fi incluse in rapoartele financiare.
Dup efectuarea tuturor lucrrilor pregtitoare se
procedeaz la completarea rapoartelor financiare. in acest scop
datele conturilor sintetice se trec in randurile i coloanele
corespunztoare ale tabelelor din rapoarte. In Bilanul contabil
se inscriu soldurile conturilor din clasele 15 la data incheierii
perioadei de gestiune. Coloana inceputul anului" se
completeaz in baza sumelor reflectate in bilan la 31 decembrie
a anului precedent. Rulajele creditoare ale conturilor din clasa 6
Venituri" i debitoare ale conturilor din clasa 7 Cheltuieli" se
utilizeaz pentru completarea coloanelor corespunztoare din
Raportul privind rezultatele financiare.
Alte rapoarte se intocmesc utilizandu-se datele din
contabilitatea curent i rapoartele financiare deja completate.
BIBLIOGRAFIE
Acte legislative i normative
Legea contabilitii Nr. 476-XIII // Monitorul oficial, nr. 28
din 25.05.95 cu modificrile i completrile din 31.01.02
i 25.07.02.
Standardele Naionale de Contabilitate // Contabilitate i
audit, nr. l, 1998, nr.5, 1999, nr.3, 2000 i nr.5, 2001.
Planul de conturi contabile i normele de aplicare a lor //
Contabilitate i audit, nr. 2 i nr. 3,1998.
Codul Fiscal al Republicii Moldova // Contabilitate i audit,
nr.9, 1997 i nr.10, 2000.
Regulamentul privind inventarierea nr. 30 din 5 martie 2001
// Monitorul oficial, nr.35-38 din 29 martie 2001.
Manuale, monografii, cri, brouri
G. Badicu ,S. Caraman, Bazele contabilitii, Note de curs,
Chiinu, 2001.
Octavian Bojian, Bazele contabilitii, Editura Adonai,
Bucureti, 1994.
Octavian Bojian, Contabilitate general. Editura Eficient,
Bucureti, 1998.
A. Nederi . a., Contabilitate financiar, ACAP, Chiinu,
1999.
Ion Negescu, Bazele contabilitii, Editura didactic i
pedagogic, R.A., Bucureti, 1998.
Clin Oprea, Mihai Ristea, Horia Neamu, Bazele
contabilitii, Editura didactic i pedagogic, R.A.,
Bucureti, 1995.
Clin Oprea, Mihai Ristea, Bazele contabilitii, Editura
didactic i pedagogic R.A., Bucureti, 2000.
Clin Oprea, Mihai Ristea, Bazele contabilitii, Editura
didactic i pedagogic R.A., Bucureti, 2003.
Marin Opriescu . a., Finane i contabilitate, Editura
Universitaria, Craiova, 1999.
Needles B. E., Anderson H. R., Caldwell J. C., Principiile de
baz ale contabilitii, Editura ARC, Chiinu, 2000.
Gh. Talaghir, Gh. Negoiescu Contabilitatea pe inelesul
tuturor, Editura ALL, Bucureti, 1998.
V. urcanu, E. Bajerean, Bazele contabilitii, Chiinu,
2004.
., , .,
, 1998.
.., , .,
, 1998.
Bibliografie 175
Evidena contabil
Ciclu de prelegeri
Autori: Tudor Alcaz, Anatolie Rusu,
Diana Osipov, Ala Oprea
Redactor : Enache Irina
Bun de tipar 10.05.07. Formatul hartiei 60x84 1/16.

Hartie ofset. Tipar Riso. Tirajul 150 ex.
Coli de tipar 11,0 Comanda nr. 82
U.T.M., 2004, Chiinu, bd. tefan cel Mare, 168.

Secia Redactare i Editare a U.T.M.
2068,Chiinu, str. Studenilor, 9/9.

Cartea La Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartea La Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

2. Schema general a evidenei consumurilor de

NOIUNI PRIVIND CONTABILITATEA, FUNCIILE I

Ca form principal a evidenei economice, contabilitatea

Noiuni privind contabilitatea 9

Faptul separrii contabilitii in financiar i de gestiune

Noiuni privind contabilitatea 11

patrimoniale, stabilirea rezultatelor finale sub form de profit

acestui principiu este deosebit de important in condiiile

economice, intocmirea registrelor contabile, inventarierea

Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat

dispoziie (ordine, dispoziii), indicandu-se data intrrii in

de patrimoniu (intreprinderea) ii procur o parte din avere din

care se creeaz in unitatea patrimo

profit (beneficiu) sau pierdere.

precum i in scopuri administrative sau destinate predrii in

In funcie de direciile de investire, investiiile financiare

e) obiectele de mic valoare i scurt durat.

datorii (figura 3).

valoarea capitalului propriu. Micorarea capitalului statutar se

decontare ale intreprinderii cu alte persoane fizice i juridice.

includ urmtoarele tipuri:

depinde sau depinde neesenial de volumul produciei, cum ar fi

intreprinderile de comer; comisioanele pltite organizaiilor de

vanzarea altor active curente, pentru arenda curent, cheltuieli

in dou grupe (vezi figura 6):

nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe; dividendele calculate,

Determinarea obiectului cercetat reprezint momentul

componentele sau structurile altor uniti patrimoniale.

politicilor economice i financiare de urmat, privite din planuri

uniti, fiind destinat urmririi apariiei i evoluiei acestora pe

Ministerul Finanelor. In actuala form posturile de active i

pasiv datorii fa de furnizor cu una i aceeai sum.

CONTURILE I DUBLA INREGISTRARE

in debit i rulaj creditor care este totalul sumei inregistrate in

cont economic i naional operaiile de schimb se pot produce

Formulele contabile conin:

o detaliere a conturilor sintetice.

necesit inregistrarea, prelucrarea, transmiterea i pstrarea

Datorii pe termen scurt

sursele de formare a patrimoniului, precum i conturile de

Rulaj 50.000 Rulaj 49.500

Contul 411 Credite bancare pe termen lung

sumele pasivului din bilanul contabil.

soldurile finale posturile din bilan la finele perioadei de

posibilitile utilizrii acesteia sunt destul de limitate. Rulajele

" i constituie 7 200 lei. Soldul final la 30.09.03 din balana de

Cele sus menionate pot fi ilustrate printr-un exemplul ce

se intocmesc balanele soldurilor. Acestea sunt numite astfel,

debitoare, iar la conturile aflate pe coloane se inscriu sumele

123 Mijloacefixe 42500 42500

gestiune. Ulterior rulajele i soldurile in scopul identificrii

bilanul iniial, iar prin soldul lor final furnizeaz informaii

Planul de conturi reprezint un act normativ de baz in

Planul de conturi cuprinde 9 clase:

generalizarea informaiei care urmeaz a fi reflectat in

cuprinde dou grupe de conturi de pasiv utilizate pentru

economice. Acestea cuprind activele nemateriale, activele

Consumurile de transport-aprovizionare se reflect in

indirecte de producie se acumuleaz in debitul contului 813

serviciilor, vanzarea mrfurilor.

utilizeaz toate tipurile de etaloane: naturale, de munc i

mainile i utilajul, instrumentele i inventarul pe ansamblul