Sunteți pe pagina 1din 6

tudiu pentru valorificarea potenţialului turistic al oraşului Isaccea

Initiatorul proiectului: Primaria Isaccea (Primarie)


Judet/Regiune: Tulcea
Localitate: Isaccea
Domenii: Dezvoltare economica, turism
Dimensiunea proiectului: Local

Date de contact ale initiatorului

Adresa: Isaccea, Str. 1Decembrie, nr. 1, Cod 825200


Telefon: 0240 540112
Adresa E-mail: primar@isaccea.ro
Fax: 0240 540716

Factori interesati inclusi in procesul de consultare/participare

Companii private, Consiliu Local, Grupuri de cetateni, ONG, Primarie, pescari, consiliu judeţean,
Centrul de Informare Turistica si Europeana - CJ Tulcea, Inspectoratul Judetean al Politiei de Front

Parteneri in cadrul proiectului

Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe)

Beneficiarii proiectului

Locuitorii orasului Isaccea

Durata proiectului

Septembrie – decembrie 2008

Numele proiectului

Studiu pentru valorificarea potenţialului turistic al oraşului Isaccea

Scop si obiective

Printre scopuri s-au aflat detreminarea potentialului de dezvoltare a orasului Isaccea precum si stabilirea
unei imagini clare despre parerea si ideile pe care le au cetatenii legat de dezvoltarea turismului, in special,
si a orasului, in general.

Problema abordata si context

Isaccea are nevoie să se dezvolte economic. Turismul este una dintre opţiunile importante, dat fiind ca
dezvoltarea industrială este limitată de constrângerile includerii oraşuluu în aria protejată a Deltei Dunării.
Cu toate acestea, turismul este slab dezvoltat si se impunea astfel organizarea unui proiect pentru a afla
calea pe care Isaccea trebuie sa o aleaga.

Metode de consultare/participare publica

Drept metode s-au folosit focusgrupul, grupul cetatenesc si cafeneaua publica.

Descrierea proiectului

Primăria a început campania prin aplicarea unui chestionar cetăţenilor pentru a afla în ce măsură consideră
acestia dezvoltarea turismului ca o prioritate locală şi totodata care ar fi disponibilitatea de a contribui la
dezvoltare Din chestionarele colectate (au fost distribuite în cea mai mare parte la locul de muncă), s-a
văzut că şi locuitorii consideră că de dezvoltarea turismului depinde şi viitoarea dezvoltare economica a
oraşului. De asemenea, mulţi respondenţi au arătat că sunt dispuşi să organizeze servicii turistice de
cazare/masă/excursii.

Înainte de aplicarea chestionarului, la primărie a fost organizat un focusgrup prin care au fost selectate
întrebările pentru chestionar. Tot în cadrul chestionarului, cetăţenii au fost invitaţi să facă parte din Grupul
Cetăţenesc Isaccea, ca metodă de a păstra legătura pe termen lung cu ei.

După prelucrarea chestionarelor şi după focusgrup s-a observat că există mai mutle feluri de turism care
poate fi dezvoltat: gastronomic, pescăresc, etnografic. CeRe – ca partener al primăriei, a organizat în
Bucureşti un alt focusgrup cu pescari, în calitate de potenţiali clienţi ai turismului pescăresc. Ca rezultat, au
fsot identificate facilităţile de care are nevoie un turism pescăresc precum şi idei de promovare a unei
locailităţi care vrea să se lanseze în domeniu.

Între timp, în Isaccea a fost organizată o cafenea publică la care au participat instituţii şi diverse organizaţii
care ar fi putut avea legătură cu dezvoltarea turismului în Isaccea (lista lor este mai sus, la care sunt de
adăugat Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Tulcea, Asociaţia Vox Deltae, EU.RO.Delta,
Asociatia de Ecoturism din Romania). Ca rezultat, au fost prezentate oportunităţi de care Isaccea se poate
folosi, iar o parte dintre participanţi s-au oferit să colaboreze pentru aplicarea unei strategii de dezvoltare şi
promovare a turismului în zonă.

Rezultate ale campaniei

Am câştigat o mobilizare a comunităţii şi a unor posibili parteneri care să poate ajuta Isaccea să se dezvolte
din punct de vedere turistic. În afară de idei (au fost identificate mai multe scenarii posibile de dezvoltare a
turismului), în prezent ştim ce oportunităţi (inclusiv financiare) există. Informaţiile obţinute vor servi şi la
actualizarea strategiei de dezvoltare turistică a oraşului.

Organizarea acestor evenimente a fost însă destul de costisitoare din punct de vedere al resurselor umane
– aplicarea chestionarelor a necesitat mobilizarea mai multor funcţionari publici. Din acest punct de vedere,
parteneriatul cu CeRe a asigurat o împărţire a responsabilităţilor.

Obstacole

Cetăţenii au fost reticenţi în a completa chestionarele, prezentand o oarecare nesiguranta in a raspunde la


intrebari, afirmand ca nu sunt competenti in domeniu sau incercand sa ne indemne pe noi sa le completam.
Sperăm ca data viitoare să meargă mai bine.

Lectii invatate

Am păstra diversitatea metodelor.

Program european pentru Deltă: protejarea vulturului


codalb, a sturionilor şi a pelicanului creţ
20.11.2009

Administratorii ariilor protejate din Austria, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România, ţări riverane
Dunării, s-au asociat în cadrul unui proiect european care vizează păstrarea patrimoniului
natural al fluviului Dunărea. Proiectul vizează, printre altele, conservarea biodiversităţii în siturile
naturale, implicit protejarea vulturului codalb, a sturionilor şi a pelicanului creţ.

Ţările partenere în acest proiect au constituit, în urmă cu doi ani, „reţeaua de arii protejate a fluviului
Dunarea”. Reţeaua se ocupă de cercetare ştiinţifică, de multiplicarea bunelor practici care vizează
conservarea biodiversităţii în siturile naturale riverane Dunării şi, nu în ultimul rând, de dezvoltarea
durabilă a comunităţilor din aceste zone, prin amplificarea turismului ghidat în ariile naturale.

« Ne-am bucura foarte mult dacă fiecare vizitator care va


veni în Rezervaţie, atât în Delta Dunării, cât şi în zonele
grindurilor situate la sud de Complexul de lacuri Razim-
Sinoie, nu va dori să plece acasă cu orice preţ cu un braţ
de nuferi albi sau galbeni (specii declarate monumente ale
naturii) şi nu va dori să vadă de aproape cuiburi de
pelicani, lebede sau lopătari, mulţumindu-se să admire
aceste monumente ale naturii de la distanţa care le oferă
siguranţa existenţei »
Grigore Baboianu, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

„Proiectul se va derula până în februarie 2012 şi va utiliza fonduri europene de 2,7 milioane de euro.
Obiectivele principale ale acestui demers de conservare a habitatelor dunărene periclitate vizează
păstrarea şi dezvoltarea patrimoniului natural comun, prin întărirea organismelor administrative ale ariilor
protejate locale şi regionale”, a declarat Cornelia Benea, şef serviciu în cadrul Administratiei Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

Pentru atingerea obiectivelor proiectului, partenerii din ţările dunărene vor elabora, cu sprijinul
specialiştilor, strategii comune de refacere a mediului sălbatic din bazinul Dunării, pentru conservarea unor
specii de faună şi de floră. Totodată, comunităţile umane din bazinul dunărean vor fi încurajate, prin
strategii specifice, să dezvolte turismul care să nu pericliteze natura.

În România, principalul partener al consorţiului european instituit pentru materializarea acestui proiect este
ARBDD, care va beneficia de o finanţare de 662.500 de euro. Cei 20 de specialişti ai instituţiei implicaţi în
acest proiect, alături de specialiştii Institutului de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, şi-au propus să
investigheze efectivele de vultur codalb şi să conserve habitatul acestora pe teritoriul rezervaţiei, dar si în
alte zone limitrofe. Un alt obiectiv al ARBDD în cadrul acestui proiect este o mai bună monitorizare a
sturionilor de Dunăre, pentru elaborarea unei strategii durabile de protejare a lor.

Turism ecologic

Conştientizarea bunelor practici în dezvoltarea turismului ecologic derulat de mai multe companii în Delta
Dunării se află, de asemenea, printre preocupările celor care aplică proiectul european în România. De
altfel, primarii din localităţile Isaccea, Sulina, Crişan, Ceatalchioi, Nufăru, Beştepe, Grindu, Jijila,
Luncaviţa, Murighiol, Mahmudia, Pardina, Chilia Veche şi Somova au fost invidaţi de conducerea ARBDD
să se implice cu propuneri şi acţiuni concrete pentru multiplicare bunelor practici în privinţa protejării
siturilor Natura 2000, dar şi pentru încurajarea dezvoltării turismului ecologic.

Această formă de turism prietenos cu mediul începe să prindă tot mai mult teren în Delta Dunării. În satul
Parcheş din comuna Somova funcţionează de patru ani o bază turistică de lux care practică doar turism
ecologic. Baza turistică este, în fapt, un sat pescăresc realizat după un proiect realizat de arhitectul Casei
Regale a Marii Britanii. O astfel de staţiune ecologică urmează să se construiască şi în satul Victoria al
comunei Nufăru. Institutul de Cercetare - Dezvoltare „Delta Dunării” a constituit, de asemenea, o asociaţie
locală în satul Periprava al comunei Chilia Veche pentru practicarea turismului ecologic.

Investiţii edilitare în satele din Delta Dunării


16.02.2010

Guvernul a aprobat un amplu program de investiţii edilitare pentru localităţile din Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării care se va derula până la sfârşitul anului 2013. Astfel, Ministerul Mediului
si Pădurilor va finanţa un program multianual pentru protecţia mediului şi gospodărirea apelor
care vizează mai multe localităţi din Delta Dunării şi din localităţile limitrofe. Suma alocată pentru
realizarea acestui program de investiţii edilitare destinat protecţiei mediului este de 107.643.546
lei.

Proiectul guvernamental urmăreşte ca fiecare sat să aibă în primul rând apă potabilă şi canalizare, astfel
încât poluarea fluviului să se diminueze. “ Programul de investiţii finanţat de Ministerul Mediului a fost
conceput în parteneriat cu insituţia noastră, cu Consiliul Judeţean Tulcea şi cu primăriile beneficiare ale
investiţiilor. Ţinta acestui parteneriat este să limităm poluarea Deltei cu ape menajere şi să realizăm staţii
de tratare a apelor uzate în toate localităţile din Deltă şi din vecinătatea Dunării. Nu în ultimul rând,
investiţiile vizează alimentarea cu apă potabilă a satelor din această zonă pentru a creşte potenţialul lor
turistic ”, a declarat Grigore Baboianu, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
(ARBDD).

Comuna Nufăru este unul din principalii beneficiari ai acestui program de investiţii edilitare. Gavrilă Tincu,
primarul din Nufăru, ne-a declarat că fondurile alocate de Ministerul Mediului vor fi utilizate pentru
extinderea reţelelor de apă potabilă în toate satele comunei, precum şi pentru realizarea instalaţiilor de
canalizare în satul Victoria. Reţele de canalizare şi staţii de epurare a apei menajere se vor reliza în cadrul
aceluiaşi program de investiţii şi în satele Valea Nucarilor şi Iazurilor din comuna Valea Nucarilor, în
comunele Sf. Gheorghe şi Chilia Veche, precum şi în satele Colina şi Sarinasuf din comuna Murighiol.

Reducerea poluării Deltei

În programul de investiţii guvernamentale au fost cuprinse şi localităţile Peceneaga şi Dăeni, care nu se


află pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. “ Am propus ca şi satele Peceneaga şi Dăeni, care nu
se află pe teritoriul ARBDD, să poată beneficia de investiiţii bugetare pentru realizarea instalaţiilor de
canalizare şi a staţiilor de epurare pentru că deversarea apelor uzate în aceste sate situate pe malul
fluviului se face direct în Dunare. Neutralizarea acestor suse de poluare va contribui la îmbunătăţirea
factorilor de mediu din Deltă ”, a explicat guvernatorul ARBDD Grigore Baboianu.

Stimularea potenţialului turistic

Victor Tarhon, preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, a declarat că pentru şase proiecte de dezvoltare
a infrastructurii edilitare din Delta Dunării Ministerul Mediului şi Pădurii va asigura finaţare integrală. „ Este
vorba de o investiţie bugetară care însumează 53,5 milioane de lei. Pentru celelate investiţii de acest gen
promovate de administraţiile locale din zonă şi susţinute de Consiliul Judeţean şi de ARBDD, comunităţile
locale şi administraţia judeţeană vor asigura o cofinanţare de 15 la sută ”, a precizat Victor Tarhon. Aceste
investiţii au ca obiectiv reducerea poluarii în Deltă, prin eliminarea deversărilor de poluanţi, dar şi
creşterea gradului de confort al populaţiei locale favorizând astfel dezvoltarea turismului în judeţul Tulcea,
a mai arătat oficialul CJ.

Pentru valorificarea potenţialului turistic tulcean, se mai derulează şi alte investiţii de infrastructură, au
punctat oficialii CJ Tulcea. „ Este vorba de drumurile de acces spre localităţile limitrofe Deltei Dunării, care
se modernizează. Până la începerea sezonului turistic din acest an de pildă, drumul dinspre Tulcea spre
localităţile Nufăru, Beştepe, Mahmudia, Murighiol, Dunavăţ va fi finalizat, iar în următorii doi ani toate
drumurile care asigură accesul rutier spre localităţile limitrofe Lacului Razelm vor fi, de asemenea,
modernizate ”, a adăugat Victor Tarhon.

Pentru a putea discuta de valorificarea potenţialului turistic al zonei cuprinse între


Dunărea şi braţul Borcea, unde la "Păcuiul lui Soare" vechea cetate bizantină (foto) -
Mitropolie ortodoxă cunoscută pe teritoriul românesc, este necesar să se întocmească un
studiu aprofundat care să evidenţieze estimativ investiţiile care ar trebui realizate - etapizat
precum şi elementele economice ale zonei.
Acest studiu ar trebui început cu analizarea posibilităţilor de creare a unui oraş rutier care să
lege oraşul de insulă prin realizarea unui pod peste braţul Borcea în dreptul municipiului
Călăraşi.
De asemenea se mai are în vedere:

1. Construcţia de case de vacanţă în zona Călăraşi, Olteniţa şi Mostiştea, cu arhitectură


corespunzătoare cerinţelor celor interesaţi;
2. Introducerea în circuitul turistic şi agroturistic al localităţilor riverane fluviului Dunărea
şi braţului Borcea constituie oportunitate de afaceri prin investitori străini interesaţi în
domeniul construcţiilor mici de agrement.
3. Crearea unor zone turistice specifice zonei similare celor din Delta Dunării;
4. Susţinerea proiectelor care pun în valoare turistică patrimoniul cultural al zonei;
5. Protejarea şi valorificarea florei şi faunei specifice zonei.

In calitatea de membru al Adunarii Regiunilor Europene, Consiliul Judetean Calarasi este unul
din partenerii proiectului Portal Web “Turism durabil de calitate”, portalul constituindu-se intr-
un instrument foarte util de informare şi cooperare între regiunile membre ale Adunării
Regiunilor Europene, precum şi de promovare a turismului durabil de calitate.