Caracterizarea lui Harap Alb

Textul dat apartine operei literare Povestea lui Harap-Alb scris de Ion Creanga si a fost publicata
in revista Convorbiri literare in anul 1877. Personajele din aceasta opera sunt tipologizate dupa
mai multe criterii, ele fiind personaje negative, pozitive, ajutoare, donatoare, etc.
Personajul principal al operei este Harap-Alb, fiind un personaj plat, pozitiv si caracterizat direct de
catre narator si de alte personaje, iar indirect este caracterizat din actiunile sale si din relatia cu
celelalte personaje. El reprezinta tipul omului naiv si inocent, care dintr-un statut superior decade,
insa gratie sufletului bun revine dupa multe incercari la statutul initial.
Caracterizarea lui Harap Alb (directa)
Astfel aflam de la inceput, direct de la narator ca Harap-Alb era unul dintr cei trei fii ai unui crai, ca
era cel mai mic dintre ei, numele de Harap-Alb nefiind mentionat decat mai tarziu, ca o consecinta a
neascultarii. (Amu cica era odata intr-o tara de crai, un crai care avea trei ficiori./ Fiu craiului cel
mai mic, facandu-se atunci ros, iese afara in gradina si incepe a plange). Tot direct de la narator
aflam ca dupa ce acesta a facut milostenie femeii, ea il sfatuieste sa mearga sa ceara costumul
tatalui sau, costum pe care l-a imbracat cand a fost mire. Fiul de crai asculta si se duse, astfel el
toata calatoria a fost imbracat intrun costum vechi, pornind la drum nu cu o infatisare grandioasa si
cu suflet las asemeni fratilos sai ci foarte modest insa cu o atitudine de invingator. Mai apoi dupa ce
avansam putin in actiunea propriu-zisa, respectiv dupa sosirea spanului si a lui Harap-Alb la
imparatia lui Verde-Imparat, descoperim singura caracterizare directa adresata lui Harap-Alb, facuta
de alte personaje respectiv de catre verisoarele sale, insa tot exprimata de catre narator, atunci cand
vorbeau intre ele despre rautatea spanului spunand ca Harap-Alb are o infatisare mult mai placuta
decat a spanului semanand mult mai bine cu ele. (Si din ceasul acela, au inceput a vorbi intre ele
() ca Harap-Alb, sluga lui, are o infatisare mult mai placuta) Caracterizarea directa a lui HarapAlb este descrisa foarte sumar, autorul axandu-se mai mult pe caracterizarea indirecta, si anume pe
trasaturile cele mai frumoase care au iesit la iveala din actiunile sale.
Caracterizarea lui Harap Alb (indirecta)
Caracterizarea indirecta a protagonistului este extrem de amanuntita, caracteristicile ascunse ale
sufletului iesind insusi din actiunile si probele la care este supus pe parcursul operei. Prima proba
cla care este supus este proba milosteniei. In aceast aproba reiese una dintre trasaturile sufletului
protagonistului, si anume bunatatea. El da pomana unei femei batrane si astfel face o fapta buna
care mai apoi va fi recompensata cu ajutor acelei femei care era de fapt Sfanta Duminica, ea
ajutandu-l sa treaca de proba din Gradina Ursului si Padurea Cerbului. A doua proba la care este
supus fiul cel mic de crai este proba curajului atunci cand trebuie sa treaca podul, confruntandu-se
cu ursul cel fioros, actiune imposibila de realizat de catre fratii lui care au dat inapoi, dand dovada
de lasitate. De aici reiese a doua trasatura morala a fiului de crai, acesta nelasand imparatia, puterea
si grandoarea pentru un urs, curajul lui fiind evidentiat. Dupa trecerea podului, inainteaza printr-o
padure labirint. A treia proba prezenta este proba ispitei care este impartita in trei grade de
dificultate. La primul apel al spanului, exact la intrarea in padure, fiul de crai refuza ajutorul oferit,
ascultand de sfatul tatalui. Mai apoi dupa ce a dat de greu, fiul cedeaza acesta fiind depasit de
situatie. Astfel, deducem ca atunci cand el se confrunta cu o situatie dificila, se panicheaza si uita de
sfatul tatalui, dand dovada de naivitate, slabiciune, neincredere, aceste trasaturi atragand dupa ele si
pedeapsa prin schimbarea identitatii devenind de acum inainte Harap-Alb (sluga neagra), Alb
reprezentand tocmai trasaturile negative care l-au facut sa decada.
Dupa sosirea lor la imparatie, caracterul bland, sincer, supus a lui Harap-Alb, comparat cu cel al
spanului le fac pe verisoare sa-si deschida mai bine ochii, spunand ca el este mult mai omenos. In
timp ce spanul il supune pe Harap-Alb la incercari, caracterul lui se intarea tot mai mult chiar daca
el nu simtea acest lucru. Mai apoi, in ultima sarcina data de span, respectiv in calatoria sa dupa fata
imparatului Ros, protagonistul da dovada de altruism, sacrificandu-se si trecand prin apa, nestricand
veselia unor furnici, grija fiindu-i aici rasplatita. Mai apoi, el construieste un loc de adapost pentru
niste alibe fara casa si de data asta fiind iarasi recompensat. De aici reiese sensibilitatea lui fata de
vietitoarele neinsemnate, dand pentru prima data dovada de profunda maturitate.

Continuandu-si drumul, el este trecut prin proba prieteniei, luand cu el pe cele cinci personaje,
Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila, imprietenindu-se cu ei. Ironiile si glumele
cu care le raspunde fiecaruia arata un caracter puternic si degajat care poate sa faca haz de necaz in
orice situatie insa glumind numai cand este cazul. ( Daca-i asa, hai si tu cu noi, zise Harap-Alb, ca
doara nam a te duce in spinare.) Limbajul folosit este cu preponderenta literar, folsindu-se
arhaisme si regionalisme (botit, chilimbot etc.) Sunt folosite cantecele si proverbele pentru a
intelege mai bine semnificatia celor intamplate. Gratie prieteniei acordate celor cinci, Harap-Alb
reuseste sa treaca de obstacolele intinse de imparatul Ros, si chiar grija care a purtat-o insectelor l-a
ajutat sa treaca cu bine peste anumite obstacole. Pana si tovarasia acordata calului il ajuta in ultima
cursa lansata de fata imparatului Ros, unde calul trebuia sa se intreaca cu o tuturica pentru a aduce
din despicatura mintilor trei smicele de mar dulce, apa vie si apa moarta. Astfel, gratie caracterului
ascuns, sensibilitatii cu care s-a purtat fiecare, totul s-a intors in favoarea lui, ajutandu-l sa treac
apeste cursele intinse de celelate personaje participante la actiune (imparatul Ros si spanul). In
calatoria de intoarcere incepe a se imprieteni mult mai bine cu fata imparatului Ros ceea ce il
descrie ca fiind un om deschis si de incredere, pe aceste doua caracteristici cladindu-se o relatie
intre cei doi.
In final, reiese la iveala adevarul, Harap-Alb redevenind fiu de imparat si imparat peste imparatie,
cu mai multa experienta, maturitate si putere de decizie.
Caracterizarea in antiteza cu spanul este foarte evidenta din tipologizare, Harap-Alb fiind un
personaj pozitiv, iar spanul un personaj negativ, faptele fiecaruia oglindind pana la urma destinul
fiecaruia, Harap-Alb domnind pe veci alaturi de o frumoasa fata fiind iubit de toti, iar spanul
murind in chinuri de la inaltime.
Concluzie
In concluzie, Harap-Alb, protagonistul basmului, realizeaza in mare toata actiunea, reprezentand
binele, fiind caracterizat direct de catre autor si indirect caracterizat cel mai bine de faptele pe care
le-a savarsit de fiecare data cand s-a confruntat cu una din cele cinci probe.

Caracterizarea lui Ion

Liviu Rebreanu creeaz n opera sa Ion o galerie bogat de personaje, dominant fiind imaginea lui
Ion, simbolul individual al ranului romn, setos pn la patim de pmnturile lui.
Realizat n manier realist, cu cteva nuane naturaliste, personajul va tri drama pmntului i
apoi drama iubirii, caracterul su dezvluindu-se att n mod direct (portret, biografie), ct i n mod
indirect, prin fapte, gesturi, atitudini, limbaj sau relaia cu celelalte personaje.
Prezentat n evoluia sa, Ion este un personaj complex i contradictoriu, el reflectnd o
mentalitate tradiional, potrivit creia demnitatea uman depinde de ntinderile de pmnt.
Profilul acestui personaj se detaeaz chiar de la nceputul crii, din scena care nfieaz hora.
Cu o fin intuiie psihologic, se urmresc oscilaiile flcului ntre Florica, mai frumoas ca
oricnd, dar srac, i Ana, uric, dar cu locuri i case i vite multe. Astfel, de la nceput se
contureaz liniile conflictului interior, cele dou fore care i vor disputa ntietatea (supremaia).
Dei srac, Ion este iute i harnic ca m-sa, iubind munca orict ar fi fost de aspr, i
pmntul, care i era drag ca ochii din cap. Iste, silitor i cuminte, el trezete simpatia
nvtorului Herdelea, dar renun la coal, tocmai pentru c dragostea pentru pmnt e mai mare.
Disputndu-i mereu autoritatea printre tinerii din sat, Ion este respectat de acetia, iar
rivalitatea cu George e, de fapt, rivalitatea cu cel bogat, cu unul care are pmnt. Din aceeai
categorie face parte i Vasile Baciu, tatl Anei, ale crui vorbe aspre i insulte, spuse n faa tuturor
oamenilor, la hor, l dor cumplit. Se simte ruinat, dorind s se rzbune pe cel care l-a umilit,
numindu-l srntoc, tlhar i ho.
Orgolios, lipsa pmntului i apare ca o condiie a pstrrii demnitii umane. n pmnt, el vede
realizate toate ambiiile sale, viaa sa ajungnd s se consume ntre iubire i patima pentru pmnt, o
patim instinctual, pasiune declanat cu fora instinctelor obscure.
Dojenit n biseric de ctre printele Belciug, n urma btii cu George, Ion se hotrte s fie
cu adevrat netrebnic. El alege zestrea Anei i renun pentru un timp la iubirea pentru Florica.
Acionnd cu luciditate, el concepe un plan, urmrit cu perseveren, prin care ncearc s-l fac pe
Vasile Baciu s-i dea pmnturile. Se folosete de Ana, pe care o seduce i o las nsrcinat; din
acest moment, faptele lui devin tot attea etape/trepte ale dezumanizrii.
Ion caut cu insisten schimbarea condiiei, triete acut dragostea pentru pmnt, ajungnd
pn la exaltare. Iubirea pmntului l-a stpnit de mic copil [...]; de pe atunci i-a fost mai drag
dect o mam. Visul su era pmnt, ct mai mult pmnt. Cele cteva brazde luate de la Simion
Lungu nu-i ajung; el vrea tot pmntul lui Vasile Baciu. Acum toate calitile lui se transform n
defecte. Hrnicia, inteligena, statornicia se preschimb n viclenie, bestialitate, cinism, lips de
scrupule, trsturi puse n lumin n mod indirect, din relaia cu Ana. Devine distant i glacial,
tratnd-o dispreuitor i cntri burta cu o privire triumftoare, purtndu-se sfidtor cu tatl ei,
tocmindu-se pentru fiecare palm de pmnt. Glasul pmntului i domin sufletul, aducnd
mplinirea visului su.
Dragostea pentru pmnt se concentreaz simbolic n scena srutrii acestuia, devenit un
substitut al iubitei pierdute. Pmntul nu mai este un simplu obiect, ci devine o ibovnic, care
schimb destine, dezlnuie pasiuni. l cuprinse o poft slbatic s mbrieze huma, s-o

crmpoeasc n srutri. ntinse minile spre brazdele drepte, zrunuroase i umede. Simind
mirosul acru, proaspt i roditor, se nate dorina mbririi, iar minile i rmaser unse cu
lutul cleios ca nite mnui de doliu, dramatic prevestire a sfritului. Ador i venereaz
pmntul ca pe o zeitate: ncet, cucernic, fr s i dea seama, se ls n genunchi, i cobor
fruntea i-i lipi buzele cu voluptate de pmntul ud. i-n srutarea aceasta grbit simi un fior
rece, ameitor...
Intrarea n posesia pmntului l schimb total. Dac la nceput se simte mic i slab ca un
vierme, la final, n faa uriaului de odinioar simte o mndrie de stpn i are iluzia c este
att de puternic nct s domneasc peste tot cuprinsul.
El calc n picioare o via de om i o mpinge pe Ana la spnzurtoare. Odat setea de pmnt
domolit, ambiia i hotrrea sunt nlocuite de mulumire, iar brutalitatea de indiferen. Nici
sinuciderea Anei, nici moartea copilului, nu-i trezesc vreun licr de contiin. Viaa lor nu
reprezint dect o garanie a proprietii asupra pmnturilor. Glasul pmntului este nlocuit de
glasul iubirii. O caut struitor pe Florica, fata cu obrajii fragezi ca piersica i ochii albatri ca
cerul de primvar, mritat acum cu George. Eroul este decis s-i mplineasc dragostea, cci s
tii de bine c fac moarte de om i tot a mea ai s fii.
Relaia adulter a celor doi este descoperit de George, care pregtete rzbunarea; brbatul
nelat i ucide rivalul cu lovituri de sap.
Sfritul lui Ion este perfect motivat estetic i moral; vinovat de propria decdere moral,
rspunztor de moartea Anei, tulburnd linitea unui cmin, Ion este pedepsit.

Caracterizarea Vitoriei Lipan

Vitoria Lipan este personajul principal al romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu, ea fiind
munteanca din zona Dornelor, mai exact Magura Tarcaului, Vitoria este nevasta lui Nechifor Lipan,
un om ce se ocupa cu oieritul, ca majoritatea barbatilor din acea perioada.
Vitoria este un personaj principal, rotund, dinamic, puternic individualizat, reprezentand tipul
femeii justitiare care pleaca impreuna cu fiul ei in cautarea lui Nechifor, plecat sa cumpere oi la
Dorna. Vitoria si Lipan au avut sapte prunci, dar cinci dintre ei au murit de difterie, ramanand doar
cu cu doi, un baiat, Gheorghita si o fata Minodora.
Vitoria era o femeie in varsta, trecuta prin multe, mai ales ca femeilor de la sat le era foarte greu
deoarece barbatii fiind plecati mai mereu cu oile, ele trebuiau sa aiba grija atat de copii, cat si de
gospodarie si de prepararea produselor provenite de la oi viata muntenilor e grea, mai ales viata
femeilor. Uneori stau vaduve inaitne de vreme, ca dansa. Avea o viata grea si nu se putea spune ca,
castigau nespus de bine aveau cat le trebuia: poclazi in casa, piei de miel in pod, oi in munte.
Aveau si parale stranse intrun cofaiel cu cenusa. Vitoria si Nechifor Lipan, impreuna cu cei doi

copii ai lor erau o familie unita, adicat cat de unita se poate, relatia lor familiala fiind pusa la
incercare doar de absentarea indelungata a lui Nechifor, dar cu toate astea avceau o afacere bine
pusa la punct munteanului ii e dat sa-si castige painea cea de toate zilele cu toporul, ori cu cata.
Cei mai vrednici intemeiasa stani in vale.
In opera se evidentiaza doua modalitati de caracterizare a personajului, cea directa si cea indirecta.
Caracterizarea directa a Vitoriei Lipan se realizeaza prin intermediul naratorului, in special prin
atitudinea sa pe care o are fata de protagonista. In acelasi timp, parerea altor personaje, dar si
autocaracterizarea contribuie la caracterizarea acesteia.
Vitoria Lipan, o sotie iubitoare, porneste in cautarea barbatului sau: era dragostea ei de douazeci si
mai bine de ani. Asa-i fusese drag si acuma, cand aveau copii mari cat dansii.
Ea e descrisa ca fiind o femeie frumoasa cu ochi caprui aprigi si inca tineri, care erau dusi
departe.
Datorita lipsei sotilor de acasa, nevestele de la sat aveau in grija gospodariile, copii si animalele cat
timp acestia erau la munte cu turmele de oi Veni iar catra el, cu pita proaspata si cu un harzob de
pastravi afumati. Trimisese pe Mitrea la domnu Iordan crasmaru, s-aduca o leaca de rachiu de cel
bun, goispodina facu paturile devreme. Astfel, Vitoria are o mare responsaibilitate pe umerii sai,
dar fiind o femeie hotarata, puternica, abila nu era nicio sarcina pe care aceasta sa nu o duca la
indeplinire inainta sprintena, mama lui hotari plecarile si intoarcerile.
Vitoria era o femeie traditionala, tipica mediului din care facea parte. Purta imbracaminte
traditionala Nevasta se ridica in picioare, isi paturi pe ea catrinte si-si stranse sub sani birneata.
Apoi intra in odata din drapta si-si schimba broboada [] isi lua pe umeri un sumaies.. Astfel, ea
refuza sa renunte la obiceiuri si tradintii, respingand modernismul, accentuand in acest fel conditia
omului de la sat, in special a femeilor femeile stiau ceva nedeslusit depsre tren, o ajungea mintea
ce are de facut insa fata de o lume necunoscuta pasea cu o oarecare sfiala, nevasta intelegea ceva,
dar era biruitoare ca orice femeie si desprinsa sa rasara la orice intepatura.
Sotia lui Nechifor era o femeie credincioasa si aplea intotdeauna la Dumnezeu pentru a o ajuta sa-si
gaseasca sotul intai am sa fac rugaciunile de cuviinta de la Maica Domnului, zise ea. Dupa aceea
am sa tin post negru 12 vineri in sir. Pan atunci poate mi se intoarce omu. In fata lui Dumnezeu
ea se arata intotdeauna umilinta si cu fruntea plecata.
Femeia avea de multe ori o infatisare incruntata si dusmanoasa, se uita numai cu suparare si i-au
crescut tepi de aricioaica, dar numai mdatorita faptului ca ea era plina de ganduri, de patima si de
durere.
Restul personajelor o descriu ca fiind de pe alta lume Femeia asta trebuie sa fie de pe alta lume;
cele de la noi sint mai prietenoase; taie cu vorba nu cu baltagul sau din contra, ca o femeie
misterioasa si care cunoaste bine comportamentul oamenilor, dar ea la randul ei nu era inteleasa de
multi ea era deasupra tuturor, avea intr-ansa o privire s-o taina pe care Lipan nu era in stare sa o
dezlege, mama asta trebuia sa fie fermecatoare, cunoaste gandul omului, asta-i o dispearata.
Cu toate acestea, unii barbati erau atrasi de iscutimea si misterul ei daca n-as fi ovrei si insurat si
munteaca asta n-ar avea sot, intr-o saptamana as face o nunta.
Vitoria se autocaracterizeaza ca fiind o femeie iscusita, desteapta si vicleana eu te cetesc pe tine,
macar ca nu stiu carte in ciuda faptului ca nu a avut parte de o educatie superioara.
In acelasi mod, ea afirma ca Gheorghita, Minodora si Nechifor sunt toata familia ei eu frati n-am
avut, suriroile mele au ramas departe incolo dupa alti munti si nu m-am mai raspuns cu ei. Asa ca
aicea traim numai noi cu copiii.
Personajul principal, al romanului, Vitoria Lipan este caracterizat indirect, dominantele sale
trasaturi evidentiindu-se prin gesturi, limbaj, comportament, fapte, vestimentatie si relatia cu
celelalte personaje.
Vitoria Lipan reprezinta, in opera, tipul femeii autoritare, cumparate cu un bun spirit de observatie.
Caracterul sau bine individualizat s-a format datorita incercarilor la care a fost supusa de-a lungul
vietii. Femeia isi iubeste sotul, ca la prima tinerete, est emereu cu gandul la el isi aducea aminte,
stand singura pe prispa. Desi viata alaturi de sot nu a fost intotdeauna dulce, femeia pretuieste viata

barbatului ce i-a fost alaturi mai mult decat orice. De multe ori, ea indurase si bataie din partea
sotului insa asta n-o facea sa ii poarte prica Muierea indura fara sa cracneasca puterea omului ei si
ramanea neinduplecata cu dracii pe care-i avea. Asadar, ea recunoaste autoritatea barbatului si se
supune cu umilinta in fata acestuia. Vitoria isi iubeste cei doi copii, insa pare ca ea pretuieste mai
mult baiatul caruia ii puse nume Gheorghita caci era numele cel adevarat si tainic al lui Nechifor
Lipan, baiatul ii aminteste mereu femii de Lipan la varsta tineretii de aceea il apara cu ardoare il
ocrotea si-l apara de cate ori in ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea.
Vitoria este o femeie harnica si gospodina, stie cum sa organizeze mersul lucrurilor. Este isteata si
da dovada de pricepere atunci cand hotaraste sa o caute pe baba Miranda upa ce se insereaza trece
la baba Miranda pe intuneric, cas sa nu o vada nimeni.
Femeia tine la prestigiu si nu vrea sa fie vazuta intr-o ipostaza care sa o faca subiect de discutie in
randul oamenilor, dorind ca familia ei sa fie privita ca una respectabila in sat. Totodata ea doreste sa
evite oamenii care mereu intreaba de Lipan si asta o face sa se simta umilita si rusinata, deoarece
acesti oameni ar putea crede c asotul o parasise, fiindca nu avea ce raspuns sa le dea.
Munteanca stie ce are de facut si nu se zgarceste cand vine vorba de bani, cum ea insasi ii
recunoaste preotului Acum n-am la mine parale, darom cda cat se cuvine caci avem de unde.
Vazand ca barbatul nu se intoarce, Vitoria hotaraste sa preia indatoririle barbatului, merge la preot
tocmai pentru a trimite o scrisoare lui Gheorghita prin care ii spunea sa vanda din oi pentru a face
rost de banii decesari acitarii datoriilor pe care le avea. Ea de asemenea, va vinde o parte din
produsele de acasa si-i va trimite bani.
Este asadar tipul femeii cu simt practic, stie sa se descurce si nu permite ca suferinta pe care-o
poarta sa o afecteze atat de mult, incat sa uite de gospodarie si copii. Se simte mai responsabila si
lupta pentru dreptate. Este puternica si nu se lasa coplesita de durere. Are insa un moment de
slabiciune cand, in preajma sarbatorilor de iarna Gheorghita se intoarce acasa. Femeia il primeste
asa cum se cuvine si arata inca o data, iubirea ce i-o poarta fiului Vitoria il primi cu mare bucurie
si il saruta pe amanoi obrajii, dupa aceea trecu in alta odaie si se incuie pe dinauntru, ca sa poata
plange singura. Nu vrea sa para slaba in fata copiilor, in special in fat abaiatului pentru care vrea sa
fie un exemplu de urmat, acum ca simte ca sotul ei s-a prapadit. Doreste sa-si formeze baiatul, sa-l
faca sa capete un caracter puternic, ca al tatalui, caruia ii poarta numele si cu care se aseamana fizic
fapt ce o emotioneaza pe Vitoria cand il revede.
Dupa ce isi varsa durerea in singuratate, femeia isi aminteste de indatoririle pe care le are si se
intoarce alaturi de copii, parand ca toata suferinta s-a scurs, insa ea o tine ascunsa in suflet si nu o
exteriorizeaza pentru copiii sai.
Ca mama, Vitoria este iubitoare si blanda, insa doar fata de Gheorghita, greseste facand diferenta
intre el si Minodora, fata de care este aspra si dura, certand-o si vorbindu-i pe un ton in care se
resimte dojana Vitoria il admira (pe Gheorghita) din cealalta parte a masutei, Minodora se
cuibarise pe un scaunel, jos, gata sa sara de cate ori trebuia ceva. Nu acorda importanta fetei, pe
car eo pune pe planul al doilea, ocupandu-se doar de baiat, acesta fiind in ochii mamei cel mai de
pret. S-ar putea ca Vitoria sa aiba acest comportament fata de Minodora doar fiindca ea stie ce
inseamna statutul de femeie, stie cat a trudit si cum arata viata muntenilor de la Magura Tarcaului.
Vitoria Lipan este o femeie agera, are gandirea limpede si o strategie bine cugetata. Doreste sa
porneasca in cautarea lui Lipan dupa ce va termina de postit cele 12 vineri. In aceasta calatorie o va
insoti Gheorghita, tocmai pentru a-i da baiatului o lectie importanta care sa-l faca sa se matrizeze.
Baiatul pare sa nu inteleaga atitudinea mamei ceea ce pe Vitoria o preocupa si face ca durerea sa fie
mai apasatoare Ofta cu naduf si incepu sa se stranga masa, cu miscari smucite. Se simte
neinteleasa, dar nici nu ar vrea sa-si spuna durerea ce-i macina sufletul n inchipuirea ei banuiala
care intrase insa era un vierme neadormit.
Incepuse sa reflecteze tot mai mult asupra ceea ce are de facut, se consulta in sinea ei si voia sa-si
puna ordine in minte si in suflet Din fata nadejdii pe care si-o pusese in singurul barbat al casei
intelgea ca trebuie sa dea inapoi.

Se simte singura, fara sprijin, pe Gheorghita il vede nepretgatit pentru ceea ce ii pregatise si asta o
face sa se inspaimante de intensitatea cu care fiinta launtrica se zbate in ea. Are o vointa de fier si
este capabila sa indure orice pentru a obtine un rezultat, un semn. Are vorba taioasa si spune
lucrurilor pe nume si propriul copil Asa se spune, ii raspunse maica-su dar sa stii ca pentru noi nu
mai poate fi nici bucurie, nici belsug. Doreste sa isi trezeasca baiatul la realitate si sa-l motiveze
sa-i taie din elan, sa-l faca sa inteleaga situatia in care se afla. Este sigura pe afirmatiile pe care la
face si reuseste sa provoace neliniste atunci cand prevesteste ceva Nu te uita urat Gheorghita, ca
pentru tine de-aici inainte incepe a rasari soarele. Isi cunoaste abilitatile si prin istetimea vorbelor
stie cum sa i se adreseze baiatului u te cetesc pe tine, macar ca nu stiu carte, intelege ca jucariile
au stat. De-acu trebuie sa te arati barbat. Eu n-am alt sprijin si am nevoie de bratul tau. Sfaturile
parintesti ii inmoaie sufletul lui Gheorghita, Vitoria putand sa se bucure de faptul ca modul de
abordare folosit daduse roade. Femeia este foarte credincioasa si cauta un semn din partea Sf. Ana,
mergand cu Gheorghita la Manastirea de la Bistrita. Aici ea simti ca primise inca un semn care
vesteste moartea lui Lipan. Monahul de la manastire o indeamna pe femeie sa mearga la autoritati si
ea aculta.
Despre munteanca se poate spune si ca este o fire sociabila, careia ii place sa comunice si sa intre in
vorba pana si cu necunoscutii, [] dupa ce a stat multa vreme de vorba cu femei venite din locuri
departate. Femeii ii place sa aiba mereu programul zilei de maine bine pus la punct, este calculata
si actioneaza numai dupa ce se gandeste indelung la ceea ce va face Ea ramane singura, supt
candela si supt icoane, gandindu-se atintit ce are de facut a doua zi. Ii place sa rezolve problemele
dupa propria-i lege fara sa tina cont de legile lumesti[] nu i-a pasat si n-a avut nevoie de niciun
fel de slujbaj al mariei sale. Desi hotarata si cu un plan bine pus la punct, femeia are o oarecare
retinere de a duce la bun sfarsit ceea ce isi propusese [] insa fata de o lume necunoscuta pasea cu
o oarecare sfiala . Se simte complexata de faptul ca este o taranca care pana acum nu mai iesise din
satul sau, de aceea ii este teama ca ar putea sa-i taie calea printre necunoscuti.
Dupa ce Vitoria Lipan se infatiseaza subprefectului, acesta ii sugereaza ideea de moarte a lui Lipan.
Ea stia ce are de facut mai departe si este si mai hotarata ca pana acum sa faca dreptate sotului.
Avand intr-ansa stiinta mortii lui Nechifor Lipan si crancena de durere, se vazu totusi eliberata din
intuneric [] incepu a pune la cale indeplinirea unor hotarari mari. Este foarte convinsa de ceea
ce are de facut, in ea nascandu-se dorinta de razbunare N-am sa mai am hodina cum n-are paraul
Tarcaului, pan ce l-oi gasi pe Nechifor Lipan, sa stie si altii cat mi-i de neagra inima. Dupa ce
pusese totul la punct in gospodarie, ca o buna administratoare, Vitoria o duse pe Minodora la
manastire, moment ce reflecta atitudionea rece a mamei fata de fiica copila plangea in pumni, iar
obrazul maica-sa parca era un portret neclintit. Este distanta si nu isi arata afectiunea si nici
durerea, vrand sa para in continuare o femeie puternica.
Fata de Gheorghita ea devina mai autoritata, baiatul ascultand intocmai indicativele mamei flacaul
inviinta si asta, in tacere.
Vitoria, sotia lui Lipan, dovedeste ca se pricepe sa negocieze, reusind sa-l convinga pe domnul
David sa-i cumpere produsele cu pretul pe care ea il stabilise.
In drumul sau, Vitoria intreaba de Lipan, insa agera la minte, nu spune ca-i este sotie si pentru ce il
cauta si inventeaza povesti, spunand ca Lipan ii este dator cu niste bani.
Cand femeia vrea sa plateasca domnului David pentru gazduire, ea cere bani marunti de cateva
miipentru ca este precauta, vrea sa se pazeasca de hoti Nu vreau sa se simta ca am cu mine ca sa
nu ispitesc pe nimeni. Este agera la minte si stie ce are de facut, se poate spune ca reprezinta tipul
femeii cu judecata, ce are o strategie buna ce-i dovdeste inteligenta.
Vitoria are convingerile si credinta proprie pe care si-a format-o de-a lungul vietii fiind si o femeie
conservatoare Nu stii ca Dochia isi scutura cojoacele si dupa aceea le intinde la soare?, Toate
stateau ca-ntr-o asteotare. Cand vor porni iar la vale puhoaiele, trebuiau sa duca o veste noua. Asa
dezlega Vitoria intelesul acestor infatisari schimbate, numarand zilele, sarbatorile si posturile
dupa moda papistasilor, au baut pe rand in acelasi pahar, neuitand sa inchine pentru mort. Cu
toate astea, VItoria este o femeie credincioasa, care se roaga lui Dumnezeu, merge prin manastiri si

preoti, are incredere in ei si le asculta sfaturile. Dumnezeu prin Sfanta de la Bistrita, a adus-o pe
dansa, pe cai ocolite, tocmai unde trebuia ca sa-si gaseasca pe cel drag, sa-l ridice din locul pieirii si
sa-l puie in pamant cu toate randuielile stiute, Iar cine ucide un om nu se poate sa scape de
pedeapsa dumnezeiasca, poate a da Dumnezeu sa ma mai opresc pe la dumnealui vreodata,
Preotii au cerut lui Domnu Dumnezeu pace pentru sufletul robului sau, apoi au cantat cu glas inalt
vesnica pomenire, ce ti-a dat Dumnezeu, nu poti imprumuta., ochii Vitoriei se intristara si se
intoarsera catra rasarit, la icoane. Facand trei cruci, femeia saluta pe sfinti, astept de la Dumnezeu
sa se faca lumina. Hotararea Lui are sa cada la vreme.
Femeia se simte ofensata de-a lungul drumului cand oamenii o subapreciaza si nu ii vad inteligenta:
De unde stii ca-l cheama Macovei? Cum sa nu stiu daca asa-i scris pe firma, deasupra usii?
Dumitru Macovei (Gheorghita), Vad ca toti santeti cu cap si cu invatatura. Numai eu is o proasta.
Vitoria isi respecta cuvantul dar, dovedindu-se de incredere: Poftim si tie, Neculaies, paralele pe
care ti le-am fagaduit.
Ea isi iubeste sotul cu adevarat au baut pe randneuitand sa inchine si pentru mort. Doreste sa
faca dreptate, isig aseste energia necesara pentru a o lua de la inceput si puterea de a continua pentru
a-si indeplini scopul Cu asa glas a strigat, incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur. S-a
daramat in genunchi; si-a rezemat fruntea de margineasicriului., Cum de-am gasit in mine atata
putere sa rabd atatea si sa implinesc toate.
Vitoria are un suflet bun si este educatia deoarece nu uita sa le multumeasca celor care o ajuta, iar
cu cei necunoscuti se poarta ca si cu niste prieteni: Spune lui domnul Toma ca-l multamescsi
spuen mamuca-ta vorbe bune, Vitoria a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei. Arata
vesela fata si limba ascutita, desi s-ar fi cuvenit sa fie scarbita, cace se ducea la rai datornici,
Veniti cu tot cu nevestele dumneavoastra. Tare frumos va povestesc.
Pentru Gheorghita, Vitoria este un model, cea care il iarta si il sustine, il ajuta se sa maturizeze si il
sprijina mereu. Conducandu-l cu siguranta, dar si cu asprime, femeia il lasa pe fiul ei sa actioneze
doar atunci cand stie ca s-a maturizat. Gheorghita, hatari ea, tu sa stai aici sa priveghezi pe tatutau., Eu am encazul meu. Fa cum spun.,Fac cum spui, se invoi Gheorghita, Impus de un alt
tipat al femeii, feciorul mortului simti in el crescand o putere mai mare si mai dreapta a ucigasului.
Primi pe Bozga in umar, i-l dadu indarat, apoi il lovi scurt cu muchea baltagului, in frunte.
Vitoria joaca rolul vaduvei nevinovate, credule, putin superficiale: Ca o femeie necajita ce ma aflu
am venit la niste prietini., Sa ma fereasca Dumnezeu sfantul de un gand rau, ori de o banuiala.,
Si-a fi gasit alta femeie, ranji Bogza. Asta se poate, primi munteanca, zambind si ea palid, numai
sa nu fie cea cu dinti ranjiti. Astfel ea isi ascunde adevarata personalitate luand prin surprindere pe
cei doi ciobani care l-au omorat pe Lipan.
Inteligenta ei si logica sa impecabila sunt calitatile care au ajutat-o sa culeaga cu atentie informatiile
necesare si sa reconstruiasca momentul omorarii lui Nechifor. Cu mult tact si ambitie, ajutata si de
spiritul sau justitiar reuseste sa descopere criminalul mai repede decat jandarmii. Vitoria gaseste
slabiciunile omului si il provoaca, astfel criminalul se rpeda si ii cere iertare.
La sfarsitul romanului, femeia isi reia cursul vietii, preocupandu-se de gospodarie si de MInodora
S-apoi dupa aceea ne-am intoarce iar la Magura, ca sa luam de coada toate cate-am lasat. iar pe
sura-ta sa stiu ca niciun chip nu ma pot imecei ca sa-o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare
al dascalitei lui Topor'. Pentru femeie, moartea sotului reprezinta inceputul unei noi vieti, in care
va trebui sa-si asume mai multe responsabilitati.
Gheorghita, fiind deja format ca adult prin maturizar4e, ii da incredere mamei sale, acesta bazanduse pe el pentru a substitui absenta tatalui din casa.
In concluzie, personajul literar Vitoria Lipan se incadreaza in tipologia femeii justitiare si hotarate
care reuseste sa-si duca la bun sfarsit misiunea care i-a fost menita.

Caracterizarea lui Ghita Moara cu noroc

Ghi triete o dram psihologic concretizat prin trei nfrngeri/ pierderi: ncrederea n sine,
ncrederea celorlali n el i ncrederea Anei, soia lui, n el. Consecinele nefaste ale setei de
navuire i procesul nstrinrii de familie sunt magistral analizate de Slavici, autorul aducnd n
prim-plan conflictul dintre fondul uman cinstit al lui Ghi i dorina de a face avere alturi de
Lic.
La nceput, crciurnarul este un ins energic, cu gustul riscului i al aventurii, i nu opalid
umbr hamletic, pierdut ntr-un peisaj autohton"(Magdalena Popescu). El hotrte schimbarea,
luarea n arend a crciumii de la Moara cu noroc. Ghi este capul familiei pe care ncearc s o
conduc spre bunstare. Atta timp ct se dovedete un om de aciune, mobil, cu iniiativ,

lucrurile merg bine. Crciuma aduce profit, iar familia triete n armonie. Bun meseria, om
harnic, blnd i cumsecade, Ghi dorete s agoniseasc atia bani ct s-i angajeze vreo zece
calfe crora s le poat da de crpit cizmele oamenilor. Aspiraia lui e fireasc i nu:i depete
puterile.
Apariia lui Lic Smdul la Moara cu noroc tulbur echilibrul familiei, dar i pe cel interior, al
lui Ghi. Cu toate c i d seama c Lic reprezint un pericol pentru el i familia lui, nu se poate
sustrage ispitei malefice pe care acesta o exercit asupra lui, mai ales c tentaia mbogirii, dar i
a existenei n afara normelor etice sunt enorme: se gndea la ctigul pe care l-ar putea face n
tovria lui Lic, vedea banii grmad naintea sa i i se mpienjeneau parc ochii". Cu toate
acestea, Ghi i ia toate msurile de precauie mpotriva lui Lic: merge la Arad s-i cumpere
dou pistoale, i ia doi cini pe care i asmute mpotriva turmelor de porci i angajeaz o slug
credincioas, pe Mari, un ungur nalt ca un brad".
Din momentul apariiei lui Lic, ncepe procesul iremediabil de nstrinare a lui Ghi fa de
familie. Gesturile, gndurile, faptele personajului, trdeaz conflictul interior i se constituie ntr-o
magistral caracterizare indirect. Naratorul surprinde n mod direct transformrile personajului:
Ghi devine de tot ursuz", se aprindea pentru oriice lucru de nimic", nu mai zmbea ca mai
nainte, ci rdea cu hohot, nct i venea s te sperii de el", iar cnd se mai juca, rar, cu Ana, i
pierdea repede cumptul i-i lsa urme vinete pe bra" (caracterizare direct). Devine mohort,
violent, i plac jocurile crude, primejdioase, are gesturi de brutalitate neneleasa fa de Ana, se
poart brutal cu cei mici.
La un moment dat, Ghi ajunge s regrete faptul c are familie i copii i c nu-i poate asuma
total riscul mbogirii alturi de Lic. Prin intermediul monologului interior sunt redate
gndurile i frmntrile personajului, realizndu-se n felul acestaautocaracterizarea: Ei! Ce smi fac?... Aa m-a lsat Dumnezeu!... Ce s-mi fac dac e n mine ceva mai tare dect voina mea?
Nici cocoatul nu e nsui vinovat c are cocoae n spinare".
Sub pretextul c o voin superioar i coordoneaz gndurile i aciunile, Ghi devinela, fricos
i subordonat n totalitate Smdului. n plus, se ndeprteaz din ce n ce mai mult de Ana (i
era parc n-a vzut-o demult i parc era s se despart de dnsa"), aruncnd-o n braele
smdului: Joac, muiere, parc are s-i ia ceva din frumusee", i spune Ghi Anei, ntr-un
rnd.
Ghi este caracterizat n mod direct de Lic. Acesta i d seama c Ghi e om de ndejde i
chiar i spune acest lucru: Tu eti om, Ghi, om cu mult ur n sufletul tu, i eti om cu minte:
dac te-a avea tovar pe tine, a rade i de dracul i de mum-sa. M simt chiar eu mai vrednic
cnd m tiu alturea cu un om ca tine". Totui Smdului nu-i convine un om pe care s nu-1
in de fric i de aceea treptat distruge imaginea celorlali despre crciumar ca om onest i
cinstit. Astfel, Ghi se trezete implicat fr voie n jefuirea arendaului i n uciderea unei femei.
Este nchis i i se d drumul acas numai pe chezie". La proces jur strmb, devenind n felul
acesta complicele lui Lic. Are totui momente de sinceritate, de remucare, cnd cere iertare soiei
i copiilor:Iart-m, Ano! i zise el. lart-m cel puin tu, cci eu n-am s m iert ct voi tri pe
faa pmntului Ai avut tat om de frunte, ai neamuri oameni de treab i ai ajuns s-i vezi
brbatul naintea judectorilor". Axa vieii lui morale se frnge; se simte nstrinat de toi i de
toate. Arestul i judecata i provoac mustrri de contiin pentru modul n care s-a purtat. De
ruinea lumii, de dragul soiei i al copiilor, se gndete c ar fi mai bine s plece de la Moara cu
noroc. ncepe s colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer n totalitate nici fa de acesta. Ghi i
ofer probe n ceea ce privete vinovia Smdului numai dup ce i poate opri jumtate din
sumele aduse de acesta.
Ghi ajunge pe ultima treapt a degradrii morale n momentul n care, orbit de furie i dispus s
fac orice pentru a se rzbuna pe Lic, i arunc soia, la srbtorile Patelui, drept momeal, n
braele Smdului. Sper pn n ultimul moment c se va produce o minune i c Ana va rezista
influenei malefice a smdului. Dezgustat ns de laitatea lui Ghi care se nstrinase de ea i
de familie, ntr-un gest de rzbunare, Ana i se druiete lui Lic, deoarece, n ciuda nelegiuirilor

comise, Lic e om", pe cnd Ghi nu e dect muiere mbrcat n haine brbteti".
Sentimentul lui [Ghi] fa de Ana e unul mprit ntre vanitate masculin i
dragoste"(Magdalena Popescu). De aceea n momentul n care i d seama c soia 1-a nelat,
Ghi o ucide pe Ana, ncercnd s o scape de chinul pcatului. La rndul lui, Ghi este ucis de
Ru, din ordinul lui Lic.
Ghi depete limita normal a unui om care aspir spre o fireasc satisfacie material i
social. Patima pentru bani i fascinaia diabolic a personalitii Smdului l determin s
ajung pe ultima treapt a degradrii morale. Sfritul lui i al celor care-1 nconjoar este n mod
inevitabil tragic.