Sunteți pe pagina 1din 41

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Tiraspol


Facultatea Fizică Matematică şi Tehnologii Informaţionale
Catedra de Geometrie

Domeniul general de studii


Ştiinţe ale Educaţiei
Specialitatea
Matematică

Teză de Masterat
Tema: Geometria spaţiului metric

Autor :studenta ciclului II,


masterant
Costin Axenia

Conducător ştiinţific:
academician,
professor universitar,
Cioban Mitrofan.

Chişinău 2010
Cuprins:
Inroducere.................................................................................................2
Capitolul I: ÄSpaţii metrice complete´
§1.Noţiune de spaţiu metric......................................................................3
§2.Şiruri Cauchy.Spaţiu metric complet.................................................5
§3.Exemple de spaţii metrice....................................................................6
§4.Transformări afine ale spaţiului metric.............................................10
§5.Spaţii conexe.........................................................................................13
§6.Mulţimi liniar conexe ..........................................................................18
§7.Propietăţi locale....................................................................................19
§8.Spaţii compacte.....................................................................................20
§9.Spaţii conexe şi liniar conexe..............................................................22
§10.Teorema Moore-Tietzep-Sierpinschi««««««««««««.25
§11.Mulţimi d-convexe...............................................................................26
§12.Grupul de izometrie............................................................................27
§13.Cɨnd orice transformare este:- o asemanare;-o transformare........31
Capitolul II: ÄSpaţii metrice mediale´
§1.Spaţii metrice mediale
§2.Şiruri liniare în spaţii metrice
§3.Mulţimi liniare în spaţii metrice mediale
Blibliografia...............................................................................................

2
Introducere

Scopul tezei mele de master este de a studia mai aprofundat tema: ´Geometria

spaţiului metric´. Problema metrizării constă ɨn determinarea condiţiilor necesare

şi suficiente pentru ca un spaţiu topologic să fie metrizabil.

Lucrarea data conţine următoarele paragrafe :

§1. Noţiune de spaţiu metric generalizat ;

§2. Şiruri Cauchy.Spaţiu metric complet ;

§3. Exemple de spaţii metrice ;

§4. Transformări afine ale spaţiului metric ;

§5. Spaţii conexe ;

§6. Mulţimi liniar conexe ;

§7. Proprietăţi locale ;

§8. Spaţii compacte ;

§9. Spaţii conexe şi liniar conexe ;

§10. Teorema Moore ± Tietze - Sierpinschi ;

§11. Mulţimi d-convexe ;

§12. Grupul de izometrie ;

§13. Cɨnd orice transformare este: o asemănare , o transformare .

3
În lucrarea dată se demonstreză că deplasările şi asemănările formează grupuri de

transformări, care aplică segmentul pe segment, mulţimi convexe pe

mulţimi convexe, d-drepte pe d-drepte. S-au clasificat spaţiile metrice ɨn care orice

transformare este o deplasare şi orice transformare este o asemănare.

Primele succese ɨn această direcţie au fost obţinute de către :

Freşe m1917 , Citenden m1918 , Urɨson m1922 , Alexandrov m1932 , Bing m1949 , etc.

Capitolul I: ÄSpaţii metrice complete´


§1.Notiune de spaţiu metric generalizat
Fie À o mulţime şi orice À este determinat de un număr   numit
distanţă de la  pɨnă la .
Considerăm următoarele condiţii:
M1ð  
M2ð 
 dacă şi  

c ð 
 
M4.   
Definiţia 1: Funcţia  se numeşte - metrică şi À± un spaţiu - metric,
dacă funcţia  satisface condiţiilor M1 şi M2.
Definiţia 2: Funcţia  se numeşte simetrică , iar À ± spaţiu simetric, dacă
funcţia  satisface condiţiilor M1, M2, M3.

4
Definiţia 3: Funcţia  se numeşte cvasimetrică, iar  À ± spaţiu cvasimetric,
dacă funcţia  satisface condiţiilor M1, M2, M3, M4.
Fixăm un spaţiu - metric À orice ,şi  notăm:
 
À  O }
Definiţia 4: Fie  À  ± un spaţiu - metric, mulţimea    À se numeşte -
deschisă dacă orice  , există  pentru care:
 
Teorema 1: Fie ( X, d) ± un spaţiu g- metric, atunci totalitatea T (d) a multimilor
d- deschise formează o topologie, numită topologia generată de d.
Demonstraţie:
A1ð   À, orice À, prin urmare Àð
A2ð deoarece ea nu are puncte.
A3. Fie {  : 0 }- o familie de mulţimi  ± deschise şi  = ± {  : 0 }.

Fixăm  există 0 şi 0 . Deoarece  este !deschisă există O ^ " .Deci

     prin urmare  .


A4. Fie  1
şi  2
     
  1 u 2 . Fixăm    deoarece 0 1 , există

O 1
>  pentru care       ð Deoarece 0  2 există O 2
^ 0 pentru care

( , , O 2)  O 2 .Fie 0  O  min
O 1 , O 2, atunci:
m , , O  m , , O 1   m , , O 2  O 1 O 2 £ O .Prin urmare ð
Corolar : Dacă À  este un spaţiu - metric, atunci  À   este spaţiu
topologic.
Teorema 2: @#  À  $  %&'  (% #)* %  #)* )  +' +#
 % )#%,%#ð
Demonstraţie : Fie şi  şi fie că  - . Notăm
-
!   , în acest caz:
    
fiindcă   , vom avea:
5
      
  $ 
ð
Am demonstrat că   e deschisă.
Corolar : Fie À ± un spaţiu cvasimetric sau metric, atunci familia:
  À".e un spaţiu al topologiei ð
Exemplu: Fie:
1 
X1 =
 0,  : 0 _ 1,2,...  m0,0 
 


1 1 
X2 =
 ,  : , 0 _ , À À 1
 À 2
 


Acum construim distanţa d, unde:


1 

 m0,0 , ,0 £ m  1 ,0  , m0,0 £
1
   

  1 1   1   1   1 1 
  , ,  ,0 £   ,0 ,  ,
  i       i 

  


 
 m ,  ,  '
,    £ 1 
'

  

 1 1  
  m0,0 , , m0,0 
 ,0 :   
    

 1  1   1  1 1  
   ,0 ,  ,
 ,0  
 , :  / , /  º 1
  /       

Definiţia 6: Spaţiul topologic  À  se numeşte : metrizabil, dacă există aşa o


metrică pentru care 
ð

6
§2. Şiruri Cauchy.Spaţii metrice complete

Definiţia 1: Şirul  À 


1
se numeşte * 0  # )+ %  * 1 , ,dacă

,pentru orice ,  0 ,  m , O
pentru orice O  0 există mO
0 0

Teorema 1: Orice şir convergent este fundamental.


Demonstraţie : lim
£  &# )* "*# O ^ 0 din definiţia convergenţei rezultă că


pentru orice  0 ,  m , à , , i  0 ,  m i , à 
O O
există mO
0 0
2 2

m ,  m  à   m ,à  O  O £ O
i i
2 2
m ,  O #  
0 ài# )à+.
i 1

Definiţia 2: Spaţiul metric X se numeşte " &+#), dacă ɨn acest spaţiu orice şir
fundamental este convergent.
Teorema 2: Spaţiile metrice a1a 1 +&,c0, 1-, Ô , +  sɨnt complete.Spaţiile

metrice Q,  & -, Ô nu sɨnt complete.

7
§3.Exemple de spaţii metrice
Exemplu 1: Fie a ± totalitatea numerelor reale şi  
2 |, atunci ±este
o metrică pe a şi tapologia generată de această metrică se numeşte topologia naturală a
dreptei numerice.
min   ,1,  
Exemplu 2: Fie a ± dreapta numerică şi m , 
 
1,  

Ɉn acest acest caz ± este o cvasimetrică, dreapta numerică cu această topologie
se numeşte dreapta lui Sorgenfreg.
Exemplu 3: Fixăm , prin E nr. de elemente 
  -3 , unde
 -3 sînt numere reale.
Dacă 
  -3 
-3  , atunci distanţa:
1

m
2
  2
m ,  £ 
  £1 
  


 

Obţinem spaţiu euclidian cu topologia naturală.


Exemplu 4: Fie À- o mulţime nevidă, fixăm un număr a  ".
Construim distanţa:

à , àà ,  
m , £

", àà , £ 
Aceasta e o metrică discretă, adesea se ia pentru à
.
Exemplu 5: Fixăm o mulţime care conţine mai multe de 2 elemente. Formăm
cuvinte -3   unde -3  0 ð
Mulţimea se numeşte alfabet.
Se determină produsul a 2 cuvinte:

-  %Ô
ÔÔ- Ô atunci produsul lor este: 4Ô
-  ÔÔ- Ô Considerăm
cuvîntul vid #, la care #4#
 # şi 4#
 #4
  pentru orice cuvînt ð Totalitatea
cuvintelor este    formează un semigrup cu unitatea e. Dacă 
 3 este un

8
cuvînt şi Ô
 Ô3Ô la fel e cuvɨnt, atunci cu ajutorul lui # le putem scrie de aceeaşi
lungime:  
#-#3 #. #se introduce se ! ori.
Pentru aceste cuvinte se întroduce distanţa    Ô este o minimă de elemente
diferite ai şi diferite bi ɨn toate transcripţiile posibile de aceaşi lungime.
Exemplu :
Ô3.atunci avem cuvintele:
#Ô Ô
4
# #
Minimul este numărul 1 dintre aceste cuvinte
Ô##
5
##
Maxim e pînă la 5.
Această distanţă se foloseşte în teoria codurilor.
Exemplu 6: Fixăm o mulţime À, ce conţine mai multe elemente. Prin 6À -
notăm totalitate funcţiilor f definite pe x şi marginite, adică:
22022
% &202 À.7ð
Am obţinut un spaţiu Banah. În acest spaţiu se întroduce distanţa:
04
220$22ð
Dacă À e spaţiu metric putem examina subspaţiu funcţiilor continue şi marginite.
Exemplu 7: Fie m ¢ - totalitatea perechilor de numere m ,  ; determinăm distanţa

mm 1 , 1 , m 2 , 2 £ m 2  1
2
 m 2  1
2
obţinem planul euclidian m8 2 ,  în acest spaţiu:
1.  - segmentele sunt obişnuite.
2.  - dreptele sunt drepte obişnuite.
3.lungimea curbei simple este lungimea ei obişnuită.
d
4.izometriile coincid cu deplasările obişnuite.
5.asemănările sunt asemănări obişnuite.
Exemplu 8: Fie c 2 - totalitatea perechilor de numere m ,  cu distanţa
 mm 1 , 1 , m 2 ,  2 sup 2  1 ,  2  1 . Obţinem o nouă geometrie.

9
Exemplu 9: Să luăm totalitatea termenilor numerici m , ,  pentru care
2
º  2 º  2 1. Aceasta este sfera cu raza 1. Dacă luăm 2 puncte atunci distanţa dintre ele

 este lungimea celui mai mic arc de cerc !

8
situat pe sfera ce uneşte aceste puncte şi se
obţine un spaţiu metric. Geometria acestui
d
spaţiu este geometria sferică, -dreptele
coincid cu cercurile de rază=1 situate pe sferă.
Notă : Putem considera că sfera coincide cu planul la care s-a adăugat un punct la
infinit numit punct impropriu. Analog se poate de examinat sfera  prin punctele
m 1, 2 ,..., . Această sferă se va considera spaţiul euclidian 8 cu punct impropriu de la

infinit.

10
§4.Transformări afine ale spaţiului metric
Fie spaţiul ë- metric mÀ , . Pentru  , Ô 0 À se determină
-à, Ô £ À : mà,  m ,Ô £ mà, Ô .
Definiţia 1: Transformarea 0 : À  À se numeşte transformare afină dacă:
1) f este o transformare topologică, adică 0 0 9 m

2) 0 m-à, Ô £ -0 mà , 0 mÔ ï pentru ï Ô 0 À .

Transformarea afină se mai numeşte coliniaţie, deoarece ea aplică -dreapta pe


dreaptă.
Teorema1: Totalitatea 1 m a transformărilor afine este un grup.

Demonstraţie:
1) 1 0 1 m .
2) fie 0 ,  0 1 m şi , 0 D atunci

,-, Ô 0 m m-, Ô 0 m- m ,  mÔ -0 m m , 0 m mÔ -,m , ,mÔ 

astfel am obţinut că , 0 1 m .
3) fie 0 0 1m şi  £ 0 1 . Deoarece f şi g sunt reciproc biunivoce şi
0 m-, Ô -0 m , 0 mÔ atunci  m-0 m , 0 mÔ -, Ô deci  0 1 m .
Teorema este demonstrată.

Teorema 2: m  m , orice asemănare este o coliniaţie.

Demonstraţie: Fie 0  m atunci /  0 pentru care m 0 m , 0 m £ / ´ m ,  . dacă
 0 1
atunci m m ,  m £ 1
/ m ,  . Noi am demonstrat că m  9 m . dacă , Ô 0 À şi

 -à, Ô atunci  m, º  m , Ô  m, Ô , deci


 m 0 m , 0 m º  m 0 m , 0 mÔ / m, º  m , Ô / ´  m, Ô  m 0 m , 0 mÔ

adică 0 m 0 -0 m , 0 mÔ  . Am demonstrat că 0 m-à, Ô  -0 mà , 0 mÔ ɨnsăşi 0 1


este
asemănare, atunci 0 1 -0 mà , 0 mÔ  -à, Ô , prin urmare 0 m-, Ô -0 m , 0 mÔ

11
Teorema este demonstrată.
Exemplu1: În planul euclidian m 2 transformarea afină se reprezintă prin ecuaţia
 11 º 12  º 10
Ò
 21 º  22  º  20 m1


Ò      0
11 22 12 21

Dacă m1 este o asemănare cu coeficientul Ñ atunci:


112 º 122  21
2 2
º  22 / 2 , 11 Ê  22 ,  21 Ê 12 .

2
Deci nu orice transformare afină este o asemănare. În particular
este o
  3 

' £ 2
transformare afină şi nu este o asemănare, iar
este o asemănare şi nu este o
£ 2
 

izometrie.

12
§5.Spaţii conexe
Definiţia 1: Spaţiul À se numeşte disconex, dacă există 2 mulţimi deschise  şi 
pentru care :: ;
, À
 ] ð
Mulţimea din această difeniţie  şi  sunt ɨnchise şi deschise în acelaşi timp.
Dacă aşa mulţimi nu există, atunci spaţiul se numeşte conex.
Definiţia 2: Fie o mulţime a spaţiului À mulţimea va fi disconexă dacă ea ca
subspaţiu este disconexă, adică în À există 2 multimi deschise  şi  cu proprietăţile:
ðV  u  : u  :
-ðV  u  u 

<ðV    
În caz contrar mulţimea se numeşte conexă.
Teorema 1: Fie f : X ĺ X este o aplicaţie continue,A  X şi B = f (A), atunci:
1.V dacă A este conexă, atunci şi B este conexă;
2.V dacă B este disconexă, atunci şi A este disconexă.
Demonstraţie: Presupunem că mulţimea 6 ± disconexă, atunci în = există 2
mulţimi deschise - cu proprietăţile:
ðV  u 6: u 6:
-ðV  u  u 6

<ðV 6   ] 
1 1
Mulţimile 
 0 
 0  sunt deschise ɨn À, avɨnd ɨn vedere că
1
 0 m6 vom avea:

ðV  u : u  :


1
-ðV  u  u  
 0  u  u 6

1
3.V  0 m6   

Afirmaţia 2 este demonstrată, afirmaţia (1) este echivalentă cu 2.


Teorema 2: È# )* %&' +À * )"*#+#0* '% )#,(+# )#

13
ðV À#%)#%" # >
-ðV 8 %)" +' # 0 : À  a &# )* *#0À
 .>
<ðV 8 %)"0 '#" ) #  : À  *   *a>%)0#+?? ?)
-V &# )*  *#( À0 
-V &# )*  *#( -À0 -
-V 0 :"*# Àð
 
: Fie À un spaţiu disconex, atunci există 2 mulţimi deschise  şi 
cu proprietăţiile : :: u 
À
 ] ð
Construim funcţia:

Ò0,  0 
0m

Ò
1,  0 

Această funcţie este bine definite şi este continue. Fixăm un punct À .

Cazul 1: , atunci  este o vecinatate a punctului şi pentru orice  


vom avea:
20 $0 2
2 ! 2
 
În acest caz funcţia este contime în punctul .
Cazul 2: x şi V, în acest caz V este vecinatate a punctului i orice x şi V vom
avea:
|f (x) | = | 1-1| = 0< İ
Funcţia 0este continue.
Implicaţia 1ĺ2 este demonstrată, implicaţia 2 ĺ 3 este evidentă pentru 
@

0ð
Presupunem că are loc , notăm:

 À .

 À .ð
Aceste mulţimi  şi  sînt deschise şi satisfac condiţiilor : :, :  u 
,
À
  .
Deci À este disconexă.
14
Implicaţia 3ĺ1 e demonstrată.
Corolar: Segmentul, intervalul, semintervalul, semidreapta şi dreapta numerică
sunt conexe.
Demonstraţie: E suficient să aplicăm teorema 2 şi valorile intermediare ale
funcţiilor contime lÔ >l7>Ô >7>lÔ>l!7 >Ô>!7ð Alte
mulţimi conexe pe dreapta nu găsim
Teorema 3: @#  $ " +' # " #    %&' + À    6   l  ) 
+' #6#%)#" # A &*) +*A ,#*# +'  #%)#" # ð
 
: Să presupunem că mulţimea 6 este disconexă, atunci în À există
două mulţimi deschise ,  cu proprietăţiile  u 6: u 6 u  u 6

6   u ð
Fixăm  u 6, atunci U este vecinătatea punctului şi l  prin urmare
U u A ɒ.
Dacă fixăm  u 6 obţinem  u :ð
Este evident că   6    , iar  u  u   u  u 6
Deci ± conexă ± contrazicere deoarece6 ± disconexă.
Teorema 4: @# 6 : 0 "0 +## +' " # # 6 6 : 0 &# )* 
"*#-& )# 6# %)  1
, 2
,...
0  &# )* *# 0 6 ,  0 6 
1

Ë m
u Ëm  š &# )* "*# )  +' #Ô#%)#" # 
 1

 
ð Presupunem că 6 ± disconexă, există 2 mulţimi deschise  , 
pentru care:
 u 6  š, u 6  š , u  ] 6 £ š, 6   ]  .

Fixăm:  u 6 şi  u 6, există  şi 1


, 2
,...,
pentru care:

1
 Ëm ,   Ëm
1 1
şi Ë m
u Ëm  š
 1

Èasul 1: x1 ş 6 1
u  .Dacă 6 ±  , atunci:   6 È    ,obţinem că
1 1 6 1
e

deschisă.

15
Am obţinut contrazicere, deci Ë m1
 O.

Èasul 2: Fixăm 0 6 u 1 6 2
.

Obţinem 2
0 6 u  , ca la Pasul 1 obţinem că:
2 Ë m2
 O

Èasul n: Vom demonstra că Ë m


 O contrazicere.

Deci mulţimea 6este conexă.

16
§6.Mulţimi liniar conexe
Definiţia 1: Spaţiul À se numeşte liniar conex, dacă orice  Ô   À există o
aplicaţie contime 0l  BÀ pentru care: 0 
, 0
Ô.
În acest caz noi spunem că punctele a, b se unesc cu o curbă.
Definiţia 2: Submulţimea din spaţiul Àse numeşte spaţiu liniar conex.
Teorema 1: ÿ*# +' #+ *" # #%)#" # .
 
: Fie ±o mulţime liniar conexă din spaţiul topologic À. Fixăm un
punct  pentru Ô 0 , există o aplicaţie continue 0 Ô
: l  BÀ la care:

ðV 0 Ô
 
>

2.V 0 Ô

Ô;

3.V 0 Ô
l     .

În acest caz mulţimea Ô


0 Ô
l   este conexă ca imagine continue a spaţiului conex

l  ð Vom avea a ş A pentru orice Ô şi  Ô


Ô .
 ;
Corolar 1: Orice spaţiu liniar conex este conex.
Exemplu : În plan există mulţimi conexe care nu sunt liniar conexe.
` 1
1" %)* '# : Fie  = , construim mulţimea ) ") .
2 sin )
Mulţimea e liniar conexă.
Fie 6
")!).ð
Vom avea că l 
 ] 6.
Dacă 16 1:atunci  ] 1 e conexă şi nu este liniar conexă.

17
§7. Èroprietăţile locale
Să examinăm o anumită proprietate È.
Definiţia 1: Spaţiul À satisface local proprietăţii È, dacă există o bază 6 ɨn cɨt
mulţimeal posedă proprietatea È pentru orice 6.



 : Spaţiul À satisface local proprietăţii È, dacă  pentru orice punct 
există o vecinătate la care l satisface proprietăţii Èð
Notă: Dacă spaţiul À satisface proprietăţiilor È, atunci  local slab satisface
proprietăţii È.
În particular spaţiul conex este slab local conex.
m   : Există spaţiu conex nu sunt local conexe.
Fie À
 ] 6ð
Dacă , atunci pentru punctele " ) nu există - vecinătaţi conexe. Deci nu este
local conexă.
Exemplu 2: Există spaţii liniar conexe care nu sunt local conexe ce uneşte
punctele 
 6
 !ð Fie À e segmentul ce uneşte punctul 6À e format
din 2 segmente care unesc punctele 6 cu punctul  1  )

Fie: X = V ±À
, pentru punctul   À ; există  ± vecinătate.
£"

18
§8. Spaţii compacte
Definiţia 1: Familia ß de submulţimi a spaţiului À se numeşte acoperire, dacă
X= ± ß adică À9 ß pentru care 9ð
Dacă toate mulţimiile ß sunt deschise, atunci acoperirea se numeşte deschisă.
Definiţia 2: Spaţiul À se numeşte spaţiu compact, dacă orice acoperire deschisă
conţine o subacoperire finită, adică pentru orice acoperire deschisă ß există un număr 

 şi aşa elemente -ðð  ß pentru À ± 
 1

Definiţia 3: Mulţimea F din spaţiul X se numeşte mulţime compactă, dacă F ca


subspaţiu este spaţiu compact.
Teorema 1: c +' # @   %&' + À #%)# " &)     "*#
0 +# ß # +' #%,%#%&' + À*#"&#*@ @  ± ß # %) 

ðð  ß &# )* *# @  ± O  ð
 £1

# " %)**#este evidentă.


Teorema 2.  0 À B = $ #%)# " &+'# " ) #  @ #%)# " % Ô +' #
" &)%&' + À)   #0@#%)# +' #" &)ð
 
Fie ß - o familie de mulţimi deschise a spaţiului Y şi 0 m@  ± ß

Dacă £
1
0 mß £ 0 1
mo 
: o  ß deci @  ± È Ɉn acest caz există  şi H1, H2,.., Hn ş


ß ɨncɨt @  ± 0 mo
1

prin urmare 0 m@  ±o 
 £1  £1

1"*"+* +: Imaginea contime a unui spaţiu compact este spaţiu compact.
`   @# " +' #" &) À@$" +' #" &) %&' 
À)  Ë £ u @ #%)#" +' #" &)ð
 
: Fie ß o familie de mulţimi deschise a spaţiuluiX şi 6  ± ß .
Notăm:
È À È @  ± ß

19
atunci  ± È . Deci pentru careva 1 , 2 ,..., 0 ß . Vom avea 6   1   2
 ...   .

Corolarul 2: Un spaţiu ɨnchis al unui spaţiu compact este spaţiu compact.


Lema 1: Fie À un spaţiu Hausdorff, @ o mulţime compactă şi 0
ö@ atunci

există 2 mulţimi deschise   pentru care 0


0  , @   , u   .

 
. Pentru orice punct  @ există 2 mulţimi deschise    pentru
care
     u 
ð Familia ß 
 : 0 @ acoperă F.

Deci există  -ðð  @ pentru care @  ± 
.Notăm O £ a O 
, mulţimile  şi 
 £1  £1

sunt construite.
Corolarul 3: În spaţiul Hausdorff orice mulţime compactă este închisă.
Lema 2: Fie @ ,   două mulţimi compacte din spaţiul Hausdorff À şi @ u ,

atunci există două mulţimi deschise U,V pentru care @   ,   , u   .


 
. Conform Lemei 1, orice 0 există, două mulţimi deschise  
şi  pentru care @     u Vx
. Vom avea că:

 ±  :   

Deoarece   ± mulţime compactă există  -ððð pentru care    ± 
. Mulţimile
 £1


O £a O 
şi  £ ± satisface cerinţei lemei.
 £1  £1 

Corolarul 4: Dacă À este un spaţiu compact şi Hausdorff, atunci À este un spaţiu


normal.
Teorema 4: Fie X un spaţiu metric şi d ± este o metrică completă. Submulţimile
@  À va fi compactă, dacă şi numai dacă se satisfac următoarele condiţii:

1.V F e o mulţime ɨnchisă;


2.V pentru orice İ > 0, există o submulţime finită @ O
 @ , încît

pentru orice x şi F vom avea: d (x, y) < İ pentru orice  0 @ O


.
20
Corolarul 5: Spaţiu metric e compact dacă şi numai dacă orice va conţine un
subşir convergent.
Corolarul 6: Ɉn spaţiile euclediene mulţimea e compactă dacă şi numai dacă ea
este ɨnchisă şi marginită.
Teorema 5: a#  #  *  0 ) # +'  " &)# # +' #
" &)ð
# " %)**###(# )ð

21
§9. Spaţii conexe şi liniar conex.
Fie À un spaţiu metric. Notăm  *
À *.ð Mulţimea 
se numeşte  ± deschisă.
Teoremă: T (d) totalitatea mulţimii d ± deschise:
1)V X ş T (d);
2)V ɒ ş T (d) ;
3)V Reuniunea mulţimilor d ± deschise este o mulţime d ± deschisă;
4)V Intersecţia mulţimilor d ± deschise este o mulţime d ± deschisă.
Definiţie: Spaţiu metric (À se numeşte conex, dacă nu există două mulţimi ±
deschise şi nevide , pentru care À £  ]  şi  u 
.
Definiţie: Spaţiu metric À se numeşte local conex, dacă pentru orice punct 
À şi orice   există o submulţime d ± deschisă şi conexă  pentru care:
x ş V  V (u, İ, d).
Definiţie: Spaţiu metric  se numeşte liniar conex dacă pentru orice două
puncte diferite ÔÀ există o aplicaţie continuă 0l  BÀpentru care 0 "
 
0
Ô şi f (t)  f ( ) 
) pentru), ) l  şi): ) 
.
Lema 1: Fie À un spaţiu metric conex şi local conex.
Pentru orice mulţime deschisă şi conexă şi pentru orice- puncte Ô şi orice
  există    şi un şir finit de mulţimi deschise şi conexe 9 9-ððð 9  cu
proprietăţile:
1)V 9Ô9 ;
2)V dacă  , atunci 9  u 9  º1
 ;

3)V diam  O pentru orice  


9 

4)V fie şirul l9  ] l9-  ] ððð ] l9   . Aşa şir de mulţimi se va numi  ± lanţ ce
uneşte  cu Ô.

22
Demonstraţie. Fie  
#%)#$#%,%l    ..
Notăm  
# %) + '   # #)#  .ð
Proprietatea 1.  
Deoarece  există un 9  astfel ca 9. Atunci9 este un lanţ ce uneşte cu .
Èroprietatea 2. Mulţimea   este deschisă.
Dacă o o  o este un lanţ ce uneşte cu , atunci

o 1
] o 2
] ... ] o
 C m ,   o (x) ,. Deci   este deschisă.

Èroprietatea 3. Mulţimea  ) este ɨnchisă ɨn .


Fie căl  D  u ðAtunci există un  È pentru care .
Dacă  u  :. Fixăm  u  ð
Există un lanţ99-ððð9 ce uneşte  ð Atunci 99-ððð9 ,  este un lanţ ce
uneşte cu .
Dacă  , contrazicere.
Èroprietatea 4.  
 pentru orice ð
Deoarece  este conexă, iar   este ɨnchisă şi deschisă ɨn , obţinem că 
.
Definiţie. Lanţul99-ðð9 ce uneşte cu  se numeşte reductibil dacă există
 şi un lanţ o ,o
1 2
,..., o  

o , o
1 2
,..., o
ce uneşte cu  .

Lanţul o ,o
1 2
,..., o  se numeşte sublanţ al lanţului oo-ðððo .
i

Lema 2. Orice lanţ ce uneşte cu  conţine un sublanţ ireductibil ce uneşte cu .


# " %)**# este evidentă.
Notă. Elementele 99 din Lemă pot fi fixate, iar  ö 9pentru  ð

23
§10. Teorema Moore ± Tietze ± Sierpinski
Teorema (Moore ± Tietze ± Sierpinski): ÿ*#%&'  #)*" &+#)" # 
+"+" # #%)#+ *" ex şi local conex.
 
.
Fixăm un lanţ ireductibil 9 9-,.., ce uneşte  cu Ô, iar diam  1
9 1 1 9 1 2
pentru orice   1 ð

Fixăm 
-9-,..., 1 1
Ô 0 9 1
1

Fie că este construit lanţul ireductibil â  , â  ,..., â  ce uneşte a cu b şi sunt


fixate punctele   = a şi â, an2 ş Hn2,..., anmn = b ş Hnmn, iar diam Hni < 2? Pentru
orice   i

Construim lanţurile 9  1
, 9  ,..., 9 
2 / 

:   cu proprietăţile:

-V o £ o 1 pentru orice  ;


/  1

-V Lanţul o  ,o  1 2
,..., o 
/ 
este ireductibil şi uneşte punctele  
cu punctul m  º1

;
-V Diam   1
pentru orice  şi E;
9 
E 2
-
-V o  1 ] o  2 ] ... ] o  /

O 
]O (   1)
È à 1
,..., à m  1 , à m  2 , à i



Fixăm  £ à 1  o  , à   o  ,..., à  £ à m 1  o / . .


à 1 1 2 2 /  

1 2 2  º1  º1
Atunci 91 ,..., 9 / 9 1 , 9 2 ,..., 9 1 9 / , 9 2 ,..., 9 1 , 9 2 ,..., 9 / formează un

1 

lanţ irectuctibil om 1 1
, o m 1 2 ,..., o m 1 i
1
uneşte  cu Ô.

24
Cu ajutorul inducţiei procesul poate fi continuat pentru orice . Simultan s-au
construit punctele à m 1   o m 1  . i

Fie 
 9 
:   , 
  :  

, 
: 0 _ .

Conform construcţiei:
1.V -O 1
O

2.V
 º1

Fie 
 u   _.ð Atunci    şi este densă ɨn . Pentru orice n mulţimea

este 2

± reţea
Construim mulţimile Ë
 -0,1 n modul următor: < b12 <... < b1m1, iar b

1)V 6 Ô1 11
0, Ô12 ,..., Ô1 unde Ô11  Ô12  Ô1i ,à* Ô1m 1  Ô1 1 ;
1
i 1
1
1

Ô11 Ô 1i 1

2)V Fie 6
Ô 

:   este construită. Atunci 6  6 º1

Fie unde E/ð Atunci segmentul -Ô  , Ôm  1

i  Ô (  º1)

 Ôm º1 Ôm º1 / se ɨmparte ɨn /!E părţi egale, de punctele.


 ,Ô  E
 Ôm
 º1

Ôm º1 E
, Ôm º1 m E º 1 ,..., Ôm º1 / . Mulţimea6
  6  _}este densă ɨn l  şi 6  6 º1
.

Considerăm 0 mÔ 
£ à pentru toţi   _ şi   ð A construit aplicaţia uniform


continue:
06B   
Deoarece Àeste complet, există o extindere continuă:
0l  B  À.
Am demonstrat că  este un arc ce uneşte cu Ôð

25
§11. Mulţimi d ± convexe
Fie À un spaţiu metric. Punctul 1 este situat ɨntre şi 6, dacă :
 6
 1) + 16ð
Definiţia 1:  ± segment cu extremităţile ° se numeşte totalitatea - , 6  puncte
situate ɨntre şi 6.
Definiţia 2: Mulţimea    À se numeşte  ± convexă, dacă - , 6   , pentru
orice
6ð
Definiţia 3. Se numeşte  ± dreaptă o mulţime minimală  ± convexă cu
proprietăţile:
1.V  conţine cel puţin două puncte diferite.
2.V Dacă 6atunci există un 1D 6. ɨncɨt 6 este situat ɨntre şi 1 .

Èroprietatea 1. Intersecţia unui număr arbitrar de mulţimi  ± convexe este d ±


convexă.
Corolar. Pentru orice mulţime 9  Àexistă cea mai mică mulţime ± convexă
convexă 9, care conţine 9 şi convexă 9
 u #%)#$" (# 9  .ð
Mulţimea convexă 9se numeşte anvelopa convexă a mulţimii9.
È 
  . Prin două puncte diferite trece cel puţin o d ± dreaptă.
Demonstraţie 2. Fixăm două puncte diferite  6  Àð Atunci construim un şir
 !

: ! 0 c de mulţimi d ± convexe cu proprietăţile:

V 6  ! >

2)V Dacă 1
, Ë1  + D , atunci există un   c şi un 1
 C încît  !
  şi 6 este

situat între şi 1ð
3)V Atunci pentru orice ! ,!
1 2
0 c există un ! 0 c încît C D1
] C D  CD .În acest caz
2

construim: C £ ]C D : D  c este o dreaptă.


26
§12.Grupul de izometrie.
Definiţie 1: Vom spune că pe mulţimea À este dat o distanţă generalizată sau o
 - metrică dacă şi numai dacă ,   À este determinată un număr ( , )  0 ,

care este numit distanţa de la pînă la  şi se satisfac următoarele condiţii:1. ( ,  ) 


2.    ( ,  ) º  ( , )  0 .

Definiţie 2:  - metrica d se numeşte simetrică dacă ea satisface condiţiile


 ( ,  )  ( , ) ;

Definiţie.3:  - metrică d se numeşte cvazimetrică dacă satisface condiţiile


 ( ,  ) º  (  ,  ) p  ( . ) .

Definiţie.4:  - metrică se numeşte metrică dacă ea este şi simetrică şi


cvazimetrică.
Fie ( À ,  ) un spaţiu geometric. Fixăm  À şi 0À .

Dacă £ ÿ® , atunci ( , ) £  .
Dacă  0 , atunci ( , ) £ in {( ( ,  )) :   } .

Mulţimea se numeşte închisă dacă pentru orice ö vom avea  ( , )  0 .


Teorema.1. Totalitatea mulţimilor închise satisfac proprietăţilor:
1. À - mulţime ɨnchisă;
2. ÿ® - mulţime ɨnchisă;
3.Reuniunea unui număr finit de mulţimi închise este mulţime închisă;
4. Intersecţia unui număr arbitrar finit sau infinit de mulţimi închise este mulţime
închisă.
Demonstraţie: Afirmaţia 1. şi 2. sunt evidente, iar 3. rezultă din
 ( ,  6 ) min{ ( , ),  ( , 6 )} .

Fie {@ : 0 } este o familie de mulţimi închise. Să demonstrăm că


@ u{@ : 0  este închisă.
Fie ö @ , atunci există un m  pentru care ö @ . Vom avea că @  @ , atunci

27
 ( , @ ) p  ( , @ )  0 @ - este închisă.

Definiţie.5: Transformarea 0 : À  À al spaţiului  - metric ( À , ) se numeşte


1
topologică dacă pentru orice mulţime @  À , mulţimile 0 (@ ) şi 0 ( @ ) sunt închise.
Teorema.2. Totalitatea 9 (À ) a tuturor transformărilor topologice a spaţiului  -
metric ( À , ) formează un grup numit grupul de transformări continue al spaţiului  -
metric ( À , ) .
Demonstraţie:
1. 1 0 9 ( ) ;
2. Fie 0 ,   ( ) şi , £ 0 D . Examinăm mulţimea închisă @ . Vom avea ,( @ ) £ 0 (  ( @ )) o
mulţime închisă, iar , 1 ( @ )  1 ( 0 1 ( @ )) la fel este închisă, atunci , 0 9 ( ) ;
3. Fie 0  o şi  0 1 . Ɉn acest caz  ( @ ) 0 1 ( @ ) , iar  1 ( @ ) 0 ( @ ) şi prin urmare
sunt mulţimi ɨnchise pentru @ - închisă, atunci 0 1 0 9 ( ) . Am demonstrat că 9 ( ) este
grup.
Definiţie.6: Aplicaţia 0 : À  À al spaţiului ! - metric ( À , ) se numeşte o
asemănare dacă există un număr /  0 astfel încît / m ,   m 0 m , 0 m , / - coeficient de
asemănare a lui @ .
Teorema.3. Totalitatea ( À ) a asemănărilor formează un grup numit grupul de

asemănări al spaţiului ! - metric ( À ,  ) .


Demonstraţie:
1. 1 - transformare identică este o asemănare cu coeficientul / £ 1 , deci 1 0 ( À ) ;

2. Fie 0 ,  0 ( À ) şi , 0 D . Notăm cu Ñ  coeficientul de asemănare a transformării

0 şi Ñ 2 - coeficientul de asemănare a transformării ! .


Notăm Ñ £ Ñ Ñ 2 , atunci
 (,( ), ,(  ))  ( 0 (  ( ))), 0 (  (  )) /1  (  ( ),  (  )) /1 / 2  ( ,  ) / ( ,  ) . o - este asemănare

cu coeficientul / /1/ 2 şi vom avea , 0 (À ) .

28
3. Fie 0 0 ( À ) şi 0 este asemănare cu coeficientul / , iar  0 1 .
Fixăm , 0 À , fie 1 ( ) 0 1
( ) , iar 1  (  ) 0 1
( ) . Vom avea
0 ( 1 ) ; 0 ( 1 )  , atunci  ( 0 ( 1 ), 0 ( 1 )) / ( 1 , 1 ) sau ( ,  ) £ / (  ( ),  (  )) am obţinut

 (  ( ),  (  )) / 1  ( ,  ) . Deci  0 1
este asemănare cu coeficientul / 1 .
Teorema.4. ( À ) este subgrup al grupului 9 (À ) .

Demonstraţie: Fixăm 0  ( À ) , adică 0 este o asemănare cu coeficientul .


Trebuie să demonstrăm că 0 0 9 (À ) . Fixăm mulţimea închisă @  À . Să demonstrăm
că   £ 0 (@ ) este închisă.
Dacă ö @ şi  £ 0 ( ) atunci  ö şi
( ,   ) £ in { ( ,  ) :    } £ in { (  , 0 (  )) :   @ } £
in {/ ( ,  ) :   @ } £ / in { ( ,  ) :   @ } £ / ( , @ ) ^ 0

Deci 0 (@ ) este mulţime închisă.


Avînd în vedere că 0 1 este de asemenea asemănare, vom obţine că 0 1 ( @ ) este mulţime
închisă, atunci @ este transformare topologică şi 0 0 9 (À ) .
Definiţie.7: Transformarea 0 se numeşte o izometrie dacă ( 0 ( ), 0 (  )) £ ( ,  )

pentru  ,  0 À . Izometriile se mai numesc deplasări.


Observăm că izometria este o asemănare cu coeficientul / 1 . Avînd în vedere
Teorema.3 obţinem că totalitatea  ( À ) a tuturor izometriilor spaţiului ! - metric ( À ,  )
formează un grup de transformări. Întotdeauna  ( À )  ( À )  9 ( À )   ( À ) .
Exemplu 1. În plan şi în spaţiu vom avea distanţa euclidiană pentru aceste spaţii
grupurile ( À ),  ( À ), 9 ( À ),  ( À ) sunt diferite două cîte două.
Exemplu 2. Fie À o mulţime, considerăm distanţa  ( , ) 0 şi  ( ,  ) 1 pentru
care   . Aceasta este distanţa discretă. În acest caz toate grupurile  ( À ) ,

( À ), ( À ), o ( À ) coincid.
Exemplu 3. Fie F £ {1, 2,.., } pentru orice pereche (i, ) fixăm un număr * ( , i)
astfel încît:

29
1. * ( , i) £ 0 ;
2.V * ( , )  0 pentru 
3. ( , i)  ( &, Ü ) şi  i* ( , i)  * ( &, Ü) .
Considerăm  ( , ) * ( , ) obţinem o ! - metrică dacă nu este simetrică.
În acest caz  (i) constă numai din transformare identică.

30
§13.Cînd orice transformare este:
-V o asemănare;
-V o transformare.
Teoremă. Fie (X, d) un spaţiu metric. Următoarele afirmaţii sunt o echivalente:
1.V Orice transformare este o asemănare;
2.V Orice transformare este o deplasare;
3.V Există un k > 0 încît d (x, y) = k pentru orice x, y şi X şi x  y.
Demonstraţie. Implicaţiile 3 ĺ 1, 3 ĺ 2, sunt evidente. Implicaţia 2 ĺ 1 este
evidentă.
Să demonstrăm că 1 ĺ 3 .
Fie 6 două puncte diferite şi / 
 6 ð Să demonstrăm că  6
/ 
pentru orice două puncte diferite 6Àð Presupunem contrazicere. Atunci există două
puncte diferite 6pentru care:
 6
/:/ ð
Construim transformarea 0ÀBÀ la care:
1)V 0 
 06 
6;
2)V 0 
 "06
6 ;
3)V f (M) = M, dacă M şi {A0, B0, A1, B1}
.A0 .B0

.A1 .B1
Transformarea 0 nu este asemănare. Admitem că:
0 06
/4 6),
pentru orice 6À.
Pentru punctele A0, B0 obţinem /
/4/ ð
Pentru punctele A1, B1 obţinem /
/4/ð

31
Atunci /
/4/ 
/4/4/
/-4/,
deci k=1. Atunci k1= k0 . Contrazicere.

32
Capitolul II: ÄSpaţii metrice mediale´
§1.Spaţii metrice mediale
Nu la orice spaţiu metric geometria este bogată.
Definiţia 1 : Spaţiul  - metric ( À ,  ) se numeşte medial dacă orice două puncte
, aparţin spaţiului À :
1. Există un punct  ( ,  ) unic pentru care  ( ,  )  (2,  ) 1 / 2( ,  ) ,
2. i( , ) £ i( ,  ) ,
punctul  ( ,  ) se va numi media punctelor ,  .
Notă In spaţiul euclidian punctual i( ,  ) este mijlocul [ ,  ] .Aceste spaţii nu pot
fi discrete .
Definiţia 2 : Notăm [, Ô] [, Ô] u [Ô,  ] ,această figură se va numi segment
minimal cu extremitatea [à, Ô] .
Teorema 1Dacă ( À ,  ) este un spaţiu  - metric medial, atunci pentru orice doua
puncte diferite a, b care aparţin lui À , [à, Ô]i este infinit şi conţine un şir de puncte { }
, astfel à £ lim  , lim (à,  ) £ 0 .
Demonstraţie:
Observăm că (à, Ô) ^ 0, (à, Ô) ^ 0 pentru punctele date este diferit de à, Ô .
Notăm:
11 [à, Ô]

12 (, 11 )

Ö Ö Ö Ö .
 1 £ i ( à,  )

Aceste puncte sunt situate pe [, Ô] şi  (, 1 ) 2   [, Ô]


lim ( à ,  ) £ 0 £ lim 21
 

Teorema 2 Fie ( À , ) un spaţiu metric medial complet. Atunci orice doua puncte

33
diferite de à, Ô pot fi unite cu o curba simpla de lungime
 ( à , Ô ) este lungimea segmentului [ à , Ô ] . Această curbă aparţine

[ à, Ô] [à , Ô] u [Ô, à ] .

Demonstraţie:
Fixăm două puncte diferite de à, Ô care aparţin lui À . Notăm * £ (à, Ô) pentru orice .
Vom construi c {1 , 1 , 1 ,..., 1 , Ö , 1 } astfel ɨncît:
0 1 2 / 2

1.  1 , Ô 1
0 2

2. c care se include ɨn c º1
3.  (, 1 ) 
2 
*


4. ( ,  ) £ E  
2 
*.
 E

Pentru  1, 11 , 11 (, Ô), 11 Ô . Presupunem că mulţimea c {1  : 0    2 }


0 1 2

este construita. Considerăm 1 1( º1) 2 

1( º1)( 2  º1) (1  , 1 ( º1) ) (1( º1) 2  , 1 ( º 1)(2 º 2)



Notăm c £ ±c , notăm cu mulţimea c cu ß punctele ei de limită. Aceasta este curba
£1

căutată.
Exemplu 1. Orice spaţiu Eucledian (En , d) cu distanţa Euclidiană d este un spaţiu
metric strict medial.
! 
Într-adevăr m(a,b)= 
.
Exemplu 2. Fie S este totalitatea punctelor M(x,y,z)=f 
pentru care x2 + y2 + z2
= r2(r  0).
Aceasta este sfera de raza r > 0 cu centrul în origine O.

34
Distanţa d (A,B) este cea mai mică lungime a curbelor ce unesc A cu B pe S .
Această curbă va fi situată pe cercul O ce trece prin punctele A şi B . Obţinem un spaţiu
metric (S, d) medial. Dacă punctele A şi B nu sunt diametral opuse , atunci punctul m
(A,B) este unic.Dacă punctele A şi B sunt diametral opuse, atunci m(A,B) sunt o
infinitate.

Aceste puncte formează un cerc cu centrul O şi situate într-un plan perpendicular


la dreapta(A,B) . Deci spaţiu metric (S,d) este medial şi nu este strict medial.
Exemplu 3. Fie X totalitatea punctelor M(x,y,z) din S  M3 pentru care z < 0 .
Construim (X,d) ca subspaţiu al spaţiului (S,d) din Exemplu 2. Atunci (X,d) este cu
35
spaţiu metric strict medial.Acest spaţiu metric nu este complet. Şirul fundamental
«  
      nu are limită în X, deoarece
     

Teoremă. Fie (X,¦) un spaţiu metric complet şi medial, a şi b sunt două puncte
diferite din X şi r =¦(a,b).
Atunci există o aplicaţie f : -0,r = X încît :
1. f(0) = a;
2. f (r) =b.
3. ¦ (f(t1),(t2)) = t1 ± t2 pentru orice t1,t20-0,r .
Demonstraţie. Pentru orice două puncte x, y 0 X, fixăm o medie m(x,y)0 X
pentru care

¦(x,m(x,y)) = ¦(m(x,y),y) =  ¦ (x,y).

Pe segmentul I=- 0,r construim mulţimile de puncte :


I0 =0,r;
I1 = 0,¼ ;
««««««....................;
In =Óf      ,
««««««««««««««

36
Mulţimea Y = In este densă în I.
În primul rind vom construi f(t) pentru t 0 Y. Cu acest scop folosim inducţia
matematică.
Fie f (0) = a şi f(r) = b.
Apoi f (ff¼ ) = m (a,b).

Pentru t0I2 vom afla:


f (ff¼ ) =m(a,¼ )) şi f(¼ ) = m(f(¼ ),b).

Dacă în aşa mod s-a construit f(t) pentru toţi t 0 In , atunci



f (f¼ !f) = m (a, f (ff¼f )), m (¼ ! ) = m (f  !f
) , f( !), (f¼ ! ), ... , f (f" ¼
!
) = m

(f(f"¼
 !
),f(" ¼
!
)) , ... ,
 ! ¼  ! ¼
f(  !
) = m (f(  !
),b)

În aşa mod funcţia f s-a construit pentru toţi t0Y.


Aplicaţia f : Y X este o izometrie. Deoarece Xeste un spaţiu metric complet , atunci
aplicaţia f admite o extensie pe I, care va fi izometrie.

37
§2.Şiruri liniare în spaţii metrice

Definiţie. Mulţimea L din spaţiu metric (X,¦) se numeşte liniară dacă pentru orice
trei puncte x,y,z 0 L are loc una din egalităţile :
¦ 
 
 
 

  ð
Dacă ¦(x,y)=¦(x,z) + ¦(z,y), atunci spunem că planul z este între punctele x , y.
Lema 1. Din trei puncte diferite x,y,z 0 X cel mult unul din ele este situat între
celelalte două.
Demonstrare.
Lema 2. Orice mulţime liniară se conţine în careva mulţime liniară maximală.
Demonstrare. Urmează din princiul existenţei elementului maximal, deoarece
reuniunea unui lanţ {ç  f0f} este o mulţime liniară. Familia {ç  f0f} este lanţ ,
dacă ç  fç@fff ori ç@ffff ffç pentru orice m, 0 A. Dacă toateffç sunt liniare, atunci şi
ç] fç f  0ff este liniară.

Corolar. Orice două puncte a,b 0 X se conţin în careva mulţime liniară.


Notă. Mulţimile liniare maximale joacă rolul dreptelor.
Definiţie. Mulţimile liniare maximale se vor numi m ± liniare.

38
§3.Mulţimi liniare în spaţii metrice mediale

Teorema 1. Orice două puncte diferite a,b0A din spaţiu metric medial (X,¦) se
conţin într-o mulţime m ± liniară infinită.
Demonstrare. Dacă a,b 0X şi L este o mulţime m ± liniară ce conţine a,b, atunci
pentru orice x,y0L se va găsi şi un m(x,y)0L.Deci mulţimea L este infinită.
Corolar.Fie (X,¦) un spaţiu metric strict medial.Atunci pentru orice două puncte
diferite există o unică mulţime m ± liniară ce conţine punctele a,b0X.Notăm această
mulţime cu d(a,b).

39
Ëibliografie.
1.V ß.ßuratowschi, Topology, Volumul II, Academic Èress, New York, 1968.
2.V ß.ßuratowschi, Topology, Volumul I, Academic Èress, New York, 1966.
3.V Ë.A.Cɤɜɨɪɰɨɜ, ɉɪɢɦɟɪɵ ɦɟɬɪɢɱɟɫɤɢɯ ɩɪɨɫɬɪɚɧɫɬɜɨ, Ȼɢɛɥɢɨɬɟɤɚ
»Ɇɚɬɟɦɚɬɢɱɟɫɤɨɟ ɩɪɨɫɜɟɳɟɧɢɟ», 2001, ȼɵɩɭɫɤ 9.
4.V M.Frechet, Sur quelques points du calcul fonctionnel, Rendiconti del Circolo
Matematico di Èalermo, 1906, V.22, p.1-74.
5.V J.Jürgen ³Rienamiany and Geometric Analysis, Ëerlin, New York, 2008´
6.V Victor Ëryant, Metric Spaces: Iteration and Application, Cambridge
University Èress, 1985.
7.V Dmitri Ëurago, Yu D Ëurago, Sergei Ivanov, A Course in Metric Geometry,
American Mathematical Society, 2001.
8.V ȼɚɫɢɥɶɟɜ ɇ. Ɇɟɬɪɢɱɟɫɤɢɟ ɩɪɨɫɬɪɚɧɫɬɜɚ. ² Ʉɜɚɧɬ. ² 1990. ² ʋ 1.
9.V ȼɚɫɢɥɶɟɜ ɇ. Ɇɟɬɪɢɱɟɫɤɢɟ ɩɪɨɫɬɪɚɧɫɬɜɚ. ² Ʉɜɚɧɬ. ² 1970. ² ʋ 10.
10.VM.M.Choban, L.L.ßiriyak. The medial topological quasigroups
With multiple identities, the 4 th conference on applied
And industrial mathematics, oradea- caim, 1996.
11.VM.M.Choban. Algebre universale topologice, oradea: editura
Universitatii din oradea, 1999.
12.VC.Corduneanu. Almost periodic functions. New york ± london
sidney ± toronto; interscience publications,1969.
13.VR.Engelking. General topology. Warsawa: pwn, 1977.
14.VJ.E.Hart And ß.ßunen. Ëohr compactitications of discrete
Structures,fund. Math. 160, 1999, 101-151.
15.VÈ.Holm, on the bohr compactification, math. Ann. 156,
1964, 34-46.
16.VS.Iliadis, S.Fomin. The method of centred systems in the theory

40
ÿf topological spaces, Russ Math Surv, 1966, 21 (4), 37-62.
17.Vß.ßunen. Ëohr topologies and partition theorem for vector
Spaces, topol. Appl. 90, 1998, 97-107.
18. Conspectele la geometrie, M. Ciobanu, 2007
19. Internet.
20. Geometria analitică, L. Calmuţchii,M.M Ciobanu,Chişinău 1990

41