Sunteți pe pagina 1din 9

Citeva reguli pentru tehnica producerii rsadurilor de legume

Publicat la: Ianuarie 27, 2014

Incinta pentru producerea rsadurilor trebuie s fie bine igienizat i s permit o


foarte bun aerisire pe parcursul vegetaiei rsadurilor.Componentele
amestecurilor nutritive (turb, mrani, pmnt de elin i nisip) s fie pregtite
din timp (vara anului anterior), pentru a se dezinfecta prin solarizare intensiv i
pentru a se distruge rezerva de smn de buruieni prin pregerminare i loptri
succesive.

Rsadurile se produc individual n cuburi nutritive, n pahare sau n ghivece din


material plastic sau n palete alveolare din poliestiren expandat. Se evit
producerea rsadurilor la pat nutritiv.

Spaiul necesar rririi plantelor n incinta de producere a rsadurilor este necesar,


mai ales n perioada premergtoare plantrii, pentru a evita fenomenul de
alungire i pentru o mai bun aerisire i o stare fito-sanitar a rsadurilor optim.

Substratul nutritiv trebuie s asigure toate elementele necesare unei creteri i


dezvoltri normale rsadului (cel puin 40% mrani).n cazul unui deficit de
fosfor se adaug fosfat natural n cantitate de 4-5 kg/mc de amestec.

Tipuri de amestecuri nutritive

n producerea rsadurilor, componentele nu sunt utilizate individual, ci numai n


amestecuri formate din 3-4 elemente. De regul, se folosesc dou trei tipuri de
amestecuri nutritive pentru producerea de rsaduri, n funcie de scopul acestora.
Spre exemplu:

Amestecul pentru semnturi destinate repicatului (pentru toate speciile) va


cuprinde: mrani 45% + elin 45% + nisip 10%.

Compoziia obinut va fi foarte nutritiv. Aceasta se pune n strat de 5-7 cm


grosime n ldie cptuite cu folie, se taseaz, se marcheaz rndurile, se
seamn des pe rnduri (2-3 mm ntre semine), apoi se adaug un amestec de
acoperire format din: mrani 30% + elin 30% + nisip 40%, n grosime de 0,50,7 cm. Se taseaz din nou, se ud convenabil cu sita fin, iar amestecul se
depoziteaz n camere calde (22-26oC) pentru 5-7 zile, n vederea germinrii.
Dup 3-4 zile se controleaz i dac au aprut plntuele, se scot n incintele
pentru producerea rsadurilor (rsadnie, solarii, sere).Se repic la 7-15 zile de la

rsrire, la apariia primordiilor frunzelor adevrate. Amestecul pentru repicat


sau semnat direct, n vederea obinerii rsadurilor (pentru toate speciile)
cuprinde: mrani 40% + turb 30% +elin 25% + nisip 5%.Coninutul rezultat
se folosete pentru:

confecionarea cuburilor nutritive (cu prese manuale sau electromecanice), cu


dimensiunea cuprins ntre 3x3x3 cm i 5x5x5 cm;
umplerea ghivecelor din polietilen sau de ceramic, cu dimensiuni de 77 sau
1010 cm;

umplerea paletelor alveolare din poliestiren expandat, cu diametrul minim de


25 cm.

Citeva aspecte generale n producerea rsadurilor de legume


Pentru culturile din sere, solarii si pentru culturile timpurii din camp, rasadurile se
produc in spatii special amenajate (sere inmultitor incalzite sau in rasadnite), iar
pentru culturile de vara si toamna in solarii incalzite sau partial neincalzite, in
rasadnite semicalde sau pe straturi, in aer liber.
Producerea rasadului trebuie sa se realizeze intr-un spatiu special amenajat.
Acesta trebuie sa fie curat, dezinfectat si luminos. Spatiul destinat producerii
rasadurilor trebuie sa permita un bun control al microclimatului (temperatura,
umiditate si aerisire).

Amplasarea rasadnitelor, serelor sau a solariilor pentru producerea rasadurilor


trebuie sa se realizeze pe terenuri care sa indeplineasca uramatoarele criterii:
= sa fie plan sau usor inclinat spre sud (3 5%) si deschis in asa fel pentru a fi
luminat pe toata perioada zilei
=sa fie ferit de vanturi puternice sau de curenti reci de aer prin obstacole
naturale (dealuri, perdele de protectie din specii lemnoase de talie inalta, cladiri)
sau sa se amplaseze pe directia vanturilor dominante garduri din plasa de sarma
= terenul trebuie sa fie usor permeabil, cu apa freatica la peste 2 m adancime,
ferit de inundatia apelor de suprafata si subterane

= in apropierea spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa se gaseasca o


sursa de apa curata si sa existe posibilitati de incalzire a acesteia
= in interiorul spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa existe o retea
electrica de iluminare

Componentele folosite la obtinerea amestecurilor pentru substraturile nutritive

Pamantul de telina se obtine din decopertarea terenurilor intelenite pe o


adancime de 15 20 cm. Pentru descompunerea resturilor vegetale din aceste
straturi decopertate se amenajeaza platforme de fermentatie cu o latime de 3 m
si o inaltime de 1,5 m, care se uda perioadic, iar la interval de cca 6 luni se
realizeaza intoarcerea materialului, astfel ca procesele de fermentatie sa se
realizeze cat mai rapid. In cazul in care nu dispunem de pamant de telina acesta
poate fi inlocuit cu pamant de gradina. Trebuie avut in vedere daca terenul
respectiv a fost erbicidat, sau s-a aplicat diferite tratamente la sol astfel incat sa
nu fie afectate rasadurile.

Mranita se obtine prin descompunerea gunoiului de grajd, timp de 1-2 ani


utilizandu-se de obicei gunoiul de grajd folosit ca biocombustibil pentru incalzirea
rasadnitelor.
Turba bruna are o capacitate foarte mare de retinere a apei (80% la suta), un pH
acid (3,5 5), fiind saraca in elemente minerale. Corectarea pH-ului trebuie
facuta cu multa atentie prin tatonari, adaugand var. In unele cazuri nu este
nevoie neutralizarea turbei, deoarece prin amestecul acesteia cu alte
componente pH-ul ajunge la limite optime.
Turba neagra are o capacitate ceva mai mica de retinere a apei (200 400%)
decat turba bruna, un pH neutru, fiind mai bogata in elemente nutritive, in
special in azot.
Nisipul se utilizeaza in amestecurile de pamant pentru imbunatatirea capacitatii
pentru aer si pentru a le asigura un drenaj mai bun, asigurand in acelasi timp
evitarea formarii crustei la straturile semanate si a compactarii amestecurilor
pentru cuburi sau ghivece nutritive.

Metode de producere ale rasadurilor

Producerea rasadurilor la diferite specii de legume se poate realiza prin


urmatoarele metode:
= rasad nerepicat
= rasad repicat
= rasad produs in ghivece sau cuburi nutritive

Rasadul nerepicat se poate obtine prin semanatul in sere, solarii sau rasadnite.
Cresterea plantelor realizandu-se pe acelasi loc si la aceeasi desime pana la
plantarea la locul definitiv de cultura. Prin aceasta metoda se recomanda a se
produce rasaduri pentru ciclul al-II-lea in solar, ciclul I si II in camp.
Rasadul repicat se obtine prin transplantarea rasadurilor, la distante mai mari,
pentru a le asigura un spatiu mai mare de nutritie, pentru obtinerea de plante

mai viguriase. La repicat, plantele bolnave, slab sau anormal dezvoltate pot fi
inlaturate, iar ruperea varfului radacinii (pivotante) determina o ramificare mai
puternica.
Repicatul prelungeste perioada de producere a rasadurilor, ceea ce impune
necesitatea semanatului mai devreme, cu 7 10 zile fata de metoda producerii
rasadului nerepicat. Aceasta metoda se preteaza mai ales pentru tomate, ardei,
vinete, varza si conopida timpurie.
Rasaduri produse in cuburi sau in ghivece nutritive se obtine prin semanatul
direct sau repicatul plantelor in ghivece sau cuburi, in vederea plantarii la locul
definitiv. Fata de celelalte metode de producere rasaduri, in cazul folosirii
ghivecelor/cuburilor nutritive, procentul de pierdere a radacinilor se reduce la 0
20%. In vedere simplificarii si ieftinirii producerii rasadurilor tendinta este de
realizarea semantului direct in ghivece sau cuburi nutritive a semintelor
granulate (drajate) cu ajutorul unor masini speciale (mecanizarea operatiei de
semanta).
Semanatul in ghivece nutritive prezinta urmatoarele avantaje:
= se reduc cheltuielile cu forta de munca
= se evita o dezvoltare mai slaba a plantelor care au si un potencial de productie
mai scazut in cazul in care repicatul se realizeaza incorect
= se reduce perioada de producere a rasadurilor cu cca 12 14 zile
= pivotul radacinilor un se rupe, astfel ca sistemul radicular va explora straturile
mai adanci ale solului, usurandu-se in acest fel aprovizionarea cu apa si elemente
nutritive.

Pregatirea si instalarea rasdnitelor


Instalarea rasadnitelor calde incepe in luna ianuarie, se continua in februarie si
martie, pentru ca in aprilie sa se instaleze numai rasadnitele reci.
Pregatirea materialului termogen
Principalul material folosit ca biocombustibil este gunoiul de grajd de cabaline,
bovine, ovine si porcine.
Gunoiul de graj de la cabaline (cai, magari, catari) este cel mai indicat pentru
incalzirea rasadnitelor. Se incalzeste rapid, in 7 10 ore ajunge la 65 70 0C,
pentru ca apoi in decurs de cateva zile sa coboare brusc la 30 350C, nivel la
care se mentine 30 40 zile.
Gunoiul de bovine produce o temperatura mai scazuta decat cel de cabaline. Se
incalzeste incet, in decurs de 7 10 zile, temperatura se ridica la 40 450C, dupa
care sacde in timp de cca 10 zile pana la 18 200C, nivel la cre se mentine 30
40 zile.
Gunoiul de ovine asigura o temperatura de 15 200C timp de 40 45 zile. Este
un gunoi pera uscat din aceasta cauza un se poate utiliza singur ca
biocombustibil, insa da rezultate bune in amestec cu gunoiul de grajd provenit de
la bovine.

Gunoiul de porcine asigura o temperatura de 15 200C timp de 25 30 zile, insa


este umed si rece, din care cauza se foloseste in amestec, in cantitati mici cu
balegarul de la cabaline.
Cu 7 10 zile inainte de instalarea rasadnitelor materialul organic se aseaza in
platformele de preincalzire care au latinea de 2-3 m, inaltimea de 1,5 2 m si
lungimea dupa nevoie. La instalarea platformelor de preincalzire se
omogenizeaza gunoiul de grajd, amestecandu-se gunoiul mai uscat cu cel umed,
cel cu continut ridicat in paie cu cel cu un continut mai scazut in paie, cel
proaspat cu cel mai putin proaspat, cel cald cu cel rece.
Dupa 7 10 zile de fermentare, in platforma de preincalzire temperatura ajunge
la 50 700C, din masa de gunoi ies aburi si se poate folosi la instalarea
rasadnitelor.

Instalarea rasadnitelor de suprafata


La instalarea rasadnitelor de suprafata trebuie avut in vedere faptul ca in cazul
unei suprafete de sol inghetat, inainte de asezarea in rama rasadnitei a gunoiului
incalzit din platforma de preincalzire, se aseaza mai intai un strat termo-izolator
din pleava sau paie.
Grosimea stratului de biocombustibil depinde de zona climatica si de perioada in
care se instaleaza rasadnita. Astfel, in ianuarie are 70 80 cm, in februarie 45
50 cm, iar in martie 20 40 cm. In zonele de deal grosimea stratului de
biocombustibil este cu 10 20 cm mai mare.
Peste patul de rasadnita se aseaza tocurile simple, asezate cap la cap, sau tocul
format dintr-un singur cadru, confectionat din scanduri incheiate la capete.
Atat stratul de biocombustibil cat si tocurile se orienteaza cu axul lung pe directie
est-vest. Marginea tocului dinspre nord este cu 15 cm mai ridicata decat cea
dispre sud, pentru o buna expozitie la soare.
Dupa asezarea tocurilor se umple cu biocombustibil tot spatiul din interiorul
tocurilor, iar apoi se acopera tocurile cu fereste din sticla. Acest tip de rasadnite
este dintr-o apa.
Instalarea rasadnitelor ingropate
Rasadnitele ingropate cu acoperisul (ferestrele) intr-o apa sau in doua ape
(simple sau duble) se deosebesc de rasadnitele de suprafata prin faptul ca stratul
de incalzire este asezat intr-o groapa trapezoidala, la suprafata solului fiind doar
tocul. La instalarea acestor tipuri de rasadnite se vor respecta etapele de
instalare a rasadnitelor de suprafata.

Introducerea pamantului in rasadnita


La rasadnitele in care biocombustibilul a fost asesta afanat, dupa 3 5 zile de la
instalare, temperatura urca la 35 400C. Inainte de a introduce pamantul,
biocombustibilul din interiorul tocurilor rasadnitei se taseaza uniform pe toata
suprafata rasadnitei. Pe masaura ce substratul se incalzeste se calca, se

completeaza cu gunoi de grajd cald din platforma de preincalzire, in asa fel incat
suprafata patului sa ramana cat mai neteda.
Pentru prevenirea aparitiei ciupercilor de balegar, suprafata spatiului de rasadnita
se prafuieste cu Merpan 50WP, sau cenusa, var, sau praf de carbune. Pamantul
pregatit in prealabil se introduce in rasadnita.

Grosimea stratului de pamant depinde de destinatia rasadnitei:


= 5 cm in rasadnite pentru ghivece nutritive
= 12 15 cm in rasadnite pentru semanat des
= 15 18 cm in rasadnitele in care se repica sau in care plantele raman pana la
plantare la locul definitiv

Pregatirea spatiilor, a patului germinativ, si semnatul pentru producerea


rasadurilor
Ca masuri obligatorii pentru prevenirea infectiilor de orice fel, sapatiile de
producere a rasadurilor se curata foarte bine de resturile vegetale, de buruieni,
se realizeaza dezinfectii inaintea fiecarui ciclu de producere a rasadurilor cu
insecticide si fungicide cu actiune de contact (Vandozeb 0,4%; Nemasol 510 700
l/ha; Raisan 51 700 l/ha; Metador 1000 l/ha).
Terenul se fertilizeaza cu gunoi de grajd 60 100 t/ha si cu ingrasaminte chimice
complexe (500 800 kg/ha substanta bruta) de tipul 20:20:0 numai daca
semantul sau repicatul rasadurilor se realizeaza in solul solariului sau al serei.
Dupa aplicarea ingrasamintelor se efectueaza mobilizarea adanca (18 25 cm) a
solului si dezinfectia acestuia.
Dezinfectia chimica se poate realiza cu: Dozomet 500 600 kg/ha, Sulfat de
cupru 500 1000 kg/ha, Metam sodiu 1000 l/ha.
Sulfatul de cupru dupa aplicarea se incorporeaza in sol, timpul de pauza fiind de
3 4 zile. Metam sodiu se administreaza prin instalatiile de picurare. Distantele
intre liniile de picurare trebuie sa fie de 50 cm pentru o buna dezinfectare.
Dupa timpul de actiune al dezinfectantilor, pentru grabirea eliminarii gazelor din
sol si maruntirea acestuia se face o lucrare cu freza.
In rasadnite dupa ce pamantul s-a incalzit la 200C, se pregateste pentru
semanat.
Rasadnitele se descopera pe rand pentru a se evita racirea acestora. Se face
aerisirea si distrugerea buruienilor, pamantul se mobilizeaza pe intreaga grosime.
In rasadnitele incalzite cu gunoi de grajd prin aceste lucrari de aerisire si
mobilizre a stratului de pat germinativ se elimina dioxidul de carbon si amoniacul
care se adauga in urma fermentarii gunoiului de grajd. Dupa mobilizare,
pamantul se niveleaza si se taseaza usor.

In serele inmultitor si in solarii, pe solul frezat si nivelat, se intinde o folie de


material plastic, pe care se pune un amestec de pamant in grosime de 8 10 cm.
Cantitatile de samanta utilizata pentru insamantarea a unei unitati de masura
difera in functie de metoda de producere a rasadurilor.
Acoperirea semanaturiilor se realizeaza cu un pamant usor, nisipos, format dintro parte pamant de telina sau de gradina, o parte mranita si doua parti nisip.
Semanaturile de tomate, ardei, vinete, varza, conopida si gulie se acopera cu un
strat de pamant de 1 1,5 cm grosime, iar cele de salata si de telina cu un strat
de 0,5 0,7 cm. Dupa acoperire, pamantul se taseaza usor pentru a pune in
contact samanta cu solul si se uda cu apa incalzita la temperatura de 20 220C.
In cazul in care nu s-a folosit pamant dezinfectat, dupa semanat, udatul se face
cu una din urmatoarele solutii de Previcur 607SL 0,2%; Folpan 80WDG 0,15% cu
3 5 l / m2.

Repicatul rasadurilor in substrat, in cuburi si ghivece


Pentru culturile timpurii si pentru cele din sere si solarii se recomanda producerea
rasadurilor in cuburi nutritive sau ghivece nutritive.
Pamanturile care intra in compozitie se cern in prealabil, apoi se amesteca, in
proportii de volum. Nu se pregateste odata prea mult material, deoarece
omogenizarea se realizeaza mai greu. Balega de bovine se adauga dupa ce mai
intai s-a diluat cu apa.
Superfosfatul se adauga sub forma de praf, imprastiindu-se cat mai uniform
peste amestec. Azotatul de amoniu, sulfatul de potasiu si varul se adauga sub
forma de solutie. Cantitatea de apa in care se dizolva aceste ingrasaminte va fi
cat mai mica, pentru a evita umezirea execesiva a amestecului de pamant. In
ultima perioada fertilizarea amestecului de pamant se face cu ingrasaminte
complexe tip starter (Ferticare S 15:30:15) in concentratie de 0,3 0,5%.
Toate materialele se amesteca cat mai bine prin lopatare repetata, pe o platforma
din beton, pe o podea de scandura sau pe pamant foarte bine batatorit. In timpul
omogenizarii daca este nevoie se mai adauga si apa, pana la umiditatea
potrivita.
Repicatul rasadurilor consta in transplantarea acestora la distante mai mari,
pentru a asigura plantelor mai multa lumina, aer si o suprafata mai mare de
nutritie.
Repicatul se face in rasadnite calde, semicalde sau reci in functie de temperatura
mediului. Rasadul pentru culturile fortate din sere si solarii se repica in ghivece
sau cuburi nutritive, iar rasadul destinat culturilor din camp in cuburi asezate pe
solul din solarul incalzit, direct in stratul de pamant pregatit in acest scop sau in
rasdnite calde.
Distantele de repicat precum si dimensiunile cuburilor sau ghivecelor in care se
repica rasadul sunt diferite in functie de specie si destinatia lor. Astfel, pentru
culturile fortate se folosesc cuburi sau ghivece cu latura de 10 12 cm, pentru
culturile din solarii 5 7 cm, iar pentru culturile timpurii din camp 5 cm.

Distantele de repicat pentru varzoase timpurii, ardei, salata sunt de 5/5 6/6 cm,
iar pentru tomate si vinete 7/7 10/10 cm.
Adancimea de repicat este pentru majoritatea speciilor cu 0,5 1cm mai mare
decat adancimea la care plantele au stat in semanatura. Se repica la aceeasi
adancime salata, telina si gulia.
Pentru ca rasadul sa poata fi scos cu usurinta din semanatura se uda in prealabil.
Dupa scoaterea plantelor, acestea se sorteaza pastrandu-se numai exemplarele
viguroase si sanatoase. Repicatul este indicat sa se faca pe timp noros si nu prea
rece. Pe timp insorit rasadurile se umbresc timp de 1 2 zile, pentru a asigura o
buna prindere. Dupa 3 4 zile de la repicat se controleaza prinderea si se
completeaza golurile.
Varsta si calitatea rasadurilor

Rasadul de calitate prezinta urmatoarele caracteristici:


= Este normal dezvoltat, cu radacini bogate si sanatoase, cu tulpini scurte,
nealungite, neetiolate, cu frunze de culoare verde inchis.
= Este calit (pentru culturile timpurii si protejate) insa fara sa fi stagnat din
crestere, din cauza conditiilor nefavorabile.
= Este sanatos, fara urme de inegrire a coletului, fara pete pe frunze si tulpini si
fara daunatori.

Lucrarile de ingrijire a rasadurilor


Mentinerea temperaturii, reglarea luminii si aerisirea
Pentru mentinerea caldurii in interiorul rasadnitelor, imediat dupa semanat,
acestea se acopera cu rogojini sau folie de polietilena. La 3 4 zile de la
semanat, rogojinile sau foliile se inlatura si se controleaza rasarirea. Pentru a
evita alungirea rasadului, indata ce a inceput rasarirea, rogojinile sau foliile se
inlatura complet, timp de 5 6 ore in perioadele mai calduroase ale zilei, pentru
ca spre seara sa se acopere din nou.
Daca se constata ca temperatura din rasadnite a scazut sub limita normala, se
inlocuieste gunoiul de grajd de pe poteci cu gunoi cald
Pentru o buna iluminare a plantelor se iau masuri de mentinerea sticlei sau a
foliei de politilena curata pentru ca plantele sa foloseasca cat mai mult posibil
lumina solara.
Aerisirea trebuie sa se realizeze zilnic pentru evacuarea gazelor provenite din
descompunerea balegarului (dioxid de carbon si amoniac), care acumulate in
cantitati mari sunt daunatoare plantelor. Aerisirea la rasadnite se face prin
ridicarea fereastelor. Cand temperaturile mediului exterior sunt scazute,
ferestrele (cu balamale) rasadnitelor se ridica brusc la 50-70 cm inaltime,
lasandu-se imediat jos. Dupa ce se incalzeste, ferestrele se deschid in partea
opusa directiei din care bate vantul, iar pe timp linistit ele se deschid alternativ.

Cand in exterior temperatura creste la 12 200C, rasadnitele se lasa descoperite,


urmand a se acoperi imediat ce temperatura scade sub 120C (seara).
Udatul se face cu apa curata la temperatura pamantului (18 200C). Cantitatea
de apa folosita este dependenta de caracteristicile hidrofizice ale amestecului si
de varsta rasadului. In prima faza de crestere, rasadurile au nevoie de o cantitate
mai mica de apa. In aceasta perioada udatul se realizeaza odata sau de doua ori
pe saptamana cu cantitati mici de apa (2 5 l/m2), in orele mai calduroase ale
zilei. Mai tarziu, cand plantele inainteza in vegetatie cerintele lor fata de apa
cresc, udatul se face mai frecvent si cu cantitati mai mari (8 10 l/m2).
Combaterea buruienilor Manual, se poate realiza prin plivit repetat. Inaintea
fiecarei operatiuni de plivit rasadurile se uda pentru ca bueruienile sa se poata
smulge cu usurinta.

Fertilizarea suplementara
Prima fertilizare radiculara se realizeaza la 10 12 zile de la rasarire sau repicare,
iar celelalte se repeta la 8 10 zile. In total se aplica 2 3 fertilizari
suplementare. Solutiile se aplica cu stropitoarea, apoi plantele se spala prin
stropire cu apa curata. In cazul fertilizarii extra radiculare cu ingrasaminte foliare,
solutiile se pulverizeaza fin pe planta, fara sa se mai aplice stropiri cu apa curata.