Data: 10.03.

15
AGENDA ZILEI
1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)
O1. Organizarea unei mese rotunde cu genericul Traficul de fiine umane
O2. Testarea psihologic a unui copil din cadrul Centrului (ANEXA 19)
O3. ndeplinirea agendei zilei de 10. 03
2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)
Am organizat un training cu specificul Traficul de fiine umane. La aceast
activitate au participat adolesceni cu vrste cuprinse ntre 14-19 ani.
Moldova continu s se numere printre pieele cele mai nfloritoare pentru
exploatarea sexual, munca forat i traficul de organe. Dup declararea
independenei Moldovei, circa 800 mii de persoane au emigrat pentru a scpa de
srcie. Traficanii se folosesc de aceast emigrare masiv, legal i ilegal,
estimrile oficiale vorbind despre 60 mii de victime ale traficului de persoane, la o
populaie total de 3,6 milioane de locuitori.
Traficul de fiine umane este recrutarea, transportarea, transferul, adpostirea sau
primirea unei persoane, cu sau fr consimmntul acesteia, n scop de exploatare
sexual comercial sau necomercial, prin munc sau servicii forate, pentru
ceretorie, n sclavie sau n condiii similare sclaviei, de folosire n conflicte armate
sau n activiti criminale, de prelevare a organelor sau esuturilor, svrit prin:
a) ameninare cu aplicarea violenei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaa i
sntatea persoanei, inclusiv prin rpire, prin confiscare a documentelor i prin
servitute, n scopul ntoarcerii unei datorii a crei mrime nu este stabilit n mod
rezonabil, precum i prin ameninare cu divulgarea informaiilor confideniale
familiei victimei sau altor persoane att fizice, ct i juridice;
b) nelciune;
c) abuz de poziie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor
pli sau beneficii pentru a obine consimmntul unei persoane care deine
controlul asupra unei alte persoane.
3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)
Anual, n lume circa 600.000 820.000 de persoane sunt traficate peste frontiera
de stat, aici nefiind incluse i cele care sunt traficate n interiorul statelor, numr
care poate atinge cifre de milioane;
Circa 70% din numrul persoanelor traficate, sunt femei i fete, care n mare
majoritate sunt impuse s practice prostituia; Aproximativ 50% din numrul

persoanelor traficate, sunt minori, care sunt exploatai sexual, munc silit, sau le
sunt preluate organele. Semnele directe ale traficului de fiine umane. Recrutarea
presupune atragerea persoanei n situaie de trafic prin oferte de studii sau locuri de
munc, prin ncheierea cstoriilor fictive, etc.;
Transportare presupune deplasarea persoanei peste hotare, pe jos sau prin
utilizarea diferitelor mijloace de transport, adeseori fiind utilizate cile ilegale
(pduri, trecerea prin not a rurilor, etc.) Transfer reprezint transmiterea
victimei unei alte persoane prin vnzare-cumprare, schimb, arend, transmiterea n
contul unei datorii, druire sau prin alte tipuri de tranzacii cu sau fr
rscumprare;
Adpostire presupune plasarea victimei intr-un loc ascuns pentru a nu fi
descoperit de reprezentanii organelor de poliie sau de o alt persoan ter,
capabil s denune traficanii;
Ameninare i aplicarea violenei fizice sau psihice; Confiscarea documentelor
presupune sustragerea de la victim a actelor de identitate, paaportului, permisului
de edere, .a.; inerea persoanei n stare de servitute n scopul achitrii unei
datorii prestabilite nejustificat presupune situaia, n care victima este lipsit de
liberate, inclusiv libertate de circulaie, este inut n stare de ostatic pan la
momentul achitrii de el sau de o persoan ter a unei datorii legale sau ilegale;
ngrdirea la libera circulaie victima este privat de libertatea circulaiei sau
limitat n a se deplasa doar n perimetrul unei zone restrnse, adesea n scopul
evitrii contactelor cu alte persoane sau n scopul obinerii unui randament al
muncii maximal;
Victime ale traficului de fiine umane pot fi persoanele trecute peste hotarele de
stat (trafic extern) sau transportate n interiorul statului (trafic intern), pentru a fi
aduse n stare de sclavie sau servitute. Victime ale traficului de fiine umane pot
deveni brbai, femei i copii.
Traficul de fiine umane a afectat mai toate vrstele. Conform datelor Centrului
La Strada, care cuprind o perioad de peste zece ani, cea mai tnr victim, la
momentul racolrii, avea 4 ani, iar cea mai n vrst 60 de ani. Cele mai multe
victime sunt din mediul rural (circa 48%), dup care vin locuitorii oraelor mici
sau suburbiilor (30%) i populaia din mediul urban (22%).
Cum poate aprea traficul de fiine umane. n multe cazuri, victimelor traficului de
fiine umane le sunt promise locuri de munc avantajoase n strintate. Ulterior,
odat ajuni la locul de destinaie, adeseori pe contul traficanilor, acestea
descoper c sunt ndatorate traficanilor i prin urmare obligate s munceasc pe
gratis sau pentru un salariu derizoriu.
Data: 12.03.15
AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Vizionarea shoului 5 stele;
O2. Organizarea unor jocuri distractive;
O3. ndeplinirea agendei zilei de 12. 03
2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)
Am vizionat un film al crui regizor este Jeff Sable si Zander Villayne.
Actorii principali ai filmului sunt Marc Singer, Vail Bloom, Adrian RMante,
Louis Mandylor si Marisa Petrore.
Ospitalitatea nu este singurul lucru care exist n aceast sta iune de 5 stele. ntro singur zi, problemele clienilor ies la iveal, aducnd bune i rele, schimbri de
situaie, necazuri i poveti de dragoste.
Marc Singer , Vail Bloom, un adolescent care i dore te s fie rapper, ntmpin
clienii cu un zmbet n timp ce ncearc s o impresioneze pe Allison, casiera de la
restaurantul de cinci stele. Nu este niciun secret c Allison i revine dup o
dezamgire n dragoste, dup ce s-a desprit de buctarul Miguel. Adrian
RMante, preteniosul ef de sal al restaurantului, este unul dintre puinii oameni
care tiu c Marc Singer este nsrcinat i ncearc s-i ajute cea mai bun
prieten s gseasc din nou fericirea. Louis Mandylor duce bagajele cu stil, iar
soia lui, DeeDee, recepioner, ntmpin clienii i va dezvlui un secret din
trecutul lui Marisa Petrore care le va schimba vieile pentru totdeauna.
Ideea filmului consta ca societatea uman modern ar trebui ntr-o normalitate s
asigure mcar un trai decent pentru FIECARE dintre locuitorii acestei planete.
O alta activitate dup vizionarea acestui filmulet a fost organizarea unor jocuri
distractive pentru a distinge putin atmosfera. La aceste jocuri au participat atit
copiii cit si adolescenti. Jocul Ghici ce sunt a constat in faptul ca o persoana sa
plece in o alta parte pentru a se gindi la un animal sau un obiect ca sa il
demonstreze celor care erau in sala. Cei din sala respectiv stiau despre ce animal
sau obiect este reprezentat de copilul respectiv insa trebuiau sa spuna tot felul de
alte lucruri numai nu ceea ce arata.
Cel care reprezenta trebuia sa foloseasca orice in afara de limbajul verbal.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)

Scopul acestui film a fost sa creeze celor care il vizioneaza o imagine ideala
despre viata. Este un fil educativ, ce determina oamenii sa lupte pentru o viata
decenta, sa atinga treptat cele 5 stele: fericirea, bucuria, comoditatea, prietenia si
familia. Lipsa de educaie, vrsta fraged i greutile financiare i determin pe
unii prini s renune la copiii lor. Fie c i abandoneaz pe strad, fie c i las la
orfelinat, cei mici se trezesc singuri ntr-o lume crud i strin. i atunci te ntrebi
unde este acea egalitate a oamenilor n faa vieii?!
Ideea filmului este sa luptam impreuna pentru o viata de 5 stele, sa aducem o
raza de lumina in viata prietenilor nostri. Dragostea, rbdarea i grija fac minuni.
Fr iubire, fr ndrumare i fr sprijin material, copiii neleg viaa aa cum pot
ei. ntr-o situaie i mai grea se regsesc copiii cu un comportament timid, sensibil.
Evident c i ei sunt suflete care au nevoie de atenie, de dragoste, pentru a
recupera lipsurile pe care le au. Este greu s te adaptezi acestor copii, dar nu
imposibil, deoarece trebuie s descoperi totul despre ei. O dat ce ai creat o punte
de comunicare cu ei, descoperi nite fiine minunate, care-i doresc s fie tratate
normal, care fac eforturi pentru a se integra i pentru a exprima ce vor. Cele mai
bune rezultate n dezvoltarea i recuperarea acestor copii s-au realizat prin efortul
comun al unei echipe multidisciplinare, ce a ales integrarea lor ntr-o colectivitate.
Stnd ntre copiii sntoi, au avut exemple bune de urmat, dar a contat enorm c
au fost tratai ca toi ceilali.
Este important sa stii ca acele 5 stele la care aspiram se parcurg treptat, una cite
una. Nimic in viata asta nu este intimplator, nimic nu este dat in zadar, fiecare
lucru este spre a ne invata sa traim, spre a deveni rezistenti in fata dificultatilor.
Jocurile care le-am organizat au fost binevenite. Copiii s-au distrat, zimbit si
relaxat la maximul.

Data: 16.03.15
AGENDA ZILEI

1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Generalizare a temei Atenie HIV/SIDA;
O2. ntilnirea cu Educatorii de la Egal la Egal (ANEXA 17);
O3. ndeplinirea agendei zilei de 16. 03
2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)
Am inceput cu o definitie care sa ne lamureasca asupra seriozitatii infectiei HIV.
( HIV - virusul imunodeficientei umane iar SIDA - Sindromul imunodeficientei
dobandite)
HIV (virusul imunodeficientei umane) ataca si distruge sistemul imunitar al
organismului, deschizand calea unor infectii oportuniste. De fapt acestea sunt cele
care vor provoca deteriorarea iremediabila a organismului.
Cauze Este o infectie virala, o infectie produsa de un virus numit Human
Immuno-deficiency Virus - HIV (virusul imunodeficientei umane). Acesta ataca si
distruge sistemul imunitar al organismului deschizand calea unor infectii
oportuniste. Infectiile oportuniste sunt acele infectii pe care un sistem imunitar
sanatos ar putea sa le tina sub control. In cazul unui sistem imunitar slabit efectul
negativ al acestor infectii este foarte mare. In cazul infectiei cu virusul
imunodeficientei umane (HIV) sistemul imunitar este compromis iar aceste infectii
oportuniste au un impact devastator asupra organismului.
In momentul declansarii, fiecare afectiune are anumite semne si simptome ce o
caracterizeaza. Totalitatea semnelor si a simptomelor poarta numele desindrom.
SIDA este un stadiul in care apar semnele si simptomele diferitelor infectii
oportuniste care incep sa distruga organismul lipsit de aparare. SIDA este un
sindrom. In franceza - SIDA (Syndrome d'ImmunodficitaireAcquis), in engleza AIDS (Acquired Immunodeficiency Syndrome) sau in romaneste - sindromul
imunodeficientei umane dobandite.
n Moldova sunt nregistrate 4 996 persoane infectate cu virusul HIV (decembrie
2014). Acestea sunt datele oficiale, numrul real al persoanelor infectate fiind mult
mai mare. Jumtate dintre cei infectai sunt tineri cu vrste cuprinse ntre 20 i 29
de ani.
Dei pe an ce trece HIV i SIDA afecteaz tot mai muli tineri, anume ei tiu cel
mai puin despre aceast infecie. Un studiu realizat de UNICEF n rndul tinerilor
a artat c doar unul din opttie cum se poate proteja de HIV, poate numi cile de
transmitere a infectiei i metodele de protecie.
Educatorii de la egal la egal au sosit imediat ce am terminat de explicat cele
numite mai sus.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)

n primul rnd a vrea s menionez c Educatorii de la Egal la Egal este o reea
de tineri educatori de la egal la egal, ce ntrunete peste 200 de organizaii i
instituii din 48 de ri ale lumii, inclusiv din Republica Moldova. Republeca
Moldova are n prezent zeci de educatori de la egal la egal activi n diverse regiuni
ale rii. Reeaua a fost creat n Moldova n septembrie 2004, la iniiativa UNFPA,
Fondul ONU pentru Populaie. Reeaua peer-educatorilor n prevenirea HIV/SIDA
a aprut n anul 2004 i are deja 2400 de membri. n prezent aceasta este cea mai
mare reea de tineret din republic. Toi membrii ei au vrste cuprinse ntre 12 i18
ani i au fost selectai din peste 520 de coli din toat ara. Fiecare tnr educator a
demonstrat caliti de lider n localitatea din care provine, dar i capaciti de
comunicare. nainte de a primi diploma de educator de la egal la egal,
adolescenii au fost instruii la tema HIV/SIDA n cadrul unor coli de var. Acolo
ei au nvat despre cile de transmitere a virusului HIV, despre metodele de
prevenire a infeciei i despre mijloacele de protecie. n plus copiii au aflat cum s
se comporte cu bolnavii de SIDA i cum s le ofere sprijin celor care au nevoie.
Prin activitile lor, educatorii de la egal la egal ajung la grupurile de semeni
mai repede dect orice adult. Din arsenalul lor fac parte jocurile, leciile deschise,
discuiile n grup i chiar teatrul social. Pentru c sunt de aceeai vrst cu
adolescenii crora le vorbesc despre HIV/SIDA , tinerii educatori sunt accepta i
mai uor. n plus adolescenii pot discuta deschis la teme pe care se jeneaz s le
abordeze cu adulii.

Data: 17.03.15
AGENDA ZILEI
1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Seminr la tema Ce este dragostea?

O2.Vizitarea bibliotecii Transilvania;
O3. ndeplinirea agendei zilei de 17. 03
2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)
Am realizat un seminat in care s-a discutat despre mrejele acelui sentiment care e
in acelasi timp si dulce si sarat. Intreaba orice adolescent sau om in varsta Ce este
dragostea si raspunsurile lor vor reflecta o influenta similara. Dragostea implica
sentimente romantizate prin muzica, literatura si mass media. Cu totii tanjim sa
recream acea intimidate bazata pe ceea ce ni se pare ideal. Dorintele noastre cele
mai profunde contureaza caracteristicile dragostei fervoarea (pasiune),
desavarsirea (perfectiune), implinire (bucurie). Cnd ne exprimam dragostea,
dezvoltam o atasare emotionala puternica, anticipand ca aceasta dragoste sa ne fie
impartasita. Ce primesc din aceasta relatie? Care este nivelul meu de multumire?
Sentimentele noastre se concentreaza sa descopere acea persoana unica care
satisface toate dorintele inimii noastre. Din pacate, ceea ce a hranit si incalzit
dragostea noastra timp de un anotimp, se vestejeste si se raceste de multe ori.
Drumul iubirii adevarate nu este unul lin.
La biblioteca Transilvania am asistat la o expozitie de carti pentru copii. Am
ramas profund impresionati de interesul copiilor pentru lectura, pentru citit, pentru
carti.
3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)
Dragostea adevrat este un sentiment pe care cu toii vrem s-l simim, dar este
dovedit c doar o mic parte din oameni au norocul s l ntlneasc.
Este cel mai frumos lucru care s-ar putea ntmpla cuiva i asta doar pentru c
este un sentiment pe care il mparti cu cineva. Cnd ntlne ti pe cineva i te
ndrgosteti, nc nu este iubirea aceea real, pur, la care aspirm cu toii.
Dac aceast persoan i mprtete sentimentele, doar atunci poi spune c ai
ntlnit dragostea adevrat, ns aceast noiune, acest sentiment nltor nu se
termin aici. Sentimentele mprtite sunt doar primul pas. Iubirea real este ceva
mai mult dect a te ndrgosti.
Dragostea adevrat nseamn ncredere.
ncrederea, totui, trebuie s se regseasc n ambii parteneri, cci dac un
partener crede n cellalt, dar cel care primete ncrederea nu poate oferi acest
lucru, n viitor nu pot s apar dect probleme i suspiciuni.
Dragostea adevrat nseamn prietenie. n fa partenerului nu trebuie s fii doar
iubit, dar trebuie s fii i prieten. Partenerul tu trebuie s fie persoan creia i poi

cere sfatul i creia i poi spune toate secretele tale pentru c ai ncrederea c nu le
va spune nimnui i nici nu te va trda. Dragostea aceasta pur se bazeaz pe a
putea vorbi despre orice cu persoana pe care o iubeti. Exact aceast parte verbal
este cea mai important pentru pstrarea dragostei ntr-o relaie, pentru c n
momentul n care partenerii vorbesc, pot gsi o decizie oricrei probleme pe care o
vor avea. O cauza frecvent e despririlor este tocmai lipsa de comunicare i
faptul c partenerii nu pot sau nu vor s vorbeasc de problemele pe care le au.
Dragostea adevrat nseamn ajutor reciproc. Cnd dragostea este una pur, ea
poate supravieui n faa oricrui lucru sau oricrei probleme. Orice problem este
un test al sentimentelor, al legturii create de relaie. n plus, cnd iube ti cu
adevrat eti dispus i pregtit s-l ajui pe partenerul tu imediat i cu orice i
orict poi. Accentuez, din nou, c este vital ca i partenerul tu s simt acela i
lucru.
Dragostea adevrat nseamn grij i atenie. Cnd eti ndrgostit vrei ca i
partenerul s se simt bine, iubit i protejat de relaie. Cnd iubirea este aceea
ideal, egoismul este automat eliminat din ecuaie, pentru c nu mai eti singur i
trebuie s te gndeti i la gndurile, sentimentele i dorin ele partenerului, nu doar
ale tale. De aceea, acest sentiment minunat te va face s- i dore ti ca partenerul tu
s fie fericit, ceea ce nseamn c iubirea se bazeaz i pe sprijin i susinere
moral.
Sentimentul pe care l ai cnd cel care st alturi ie te iube te i te sus ine n
orice ai face (atta timp ct este ceva benefic vou) este unul minunat.
Iubirea este pur i relaia este una ideal n momentul n care ambii parteneri sunt
sinceri i deschii. nseamn c trebuie s te simi apropiat de partener i s-l
cunoti complet, cu tot cu caliti i defecte. n plus, nseamn s-i accep i
defectele i s nu-l obligi sau s nu-l bai la cap s i le schimbe (atta timp ct nu
sunt nite defecte care s-i fac ru fizic sau psihic). Cnd dou persoane se
iubesc, vor simi c se completeaz unul pe altul i vor accepta s fac
compromisuri pentru c relaia s fie una plcut.
Cnd iubirea este mprtit i este real, atunci ea te va transforma, te va face o
persoan mai bun i va face i lumea din jurul tu s par un loc mai bun pentru a
tri.

Data: 18.03.15
AGENDA ZILEI
1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Desfurarea unei mase rotunde cu genericul Locuri pitoreti n Republica

Moldova
O2.Examinarea dosarelor unor copii din Centru ( ANEXA 18);
O3. ndeplinirea agendei zilei de 18. 03
2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)
La aceast activitate nici nu ne-am ateptat s avem at ia participan i. Moldova
noastr este un locor de aur, n care fiecare moldovean se simte bine n felul su i
se mndrete n felul su. Conteaz faptul c avem cu ce ne mndri: cu locuri
spectaculoase, unele cu tradiii, altele cu imagini nemaivzute, altele ce te mbie
prin linitea lor perfect pentru 2 zile de weekend. Astfel spus, avem unde petrece
timpul, fr s mai plecm prin ri calde i nsorite. Vede i a adar 10 cele mai
bune locuri din Moldova unde te poi simi un moldovean adevrat:
1. Toltrele Prutului
2. Suta de movile
3. Petera Emil Racovi
4. Parcul aul.
5. Complexul muzeal Orheiul Vechi
6. Castelul de Vntoare al lui Manuc Bei
7. Buncarele din pdurea de lng localitatea Olicani
8. Conacul Zamfir Ralli Arbore
9. Cetatea Soroca
10. Arcul Struve
Am analizat dosarul unui copil. Am identificat ce cuprinde un dosar. Ce acte sunt
necesare pentru a a completa dosarele si ce trebuie sa se completeze. ( ANEXA31)
3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)
Eram sigur c chiar daca locuim in Moldova nimeni nu isi d seama cte locuri
pitoreti sunt n aceast ar a minunilor. Am ajuns la concluzia c vara aceasta
muli din cei prezeni la aceast activitate i vor petrece vacana n Moldova, pe
meleagurile natale. Printre aceste obiective turistice enumerate c le vom vizita
sunt:
1. Toltrele Prutului
Toltrele Prutului snt concentrate pe un teritoriu restrns, dar cu o priveli te
uimitoare. Un peisajul abrupt i surpat ,ceea ce strnete i mai mult dorina de a
pleca ca turist ncolo.
2. Suta de movile

Suta de movile monument care se ntinde pe mai bine de 1600 ha, este
singurul loc din Europa, unde snt concentrate ntr-un numr att de mare recife
submarine ale mrilor antice care acopereau n antichitate acest teritoriu. Dac ai
dorina s ridici 3500 de dealuri mari, mici i mijlocii, e absolute necesar s
vizitezi Suta de Movile.
3. Petera Emil Racovi
Este a 13-a ca lungime n Europa i a 26-a n lume. i dac ai inten ia s te scalzi
n unul din cele 20 lacuri din Peter, care au efect curativ, grbe te-te s ajungi n
Raionul Briceni.
4. Parcul aul.
Se afl cam la 200 km de Chiinu, i face ct Dendrariu, Valea Morilor i La Izvor
luate mpreun. Aleile din Parcul aul sunt absolute uimitoare.
5. Complexul muzeal Orheiul Vechi
Pe lng festivalul Gustar organizat aici n luna august, poi face o excursie pe la
Orheiul Vechi i pentru frumuseea acestuia. Caverne de piatr, mnstiri, locuri
emblem pentru ochiul fiecrui moldovean toate sunt perfecte pentru un weekend
de odihn.
6. Castelul de Vntoare al lui Manuc Bei
Construit n stilul unui castel medieval European, acesta treze te interesul cel pu in
prin amplasare, nfiare i povestea pe care o are n spate.
7. Buncarele din pdurea de lng localitatea Olicani
Urma s devin o fortrea militar care avea s ngenuncheze europa, ns dup
destrmarea URSS a rmas abandonat ca i alte obiecte militare concepute de
sovietici. Adnc ascuns n inima unei pduri dese, buncarele sunt o adevrat
atracie petru turitii care se afl n cutarea senzaiilor tari. Zona este mpinzit cu
panouri care informeaz c accesul este interzis, dar asta nu ne-a mpiedicat s
aruncm i noi o privire. Totui s fii destul de precaui paznicii sunt din ia
agresivi i destul de rezervai.
8. Conacul Zamfir Ralli Arbore
Dac ajungi la vreo 55 km vest de Chiinu, nu uita s treci i pe la Conac. Aici
poi admira adevrate tradiii moldoveneti. i n plus, tot aici a fost de cteva ori i
Pukin, care cic ar fi avut o idil cu o iganc. Aadar, te a teapt multe surprise
pe la Conac.
9. Cetatea Soroca
Vestita Cetate tot mai st mndr i gata s primeasc turiti de tot felul. Mai ales
dup ultimile renovri. A gndit bine tefan cel Mare cnd a fcut-o, i restul care
au adus-o pn la splendoarea de azi. A propo, pe aici a trecut i Suvorov. Deci
merit s o vezi.
10. Arcul Struve

Singurul meridian geodezic din Republica Moldova. Deci din start strnete
interesul. Mai ales c se combin cu excursii turistice prin mprejurimi.
e lng toate aceste minunii turistice, Republica Moldova mai are i alte destinaii
care merit a fi vzute. Printre aceste se includ i mnstiri (Biserica Adormirii
Maicii Domnului, Mnstirea Cpriana, Mnstirea Hncu, Mnstirea Hrjeuca),
muzee i case-muzeu (Casa-muzeu Alexandr Puskin, Casa-muzeu Alexei
Mateevici din s. Zaim, Casa-muzeu Constantin Stamati, Casamuzeu Igor
Vieru, Complexul muzeal Orheiul Vechi, Muzeul de Arheologie si Etnografie;
Muzeul de Etnografie si Istorie Naturala, Muzeul Meteugurilor Populare din s.
Ivancea, Muzeul National de Istorie a Moldovei, Muzeul national gagauz de istorie
si etnografie D. Cara-Ciobanu) sau sate de o frumusee rar i cu tradi ii vechi
(Satul Cosauti, Satul Cosauti si padurea Stanca-Jeloboc, Satul Japca, Satul Rudi,
Satul Saharna, Satul Tipova).
Deci vara aceasta suntem patrioi, vara aceasta vizitm Moldova n lung i-n
lat.

Data: 19.03.15
AGENDA ZILEI
1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Desfurarea unei mese rotunde cu genericul Fii original, fii popular i
liber fr droguri;
O2. Organizarea unor jocuri pentru dezvoltarea ncrederii n sine;
O3. ndeplinirea agendei zilei de 19. 03
2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)
Am desfasurat o masa rotunda unde am discutat despre droguri. Oamenii
consuma astazi droguri mai mult ca oricand. De ce consuma oamenii droguri ?
Raspunsul pare a fi simplu ei doresc sa simta altceva decat de obicei. Este gresit
sa spui si sa faci: incerc doar odata de curiozitate. Daca iei odata vei dori sa mai
iei odata si astfel vei ajunge fara sa-ti dai seama la dependenta. Suntem usor de
infleuntat iar pentru unii anturajul este distrugator. Cercul de prieteni in care ne
invartim este una din cauzele care duc la dependenta de droguri. Daca ia el, de ce
sa nu incerc si eu? Si asa incepe totul si apoi urmeaza chinul. Foarte multi
dintre cei care au luat droguri regreta enorm ca a au facut acest pas negativ in viata.
Unii au reusit sa renunte, altii nu au reusit. Insa pentru toti, integrarea sau
reintegrarea in societate va fi foarte dificila. O persoana care este cunoscuta ca ia
droguri sau ca a luat droguri este oarecum respinsa de societate. Lumea te va privi
altfel, se va feri de tine. Sa nu te miri daca nu iti vei gasi un loc de munca. In fond,
cine va angaja pe cineva care se drogheaza ? NIMENI. Sufera si cei care au
consumat droguri dar au reusit sa scape de ele. Desi nu ar trebui, lumea ii priveste
altfel. Totusi, acei oameni au fost bolnavi, dar s-au vindecat si merita o noua sansa.
Vreau sa le spun celor care sunt pe punctul de a consuma droguri sa nu faca acest
lucru. Societatea ii va respinge, prietenii si familia ii vor parasi, traficantii ii vor
urmari si ii vor folosi pentru scopurile lor. Dependenta nu este o joaca, este o
drama greu de descris la adevarata ei intensitate. Lipsa drogului produce stari de
criza manifestate prin nervozitate excesiva, violenta, talharie si criminalitate. De ce
sa fii bolnav de o boala pe care o poti evita ? De ce sa fii jucaria altora ? Drogul te
scoate dintr-o stare de normalitate, sau de tulburare, te introduce in lumea falsei
bucurii, dupa care te arunca cu brutalitate in cumplitele chinuri ale iadului afectand
atat sufletul, cat si trupul. SPUNE NU DROGURILOR, in orice situatie. Viata ta
nu va mai fi la fel niciodata.
Drogurile sunt substante create artificial de om, fie din plante, fie pe cale chimica.
Consumul periodic de stupefiante duce la aparitia tulburarilor respiratorii si a
constipatiei, scaderea in greutate, iar la femei apare menstruatia neregulata. Din
punct de vedere psihic pot aparea: anxietate, schimbari ale starii de spirit, paranoia,
oboseala extrema, iritabilitate, depresie si insomnie grava, somn agitat si
neodihnitor. Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza, infarcte
miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si ciroza hepatica.

Un rol important n preintampinarea consumului de droguri il au parintii, care

trebuie sa-si educe copiii corespunzator din punct de vedere moral si spiritual,
pregatindu-i pentru a face fata realitatilor dure ale vietii.
3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)
,,Visele se realizeaza, nu se injecteaza si am inceput a reflecta asupra lui.
Plauzibilitatea acestui slogan este atat de adanca incat nu pot trece cu vederea iar
gandul meu se revarsa asupra multor actiuni si cazuri reale. Viata este ceva greu de
explicat, adesea ne putem lovi de bariere greu accesibile, uneori avem impresia ca
nu vom gasi lumina in intunecatele labirinte ale vietii, dar totusi ele sunt, trebuie
doar sa crezi in tine si sa nu apelezi la asa numitele ,,pastile salvatoare nu te vor
ajuta, ba din contra vor incerca cat mai mult sa te retina in lumea aceasta neagra pe
care tu o crezi variata in zeci de culori.
Niciodata nu am privit drogurile ca o salvare, ca o cale spre adevar, dar ca un abis
intunecat de ceata problemelor. Drogurile, asa numite substante psihoactive, sunt
practic otrava ce o consumam pentru a ne simti bine si a trai intr-o lume variata,
fericita si plina de adrenalina.
Nu am nevoie de droguri ca sa fiu fericit, fericirea o pot construi si eu alaturi de
persoanele dragi:familie si prieteni, iar ca sa-mi colorez viata nu este suficient doar
o cutie de creioane cu care pot desena pe o coala de hartie imagini vesela, insa mai
pot sa-mi colorez viata cu zambetele si fericirea celor din jur, cu imagini reale in
culori vii si iubirea apropiatilor. Nu am nevoie de droguri ca sa dansez pentru
viata, o pot face si asa fara solutii dependente care sa-mi curga prin vene, fericirea
este ceva abstract, insa o pot avea atunci cand stiu cum sa lupt pentru ea, iar
drogurile doar ma vor opri din calea fericirii.
Am ajuns la concluzia ca drogurile te scot din societate, iar apoi din viata, iti
omoara orice celula din corp, iti distruge realitate si creaza in jurul tau peretii
iluziilor construite din magia substantelor dependente, iar daca devii dependent iti
semnezi proclamatia la moarte. Nu este un scenariu dintr-un film science fiction,
dar este realitatea care au vazut-o cu proprii ochi tinerii prea doRnici de aventuri si
care s-au expus cu propria lor viata.

Data: 20.03.15
AGENDA ZILEI
1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)

O1. Vizionarea filmului Spune NU drogurilor

O2.Elaborarea unui sondaj de opinie cu tema: Abuzul fizic, verbal i emoional
asupra copiilor (ANEXA 7);
O3. ndeplinirea agendei zilei de 20. 03
2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)
Am vizionat un film care a sensibilizat pe toat lumea prezenta. n acest
filmule au fost relatate att cauzele ce determin apariia consumului de droguri ct
i consecinele acestui proces. Tot filmuleul este bazat pe exemple precum i pe
ssituaii concrete. Mrturiile care au fost relatate a schimbat prerea tuturor celor
prezenti despre aceast problem social.
Spune NU drogurilor
Implic-te i tu, nu fi indiferent, sprijin aceast campanie, prin aciunea ta poi
ajuta un om, poi salva o via.
Spune Nu drogurilor este un film recent filmat, nonprofit, care i-a propus s fac
ceva, att ct se poate printr-un website i o campanie, pentru contientizarea
opiniei publice, ndeosebi a tinerilor, cea mai vulnerabil categorie n faa
tentaiilor moderne, cool a societii n care trim, despre tot ceea ce nseamn
consum de droguri ntr-un fel sau altul.
Spune Nu drogurilor este un SIMBOL, o ATITUDINE, nu pretindem c putem
fora decizia personal a nimnui.
Din pcate prea des se vehiculeaz expresiile droguri uoare i droguri tari.
n opinia noastr exist doar DROGURI. Un ru care las ntotdeauna traume.
Chiar dac acestea sunt mici sau mai mari. Pentru muli consumatori nu va mai
exista niciodat elementul ca nainte. Efectele pe termen lung produse de droguri
se msoar n sntate, viei, familii afectate, probleme sociale.
n articolele acestui blog gseti suficiente exemple i material informativ n acest
sens.
3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)
Este infinit mai uor s evii orice contact cu orice tip de drog, dect s supori
consecinele dependenei cu toate aspectele ce deriv din aceasta. Sprijin i tu
campania Spune NU drogurilor ! , afiaz pe blogul, site-ul tu un banner de mai
jos. Este un simplu gest prin care ari lumii opiunea ta. Noi te rspltim cu un
link n seciunea Susintori.
Dac prin aciunea ta, salvezi o singur via de la drog, dependen, probleme de
natur legal, decdere ntr-un cuvant, consider c i-ai atins scopul, alturi de noi
toi ceilali.
Traim intr-un univers plin de tentatii care nu au cum sa ne lase reci. In perioada
adolescentei , cand tinerii sunt inca in cautarea si consolidarea unei identitati de

sine, posibilitatea adoptarii unor comportamenteindezirabile este extrem de

crescuta.
Anturajul, grupul de apartenenta cu care te vezi zilnic, cu care mergi sa te distrezi
la club pot avea influente mai mari ca educatia primita de la familie acasa sau prin
intermediul scolii.
Gradul de influentare si de manipulare la aceasta varsta este foarte mare, dar o
atitudine critica, bazata pe detinerea de informatii, te poate ajuta sa anticipezi
repercusiunile unui comportament neadecvat, determinandu-te sa nu te expui la el.
Cunoasterea efectelor nocive ale drogurilor te poate determina sa nu incepi sa le
consumi. Ele produc dependenta fizica si psihica si se asociaza cu afectiuni
organice si psihice, care, in timp genereaza moartea. Cercetarile realizate in Statele
Unite, dar si in Europa demonstreaza consumul in proportii din ce in ce mai mari
de droguri in randul tinerilor.
Este vorba atat de drogurile legale: cafea, tigari, alcool, dar si de cele ilegale.
Acestea din urma sunt extrem de periculoase, iar persoanele care le consuma isi
pregatesc terenul pentru o moarte lenta si dureroasa. Este un deziderat sa ai o viata
complet sanatoasa, dar, in anumite limite poti incerca sa o faci sa fie cat mai
sanatoasa, pentru ca de ea depinde starea ta de sanatate.Poti sa alternezi o noapte
petrecuta la club unde exista foarte mult fum de tigara cu o zi de relaxare la sala si
o alimentatie naturala. In felul acesta, mai echilibrezi balanta.
Nu te lasa influentat de scurtele momente de placere pe care ti le ofera drogurile ,
pentru ca ele sunt succedate de o dependenta fizica si psihica chinuitoare. O sa
expun cele mai consumate droguri pentru a atentiona inca o data asupra efectelor
acestora in plan fizic si psihic.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Consumatorul
de marijuana se simte relaxat, tihnit, increzator in fortele proprii si creativ.
Despre sondajul de opinie pot spune ca a fost mai dificil de realizat deoarece imi
era frica sa nu fiu respinsa sau sa nu mi se raspunda inapoi, sa fiu inteleasa gresit.

Data: 23.03.15
AGENDA ZILEI
1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)
O1. Pregtirea si amenajarea centrului pentru sfintele srbtori de pati
O2. Dezvoltarea abilitailor practice
O3. Crearea unui produs cu ajutoru imaginaiei si ideilor copiilor

O4. ndeplinirea agendei zilei de 23. 03

2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)
n aceast zi centrul a fost vizitat de un numr impresionant de copii. Timpul de
afara dar si predispoziia pregatirilor pentru srbtorile de pati au creat o
atmosfera de lucru in fiecare colisor al centrului. Impreuna cu profesorii de la
fiecare cerc a pregtit cite ceva nou,deaceea copii au fost foarte prin i in lucru,
pina-n seara. La cercul de aplicaii din hrtie a fost cea mai mare agita ie, ei au
confecionat ramele, care vor fi ca stative pentru ousoarele de pati.
Patele reprezint una dintre cele mai importante srbtori anuale cretine, care
comemoreaz evenimentul fundamental al cretinismului, nvierea lui Iisus
Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu n religiile cretine, n a treia zi dup
rstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de nceput a Patelui marcheaz nceputul
anului ecleziastic cretin. Exist unele culte cretine care nu srbtoresc Patele.
3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)
Cel mai impresionant a fost sa vedem rezultatele la acel sfr it de zi. E doar
prima zi de pregtiri dar copii deja au reuit sa schimbe atmosfera din centru.
Ideilor si imaginaiei lor nu li sa pus limite, deaceea tot ce a ieit din minutele
acestor copii e uluitor si dea dreptul spectaculos. Noi am ramas plcut
impresionate, am lucrat alturi de ei, nea reuit si noua cite ceva, dar numai cu
ajutorul lor. Defapt scopul nostru a fost cit mai mult sa interacionm cu ei, sa
legam discuii si sa facem impreuna lucruri frumoase. Cred'ca la sfr itul acestei
zile am realizat mai mult dect neam propus, deoarece am plecat cu sentimentul de
mplinire si satisfacie.
Cel mai rspndit obicei cretin de Pati este vopsirea de ou roii, a cror
prezen este obligatorie pe masa de Pati, dei n prezent se vopsesc ou i de alte
culori (verzi, albastre, galbene etc.). n folclorul romnesc exist mai multe
legende cretine care explic de ce se nroesc ou de Pa ti i de ce ele au devenit
simbolul srbatorii nvierii Domnului. Una dintre ele relateaz c Maica
Domnului, care venise s-i plng fiul rstignit, a aezat co ul cu ou lng cruce
i acestea au fost nroite de sngele care picura din rnile lui Iisus.
Data: 24.03.15
AGENDA ZILEI
1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)
O1. Interacionarea si comunicarea cu copiii;
O2. Organizarea unei mese rotunde;
O3. Informarea tinerilor referitor la problemele ce nconjoara acest viciu;
O4. Realizarea mesajelor AntiDrog.
O5. ndeplinirea agendei zilei de 24. 03. 15

2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)

Toi participanii la activitate cunoteau din timp tema care avea sa o abordam.
Problema drogurilor in ultimii ani ia amploare la noi in ara,si cel mai trist ca si in
rodul adolescenilor si a tinerilor. Important ca au participat atit tinerii care deja au
avut tangente, puternice, cu acest viciu, si, din pcate, cei acre acum se afla in
plasa problemei date. Ne-am propus sa nu etichetat pe nimeni, ideea noastra fiind,
toi suntem egali, iar impreuna putem gsi oaza de lumina si ncrederea pentru cei
aflai in impas.
Am cntat mpreun cntecul AndtiDrog:
Tu credeai c-ai gasit
Intr-un plic
O bucata din rai
Te-ai convins
Ca-i un vis
Dar fara culori
Si-acum plangi
Ca te simti
Mult prea gol
In joc e viata ta, viata ta, viata ta
Hai spune stop cu noi si nu te mai droga
Gaseste-un drum mai bun, mai frumos, mai curat
Si spune-acum cu noi am luptat, am invins, m-am lasat
Esti prins in clipe
Care te trag in urma ta
Sunt mii de vise
Care se scurg sub pielea ta
Ai calcat peste toti fara sa-ti pese ce-ajungi
Ai ajuns de fapt de rusine sa fugi
Ti-ai luat biletul catre ea din magazinul de legale
Si crezi ca scapi acum de toate problemele tale
Ai crezut ca esti cool si-acum platesti cam mult
Iar otrava din vene te va face pierdut
Ai nevoie sa te ridici sa faci ceva cumva
Nu lasa sa treaca ne-nsemnata viata ta
Nu-ti mai cheltui timpul incercand doar sa te spargi
Te-ai obisnuit sa spui nu pot si nu vrei sa te lasi
Te-ai lasat purtat intr-o lume doar a ta
Ai mintit cat ai putut si ai furat cat se putea
Ai pierdut si-ultimul ban
Mama tata i-ai vandut doar pe un ban
In joc e viata ta, viata ta, viata ta
Hai spune stop cu noi si nu te mai droga
Gaseste-un drum mai bun, mai frumos, mai curat
Si spune-acum cu noi am luptat, am invins, m-am lasat

Nu te mai droga, nu te mai droga

Ai grija de viata ta, viata ta
Nu te mai droga, nu te mai droga
ieee viata ta, viata ta
Ai grija de viata ta, viata ta
Nu te mai droga, nu te mai droga
nu nu nu nu te mai droga
Ai grija de viata ta
Nu te mai droga, nu te mai droga
Ai grija de viata ta, vata ta!!!
3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)
Ceea ce ne-am propus am reuit sa realizam cu succes. Ne-a impresionat faptul
ca fiind o tema "tabu" si destul de cunoscuta, toi au fost ateni si au participat activ
la ceea ce am organizat. Am pus accentul pe problema, si nu pe persoana, deaceea
fiecare prere, ideile si rspuns era primit de fiecare si discutat impreuna. Desemna
discuiile au fost deschise si deliberate de etichetri, atacuri, reprouri. Am
ncercat, si ne-a reuit, ca o problema atit de sumbra sa o abordam cu optimism,
plini de curaj, ncredere ca noi vom putea aduce schimbarea, Canon suntem
puternici.
Cntnd mpreun ne-am simit cu adevrat n lumea viselor. E o lume n care esti
doar TU i restul nu conteaz, o lume in care nu i pas de nimeni i nimic. E o
lume a fericirii.

Data: 25.03.15
AGENDA ZILEI
1. Obiectivele zilei ( ce imi propun sa realizez)
O1. Orientarea spre identificarea rolului familiei in viaa copilului;
O2. Determinarea importantei prezentei ambilor prini in educarea si dezvoltarea
copilului;
O3. Intervenia psihologic in vederea depirii situaiei-criza;
O4. Rezolvarea problemelor de natura emotionala, a greutilor de relaionare si
integrare in familie;
O5. ndeplinirea agendei zilei de 25. 03. 15

2. Activitatea desfurat a zilei ( ce am realizat)

La sigur aceasta experiena nu o vom uita niciodat. Mul umim D-nei Leahu ca
ne-a permis sa fim prezente, sa asistam si sa participam la o consiliere, pe
adevrate. Am stat fa-n fata cu realitatea problemelor. Am descoperit specificul
acestei munci. Am trecut prin toi paii si ne-a fost permis sa ne implicam si noi.
Astfel putem spune ca aceasta este un prim pas, inceput in activitatea noastra de
consiliere, o practica ntr-adevr memorabil.
Familia este celula vieii pe pmnt, cel dinti asezmnt ntre Dumnezeu i om,
cea mai veche comunitate uman ntemeiat de Tatl ceresc, dup modelul tainic al
Prea Sfintei Treimi. Nu este bine s fie omul singur; s-i facem ajutor potrivit
pentru el (Facere 2,18)
Doctrina cretin, definete familia ca fiind o comunitate de via i de iubire. Ea
este chemat s-i asume planul Lui Dumnezeu n condiiile lumii noastre i s-l
realizeze.
Familia ca instituie social, are o istorie care se confund cu dezvoltarea
civilizaiei umane, fiind unicul grup social n care legturile de dragoste i
consaguinitate capt o importan primordial, prin interaciunile multiple i
determinante ntre toi membrii ei. n acest creuzet de relaii, valori i sentimente,
copilul primete fora i imboldul principal al dezvoltrii sale.
tiina sociologic prezint familia ca un grup de persoane legate direct prin
relaii de rudenie, ai crei aduli i asum responsabilitatea pentru creterea
copiilor. Relaiile de rudenie sunt legturi de snge care se nfiineaz fie prin
cstorie, fie prin descenden.
,Celula familial nu este nici atotputernic n privina devenirii membrilor si,
dar nicio simpl ,,curea de transmisie lipsit de iniiativ. Pentru copiii si, ea este
ntr-un anume fel, un spaiu de trecere n care ei trebuie s nvee nainte de toate,
s genereze propria autonomie i s devin cetene i ceteni capabili s
contribuie la binele colectiv.

3. Concluzii ( ce am reusit si ce dificultati am ntmpinat)

Am realizat consilierea unui caz, dupa prerea mea destul de complicat. Acest
caz necesita o abordare amnunit cu toate ca nu este la prima edinta, familia
respectiva avnd si Trind deja de paisprezece ani in stres. Am pus accentul pe
principiile consilierii:libertatea, confidenialitatea si ncrederea. Am efectuat
consilierea atit de grup cit si individual, ceea ce ntr-adevr a scos lalumina nuane
importante. edinta a durat mai bine de cite a ore, iar la sfirsit am dat si anumite
opinii, indicaii si teme pentru acasa, pe care trebuie sa lei deplintatea PINA la
urmtoarea edinta. Situaia familiei ramine sa o monitorizam pe parcurs.
Familia constituie mediul n care copilul se nate, triete primii ani ai existenei
personale, se dezvolt i se formeaz pentru via. Ea reprezint un prim
instrument de reglare al interaciunilor dintre copil i mediul social. Are rolul

central de asigurare a condiiilor necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale

copilriei i care stau la baza structurrii personalitii individului.
Viaa n familie este prima coal a emoiilor. n acest creuzet intim, nvm s
recunoatem emoiile proprii ct i reaciile celorlali la emoiile noastre, cum s
gndim aceste emoii i cum s alegem reaciile, cum s citim i s ne exprimm
speranele i temerile.
Familia este cel dinti cadru social de care are nevoie fiecare om ca s triasc.
Ea este mediul prielnic pentru naterea, dezvoltarea i desvrirea fiinei umane.
n organizarea sa proprie, ea ofer garanii de moralitate, este prima coal care
pregtete pe copil pentru viaa social, deprinzndu-l s-i mplineasc datoria, si disciplineze voina, dndu-i simul ierarhiei i ordinii. Familia este un oficiu nalt
al respectului, al demnitii, al libertii interioare. Mediul familial ofer siguran,
linite, afeciune, senintate, care constituie o atmosfer prielnic pentru o
dezvoltare normal i echilibrat.
Familia are i o nsemnat funcie educativ. Ea este prima instituie de educaie
moral i pentru prima copilrie este mediul educativ prin excelen. Familia este
cea mai necesar coal de omenie. Statisticile judiciare arat c majoritatea
delicvenilor i a celor din instituiile de corecie au fost lipsii de o real asisten
din partea familiei.
n cadrul familial se deprind disciplina i spiritul de iniiativ i se cultiv
sentimentul demnitii, dreptii, iubirii, respectului i ajutorului, sentimentul
sacrificiului, care sunt elemente de baz ale vieii sociale. Primul factor care
formeaz persoana ntr-o perspectiv multidirecional este familia. Aceasta are
menirea de a-l introduce pe copil n valorile grupului de referin, dar i de formare
a primelor conduite, sau de interiorizare a unor stri de spirit elementare. Familia
trebuie mai mult s formeze dect s informeze. Copilul absoarbe din mediul
apropiat familial primele impresii, formndu-i conduite prin mimetism i
contagiune direct. Copiii vor face, sau vor crede precum prinii imitnd
comportamentele acestora. La ora actual multe familii au nevoie de o educaie
solid, dat fiind starea lor precar din punct de vedere material i spiritual.