DAN, JUSTER & YAKOVLEV

RESEARCH, CONSULTING AND

EDUCATION

EXPERIMENTUL PITETI
DOCUMENTAR DIN SERIA:

Crimele comunismului
Marian COVLEA
MA, MS, MSL

5 ianuarie 2011

CUPRINS

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7

Partea din lucrare

Pag.

Apel pentru dezgroparea adevrului despre

cea mai diabolic invenie din istorie: Experimentul
Piteti
II.
Experimentul Piteti (1949-1951)
III. Cele 21 crime ale comunismului
IV. Genocidul sufletelor
V.
Portret Eugen urcanu
VI. Complicitatea ntre clu i victim
VII. Bibliografie

I.

I.

APEL
1

8
15
32
35
41
42

pentru dezgroparea adevrului

despre cea mai diabolic invenie
din istorie: Experimentul Piteti
http://www.experimentulpitesti.org/public/apelul-nostru/
accesat pe 5 ianuarie 2011

"i vei cunoate Adevrul, i adevrul v va face liberi." Evanghelia dupa Ioan, 8:32

"Cea mai cumplit barbarie a lumii contemporane"

Alexandr Soljenin
(apreciere despre Experimentul Piteti)

Stimai oameni buni,

Secolul XX a dobort de cteva ori recordul mondial n criminalitate i
oroare: 10 milioane de oameni ucii n primul rzboi mondial, 55 de milioane n al
doilea rzboi mondial, 10 milioane de oameni ucii n numele nazismului i peste
100 de milioane ucii n numele comunismului. Trebuie s facem imposibil
repetarea unor asemenea catastrofe. Crimele nazismului au fost condamnate just i
exemplar. Crimele comunismului (care continu s existe, spre ruinea omenirii)
trebuie condamnate la fel. Acest lucru este posibil numai prin cunoaterea
ntregului adevr. Incredibil, dar nu se tie aproape nimic despre cea mai diabolic
crim a comunismului: genocidul sufletelor care a avut ca scop generarea "omului
nou".
Acest genocid, n forma lui extrem, a nceput n Romnia n 1949, la
penitenciarul politic din Piteti, sub forma unui experiment nici mcar nchipuit
vreodat: "reeducarea" deinuilor prin torturarea continu, fizic i sufleteasc,
chiar de ctre colegii de detenie. "Reeducaii" erau obligai s se autodenune, s
se nege pe sine, s-i denune i s-i renege familia, prietenii i iubita, adic s-i
"demate" dezicndu-se de ei, de tot ce aveau mai sfnt, batjocorind credina n
Dumnezeu i Sfintele Taine. "Reeducatorii" i obligau s participe la veritabile
ritualuri satanice antireligioase. n final, "reeducaii" erau obligai s devin
"reeducatorii" altora, adic torionari. Cei care refuzau, erau obligai s se
"reeduce" din nou, pn acceptau rolul de "reeducator"; dac continuau s refuze,
riscau s fie ucii. Muli au ncercat s se sinucid pentru a scpa de infern, dar
foarte puini au reuit. Subliniem c nu exist cuvinte pentru a descrie cu adevrat
tot ceea ce au ndurat aceti tineri anticomuniti (in jur de 2000), majoritatea fiind
studeni n momentul arestrii.

Finalmente ns, genocidul sufletelor nu a fost posibil tocmai pentru c

sufletul este nemuritor. Aceasta a fost sperana celor condamnai la moartea
sufleteasc. Numai credina n Dumnezeu i-a salvat.
"Experimentul Piteti" este aproape necunoscut chiar i n Romnia.
Alexandr Soljenin, laureat al Premiul Nobel pentru literatur, a considerat
experimentul ca "cea mai teribil barbarie a lumii contemporane". Istoricul
Franois Furet, membru al Academiei Franceze, l descrie ca "una dintre cele mai
cumplite experiene de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastr".
Pentru ca aceast invenie satanic s fie cunoscut, am hotrt s realizez
un film documentar de lung-metraj care va beneficia n special de mrturiile
ultimilor supravieuitori i de reconstituiri fcute sub ndrumarea direct a acestora.
Am fcut un proiect n acest sens i am sperat c statul romn l va sprijini. Dar
proiectul a fost respins de dou ori la rnd de cei care vor s ngroape adevrul.
Sunt decis s-mi duc la bun sfrit proiectul. Am nceput filmrile din
resurse proprii, filmnd interviuri-mrturii cu civa supravieuitori. Am selectat
pentru dvs. scurte fragmente din filmrile cu acetia. Materialul brut cu aceste
mrturii de istorie oral reprezint un excepional document istoric (estimm c
mrturiile vor totaliza circa 150 de ore).
Supravieuitorii au peste 80 de ani iar starea sntii lor e marcat de
dezastrul prin care au trecut. Trebuie s filmm ct mai curnd posibil ceilali
supravieuitorii (nc circa 30).
Subliniez c am reuit s filmez special pentru acest film, doi prestigioi
istorici ai comunismului vorbind despre "experimentul Piteti": D-l Thomas
Blanton (National Security Archives, George Washington University, Washington
4

D.C.) i D-l Stphane Courtois (Centre National de Recherches Scientifiques,

Paris) - principal autor al celebrului volum "Cartea neagr a comunismului" n baza
cruia s-a demarat condamnarea comunismului n Consiliul Europei.
Stimai oameni buni, v rog s citii scenariul filmului i concepia
regizoral, sau mcar articolul publicat recent n cotidianul ZIUA, accesibil la
adresa http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-02-15&id=3481 (articolul este, n
proporie de peste 90%, un rezumat al scenariulu). V vei convinge c ar fi de
neconceput ca acest film s nu fie fcut ct nc se mai poate. Istoria se poate
repeta oricnd, dar prin cunoaterea adevrului este exclus repetarea unei
asemenea istorii, tocmai pentru c genocidul sufletelor reprezint un cap esenial
de acuzare n procesul comunismului.
V rog s sprijinii mplinirea acest proiect care va contribui la
irepetabilitatea infernului comunist. Eventualul sprijin al dvs. va fi menionat n
cadrul genericului filmului i al coperii viitorului DVD. Fundaia VideoMedia,
care produce filmul, va publica periodic orice form de sprijin, eventuale donaii i
modul de folosire a acestora.
Mulumiri deosebite D-lui Dan Clinescu din Toronto pentru iniiativa de a
crea

web-site-ul

www.ExperimentulPitesti.org

(n

versiune

englez:

www.TheGenocideOfTheSouls.org) conceput pentru a face posibil realizarea

filmului. l felicit pentru sintagma "genocidul sufletelor" pe care a creat-o pentru a
defini oroarea nceput la Piteti, continuat n alte locuri, iar apoi reluat n
diverse forme, unele dintre acestea persistnd i astzi n sufletele celor care am
trit n comunism. Cu acordul D-lui Clinescu, noul titlu al filmului este
"GENOCIDUL SUFLETELOR", iar cel iniial (Experimentul Piteti - reeducarea
prin tortur) devine subtitlu.
5

Menionez c dup finalizarea acestui film, intenionez s realizez, pe

aceeai tem, urmtoarele: un serial documentar de televiziune, o carte cu
fragmente din mrturiile filmate i un film de ficiune.
Mulumesc celor care vor avea bunvoina de a mediatiza acest apel.
Sorin Ilieiu - cineast, autorul apelurilor pentru condamnarea naional i
internaional

criminalitii

nelegitimitii

comunismului

http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/
Bucureti, 31 Martie 2008

Stimai romni i stimate romnce de pretutindeni,

Domnul Sorin Ilieiu vrea s fac un film despre "Experimentul Piteti",
pentru care nu a putut obine finanarea n Romnia, unde se pare ca exist grupuri
de interese speciale care nu vor ca acest documentar s fie produs.
Datorit vrstei naintate a puinilor supravieuitori ai "reeducrii", amnarea
filmrilor nseamn practic imposibiliatea realizrii acestui proiect.
Pentru producerea filmului documentar de lung-metraj "Genocidul
sufletelor. Experimentul Pitesti - reeducarea prin tortur", Domnul Ilieiu a estimat
un buget de 384.350 RON, respective 103.775 , la cursul de 1 = 3,703 RON.
Acest buget include i versiunea titrat n limba englez.
6

Sunt convins nsa c filmul, care are un mesaj universal, ar trebui titrat n
mai multe limbi importante, astfel nct impactul lui s fie universal i pentru ca
experiena romneasc s mpiedice repetarea ororilor de la Piteti, unde, la civa
ani dupa Holocaustul nazist, comunitii - fraii spirituali ai nazismului - au
organizat un Genocid al sufletelor.
Apelez la generozitatea tuturor romnilor i romncelor, pentru a dona
458.150 lei (noi) necesari realizrii filmului.
Buget Film:
384.350 RON 153.740 US$ 103.775
Alte versiuni strine*:
73.800 RON 29.520 US$ 20.500
TOTAL:
458.150 RON 183.260 US$ 124.275
*Francez, Spaniol, Rus, German, Italian, Japonez, Chinez, Portughez

Acest film i altele similare trebuie fcute, pentru a opri marul destructiv al
celor intresai n distrugerea memoriei noastre colective, n minimalizarea
catastrofei adus de comunism Romniei i in pstrarea marxismului i
comunismului ca modele viabile de organizare a societii.
Orice donaie este binevenit, va fi primit cu gratitudine i va contribui la
eliminarea torturii din arsenalul violenei umane.
Transmitei, v rog, acest apel prietenilor Dumneavostr.
V mulumesc din tot sufletul.
Dan Clinescu
Toronto, 8 martie 2008

II.

EXPERIMENTUL PITETI (1949-1951)1

"Ceea ce n-a ajuns nsa - si nca - la cunostinta tuturor este ca n

Arhipeleagul romnesc a existat o insula a ororii absolute, cum alta n-a mai fost n
ntreaga geografie penitenciara comunista: nchisoarea de la Pitesti." - Virgil
Ierunca, Fenomenul Pitesti.
Alexandr Soljenitn - laureat al Premiului Nobel pentru Literatura n 1970 considera ca experimentul de la Pitesti este "cea mai teribila barbarie a lumii
contemporane". Istoricul Franois Furet, membru al Academiei Franceze,
considera Fenomenul Pitesti ca "una dintre cele mai cumplite experiente de
dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastra".
n anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se nfaptui:
intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai
vechiului "regim burghezo-mosieresc" erau n nchisori, taranii cei mai gospodari
erau deportati n coloniile de munca fortata. Tuturor mpreuna si fiecaruia n parte
li se aplica eticheta de "dusman al poporului". Mai ramasesera tinerii, o forta
sociala imprevizibila si care trebuia sa fie anihilata. Pentru ei a fost inventat
experimentul de la Pitesti, denumit de Securitate "reeducare". Metodele cele mai
barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti "recalcitranti", cu
scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze (fizic si psihic)
reciproc. Victimele sunt transformate n calai, detinutii sunt torturati chiar de
prietenii lor, de colegii lor de suferinta. Scopul: "reeducarea" prin distrugerea fizica
si psihica, transformarea tinerilor n atei, n delatori ai prietenilor lor.
Exemple de torturi psihice:
a). n noaptea Pastelui, detinutii care refuzau sa-si faca "autodemascarea"
totala (sa spuna tot ce se presupunea ca n-au declarat n timpul anchetelor la
Securitate) sunt mpartasiti cu materii fecale;
b). Cei banuiti ca nca ascund informatii despre participanti la actiuni
anticomuniste, sunt bagati de tortionari cu capul n tinete cu urina;
1

Dup unele date, experimentul a continuat pn n 1952.

c). Detinutii sunt fortati sa scuipe n gura pe seful lor de lupta anticomunista,
pentru a-l face sa se razbune, "demascndu-i";
d). n ziua de Craciun, un detinut este fortat sa se aseze pe tineta pentru a
simboliza nasterea lui Isus; ceilalti detinuti politici sunt fortati sa stea n genunchi
si sa i se nchine.
"Imaginatia deliranta a lui Turcanu (N.R.: seful tortionarilor) se dezlantuia
mai ales atunci cnd avea de-a face cu studenti care credeau n Dumnezeu si se
straduiau sa nu se renege. Astfel, unii erau "botezati" n fiecare dimineata:
scufundati cu capul n hrdaul cu urina si materii fecale, n timp ce ceilalti n jur
psalmodiau formula botezului. Acesta dura pna ce continutul facea bulbuci. Cnd
detinutul recalcitrant era pe punctul de a se neca, era scos, i se dadea un scurt
ragaz sa respire, apoi era scufundat din nou. Unul dintre acesti "botezati" caruia i
se aplicase sistematic tortura, ajunsese la un automatism care l-a tinut vreo doua
luni de zile: mergea n fiecare dimineata si-si baga singur capul n hrdau, spre
hazul reeducatorilor." - Virgil Ierunca, Fenomenul Pitesti.
n final, majoritatea celor "reeducati" ajungeau sa recunoasca faptul ca
merita orice njosire si ca nu se pot reabilita dect partial, devenind ei nsisi
tortionarii noilor veniti. La cea mai mica ezitare, erau din nou supusi torturilor.
Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a
desfasurat cu ncepere din decembrie 1949 n penitenciarul Pitesti, continund
apoi, cu o putere mai scazuta, n penitenciarele Gherla si Trgu Ocna.
Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat n panoplia mijloacelor de
distrugere n masa a personalitatii umane.

Fragment din

"RAPORT NEOFICIAL PENTRU CONDAMNAREA

REGIMULUI POLITIC COMUNIST DIN ROMNIA
(1945-1989) CA NELEGITIM SI CRIMINAL",

Raport propus Presedintelui Romniei Traian Basescu de

Sorin Iliesiu n 19 octombrie 2005.
Raportul a fost necesar pentru a condamna criminalitatea comunismului n
mod incontestabil si n deplina cunostinta de cauza, ntruct la fel s-a procedat si n
cazul condamnarii Holocaustului, un numar deosebit de mare de oameni fiind
exterminati n ambele cazuri de genocid.
Raportul a fost propus la solicitarea Presedintelui Romniei Traian Basescu
de a condamna regimul comunist din Romnia n baza unui raport elaborat de o
comisie o comisie validata stiintific. Raportul este rezumatul unui material
obiectiv, riguros stiintific, elaborat de o echipa de istorici supervizata de
personalitati recunoscute, incontestabile, specialisti n istoria comunismului
mondial si romnesc.
Acest Raport a fost anexat Apelului pentru condamnarea regimului comunist
din Romnia ca nelegitim si criminal adresat Presedintelui Romniei Traian
Basescu, apel initiat de Sorin Iliesiu, lansat de Grupul pentru Dialog Social la 10
Martie 2006, semnat de peste 600 de personalitati si de 40 de organizatii
nonguvernamentale reprezentnd peste un milion de membrii. Ca urmare a
apelului, Presedintele Romniei a nfiintat Comisia prezidentiala pentru analiza
dictaturii comuniste din Romnia (formata din 19 membri si 20 de experti) prezidata de prof. Vladimir Tismaneanu - care a elaborat un Raport Final
(Ed.Humanitas, Bucuresti, 2007, 880 pagini). n baza acestuia, la 18 Decembrie
2006, n fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romniei, Presedintele Traian
Basescu a condamnat regimul comunist din Romnia ca nelegitim si criminal.

RAPORT neoficial pentru condamnarea regimului

politic comunist din Romnia (1945-1989) ca nelegitim si
criminal
Raport propus Presedintelui Romniei Traian Basescu de Sorin Iliesiu n 19
octombrie 2005 (text publicat n 4 oct.2005, completat n 19 oct. 2005, ameliorat
n ianuarie-aprilie 2006).

10

Textul reprezinta n cea mai mare parte un rezumat concis al materialului

documentar-stiintific elaborat n ultimii 12 ani de Centrul International de Studii
asupra Comunismului din cadrul Fundatiei Academia Civica. Consiliul stiintific
este format din: Thomas Blanton (National Security Archives, George Washington
University, Washington D.C.), Vladimir Bukovski (Cambridge), Stphane Courtois
(Centre National de Recherches Scientifiques, Paris), Dennis Deletant (London
University), Helmut Mller-Enbergs (Oficiul Federal pentru Studierea Arhivelor
STASI, Berlin), Serban Papacostea (academician, Bucuresti), Alexandru Zub
(academician, Institutul "A.D.Xenopol" Iasi). O parte din materialul documentar
este cuprins n Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet,
initiat de Ana Blandiana si Romulus Rusan n 1993. Argumentele recunoasterii
caracterului obiectiv si riguros stiintific al acestui material documentar de
condamnare a crimelor comunismului, reprezentat n forma specifica de
Memorialul de la Sighet, sunt urmatoarele: n 1995 Memorialul a fost luat sub
egida Consiliului Europei. n 1997 Parlamentul Romaniei l-a declarat ansamblu de
interes national. n 1998 Consiliul Europei l considera printre primele trei locuri
de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul de la Auschwitz si
Memorialul Pacii din Franta. La seminarul international de la Weimar din 2004 a
fost recunoscut ca cel mai obiectiv stiintific dintre toate memorialele existente n
fostele tari comuniste.

Introducere
Referiri facute de Presedintele S.U.A si Presedintele Romniei
fata de Pactul Hitler-Stalin (1939) si Conferinta de la Yalta (1945)
n 1945 la Yalta, cu trei luni nainte de sfrsitul celui de-al doilea razboi
mondial, marile puteri Uniunea Sovietica, Statele Unite si Marea Britanie reprezentate de Stalin, Roosevelt si Churchill - au stabilit, printre acordurile
oficiale, un acord neoficial referitor la stabilirea viitoarelor sfere de influenta. Dupa
60 de ani, presedintele Statelor Unite a afirmat ceea ce sute de milioane de oameni
din tarile ocupate de Uniunea Sovietica au asteptat timp de 60 de ani. George W.
Bush (Riga, 7 Mai 2005): "Acordul de la Yalta a continuat traditia nedreapta a celui
de la Mnchen si a pactului Ribbentrop-Molotov. nca o data, cnd au negociat
marile puteri, libertatea natiunilor mici a fost oarecum neglijabila. Totusi, aceasta
11

ncercare de a sacrifica libertatea de dragul stabilitatii a lasat un ntreg continent

divizat si instabil. Captivitatea a milioane de oameni din Europa Centrala si de Est
va ramne n memorie ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei". "Nu vom
mai repeta greselile altor generatii, dnd satisfactie tiraniei sau scuznd-o,
sacrificnd libertatea pentru a urmari zadarnic stabilitatea. Ne-am nvatat lectia. Nu
putem neglija libertatea nimanui. Pe termen lung, propria noastra securitate si
adevarata stabilitate depind de libertatea altora."
n spiritul celor afirmate de presedintele american referitor la Pactul dintre
Hitler si Stalin, Presedintia Romniei a publicat o luna mai trziu (n iunie 2005)
urmatorul Comunicat de presa - un remarcabil exemplu de demnitate nationala:
"La mplinirea a 65 de ani de la ultimatumul sovietic adresat autoritatilor romne,
Presedintele Romniei, Traian Basescu, condamna ferm Pactul RibbentropMolotov care a condus la anexarea Basarabiei si a nordului Bucovinei de catre
URSS. Presedintele Traian Basescu considera ca Romnia nu poate ignora
suferintele ndurate de fratii nostri de peste Prut ca urmare a unor fapte istorice
grave. Presedintele Romniei se nclina, cu respect, n fata oamenilor care au
trebuit sa nvete sa traiasca zilnic cu suferinta, de la cea a separarii de familie, la
cea a dezradacinarii de limba si de neam".

Citat din marturia lui Corneliu Coposu (1914-1995), liderul

anticomunismului si al crestin-democratiei din Romnia
postcomunista.
"Poporul romn a fost singurul dintre popoarele ocupate de sovietici, din
sud-estul Europei, care n-a capitulat dupa ocupatia sovietica si care a protestat
retragndu-se n munti, formnd echipe de rezistenta. Poporul romn n-a dezarmat
dupa ce toate statele din jurul nostru s-au resemnat n a accepta comunismul care
le-a fost impus de armata de ocupatie sovietica, si enumar: Bulgaria, Iugoslavia,
Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Germania de rasarit. Doar partidul nostru (P.N.T.)
a dat 272.000 de oameni arestati dintre care trei sferturi au murit n nchisoare.
Asta a fost adevarata rezistenta romneasca. Victimele acestei rezistente au fost pe
de o parte intelectualitatea romna, ofiterimea romna, tot ceea ce a avut ca
suprastructura neamul romnesc, n frunte cu toti sefii de partide, toti fostii
ministri, fostii sefi de scoala, fostii oameni de nalta gndire filozofica, oameni care
12

s-au realizat n toate domeniile. N-a scapat nici unul de aceasta persecutie
comunista. Au fost sacrificati sute de mii de oameni care au murit n cele 50 de
locuri de detentie, n cele cteva zeci de lagare, n lagarele de munca, la canalul
Dunare - Marea Neagra, n toate institutiile represive care au vnat tot ceea ce
reprezenta o luciditate, o gndire, o dorinta de independenta n poporul romn.
Regimul comunist a concentrat, cu evident scop de exterminare, pe cei socotiti ca
reprezinta vrfurile rezistentei anticomuniste. Puscaria nici nu avea rostul sa
conserve detinutii, ci dimpotriva, sa suplineasca ezitarile puterii politice de a-i
lichida prin glont. De aceea au fost att de putini supravietuitori. Sigur ca scopul a
fost realizat n proportie de 90%. n orice caz, am verificat pe viu proverbul
romnesc sa nu-i dea Dumnezeu omului att ct poate sa suporte. Omul suporta
extraordinar de mult, peste limita pe care si-ar ngadui-o sa si-o imagineze." (Nota:
fragmente extrase din interviul acordat Luciei Hossu-Longin de Corneliu Coposu).

Repere istorice din perioada 1917-1944, semnificative pentru

nelegitimitatea regimului comunist n Romnia

decembrie 1917: la Iasi, bolsevicii ncerca sa rastoarne guvernul romn si sai izgoneasca pe viitorii fauritori ai Romniei Mari: regele Ferdinand
ntregitorul si legendara regina Maria (cea mai celebra regina a epocii sale,
nepoata a reginei Victoria a Angliei si a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei;
ultimul tar, Nicolae al II-lea, varul reginei Maria, a fost ucis de bolsevici n
1918).
martie 1918: la Chisinau, Parlamentul Basarabiei (provincie romneasca ce
se declarase independenta de puterea bolsevica) voteaza Unirea Basarabiei
cu Romnia.

noiembrie 1918: la Cernauti, Consiliul National din Bucovina (fosta

provincie a defunctului imperiu austro-ungar), a votat Unirea Bucovinei cu
Romnia.

1 Decembrie 1918 (ziua nationala a Romniei postcomuniste): la Alba Iulia,

Adunarea Nationala din Transilvania, a votat unirea Transilvaniei si
Banatului (foste provincii ale defunctului imperiu austro-ungar) cu Romnia.
Astfel, unirea romnilor ntr-un singur stat a fost realizata nainte de
Conferinta de pace de la Paris, fiind recunoscuta de aceasta (suprafata
13

Romniei ntregite fiind 295.042 km2). n perioada interbelica, Romnia va

deveni un stat puternic si prosper.

august 1919: armata romna ocupa Budapesta si elibereaza Ungaria de

regimul sovietic instaurat n martie 1919 de Bela Kun (la initiativa si cu
sprijinul lui Lenin). Bela Kun actionase pentru a sovietiza Transilvania.

1921: la initiativa Uniunii Sovietice, este nfiintat Partidul Comunist din

Romnia (P.C.d.R.), care va fi dirijat exclusiv de Moscova. Comparativ cu
celelalte partide comuniste din Europa interbelica, P.C.d.R. va avea cei mai
putini membri.

1924: conform indicatiilor Moscovei, P.C.d.R. urma sa declanseze o

revolutie bolsevica care avea ca scop final desfiintarea Regatului Romniei
si nglobarea teritoriului romnesc n Uniunea Sovietica. P.C.d.R. este
interzis datorita activitatii lui antinationale si antistatale.

1939: este semnat Pactul Ribentropp-Molotov, dintre Hitler si Stalin; pactul

stipuleaza "interesul" sovietic fata de statele baltice, estul Poloniei si
Basarabia (provincie a Romniei).

iunie 1940: prin ultimatumul Guvernului sovietic care a amenintat cu invazia

armata imediata, Romnia este fortata sa cedeze nu numai Basarabia, dar si
nordul Bucovinei si tinutul Hertei cu toate ca ultimele doua nu au apartinut
niciodata Rusiei. Populatia romneasca va fi supusa la actiuni de represiune,
teroare si masacre, elita antisovietica fiind exterminata.

iunie 1941: guvernul condus de maresalul Ion Antonescu declara razboi

Uniunii Sovietice si elibereaza teritoriile pierdute cu un an n urma. Ulterior,
armata romna va lupta timp de 3 ani alaturi de armata germana mpotriva
Uniunii Sovietice.

august 1944: din ordinul M.S. Regelui Mihai, maresalul Antonescu este
arestat. Romnia declara razboi Germaniei alaturndu-se coalitiei
antinaziste, aducndu-si ntregul ei potential militar si economic pna la
sfrsitul razboiului. Armata romna ncepe eliberarea propriei tari ocupate de
trupele germane (eliberarea este finalizata la 25 octombrie 1944).

14

octombrie 1944: La Moscova, Stalin si Churchill convin neoficial asupra

viitoarelor sfere de influenta (referitor la Romnia, Stalin a impus o
preponderenta de 90%). n acest timp armata romna elibereaza nordul
Romniei (Transilvania de nord-est fusese cedata n 1940 Ungariei horthyste
prin Dictatul de la Viena). Mentionam ca pe masura ce armata romna si-a
eliberat propria tara de ocupatia nazista, sovieticii au ocupat Romnia
declarndu-se "eliberatori" si instalndu-si propriul guvern la Bucuresti sub
forma Comisiei de Control al Armistitiului.

Nota: majoritatea datelor de mai sus au fost preluate din situl oficial al
Presedintiei Romniei, respectiv din sectiunea referitoare la istoria Romniei,
redactata de istoricul Ion Calafeteanu.

III.

CELE 21 CRIME ALE COMUNISMULUI

Regimul comunist din Romnia (1945-1989) a fost nelegitim si

criminal, avnd n vedere urmatoarele:
1). Tradarea intereselor Romniei de catre guvernul dominat de
comunisti, impus de Stalin n martie 1945. Anexarea nedreapta si prin forta a
Romniei la imperiul sovietic, ncepnd din 1945.
n februarie 1945 a avut loc Conferinta de la Yalta la care au participat
Uniunea Sovietica, Statele Unite si Marea Britanie, reprezentate la vrf de Stalin,
Roosevelt si Churchill. Printre acordurile neoficiale convenite a fost reconfirmata
"influenta" de 90% a Uniunii Sovietice n Romnia, procent impus de Stalin lui
Churchill cu patru luni n urma, la Moscova. n timp ce la Yalta se pecetluia
sacrificarea Romniei ignorndu-i-se n acelasi timp meritele deosebite, armata
romna si continua campania antinazista elibernd Ungaria, Cehoslovacia si o
parte a Austriei. Subliniem ca datorita Romniei, al doilea razboi mondial a fost
scurtat cu minimum 6 luni, armata romna jertfind pe frontul antinazist viata a
peste 100.000 de militari, Romnia plasndu-se n aceasta privinta pe locul 4 ntre
natiunile lumii, dupa Uniunea Sovietica, Statele Unite si Marea Britanie.
15

Mentionam n mod suplimentar ca Stalin a impus armatei romne o strategie

militara de exterminare la limita maxima posibila.
La 6 martie 1945, imediat dupa acordul de la Yalta si conform prevederilor
neoficiale ale acestuia, Stalin impune n Romnia un guvern-marioneta dominat de
comunisti (condus de Petru Groza, un politician burghez prosovietic), guvern care
si va ndeplini sarcina de a ncepe sovietizarea tarii, respectiv de a demara
lichidarea democratiei pentru a face posibila instaurarea comunismului, tradnd
astfel interesele Romniei. n consecinta, a nceput teroarea: au nceput sa se faca
arestari, epurari si deportari, internari n lagare de detinuti politici si de asemenea,
s-a instituit cenzura. Una dintre sarcinile oficiale ale guvernului-marioneta era
tocmai de a organiza "alegeri libere si corecte".
2). Instaurarea nelegitima si prin forta a puterii comuniste prin
fraudarea uriasa a alegerilor din 1946.
n conditiile de teroare instaurata de comunisti, alegerile din noiembrie 1946
au fost cstigate cu o majoritate covrsitoare de opozitia anticomunista care a
obtinut ntre 70% si 90% din voturi, conform unor marturii orale si unor
documente. nsa comunistii au inversat pur si simplu rezultatul oficial: 70% n
favoarea blocului politic dominat de comunisti. Fraudarea uriasa a alegerilor a
constituit o crima mpotriva poporului romn, prin furtul vointei natiunii. Dupa
alegeri, ritmul sovietizarii s-a intensificat.
3). Tradarea de catre puterea comunista din Romnia a intereselor
fundamentale ale Romniei prin acceptarea conditiilor nedrepte ale Tratatului
de pace de la Paris din 1947.
Nota: Premisele sunt prezentate n preambulul istoric al acestui material,
precum si n paragrafele anterioare.
n cadrul tratativelor Conferintei de pace de la Paris din 1946-1947 si prin
semnarea Tratatului de pace (10 februarie 1947), puterea comunista din Romnia,
respectiv guvernul-marioneta dirijat de Stalin, se face vinovat ca a acceptat ca
Romniei sa nu i se recunoasca statutul de tara co-beligeranta conform meritelor
Romniei n lupta antinazista, ci dimpotriva, puterea comunista a acceptat ca
16

Romnia sa fie tratata ca o tara nvinsa de Uniunea Sovietica. Mentionam ca

Romnia a luptat aproape 3 ani mpotriva Uniunii Sovietice si aproape un an (n
finalul razboiului) ca aliata a Uniunii Sovietice, mpotriva Germaniei. Puterea
comunista (din Romnia) a ignorat eforturile umane si economice pe care Romnia
le facuse pentru cauza Natiunilor Unite, precum si faptul ca datorita alaturarii
Romniei la coalitia antinazista ncepnd din august 1944, al doilea razboi mondial
a fost scurtat cu minimum 6 luni, armata romna jertfind pe frontul antinazist viata
a peste o suta de mii de militari, Romnia plasndu-se n aceasta privinta pe locul 4
ntre natiunile lumii dupa Uniunea Sovietica, Statele Unite si Marea Britanie.
n cadrul tratativelor Conferintei de pace, puterea comunista (din Romnia) a
ignorat nelegitimitatea ntelegerii dintre Stalin si Hitler prin pactul RibbentropMolotov, precum si nelegitimitatea ocuparii de catre Uniunea Sovietica, n 1940, a
teritoriilor romnesti Basarabia, Bucovina de nord si tinutul Hertei. Nu a fost
invocat faptul ca ultimele doua nu au apartinut niciodata Rusiei, si de asemenea nu
a fost invocat faptul ca n 1918 Basarabia a decis unirea cu Romnia, prin proprie
vointa. Nu a fost invocata legitimitatea intrarii n razboi a Romniei (n 1941)
pentru a-si elibera propriile teritorii. Acceptnd conditiile Tratatului de pace,
puterea comunista (din Romnia) se face vinovata ca a acceptat sa fie cedate
Uniunii Sovietice teritoriile romnesti Basarabia, Bucovina de nord si tinutul
Hertei avnd o suprafata de 44.000 km2, locuite n acel moment de 3.200.000 de
oameni, majoritatea etnici romni. Ulterior, acestia au fost supusi deznationalizarii
fortate, persecutiilor etnice, deportarii (inclusiv n lagare de munca n Siberia),
asasinatelor n masa, precum si a altor forme de exterminare. Teritoriile romnesti
cedate de puterea comunista au fost masiv colonizate cu populatii alogene.
De asemenea, puterea comunista a acceptat sa plateasca Uniunii Sovietice
despagubiri n valoare de 300.000.000 dolari si a acceptat ca Romnia sa fie n
continuare ocupata de trupe ale armatei sovietice pentru nca 90 de zile. Ulterior
armata sovietica de ocupatie a ramas n Romnia pna n 1958, ntretinerea
acesteia costnd 2 miliarde de dolari.
Mentionam n mod suplimentar, ca un merit al Tratatului si implicit al puterii
comuniste, recunoasterea retrocedarii teritoriilor din nord-estul Transilvaniei la
Romania cedate n 1940 Ungariei horthyste prin Dictatul de la Viena.
17

4). Distrugerea fortata a regimului democratic multipartidic prin

lichidarea opozitiei politice democratice si nlocuirea democratiei cu dictatura
partidului unic (1947).
Prin distrugerea fortata a celor trei partide romnesti traditionale (nationaltaranesc, national-liberal si social-democrat), comunistii au facut trecerea de la un
regim democratic multipartidic la dictatura partidului unic, partidul-stat, respectiv
Partidul Muncitoresc Romn (P.M.R.), redenumit ulterior Partidul Comunist
Romn.
5). Suprimarea fortata a monarhiei (1947).
Dupa actul de la 23 august 1944, cnd s-a alaturat coalitiei antihitleriste dnd
peste o suta de mii de morti pe frontul antinazist, Romnia a fost transformata de
sovietici din stat aliat n stat satelit. Romnia era singura dintre tarile ce urmau a fi
sovietizate care avea un rege iubit de popor - considerat astfel ultimul obstacol
mpotriva impunerii comunismului. Dupa ce fusese recunoscut ca unul din artizanii
sfrsitului razboiului, decorat de rusi si americani, comunistii l-au silit pe M.S.
Regele Mihai sa abdice pentru a instaura republica de tip sovietic.
"Actiunea militara antihitlerista nceputa la 23 August 1944 a fost unul
dintre evenimentele esentiale ale celui de-al doilea razboi mondial pe fronturile din
Europa. Aceasta actiune a fost ndeplinita exemplar de armata romna la initiativa
si la ordinul comandantului ei suprem, Regele Mihai I. Dupa august 1944, Regele
Mihai a fost punctul de reazem si de speranta a covrsitoarei majoritati a natiunii
care respingea dominatia comunista. La 30 decembrie 1947, Mihai I a fost silit sa
abdice sub amenintarea fortei si a unor represalii sngeroase mpotriva a sute de
tineri arestati." - academician Dinu C. Giurescu.
6). Sovietizarea totala, prin forta, a Romniei (1948).
Daca n anii anteriori comunistii obtinusera majoritatea sau unanimitatea
puterii, folosind de fiecare data teroarea si viclenia, n 1948 si-au impus propriul
sistem economic si social, potrivit retetelor experimentate n deceniile anterioare
de Lenin si Stalin.

18

n anul 1948, practic toate institutiile statului au fost refacute dupa sablonul
existent n URSS: justitia, securitatea, nvatamntul, academia, cultele.
Au continuat, cu si mai mare amploare, batjocorirea justitiei prin procese
politice nscenate, precum si supunerea cetatenilor printr-o propaganda bazata pe
neadevar avnd scopul uitarii adevarului (mancurtizare). De altfel, batjocorirea
justitiei si supunerea cetatenilor prin propaganda se numara printre constantele
regimului comunist.
A fost adoptata constitutia republicii populare - dupa model sovietic. A fost
constituit Partidul Muncitoresc Romn, "partidul unic al clasei muncitoare",
organul suprem de conducere a statului (partidul-stat). Au fost schimbati
conducatorii principalelor culte religioase (cu scopul aservirii totale a Bisericii
ortodoxe) si a fost interzisa Biserica greco-catolica. A fost decretata nationalizarea
principalelor mijloace de productie (au fost nationalizate toate mijloacele de
productie, de la fabricile siderurgice, la atelierele de crema de ghete). n mediul
rural a fost copiat de la sovietici sistemul cotelor obligatorii de cereale, ca si
mpartirea taranilor n "saraci", "mijlocasi" si "chiaburi". S-au facut mii de arestari
n rndul tineretului anticomunist, dar si al membrilor de frunte al partidului
comunist (cei neagreati de Stalin si de Dej, ca de exemplu lotul Patrascanu acuzat
de "deviatie nationalista"). A continuat procesul programatic de distrugere a
intelectualitatii. A fost lichidata presa libera. Academia Romna a fost practic
nlocuita n bloc cu favoriti ai puterii, vechii membri au fost exclusi n totalitate,
doar o mica parte fiind ulterior reprimiti; mare parte a celor exclusi au fost arestati,
unii murind n detentie. nvatarea limbii ruse n scoli a devenit obligatorie, de
asemenea, nvatarea istoriei partidului bolsevic si a geografiei Uniunii Sovietice.
Predarea religiei a fost interzisa. Au fost introduse defilarile comuniste obligatorii
(uneori chiar de Sarbatoarea Sf. Paste), iar n scoli, n locul icoanelor au fost
introduse portretele conducatorilor comunisti.
7). Exterminarea programata a cetatenilor prin actiunile Securitatii,
precum si alte forme de reprimare (1948-1989).
n anii 50, Securitatea a cautat, la cererea partidului, sa lichideze pe toti
virtualii adversari ai regimului. Astfel a fost inventata "retinerea administrativa ",
fara mandat, ancheta si proces. Sub pretextul "reeducarii prin munca", sute de mii
19

de oameni au fost ridicati si trimisi pe diverse santiere de lucru, unde erau supusi
unui regim de exterminare n masa prin foame, istovire si umilinta. Arestarile se
faceau pe motive politice: complot, propaganda mpotriva regimului, uneltire
contra ordinii sociale etc.
Dupa 1965 Securitatea pretindea ca apeleaza, profilactic, la constiinta
cetatenilor. Prin aceasta se ntelegea cresterea numarului de "informatori"
("turnatori"), care si luau n scris obligatia sa semnaleze "pericolele care
amenintau patria".
n anii 80 Securitatea a conceput un program sistematic de ndoctrinare si
manipulare n masa, prin zvonuri, intrigi, nscenari, delatiuni, provocari, crearea de
conflicte ntre diferitele paturi ale populatiei, nasprirea cenzurii sau reprimarea
celui mai mic gest de independenta al intelectualilor. Urmele acestei siluiri a
constiintei nationale persista si azi n mentalitatile publice.
8). Exterminarea programata a detinutilor politici (1945-1989).
Numarul detinutilor politici este estimat ca fiind ntre 500.000 (limita
minima) si 2.000.000 (limita maxima). Mentionam ca n timpul regimului
Ceausescu numarul detinutilor politici a fost doar de ordinul sutelor sau miilor,
acestia fiind camuflati intentionat n infractori de drept comun sau internati n
spitale psihiatrice unde erau tratati cu socuri electrice si cu narcotice.
n Romnia au existat peste 230 de locuri de detentie poltica, cifra n care se
includ spatiile de ancheta, de triaj, de ncarcerare propriu-zisa (penitenciarele), ca
si lagarele de munca fortata si de deportare. Daca adaugam sediile de Securitate n
care detinutii erau adusi dupa arestare si supusi interogatoriilor, cifra creste cu
peste 100. Azilele psihiatrice cu caracter politic unde celor arestati li se aplicau
tratamente de "reeducare" erau cel putin 15. Numarul locurilor de executie, al
locurilor unde s-au desfasurat lupte ntre partizani si Securitate si al gropilor
comune descoperite n ultimii ani trece de 90.
Regimul penitenciar al detinutilor politici a fost un regim programat de
exterminare lenta, n primul rnd prin nfometare, prin frig, prin diferite forme de
tortura, prin lipsa aproape totala a asistentei sanitare, a igienei s.a.m.d.. nainte de a
20

ajunge n penitenciare, n cadrul anchetelor de la Securitate, detinutii politici erau

de regula torturati prin metode de o cruzime extrema. Nu putini au decedat n
timpul anchetei. n penitenciare, torturile continuau si sub alte forme. Detinutii
considerati recalcitranti erau izolati n obscuritate totala, nlantuiti de un inel din
centrul celulei. Uneori erau tinuti cu picioarele pe un gratar aflat ntr-o pnza de
apa. Detinutul era ncarcerat dezbracat si descult. Ratia de hrana era redusa la
jumatate. n ntuneric, n frig, nfometat, uneori si legat, era obligat sa stea n
picioare toata ziua si toata noaptea.
Citam din marturiile lui Corneliu Coposu (fragmente extrase din interviul
acordat Luciei Hossu-Longin): "Am trecut prin 17 puscarii. Am intrat n nchisoare
avnd 112 kg si am iesit cntarind 51 kg. Frigul era permanent. Temperatura
aproape nemodificata si vara si iarna, din cauza grosimii zidurilor. Mncarea era si
ea de exterminare, cu aproximatie 400-500 de calorii pe zi: o turta facuta dintr-un
amestec de faina de malai cu faina de seminte de matura. Am fost batut cu saci de
nisip, cu cearceaf ud n baie, am fost pus sa fac manej", bine, nu mai vorbesc de
suspendarile pe o ruda de fier pentru a fi batut la talpi. La iesirea din nchisoare (")
uitasem sa vorbesc. Binenteles ca fiecare detinut, fiind singur, era exclusa orice
conversatie si legaturile cu ceilalti ocupanti ai celulelor s-au facut multa vreme prin
Morse batut n zid, pna cnd sistemul a fost descoperit si sanctionat foarte sever.
Dupa aceea, comunicarile se faceau prin tuse Morse, care era extrem de obositoare,
epuizanta, mai ales n halul de slabiciune n care ne gaseam toti detinutii acolo.
ncrederea n supravietuirea din holocaustul comunist a fost temelia rezistentei."
n lagarele de munca fortata detinutii erau exterminati din cauza eforturilor
supraomenesti, a regimului alimentar (ntre 500-1000 calorii pe zi fata de cele
2000-2500 calorii ale unui regim alimentar normal), a lipsei de medicamente si
conditiilor neomenesti de cazare. La toate acestea, se adauga de obicei tortura din
timpul muncii sau de dupa munca din cauza nendeplinirii normei.
Dupa expirarea pedepsei, numerosi detinuti erau deportati n conditii de
mizerie extrema; dupa 2-3 ani, adeseori urma o noua condamnare care de fapt
nsemna reluarea torturilor pna la exterminarea foarte probabila.
Prezentam cteva exemple de torturi cu scop de exterminare (preluate din
studiile lui Cicerone Ionitoiu): batai cu ranga de fier, cazma, lopata, cravasa, unii
21

murind n urma traumatismelor, altii ramnnd schilozi pe toata viata; interzicerea

tratamentului medical detinutilor bolnavi si scoaterea lor la munca, n mod fortat,
contrar prescriptiilor medicale, fapt ce a dus la moartea unora; introducerea
detinutilor n carcere descoperite iarna, dezbracati, sau chiar n pielea goala;
alergarea detinutilor si calcarea lor n copitele cailor; scoaterea detinutilor la lucru
dezbracati, n timp de iarna si pedepsirea unora de a sta pna la prnz n apa
nghetata; ngroparea unor detinuti de vii n pamnt; unii detinuti s-au sinucis
pentru a scapa de torturi, iar altii au nnebunit, datorita presiunilor psihice si fizice
la care erau supusi.
Fenomenul Pitesti (1949-1951)
"Ceea ce n-a ajuns nsa - si nca - la cunostinta tuturor este ca n
Arhipeleagul romnesc a existat o insula a ororii absolute, cum alta n-a mai fost n
ntreaga geografie penitenciara comunista: nchisoarea de la Pitesti." - Virgil
Ierunca, Fenomenul Pitesti. Alexandr Soljenitn - laureat al Premiului Nobel pentru
Literatura n 1970 - considera ca experimentul de la Pitesti este "cea mai teribila
barbarie a lumii contemporane". Istoricul Franois Furet, membru al Academiei
Franceze, considera Fenomenul Pitesti ca "una dintre cele mai cumplite experiente
de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastra".
n anii 1949-1951, distrugerea elitelor societatii era pe cale de a se nfaptui:
intelectualii, diplomatii, preotii, militarii, magistratii, politistii, oamenii politici ai
vechiului "regim burghezo-mosieresc" erau n nchisori, taranii cei mai gospodari
erau deportati n coloniile de munca fortata. Tuturor mpreuna si fiecaruia n parte
li se aplica eticheta de "dusman al poporului". Mai ramasesera tinerii, o forta
sociala imprevizibila si care trebuia sa fie anihilata. Pentru ei a fost inventat
experimentul de la Pitesti, denumit de Securitate "reeducare". Metodele cele mai
barbare de tortura psihica au fost aplicate asupra tinerilor detinuti "recalcitranti", cu
scopul de a-i face sa se umileasca reciproc, sa se maltrateze (fizic si psihic)
reciproc. Victimele sunt transformate n calai, detinutii sunt torturati chiar de
prietenii lor, de colegii lor de suferinta. Scopul: "reeducarea" prin distrugerea fizica
si psihica, transformarea tinerilor n atei, n delatori ai prietenilor lor.
Exemple de torturi psihice: a). n noaptea Pastelui, detinutii care refuzau sasi faca "autodemascarea" totala (sa spuna tot ce se presupunea ca n-au declarat n
22

timpul anchetelor la Securitate) sunt mpartasiti cu materii fecale; b). Cei banuiti ca
nca ascund informatii despre participanti la actiuni anticomuniste, sunt bagati de
tortionari cu capul n tinete cu urina; c). Detinutii sunt fortati sa scuipe n gura pe
seful lor de lupta anticomunista, pentru a-l face sa se razbune, "demascndu-i"; d).
n ziua de Craciun, un detinut este fortat sa se aseze pe tineta pentru a simboliza
nasterea lui Isus; ceilalti detinuti politici sunt fortati sa stea n genunchi si sa i se
nchine.
"Imaginatia deliranta a lui Turcanu (N.R.: seful tortionarilor) se dezlantuia
mai ales atunci cnd avea de-a face cu studenti care credeau n Dumnezeu si se
straduiau sa nu se renege. Astfel, unii erau "botezati" n fiecare dimineata:
scufundati cu capul n hrdaul cu urina si materii fecale, n timp ce ceilalti n jur
psalmodiau formula botezului. Acesta dura pna ce continutul facea bulbuci. Cnd
detinutul recalcitrant era pe punctul de a se neca, era scos, i se dadea un scurt
ragaz sa respire, apoi era scufundat din nou. Unul dintre acesti "botezati" caruia i
se aplicase sistematic tortura, ajunsese la un automatism care l-a tinut vreo doua
luni de zile: mergea n fiecare dimineata si-si baga singur capul n hrdau, spre
hazul reeducatorilor." - Virgil Ierunca, Fenomenul Pitesti.
n final, majoritatea celor "reeducati" ajungeau sa recunoasca faptul ca
merita orice njosire si ca nu se pot reabilita dect partial, devenind ei nsisi
tortionarii noilor veniti. La cea mai mica ezitare, erau din nou supusi torturilor.
Aceasta operatie diabolica de depersonalizare si de asasinat moral s-a
desfasurat cu ncepere din decembrie 1949 n penitenciarul Pitesti, continund
apoi, cu o putere mai scazuta, n penitenciarele Gherla si Trgu Ocna.
Experimentul de la Pitesti este considerat un unicat n panoplia mijloacelor de
distrugere n masa a personalitatii umane.
Munca fortata
Munca fortata - adica folosirea detinutilor politici ca mna de lucru pe
diverse santiere sau n mine - a fost larg utilizata n perioada comunista si avea ca
scop exterminarea n masa.

23

Cel mai cunoscut dintre santiere a fost Canalul Dunarea-Marea Neagra,

nceput n 1950, ntrerupt n 1953. Mna de lucru era asigurata de "elementele
reactionare", majoritatea "retinute administrativ", fara proces. Canalul era denumit,
"un mormnt al burgheziei romnesti". Dupa cele mai prudente estimari, n
lagarele lui au fost concentrati, numai n 1950, peste 40.000 de detinuti. Alti
20.000 erau asa numitii "lucratori voluntari".
Femei n nchisoare
n afara nchisorilor mixte au existat unele rezervate exclusiv femeilor:
Mislea, Margineni, Miercurea Ciuc, Dumbraveni sau Arad. Nasterea, maternitatea
capata cu totul alte dimensiuni n nchisoare. Uneori, mamele nchise erau
despartite n mod tragic de copiii lor.
9). Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta
anticomunista n munti (1945-1962).
Rezistenta mpotriva comunismului a nceput sa se manifeste imediat dupa
preluarea conducerii de catre comunisti. Erau arestati, anchetati, judecati si
condamnati nu numai cei ce se opuneau direct instaurarii comunismului (de cele
mai multe ori acestia se opuneau epurarilor din armata, colectivizarii sau
introducerii n scoli a comunismului), ci si rudele lor, fratii, parintii, surorile care i
ajutau. n fata acestui val masiv de agresiuni, o buna parte din cei vizati s-au
refugiat n muntii Romniei. Majoritatea acestora s-au organizat spontan n
formatiuni sau grupuri de partizani care mpnzeau muntii. Astfel, n anii 19451959 gasim partizani att n Carpatii Orientali ct si n cei Meridionali, n Fagaras,
Retezat, Semenic, n Carpatii Apuseni si n Obcinele Bucovinei, precum si n
padurile Babadagului, n Muntii Gutiului si Tiblesului. Armamentul partizanilor
era repezentat de diferite arme recuperate dupa razboiul mondial. Formatiunile
constituite (n medie, 10-40 de persoane) nu reprezentau o amenintare majora
pentru puterea comunista. Erau compuse din tineri, batrni, femei (dintre care
unele chiar gravide sau cu copii mici), tarani, fosti ofiteri din armata, avocati,
medici, studenti, muncitori. Erau de toate vrstele, din toate categoriile sociale si
orientarile politice, sprijiniti de sateni, care le aduceau alimente si mbracaminte si
adesea le asigurau adapost. Propaganda comunista le-a pus tuturor eticheta de
"banditi". Terorizarea de catre anchetatori a familiilor celor din munti, a rudelor
24

acestora, eliminarea din scoli a copiilor lor, folosirea unor metode salbatice, i-a
determinat pe multi dintre ei sa se predea pentru a-i scuti de torturi pe cei dragi. Au
fost condamnati la ani grei de temnita si confiscarea averilor, pentru "crima de
uneltire contra ordinii sociale". Majoritatea au fost omorti. Ultimii partizani au
fost capturati abia n 1962. Rezistenta anticomunista a partizanilor a durat 14-17
ani si a fost un fenomen spontan, fara sa fi existat, se pare, o coordonare la nivel
national ntre diversele formatiuni.
10). Represiunea mpotriva Bisericii. Arestarea sau exterminarea celor
care se opuneau comunismului. (1948-1989)
Comunismul a urmarit dezradacinarea credintei religioase si impunerea
ateismului.
n cazul Bisericii Ortodoxe Romne naltii ierarhi au fost nlocuiti n 1948,
unii dintre ei murind n conditii suspecte, altii fiind arestati si primind "domiciliu
obligatoriu" n manastiri. De-a lungul anilor au fost arestati n jur de 2000 preoti de
mir. n plus au fost arestati un mare numar de calugari si maici. n 1959,
Securitatea si Departamentul pentru Culte au redus cu doua treimi numarul
manastirilor si al calugarilor, pe motiv ca asezamintele monahicesti ascundeau
partizani din munti si elementele reactionare. Unele manastiri au fost evacuate prin
forta armata. n 1959-1960 au fost arestati sute de preoti pe motiv ca raspndesc
misticismul, predica mpotriva materialismului dialectic sau se opun ornduirii
socialiste.
Biserica Greco-catolica (Unita cu Roma), cea de a doua biserica nationala,
cu 1,5 milioane de aderenti romni, a fost interzisa n 1948. Un numar redus de
preoti au semnat declaratia de trecere la ortodoxie. Pentru ca au refuzat, episcopii
si preotii au fost arestati spre exterminare. De exemplu, episcopul greco-catolic
Iuliu Hossu - cel care a citit proclamatia de la Alba Iulia n cadrul Marii Adunari de
la 1 Decembrie 1918 pentru Unirea Transilvaniei cu TARA-mama, a murit n
captivitate.
Biserica Romano-Catolica a fost considerata o "oficina imperialista", "cuib
de spioni si tradatori" etc. pentru ca avea "legaturi cu strainatatea". O serie de
procese politice s-au soldat cu condamnarea sau expulzarea. Ca si n cazul
25

celorlalte biserici, scolile catolice au fost desfiintate, preotii "reactionari" au fost

nlaturati si arestati.
Cultele protestante si neoprotestante au fost, de asemenea, urmarite si
persecutate, pe motiv ca ar fi fost "dirijate din exterior".
11). Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care
opuneau rezistenta fata de colectivizare (1949-1962).
n spiritul "luptei de clasa", taranii au fos mpartiti n trei categorii: "saraci",
"mijlocasi" si "chiaburi". Luptnd mpotriva "chiaburilor" si a "mijlocasilor" care
"sovaiau", saracii trebuiau sa "fie lamuriti" de avantajele intrarii n gospodariile
agricole. Rezistenta taranilor a fost nsemnata: n primii ani de dupa Plenara P.M.R.
din martie 1949 (care a hotart trecerea fatisa la colectivizarea de tip sovietic)
activistii trimisi pe teren erau refuzati si goniti, iar n multe comune au avut loc
rascoale si lupte cu trupele de militie, care s-au soldat cu morti, raniti, condamnari
si deportari. Dupa datele P.M.R.-ului, ntre 1949-1952 au avut loc peste 80.000 de
arestari de tarani, dintre care 30.000 finalizate cu sentinte de nchisoare. n
rascoalele din 1959-1962 si-au pierdut viata sau libertatea alti tarani. Rascoala din
Vadu Rosca (regiunea Galati), n care si-au gasit moartea noua oameni, a fost
reprimata de Nicolae Ceausescu personal. n alte sate s-a tras cu tunul pentru
intimidarea si "lamurirea" taranilor. n 1962, 96% din suprafata arabila a tarii si
3.201.000 familii au fost cuprinse n structurile colectiviste, conform rezultatelor
anuntate de Gheorghiu-Dej.
12). Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si
"vnzarea" evreilor si germanilor.
n ianuarie 1945 peste 75.000 de etnici germani, cetateni romni, au fost
deportati n Uniunea Sovietica pentru a "reconstrui" economia devastata de razboi.
20% au murit. Supravietuitorii au putut sa revina n Romnia abia n 1949-1950.
n noaptea de 18 iunie 1951 a fost pusa n miscare cea mai ampla actiune de
deportare din istoria contemporana a Romniei, dupa cea ntreprinsa n ianuarie
1945 mpotriva etnicilor germani din Romnia. n jur de 45.000 de persoane au
fost ridicate din caminele lor si deportate n Baragan. Au fost dusi romni,
26

germani, srbi, bulgari, refugiati din Basarabia si Nordul Bucovinei, aromni.

Oamenii au fost ncarcati n vagoane de marfa, puse sub paza militara, iar dupa
zece-paisprezece zile de mers au fost aruncati n cmp si lasati sa-si construiasca
prin forte proprii case din chirpici sau pamnt batut, acoperite cu paie sau stuf. n
aceste asezari - optsprezece la numar - majoritatea deportatilor au fost retinuti cinci
ani, pna n 1956, nsa altii au ramas aici pentru totdeauna.
Dupa revolutia maghiara din 1956 comunitatea maghiara din Transilvania a
fost supusa persecutiilor, fiind operate numeroase arestari.
Prin procesele intentate sionistilor n anii '50 au fost efectuate persecutiile
mpotriva comunitatii evreiesti din Romnia.
Majoritatea cetatenilor romni de etnie germana si evreiasca au parasit
Romnia n anii '70 si '80 printr-o cinica si umilitoare forma de "vnzare",
respectiv prin platirea unei taxe oficiale substantiale n valuta forte (USD) n
schimbul aprobarii cererii de plecare definitiva din Romnia comunista. Aceasta
crima istorica din punct de vedere cultural si spiritual a fost ndreptata mpotriva
celor care, traind sute de ani pe teritoriul Romniei, si-au adus o contributie extrem
de importanta la cultura si civilizatia poporului romn.
13). Represiunea mpotriva culturii. Cenzura extrema. Arestarea
intelectualilor protestatari. (1945-1989)
Odata cu instaurarea comunismului, partidul comunist a impus o orientare
pro-sovietica, proletcultista n toate domeniile. Bibliotecile si librariile au fost
epurate de titlurile necorespunzatoare din punct de vedere politic (peste 8.000).
Nimic nu putea fi publicat, jucat sau interpretat fara aprobare. S-au luat masuri
pentru lichidarea a tot ceea ce nsemna legatura cu traditiile europene si cu
propriile traditii. Istoria Romniei a fost falsificata. S-a trecut la nlocuirea
caracterului national al culturii cu "realismul socialist". Cultura si nvatamntul au
fost pervertite. Valorile autentice au fost distruse fiind nlocuite cu false valori.
Numerosi oameni de cultura au fost aruncati n nchisori, altora li s-a interzis
sa mai publice. A fost un adevarat genocid cultural, ale carui urmari dainuie pna
azi n mentalitatile publice.
27

14). Reprimarea miscarilor studentesti din 1956. Arestarea studentilor

protestatari.
Pentru lagarul comunist, anul 1956 a nsemnat revolutia din Ungaria,
lichidata prin interventia brutala a trupelor sovietice. Ecouri ale acestei miscari
anticomuniste s-au simtit nsa n toate tarile est-europene. n Romnia cei care au
reactionat imediat au fost studentii. n cteva centre universitare au avut loc
proteste soldate cu numeroase arestari si exmatriculari. Cea mai organizata miscare
studenteasca a fost la Timisoara, unde au fost 300 de arestari. Dar si la Bucuresti si
Cluj s-au constituit grupuri organizate, care au ncercat o solidarizare sau o
simultaneizare cu miscarea anticomunista din Ungaria. Reactia autoritatilor a fost
imediata - arestarea studentilor, suspendarea cursurilor, epurarea unor profesori,
nfiintarea unor asociatii studentesti care sa supravegheze activitatile studentilor.
15). Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977) si
Brasov (1987). Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.
n 1977 a fost reprimata greva a mii de mineri din Valea Jiului care s-au
revoltat mpotriva conditiilor de viata, o parte dintre protestatari fiind arestati si
trimisi la nchisoare, mare parte fiind obligati sa-si schimbe locul de munca n alte
regiuni ale tarii printr-o forma camuflata de deportare. n 1987 a fost reprimata
revolta a peste zece mii de protestatari din Brasov, n special muncitori, mpotriva
conditiilor de viata; sute de participanti au fost arestati si anchetati dur, o parte
dintre protestatari au fost obligati sa-si schimbe locul de munca n alte zone printro forma mascata de deportare. Miscarile muncitoresti din Valea Jiului si de la
Brasov au reprezentat o dovada ca partidul comunist era contestat chiar de clasa
muncitoare, n numele careia pretindea ca guverneaza. Dupa ce n anii '50-'60 a
fost zdrobita rezistenta elitelor intelectuale si taranesti, n anii '70-'80 au fost
reprimate chiar protestele muncitorimii.
16). Reprimarea oponentilor si disidentilor n anii '70' si '80. Arestarea
si asasinarea celor mai periculosi oponenti.
n 1979 a luat nastere Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romnia
(S.L.O.M.R.), organizatie paralela celor oficiale; ntemeietorii sindicatului si cei
nscrisi ca membri au fost arestati si internati n aziluri psihiatrice cu regim de
28

reeducare. ncepnd cu Miscarea Paul Goma si S.L.O.M.R., cu actiunile curajoase

ale Doinei Cornea, ale lui Vasile Paraschiv si ale altor opozitionisti din diferite
orase si medii, continund cu "propaganda mpotriva ornduirii socialiste"
ntreprinsa de zeci de tineri, ntre care Radu Filipescu, ncheind cu omorrea
inginerului Gheorghe Ursu, cu condamnarea la moarte a diplomatului Mircea
Raceanu si cu editarea ziarului clandestin "Romnia" de catre un grup de ziaristi
curajosi, ntre care Petre Mihai Bacanu, toate acestea reprezinta cazuri de exceptie
dintr-o tara care fusese redusa la tacere si supunere.
17). Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din
anii '80. Constrngerea unei parti a populatiei Romniei de a-si parasi
locuintele.
Demolarile facute - n Bucuresti n anii 1980 de regimul lui Ceausescu - au
fost cele mai grave operatii de distrugere a patrimoniului istoric si cultural. Piesa
de baza a acestui proiect era un palat prezidential n jurul caruia sa fie concentrate
ministerele si alte institutii publice. n acest scop, precum si n alte scopuri, au fost
distruse 29 de biserici si manastiri, unele vechi de peste 300 de ani, alaturi de
nenumarate case familiale, blocuri si cladiri publice. Alte biserici au fost mutate
sau ascunse complet privirii de noile cladiri. Cea mai notorie si mai putin
justificabila demolare a fost nsa a ansamblului Manastirii Vacaresti (secolul
XVIII) situata n periferiile Capitalei. De asemenea, n majoritatea centrelor
istorice ale oraselor au fost facute demolari pentru a fi construite "centre civice".
Au mai fost facute demolari n sate si comune, n vederea "sistematizarii".
18). Consecintele criminale ale "politicii demografice" (1966-1989).
n scopul oficial al cresterii populatiei, ncepnd din 1966 si pna la
Revolutia din 1989 au fost interzise avorturile (n urma decretului dat de
Ceausescu n 1966). Femeile aflate la vrsta fertilitatii erau supuse unui examen
ginecologic obligatoriu pentru a fi luate n evidenta n situatia n care erau gravide
si pentru a se constata daca folosesc mijloace contraceptive (cele mai uzuale fiind
"steriletele"). Femeile nsarcinate care nu doreau sa pastreze sarcina apelau la
forme rudimentare si extrem de riscante de avort clandestin. Se estimeaza ca
datorita unor asemenea tentative de avort, au decedat peste 10.000 de femei.
29

Multi copii nedoriti de parinti s-au nascut cu probleme grave de sanatate.

Conditiile sanitare din maternitati erau adeseori improprii. n aceasta perioada a
crescut mortalitatea infantila; pentru a fi diminuate cifrele oficiale, nregistrarea
nasterii putea fi facuta doar cu doua saptamni ntrziere. Adeseori, copiii nedoriti
erau abandonati n spitale imediat dupa nastere, ajungnd ulterior n Leagane de
copii si apoi n Case de copii; datorita problemelor de sanatate si a conditiilor
precare o parte dintre acesti copii (probabil cteva mii) au murit la vrste fragede.
Mentionam de asemenea ca n 1987 au fost semnalate de medici primele
cazuri de SIDA la copii, acestea nefiind recunoscute oficial si prin urmare nefiind
tratate corespunzator.
19). Obligarea intentionata si nejustificata a imensei majoritati a
populatiei Romniei, n special n anii '80, de a trai n conditii de mizerie
extrema.
Cteva exemple datorita carora starea generala de sanatate a populatiei a fost
grav afectata:

nfometarea populatiei prin "rationalizarea alimentatiei" si cartelarea

alimentelor de baza (carne, faina, oua, unt, zahar, ulei etc.);
Neacordarea frecventa a asistentei medicale de urgenta n cazul persoanelor
n vrsta;

Oprirea intentionata a caldurii si lipsa cronica a apei calde n blocurile de

locuinte;

Oprirea intentionata a energiei electrice, a gazului metan si a apei. De regula,

aceste opriri se faceau frecvent, pe perioade necunoscute si fara o avertizare
prealabila. Mentionam de asemenea ca situatiile de reluare a livrarii de gaz
metan au determinat accidente si cazuri grave de intoxicare cu gaz (unele
soldndu-se cu decese).

Mentionam de asemenea ca n anii '80 iluminatul public a fost oprit total sau
aproape total.

30

20). Conceptualizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca

instrumente de mentinere a puterii comuniste.
Toate formele de reprimare fizica si pshihica, toate formele de mizerie
materiala si morala, mentionate anterior n mod explicit sau implicit, au reprezentat
tot attea mijloace de lezare a demnitatii umane, de umilinta, de dezonorare, de
njosire, de degradare, de terorizare. Toate acestea au sadit n sufletul cetatenilor
romni frica de sine si frica de semeni, spaima generalizata, desperarea,
deznadejdea, exasperarea, sentimentul zadarniciei, nencrederea n sine si n
semeni, suspiciunea fata de oricine - colegi, vecini, prieteni si chiar fata de
persoanele cele mai apropiate. Toate acestea au reprezentat n mod programatic
mijloace de supunere si de mentinere a puterii comuniste.
21). Masacrarea cetatenilor n timpul Revolutiei anticomuniste din
Decembrie 1989.
Spre deosebire de toate celelalte tari foste comuniste din Europa n care
comunismul a cazut fara nici o victima (sau aproape fara victime), Romnia a fost
singura tara n care nlaturarea comunismului s-a facut cu varsare de snge.
Populatia civila pasnica si nenarmata a fost masacrata: peste 1.100 de morti si
peste 3.300 de raniti. Numarul de victime vorbeste de la sine despre criminalitatea
regimului comunist din Romnia.
Nota:

Multumiri speciale D-lui Romulus Rusan, director al Centrului

International de Studii asupra Comunismului - Fundatia Academia Civica;
Multumiri D-lui Vladimir Tismaneanu, profesor de stiinte politice University of Maryland (SUA), precum si D-lui prof.dr. Serban Mihaileanu
(Paris) pentru idei si sugestii.
Cteva fraze au fost preluate din volumul D-nei Ruxandrei Cesereanu,
"Gulagul n constiinta romneasca" (2005, Editura Polirom).
--Raport initiat si redactat de Sorin Iliesiu in octombrie 2005.
31

IV.

GENOCIDUL SUFLETELOR

EXPERIMENTUL PITETI REEDUCAREA

PRIN TORTUR
Mrturii
"...m-au dezbrcat, mi-au bgat n gur, cu coada lingurii,
obielele murdare, umplndu-m de snge, mi-au legat cu o funie
minile la spate i cu alt funie picioarele. Ce a urmat nu se poate
descrie...btaie n cap, pentru ndobitocire; btaie n fa, pentru
desfigurare; mii de lovituri n spate, sub coaste, n plex, n tlpi.
Zeci de leinuri i iar de la capt, ore ntregi, iar ochiul de vizet
veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit oasele, plmnii, ficatul,
jucau nclai pe oasele mele, pe plmnii mei." - Eugen Mgirescu,
Moara dracilor, n Memoria nr. 13, p. 38

"Te obligau s mnnci pinea din trei nghiituri sau,

dimpotriv, s stai cu pinea n gur zile ntregi; s mnnci din
"treuc" mncarea fierbinte, cu minile la spate, deci fr ajutorul
lor; pe burt sau n genunchi, aplecat deasupra gamelei, i se
ddea cte o lovitur scurt cu bocancul, arzndu-i faa cu
arpacaul fierbinte i mozolindu-te; i se adugau cantiti
exagerate de sare n mncare, dup care, timp de cteva zile, nu
32

i se ddea ap, apoi i ddeau ap cu foarte mult sare n ea."

Costin Merica, Tragedia Piteti. O cronic a "reeducrii" din nchisorile

comuniste, Institutul European, Iai, 1997, p. 68

"Imaginaia delirant a lui urcanu (N.R.: eful torionarilor)

se dezlnuia mai ales atunci cnd avea de-a face cu studeni
care credeau n Dumnezeu i se strduiau s nu se renege. Astfel,
unii erau botezai n fiecare diminea: scufundai cu capul n
hrdul cu urin i materii fecale, n timp ce ceilali n jur
psalmodiau formula botezului. Acesta dura pn ce coninutul
fcea bulbuci." - Virgil Ierunca, "Fenomenul Piteti"
"Cornel Luca, clrit zi i noapte, a fost obligat s nghit o
mare cantitate de sare (saramur) i mpiedicat s bea ap.
Reaciile anatomo-fiziologice au fost cumplite. ntreaga mucoas
bucal i-a devenit o ran. Setea e mult mai chinuitoare dect
foamea, e de-a dreptul nnebunitoare. Forat s bea urin, a fcuto cu greu. Ar fi fcut-o, acum, din proprie iniiativ dar nu-l lsa
nimeni. n timp ce spla tineta, la WC, a supt ap din crp. A fost
vzut, a fost demascat, a fost btut crunt i obligat s nghit nc
o cantitate de saramur, aa ca s nvee minte."

- Viorel

Gheorghi, "Et ego. Srata-Piteti-Gherla-Aiud Scurt istorie a devenirii

mele", Editura Marineasa, Timioara, 1994, p. 154

"Cu o furie de nedescris au nceput s-l loveasc, i cu

pumnii, i cu ciomegele, i cu picioarele. i s-l arunce de la unul
la cellalt, pn cnd nenorocitul, plin de snge, a czut aproape
n nesimire i nu s-a mai putut ridica. Dup ce i-au mai tras
cteva picioare n cap, l-au luat doi i l-au zvrlit pe prici, silindu-l
33

s stea cu minile n buzunare i cu capul n jos, cum se dduse

porunca. A urmat altul, i apoi altul, ca ntr-o hor drceasc
menit s nimiceasc i ultima pictur de rezisten fizic i
moral a celor care intrau n jocul lor turbat."

Justin tefan Paven,

Infernul Piteti, n Memoria, nr. 22, p. 66

"Se regizau i scenete sexuale, la ordinul lui urcanu. n

Vinerea Mare, el mparte rolurile: "asinul" e felat de "Maria
Magdalena", "Iosif" sodomizeaz "asinul", care la rndul lui st cu
botul

poalele

concomitent

de

"preacurvei
"Iisus".

fecioare

Reeducaii,

Maria",
frunte

sodomizat
cu

urcanu,

manifestau o plcere drceasc n a batjocori pe cei mai

credincioi, poreclii "misticii". Asemenea scene aveau un efect
teribil asupra victimelor, care gseau, de regul, singurul sprijin n
credin. Or, dup participarea la liturghiile negre, ntreaga lor
credin era zguduit din temelii (...)"

- din studiul lui Alin Murean

"Reeducarea prin tortur", Memoria, nr. 4/2006

"n aa zisa aciune de depersonalizare, studenii erau

obligai, prin torturi permanente inimaginabile, s trdeze pe cele
mai scumpe fiine: Dumnezeu, proprii prini, frai, surori i
prieteni. Ei au fost constrni s bea urin i s mnnce fecale!
Omul era astfel nimicit. Dezgustat de slbiciunea sa, el nu se va
mai putea redresa niciodat n faa propriei contiine. Durerile
erau peste puterile de rezisten a fiinei umane."

Eugen

Mgirescu, Moara dracilor. Amintiri din nchisoarea de la Piteti, Editura

Fronde, Alba-Iulia - Paris, 1994, p. 6

34

"Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse n

scen de Pati ori de Crciun, i ngrozeau pe deinui. n
asemenea ocazii, cel mai mult aveau de suferit studenii la
Teologie, costumai n "Hristoi" mbrcai n sutane i patrafire
mnjite de fecale. Ei erau pui s fac "mprtanii" cu urin i
fecale, iar n loc de cruce li se confeciona un falus din spun, pe
care toi ceilali erau obligai s l srute. De pe margine erau
interpretate cntece bisericeti cu texte scabroase, n care
locurile comune erau insultarea lui Iisus i a Fecioarei Maria,
uneori deinuii fiind dezbrcai la pielea goal..."

- Alin Murean,

Piteti. "Cronica unei sinucideri asistate" - Editura Polirom, 2007

V.

PORTRET EUGEN URCANU

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Eugen urcanu (n. 8 iulie 1925, Pltini, judeul Suceava - dup alte surse,
Drmoxa -, d. 17 decembrie 1954, Jilava) a fost un deinut politic, care a fost
condamnat la moarte pentru rolul su n fenomenul cunoscut sub denumirea
Experimentul Piteti. Condamnat iniial pentru o perioad de 7 ani la nchisoare
pentru nedenunarea faptului c soia sa era fiic de comandant legionar iar el,
urcanu, era membru PCR (PMR) i, nainte de condamnare, fusese trimis de
Statul comunist ca lucrtor operativ la ambasada din Sofia. Apartenena sa la
Micarea Legionara este o imposibilitate avand n vedere faptul ca n ianuarie
35

1941, cnd a fost desfiinat Statul Naional Legionar iar Micarea Legionar
trecut n ilegalitate, el avea doar 15 ani. n pucrie urcanu, innd cont de
ndoctrinarea comunist a acestuia, a devenit liderul unui grup de deinui al crui
scop era maltratarea i torturarea altor deinui, n scopul "reeducrii" acestora n
spiritul marxism-leninismului i a obinerii de informaii de valoare pentru
organele de represiune comuniste. Dei activitatea sa a fost la nceput cel puin
tolerat, dac nu ncurajat sau direcionat de organele statului comunist, dup ce
informaii despre cele ce se petreceau n nchisorile din Romnia au ajuns n
Occident, acesta a fost anchetat, judecat i condamnat pentru faptele sale.
Cuprins

1 Viaa n libertate i prima condamnare

2 n nchisoare

3 Procesul din 1954

4 Note

5 Bibliografie
Viaa n libertate i prima condamnare
Locul naterii lui urcanu este controversat. Unele surse indic satul Pltini

[1]

din judeul Suceava, altele satul Drmoxa, astzi parte component a ora ului

Broteni, n timp ce urcanu nsui se declara originar din Cmpulung

Moldovenesc[2]. Aa zisele sale legturi cu legionarii prin soia sa, au fost n
realitate dumnii innd cont de faptul ca socrul, fost comandant legionar, nu l-a
acceptat niciodata n familie, iar el s-a cstorit n secret cu fiica acestui.
Comunitii au ntors povestea de-andoaselea, declarndu-l legionar, atunci cnd a
36

fost exploatat ca ap ispitor principal pentru crimele de la Pite ti i Gherla.

urcanu provenea dintr-o familie numeroas, avnd cinci frai. S-a cstorit cu fata
unui avocat bucovinean, fost comandant legionar i a avut un copil. Dup 23
august 1944 a nceput s cocheteze cu comunitii i se pare c s-a nscris ntr-o
asociaie studeneasc procomunist, precum i n Partidul Muncitoresc Romn[3].
Una dintre victimele sale i-l amintete ca pe un "brbat frumos, ieit din
comun ... cu prul castaniu spre blond ... cnd se ncrunta, te nspimanta ...
corpul bine proporionat prea corpul unui atlet de performan. Cnd i ddea
un pumn sau o palm, te dobora la pmnt. Cnd se enerva era att de crud, c
distrugea totul n calea lui, ca un uciga feroce. Mai era apoi i de o inteligen
ieit din comun i cu o memorie formidabil... Era ns att de satanizat c nu
mai tiai ce s crezi despre el..."[4].
A urmat aproapte 3 ani cursurile Facultii de Drept din Iai, devenind
membru n Biroul Politic al organizaiei comuniste locale. A fost ns arestat la 25
iunie 1948, iar prin sentina nr. 137 din 5 februarie 1949 a Tribunalului Militar Iai
a fost condamnat la 7 ani nchisoare corecional pentru aa zisa activitate
legionar.
n nchisoare
Perioada iniial a deteniei a fost petrecut de urcanu la penitenciarul din
Suceava. Aici, un grup de condamnai pentru trecutele lor simpatii legionare,
condui de Alexandru Bogdanovici au iniiat diferite aciuni pentru a ctiga
simpatia autoritilor comuniste, printre care redactarea unui memoriu adresat
conducerii de partid prin care promiteau renunarea la orice activitate politic n

37

schimbul eliberrii, precum i constituirea, cu implicarea lui urcanu, la nceputul

anului 1949, a Organizaiei Deinuilor cu Convingeri Comuniste.
A fost transferat la nchisoarea din Piteti la 22 aprilie 1949 i, odat ajuns
acolo, a cutat s ias la raportul directorului Dumitrescu, dar cu care nu a reu it s
vorbeasc dect la nceputul lunii iunie, cnd acesta inspecta celulele [5]. n urma
discuiilor cu acesta, urcanu a fost recrutat ca informator al conducerii nchisorii,
beneficiind i de un tratament mult mai favorabil dect cel aplicat deinuilor
obinuii, beneficiind de suplimente de mncare, libertate de micare n interiorul
penitenciarului etc. n vara anului 1949 a identificat, cu ajutorul colaboratorilor si,
pe acei deinui care constituiau vrfuri sau modele pentru ceilali, pe care
administraia i-a izolat ntr-o secie separat.
Ideea aplicrii unor tratamente violente deinuilor a aprut n urma unor
discuii cu directorul Dumitrescu, petrecute n noiembrie 1949. Din acel moment,
urcanu a participat direct la schingiuirea a cteva sute de deinui. Mul i dintre
acetia au fost omori ca urmare a btilor aplicate de urcanu i acoliii acestuia.
La 18 august 1951 a fost transferat la penitenciarul din Gherla, unde i-a
continuat activitatea de torionar, dei la proporii reduse, pn n decembrie 1951.
La 19 decembrie 1951 a fost transferat la Jilava.
Procesul din 1954
Procesul lui Eugen urcanu i a grupului de torionari pe care l-a condus a
avut loc n perioada septembrie - noiembrie 1954, iar completul de judecat a fost
condus de Alexandru Petrescu, cel care prezidase i la procesele lui Iuliu Maniu i
ale sabotorilor de la Canal[6]. Actul de acuzare formulat de procurorul militar
susinea c activitile acuzailor erau urmare a unei iniiative a lui Horia Sima,
38

pentru a acredita n rile imperialiste ideea c se urmrea exterminarea i

maltratarea deinuilor n pucriile comuniste, pentru a compromite regimul i
guvernul romn. Despre urcanu se susinea c n 1945 a devenit eful Friei de
Cruce Cmpulung, apoi ar fi nfiinat organizaia "Tineretul Naional Liberal
Cretin", iar mai trziu s-ar fi nscris n Uniunea Tineretului Comunist. Actul de
acuzare recunoate morile unor deinui, cum ar fi Corneliu Ni , Eugen
Gavrilescu, Gheorghe erban i Gheorghe Vtoiu, dar i a lui Bogdanovici, "care
fusese supus unui regim de exterminare din cele mai groaznice"[7].
Implicarea autoritilor vremii n bestialitile de la Piteti a fost recunoscut
de regimul comunist indirect i cu jumti de msur prin condamnarea, n anul
1957, la pedepse cu nchisoarea a unor responsabili mruni, de la nivelul nchisorii
de la Piteti (inclusiv a directorului nchisorii).
Prin sentina din 10 noiembrie 1954, urcanu, mpreun cu majoritatea
membrilor grupului acestuia, au fost condamnai la moarte. urcanu a fost executat
prin mpucare la 17 decembrie 1954, iar decesul a fost nregistrat la Sfatul Popular
al comunei Jilava la 5 octombrie 1962.
Note
1.

^ Raport, 599

2.

^ Murean, 200

3.

^ Murean, 201

4.

^ Bordeianu, 94

5.

^ Murean, 203

6.

^ Murean, 83
39

7.

^ Murean, 86
Bibliografie

Alin Murean, Piteti. Cronica unei sinucideri asistate - Institutul de

investigare a crimelor comunismului n Romnia, Editura Polirom, 2007

Vladimir Tismneanu (preedinte), Comisia Prezidenial pentru Analiza

Dictaturii Comuniste din Romnia. Raport Final, Editura Humanitas, 2007

Dumitru Gh. Bordeianu, Mrturisiri din mlatina disperrii. (Cele vzute,

trite i suferite la Piteti i la Gherla), vol. I-II, ediia a II-a, ngrijit de
prof Marcel Petrior, Editura Gama, Bucureti, 1995
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_%C8%9Aurcanu
Categorii: Nateri n 1925 | Decese n 1954

Ultima modificare 13:41, 12 noiembrie 2010.

Fostul deinut politic Eugen urcanu

"Demonul" care a pus n practic Experimentul Piteti.

40

Recent, Dl. prof. univ. Ilie Popa, preedintele Fundaiei Memoria din Piteti,
a descoperit n arhiva CNSAS doua fotografii - fa i profil - ale tnrului fost
deinut politic Eugen urcanu, "demonul" care a pus n scena Experimentul Piteti.
Fotografiile au fost fcute n momentul arestrii, cu aproximativ un an
nainte de demararea "experimentului". n aceste fotografii nu se ntrezrete
absolut nimic din ceea ce avea s devin urcanu.
http://www.experimentulpitesti.org/public/eugen-turcanu/

accesat

pe

ianuarie 2011.

VI.

COMPLICITATEA
VICTIM

41

NTRE

CLU

Este o realitate palpabil localizat n strfundurile urt mirositoare ale

psihicului uman - oamenii mai curnd se solidarizeaz cu agresorii lor mpotriva
semenilor lor, aflai n aceeai situaie grea ca i ei [n pu crii a se vedea
Experimentul Piteti din anii 502 (prezentat mai sus) fa de stat i de angajatori
delaiunea, n campanile electorale votul negativ, simpatizarea cu politicienii
incompeteni, inculi i corupi, etc.].
S reprezinte aceasta:
O atitudine (realist) de recunoatere a propriei non-valori i a neputinei de
a nvinge pe cel puternic (laitate)?3
O ncercare de a negocia astfel condiii mai bune n faa celui puternic?
O ur mpotriva celor la fel ca el, pe care-i resimte ca pe ni te concuren i i
ncearc astfel o scurttur imoral pentru a-i depi?
O dovad de prostie (de lips de viziune pe termen lung) care dovedete c
respectivii nu neleg rostul oamenilor pe Pmnt i n societate?
O form iraional de rzbunare fr obiect?
O combinaie a celor de mai sus?
n orice condiii, este o dovad de slbiciune i de ipocrizie, mai ales c
asemenea fapte se fac pe ascuns (delaiuni anonime, votul secret, etc.).
Dei i critic i i dezavueaz de form, oamenii i admir n sinea lor pe
trdtorii, corupii, imoralii, hoii, lacomii i curvele care s-au cptuit, pentru ca
apoi s se bucure (tot n sinea lor) cnd acetia i frng, pentru c altfel nu se

S-a aplicat i la Penitenciarul Gherla. A fost sistat n 1952. Principalul promotor, fostul
legionar apostat Eugen urcanu, a fost executat apoi de comanditarii si (Securitatea) pe 17
decembrie 1954, fiind oferit drept ap ispitor urmare protestelor internaionale, pentru
care Romnia urma s fie condamnat i la ONU pentru nclcarea drepturilor omului.
3
i o aplicare instinctiv a principiului american If you cannot beat him, join him? Ce ne
facem ns cu rul fcut semenilor n mod gratuit, general, nedifereniat?

42

poate, gtul. Oare acum 2000 de ani poporul evreu nu a preferat eliberarea
tlharului Barabbas n locul Domnului Iisus?
Dac nu este aa, atunci cum se explic de ce au atta succes emisiunile
cu tiri mondene i apoi jurnalele cu tiri macabre?

VII. BIBLIOGRAFIE
1.

Mirel BRAN, Vntorul de securiti, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2010.

2.

Virgil IERUNCA, Fenomenul Piteti, Editura Humanitas, Bucureti,

2008.

3.

Raportul final al Comisiei prezideniale pentru analiza

dictaturii comuniste din Romnia, www.presidency.ro (2006) i Editura

Humanitas, Bucureti, 2007.
4.

http://www.experimentulpitesti.org/public/experimentul-pitesti/

accesat

pe 5 ianuarie 2011.
5.

http://www.experimentulpitesti.org/public/apelul-nostru/ accesat pe 5
ianuarie 2011

6.

http://www.experimentulpitesti.org/public/eugen-turcanu/ accesat pe 5
ianuarie 2011.

DOCUMENTAR NTOCMIT DE:

43

Marian COVLEA
MA, MS, MSL

44