Sunteți pe pagina 1din 87

Horatiu POP A

,

Aurelian MUNTEANU

FUNDATII

,

,

, .

iNDRUMATOR DE PROIECTARE

" vP1

,Nieoleta RADULESCU Horatiu POP A Aurelian MUNTEANU

Universitatea Tehnicii de Constructii Bueuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

FUNDAlII

" ...

INDRUMATOR DE PROIECTARE

,)',\;) \IE Rs"'i"TArrA"" TEH N leA iJE CONSTRUCT. " Bl,!CURE:;>TI

o_'_ BIBLIOTECA

ll;--:- 2626-220

MATRIX ROM Bueuresti 2000

©MATRIXROM c.P. 16 - 162 77500 - BUCURE~TI

tel. 01.4113617, fax 01.4114280 e-mail: matrix@fx.ro

Tehnoredactare computerizata: Horatiu Popa Aurelian Munteanu

ISBN 973 - 685 - 139 - 7

Prezenta luerare face parte din planu1 editorial al UTCB aprobat de Senatul universitafii.

PREFATA

Lucrarea intitulatd "Fundatii. fndrumator de proiectare" este structuratd in doud par/i.

Prima parte denumita "Principii de proiectare" cuprinde prezentarea bazelor teoretice si a principalelor metode de calcul utilizate in mod curent ca si grajice, tabele si formule necesare pentru proiectarea diferitelor tipuri de fundatii sau lucrdri aferente pentru realizarea fundatiilor.

Prima parte este alcatuita din 6 capitole.

Capitolul I se referd la proiectarea unui dig de pdmdni.

/ '

Capitolul II trateazd problemele de proiectare a unui zid de sprijin.

Capitolul Ill prezinta principiile de proiectare a unei fundatii izolate de suprafata.

Capitolul IV se refera fa proiectarea unei fundatii continue sub un sir de stdlpi.

in capitolui V este abordata problema proiectarii unei fundatii indirecte de addncime.

Capitoiui VI trateazd aspectele legate de proiectarea unei sprijiniri simple ~i calculul epuismentului indirect.

"

(A.i, A.2, B.i, B.2, C.i si C.2), fie care anexd

prezentdnd elite un exemplu de caleul pentru fie care dintre fundatiile sau lucrarile aferente pentru realizareafundatiilor prezentate in prima parte a lucrdrii.

Lucrarea "Fundatii. indrumator de

proiectare)' se adreseaza in primul rand studentilor Facultdtii de Constructii Civile, lndustriale si Agricole (FCCIA), specializiirile Constructii Civile, IlJdrustriale si Agricole (CCIA), Inginerie urbana, constructia si gestiunea localitdiilor (IUGeL) st lngineria >it managementul, lucrdrilor de constructii

. (IMLC) si . Colegiului Un iversitar de . Cor.structii(CUC) specializarile Tehnologia Constructiilor (TC) sl Organizarea si economia constructiilor (OEC) dar poate fi utili: atdt studentilor altor facultaticu profil construciii din U T G.B. sau din tara edt .;i inginerilor constructori care isi desfasoara activitatea in domeniul proiectdrii.

Autorii

CUPRINS

PRIMA PARTE· PRINCIPII DE PROIECTA_lW

9

I. PROIECTAREA UNUI DIG DE pAMANT

1.1. PREDIMENSIONAREA P ANTELOR DIGULUI DE P AMANT 1.2. VERIFICAREA STABILITATII DIGULUI DE pAMANT

- METODA FA~IILOR ,. .

1.2.1. Verificarea stabilitatii digului in uscat I

1.2.2, Verificarea stabilitatii digului cu apa la cota de inundatii

11

11

13 15 19

n PROIECT AREA UNUI ZID DE SPRIJIN

23

ILl. PREDJMENSIONAREA ZIDULUI DE SPRlJIN (DETERMINAREA DIMENSIUNILOR SECTIUNII TRANSVERSALE)

23

II.2.CALCULUL IMPINGERII ACTIVE A pAMANTULUI IN IPOTEZA 1 24

II.2.1. Verificarea zidului la alunecare pe talpa, 25

II.2.2. Verificarea stabilitatii zidului la rasturnare 26

n.2.3. Verificarea presiunilor pe teren 27

IIJ.CALCULUL IMPINGERII ACTIVE A pAMANTULUI IN IPOTEZA 2 29

HJ.1. Deterrninarea impingerii active pe planele verticale 29

II.3.2. Determinarea impingerii active pe planul de rupere inclinat 30

II.3.3.Verificiirile de stabilitate ale zidului de sprijin 31

IlA. DETERMINAREA GRAFICA A IMPINGERlI ACTIVE A pAMA:NTULUI PRIN

METODA CULMANN 31

II. V PRINCIPII GENERALE PRIVIND ARMAREA ZIDULUI DE SPRIJIN DE TIP

CORNIER 33

II. V.I. Dimensionarea arrnaturilor de rezistenta 33

ILV.2. Criterii constructive 34

5

III. PROIECTA!lliA UNEI FUNDATII IZOLATE DIRECTE SUB UN STALP.DE BETON ARMAT

m.l. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCUL ALE

TERENULUIDEFUNDARE 37

liI.2. PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI PE BAZA PRESIUNILOR

CONVENTIONALE DE CALCUL 41

m.2.1. Stabilirea adancimii de fundare 4 I

III.2.2. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei izolate 42

III.2.2.1. Stabilirea presiunii convent ionale de calcul 43

III.2.3. Stabilirea dimensiunilor pe verticals a fundatiei izolate 45

m.2.3.1. Fundatie din beton simplu cu cuzinet din beton annat 46

III.2.3.2. Fundatie elastica de beton armat 47

III.3. VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITPDE

DEFORMATIE 48

IIIA. VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE

CAPACITATE PORTANTA 54

III.5. ARMAREA FUNDA TIEl 55

III.S.1. Annarea fundatiei elastice 55

III.5.2. Annarea cuzinetului in cazul fundatiei rigide 57

IV. PROIECTAREA UNEI FUNDATII CONTINUE SUB UN SIR DE STALPI 59

IV.l DETERMINAREA CARACTERISTICIL0R GEOTEHNICE DE CALCUL ALE

TERENULUIDE FUNDARE 60

IV.2 PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI CONTINUE PE BAZA PRESillNILOR

CONVENTIONALE DE CALCUL 60

IV.2.l Alegerea adancirnii de fundare 60 .

IV.2.2 Stabilirea latimii talpii fundatiei 60

IV.2.2.1 Stabilirea presiunii conventionale de calcul 61

. IV.2.3 Stabilirea dimensiunilor pe verticala ale fundatiei 61

IV.3 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN $1 AL EFORTURILOR IN GRINDA

PRINTR-O METODA APROXlMA TIV A 61

IVA CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN $1 AL EFORTURILOR iN GRINDA

PRINTR-O METODA "EXACTA" 62

IV.5 ARMAREA GRINZII DE FUNDATIE

68

6

37

V. PROIECTAREA UNEI FUNDATII DE ADANCIME SUB UN STALP V.l. CALCULUL CAPACITATII PORTANTE AXIALE DE COMPRESIUNE A UNUI PILOT IZOLAT

V .1.1. Pilot prefabricat din beton armat V.l .2. Pilot executat pe lac prin batere

69

69 69 72

V.2. CALCULUL CAPACITATII PORTANTE AXIALE DE SMULGERE

A UNUI PILOT rZOLAT 73

V.3. CALCULUL CAPACITATII PORTANTE TRANSVERSALE A UNUI PILOT

IZOLAT 73

V.4. ALCATUIREA FUNDATIEI PE PILOTI 75

VA.I. Determinarea numarului de piloti 75

VA.2. Dispunerea in plan a pilotilor 75

VA.3. Dimensionarea radierului din beton armat 75

V.5. CALCULUL SOLICITARILOR EFECTIVE IN PILOTI 75

V.5.l. Incarcare verticala centrica 76

V.5.2. Incarcare verticals excentrica 76

V.5.3.lncarcare orizontala 76

V . .6. VERIFICAREA FUNDATIEI PE PJLOTI 76

"(6.1. Verificarea la solicitari axiale 76

V.6.2. Verificarea la solicitare transversals 77

V.6.3. Verificarea la strapungere 78

V.7. ARMAREA RADIERULUI 79

VI. PROIECT AREA UNEI SPRIJINIRI SIMPLE PENTRU 0 sAP ATURA

DESCHISA .. CALCULUL UNUI EPUISMENT INDIRECT 81

VU. PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE A SPRIJINIRII 81

Vl.Ll , Sprijiniri cu dulapi verticali 81

VLl.2. Sprijiniri eu dulapi orizontali 82

VI.2. DETERMINAREA DIAGRAMEI DE CALCUL A IMPINGERlI ACTIVE A

pAMAN-TULUI 83

VI.3. DIMENSIONAREA SAU VERIFICAREA ELEMENTELOR DIN LEMN (DULAPI,

FILATE, $PRAITURI) ALE SPRIJINIRII. 84

Vr.3.1. Sprijiniri cu dulapi verticali 84

VU.2. Sprijiniri eu dulapi orizontali 86

VIA. CALCULUL EPUISMENTULUI INDIRECT V1.4.1. Put-filtru perfect

VL4.2. Filtre aciculare

86 87 89

7

PARTE A A DOVA - ANEXE. EXEMPLE DE CALCUL

ANEXA At. PROIECTAREA UNUI DIG DE PAMA.NT

ANEXA A2. PROIECT AREA UNUI ZID DE SPRInN TIP CORNIER DIN BETON ARMAT

ANEXA B2. ~O~~i~~~~:~I FUNDATII CONTINUE SUB ANEXA Cl. ~~~I~~~~~ UNEI FUNDATII.DE ADANCIME

ANEXA C2. PROIECTAREA UNEI SPRIJINIRI SIMPLE PENTRU o SAPATURA. HE FUNDATIE. CALCULUL UNUJ EPUISMENT INDIRECT

BIBLIOGRAFIE

8

93
95
1051
115
135 PRIMA PARTE
147
PRINCIPII
161
DE ,c.
167 PROIECTARE , I

I. PROIECTA.REA UNUI DIG DE PAMANT

Digul de pamant se foloseste pentru protejarea unui anumit arnplasament impotriva inundatiilor si se adopta in cazurile ill care in vecinatate se gaseste un pamant coeziv eu permeabilitate suficient de redusa pentru a nu mai fi necesare alte elemente de etansare (nudeu, masca). Tinand seama si de conditiile de punere in opera, pamanturile indicate fae parte di!_1 categoria argilelor nisipoase sau prafoase, prafurilor argiloase, etc.

lnaltimea digului, Iatimea coronamentului (crestei) si a banchetelor (pasajelor intermediare orizontale) sunt indicate prin tema. Zidul se realizeaza din doua straturi de parnant cu caracteristici geotehnice diferite. Pe coronament se considera aplicata 0 sarcina ufi[form distribuita notata cu q (fig. I).

teren de fundare (aceleasi caracteristici ca pentru stratul 2) Figura I.!. Dig de pamftlJt

In anexa Al este prezentat un exemplu de calcul pentru proiectarea unui dig de pamant,

Etapele realizarii proiectulul'

Proiectarea digului de pamant cuprinde urmatoarele etape:

• predimensionarea pantelor digului;

• verificarea stabilitatii digului in ipoteza suprafetelor de alunecare circular cilindrice, utilizfutd metoda fasiilor, pentru dOM cazuri de solicitare: digul in uscat si digul cu apa la cota de inundatii.

1.1. PREDIMENSIONAREA PANTELOR DIGULUI DE PAMANT

Stabilitatea unui dig de pamant este controlata de pantele acestuia. Inclinari prea abrupte pericliteaza stabilitatea si, dimpotriva, pante prea line conduc la 0 solutie Jileeeonomica.

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, lndrumi'itor de protectare 11

o modalitate de predimensionare a pantelor 0 reprezinta metoda Maslov. Pentru aceasta este necesara cunoasterea valorilor de calcul ale parametrilor rezistentei la forfecare ~ ~i c corespunzatori pamantului din corpul digului. Daca se dispune de un set de rezultate ale unor incercari de laborator sau pe teren, valorile de calcul sunt determinate din valoril~ normate prin prelucrare statistics (a se vedea eapitolul IILl al prezentului indrumator).

Digul de pamant din cadrul proiectului fiind realizat din doua straturi de piimint eu caracteristici diferite, determinarea pantelor se va efectua pentru fiecare strat in parte, in mod similar.

Calculul pantei de taluz stabil cu metoda Maslov

Se porneste de la eeuatia dreptei intrinseci:

'tf = O'tg~ + c

in care se impart ambii termeni eu 0':

1: f C

-- = tg~ + - = tglj!

0' 0'

unde:

eLl)

(1.2)

'tf- efortul tangential de forfecare, kN/m2; (j - efortul normal, kN/m2;

~ - unghiul de frecare interioara, 0; e - coeziunea, kN/m2•

Unghiul \jf corespunzator unei anumite valori a efortului normal a se nurneste "unghi de taiere", (fig. 1.2).

Expresia 1: f = atg\jf este analoga expresiei 1'f = otgo , cu deosebirea ca unghiul de taiere \jf depinde atat de ~ cat ~i de e.

Unghiul ~ al taluzului stabil

se determina ill functie de un 1f coeficient de siguranta, F" astfel ineat:

tgp = tg\jf (1.3)

F,

uncle:

F, = 1,1 ... 1,3

- - , - - - - - - ~:. ;, - .. "'

.>

,// dreapta intrinseca

c) ~/<.--------

._- -¥'~'/_/~~------------~--~--------

0'

Figura 1.2

Metoda Maslov considera ca ill conditiile eehilibrului limita efortu1 o din expresia (1.2) depinde de greutatea coloanei 'de pamant, la baza fiecarui strat si de suprasarcina exterioara .

. , Astfel eforturile normale at ~i 0'2 la baza stratului 1, respectiv, 2, sunt:

R:ldulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatu, indrumlltor de proiectare 12

0'

a1=q+y]H1 0"2=a1+Y2H2

(1.4)

Uilde:

. .2

q - suprasarcina pe coronament, kN/m ;

HI, H2 - inaltimea stratului I, respectiv 2;

Yl, ¥2 - greutatea volumica in stare naturals a stratului 1, respeetiv 2.

Nota: Pentru calculul lui ¥ se utilizeazii rela!iil~ Entre indicii geotehnici (Ys, wlAl, n%).

Relatia de calcul a pantei taluzului devine:

1 ( c. J

tgPi = F, tg~i + ali

in care indieele "i" reprezinta numarul stratului.

(I.5)

in practica de proiectare panta de taluz stabil este exprimata sub forma de panta tehnica:

1

tgp "" - , unde m= 1,0; 1,5; 2,0; 2,5; ...

m ,

pentru taluzuri putin inalte (pana la 2 ... 3 m). Pentru taluzuri inalte se admit pentru m si valori intennediare precum: 1 ,25; 1,75; 2,25; 2,75 etc.

In functie de panta calculata (reI. 1.5) se alege cea mai apropiata valoare pentru panta tehnica prin rotunjire in plus sau in minus.

1.2. VERIFICAREA STABILITATII DIGULUI DE PA.MANf PRIN METODA FA~IILOR

Una dintre cele mill utilizate metode ill analiza conditiilor de stabilitate ale unui ta1uz stratificat sau omogen 0 reprezintii metoda fa~iilor elaborata de cercetatorul suedez W. Fellenius.

o

"R

Figura I.3

, Rildulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundaiii. indrumator de proieetare 13

Intrucat digul de pamant are, in general, 0 iungime mult mai mare dedit dimensiunile din planul sectiumi transversale, ealculul eforturilor ~i verificarea stabilitap] se fac pe 0 \ "felie" ~in dig cu grosimea (pe directia lungimii digului) egala eu unitatea (de exemplu 1 m).

In cazul unui dig de forma cunoscuta se considera 0 suprafata posibila de alunecare circular - cilindrica definita, in planul sectiunii transversale, printr-un arc de cere eu centrul in I punetul "0" ~i care treee prin piciorul digului, (fig. 1.3).

Fiecare suprafata posibila de alunecare este caracterizata printr-un grad de asigurare, exprim~t prin va!oare~ co~ficientului de siguranta, r, Verifie~e~. stabilitatii consta in \ deterrninarea celei mat penculoase suprafete de alunecare, careia Ii corespunde valoarea minima a coeficientului de siguranta, Aceasta suprafata se stabileste prin incercari succesive.

Aplicarea metodei fa;;iilorineepe prin precizarea zonei in care trebuie cautat centrul cercului corespunzator suprafetei ceIei mai periculoase. Studiile lui Fellenius au ararat ca acest centru se afla in vecinatatea unei drepte, definita prin doua puncte, M si Or, ale carer pozitii se stabilesc dupa cum urmeaza, (fig. 1.4):

- punctul M are abseisa egala cu. 4,SH spre amonte ~i ordonata egala cu H raportate la piciorul digului (punctul B)';

- punctul 01 se afla la intersectia segmentelor OIB ~i OIA care fae unghiurile El ~i E2 eu linia de panta medie a taluzului, AB, si, respeetiv, eu orizontala.

amonte

NAC

H

------~-------.--"'----------,- .... - .... ---

H

M ~--- -- .. - .. -------------.- . c • _

,

4,5H

Figura Ls

Valorile E1 ~i E2 se stabilese, prin interpolare, in functie de panta medie a taIuzului, conform tabelului 1.1.

Radulescu N., Popa R., Munteanu A. - Fundatii, indrumi'itor de pruiectare 14

'1

Tabelul I. 1. Valorile unghiuri or El :;;1 E2
tg13 1:1 1:1,5 1:2 1:3 1:5
13 4So 33°4S' 26°34' 18°2S' 11 °19'
E1 28° 26° 2So 25° 25°
E2 37° 35° 3So 3So 37° Zona centre lor corespunzand eelor mai miei valori ale coefieientului de siguranta (faetorului de stabilitate) se afla, de regula, in jurul lui Or. Incercarile se pot realiza stabilind valorile F, pentru suprafetele de eedare corespunzatoare centrelor aflate In nodurile unui caroiaj cu oehiuri patrate de latura a,1SH ... O,2H (H - Inaltimea totala a digului) care se afla injurullui 01•

Pentru simplificare, se pot eonsidera numai centrele aflate pe dreapta lui Fellenius, in stanga, respectiv in dreapta lui 01. la distante egale eu a,3H.

1.2.1. Ipoteza digului in uscat

o prima verifieare a stabilitatii digului se realizeaza pentru eazul cand nu s-a produs inundatia si deci nu exista apa In amonte.

Dupa ce s-a ales un centra (01) si s-a trasat eu ajutorul unui eompas suprafata de cedare corespunzatoare, masa de parnant care aluneca (de deasupra suprafetei de aluneeare) este im:Piirtitil in fasii respectand urmatoarele reguli (fig. LS):

1 - baza unei fa~ii trebuie sa apartina unui singur strat geologic;

2 -limitele dintre ffi~ii tree prin punctele de frangere ale conturului digului;

3 -latimea, b., a unei m~ii, i, nu trebuie sa depaseasca, de regula, 1 /10 din raza R.

Valorile b, se aleg pe cat posibil eu valori rotunjite. In mod curent numerotarea fasiilor se face dinspre amonte spre aval.

FiguraLS

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii. Indrumator de proiectare 15

Fie 0 fasie oarecare "i", Daca se admite ipoteza conform careia fiecare fa~ie actioneaza. independent de celelalte, rezulta ca asupra fasiei actioneaza greutatea G: (greutatea p~antului si eventuala supraincarcare aplicata la suprafata terenului), care trebuie echilibrata de fortele care se dezvolta pe suprafata de cedare L'lAi aferenta Ia~iei. Suprafata aferenta f~iei "i" este egala cu:

(t6)

unde:

Ii - lungirnea arcului bazei fasiei "i"; Ii se aproximeaza prin lungirnea coardei, m., care subintinde arcul, m;

1 - grosimea unitara (l m) de "felie" de dig, (problema plana).

(1.7)

unde:

T, - componenta tangentiala la suprafata de alunecare a greutatii OJ, kN; Ni - componenta normala la suprafata de alunecare a greutatii OJ, kN;

OJ - unghiul fata de verticala a razei R care trece prin punctul de intersectie dintre baza fa~iei "i" cu verticala coborata din centrul de greutate al fasiei "i",

Nota: Forma fO$iilor este in general trapezoidala. Ele pot fi fnsii socotite dreptunghiulare, astfel incdt verticala prin centrul de greutate sa treaca prin mijlocul /afimii fa$iei. Exceptie fac prima ~i ultima fa$ie, care se asimileazd cu triunghiuri, la care verticalele se due la distante de 2/3 din liilime, fata de vdrf.

Pentru calculul greutatii, Gi, a ffi.;;iei "i" trebuie sa se tina seama de stratificatia digului de pamant, Astfel:

(1.8)

unde:

Sj, strat 1; Si, strat 2 - suprafata f§.~iei "i" in stratul 1, respectiv 2, m2;

YI; Y2 - greutatile volumice ill stare natural a ale celor doua straturi, kN/m3; 1 = 1 m

Nota: Daca pe fasia respectiva actioneazd si 0 suprasarcind q fa greutatea G, (rel. 1.8) se adaugii $i termenul q x b, 1.

. Se observa ;:a, prin raport cu verticala corespunzatoare centrului considerat, unghiul a schimba de semn. In mod conventional s-au notatcu (+) unghiurile a de la dreapta verticalei care trece prin centrul suprafetei de cedare, 0 J, si cu (-) cele aflate in stanga. Semnul (~) nu afecteaza fusa valoarea functiei trigonometrice.

in schimb se poate observa ca fortele tangentiale Ti(_) tind sa prnduca alunecarea, pe cand fortele Ti(+) se opun acestcia.

Fortelor Ti(_) care tind sa provoaee alunecarea Ii sc mai opun:

Rildulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatff. Indrumatcr de proiectare 16

- fortele de frecare, F;, pe toata lungimea suprafetei de aluneeare:

- fortele de eoeziune, Cil pe toata lungirnea suprafetei de alunecare:

(1.10)

~i - unghiul de frecare interioara corespunzator stratului de pamant in care se afla baza f§.~iei "i";

Ci - coeziunea corespunzatoare stratului de pamant in care se afla baza fasiei "i", kN/m2•

Factorul de stabilitate (coeficientul de siguranta) se exprima ca raportul lntre momentul fata de centrul 0[, dat de fortele Fi, C, si Ti(+) care se opun alunecarii, numit moment de stabilitate, Ms, ~i momentul dat de fortele Ti(_) care tind sa provoace alunecarea, numit moment de rastumare Mr, astfel:

Coeficientul de siguranta astfel obtinut trebuie sa indeplineasca conditia:

F, ? F s a dm (1.12)

in care:

F, adm = 1,5 - factorul de stabilitate admisibil pentru ipoteza dig in uscat.

Conditia (1.12) trebuie respectata insa de orice suprafata de alunecare potentiala care trece prin piciorul taluzului, Pentru a detennina coeficientul de siguranta minim si suprafata de cedare aferenta aeestuia este neeesar calculul a inca eel putin doua suprafete de alunecare. Fie acestea corespunzatoare centrelor O2, respectiv 03, situate pe dreapta lui Fellenius la distanta 0,3H deasupra ~i sub centrul 01• Urmarind aceleasi etape ca In cazul ~rimei suprafete (01) se determina valorile corespunzatoare ale faetori!or de stabilitate.Fr' si F, . Valorile celor trei factori astfel obtinuti se reprezinta sub forma de segmente perpendiculare pe dreapta lui Fellenius, la 0 scara convenabila, fiecare in centrul 0; corespunzator (fig, 1.6). Prin extremitatile segmentelor se traseaza curba de variatie a coeficientilor de siguranta, Tangenta la curba paralela cu dreapta lui Fellenius defineste punctul de minim al curbei ~j deci F, min. Daea F, min indeplineste conditia (1.12) taluzul este stabil, iar verificarea se considera incheiata. Daca F, min < F, adm, urmeaza a se adopta masuri pentru imbuniita~irea conditiilor de stabilitate ale taluzului.

Riilulescu N., Popa B., Munteanu A. - Funda] ii. Indrumaor de proiectare 17

_·· ··· .. ·.h"~. __ .. _ .,._··_···_,,··_·_······ .~ __ > ••• ~ ••• _ _ ••• _._ ••• _ •••• _. __ ••••• _~ ••• •• _ .. " ~._ __ ._._. __ ._._" _ _._.~,.~ •• _., •• _ __ • __ .. _.

Figura 1.6

Nota: Daca un numdr de trei factori de stabilitate este insuficient pentru a (rasa eurba de variatie a coeficientilor de siguranu: .# a defini punetul de minim, se vor lua in considerare alte suprafete de cedare (04, 05, ... ) astfel incdt in final sa poatd fi trasatd aceastd curba $i so. jie determinat coeficientul minim, F, min.

.. k!e~oda fd!jiilo! jiin~ 0 metoda grafica, impune desenarea digului de piimdn; pe hartie

milimetrica la 0 scara suficient de mare pentru ca erorile grafice sa fie cat mai reduse (1:50: 1: 1 00). Toate distantele: liifimi de fasit, inaltimi, lungimi de coardd, suprafete, unghiuri sun! mdsurate pe aceasta planed $i transformate in unitatile de mdsurii reale, pentru efectuarea caleulelor.

Obs: .Caleulul eoefieientului de siguranta, Fs, corespunzator unei suprafete de cedare poate fi

orgamzat sub forma tabelara (tabelul 1.2): .

T b lul I2 0

a e .. rzanizare tabelara a calculului coeficientului de siguranta Fs
Nr. Gi sin aj cos ai Ni tg $ I c Ti(-) Ti(+) Fj Ci
fasie (kN) (kN) (kN/m2) (liN) (kN) (kN) (kN)
1
2

i
I I II
n
L L L L

Radulescu N., Popa H-, Munteanu A. - Fundatii. lndrumlitor de proiectare
18 1.2.2. Ipoteza digului ell apa la eota de inundatii

o a doua verificare a stabilitatii digului se realizeaza in ipoteza in care s-a produs inundatia, iar apa in arnonte a ajuns la nivelul maxim de exploatare, NME. Nivelul amonte de calcul, NAC, se stabileste cu 1,5 m peste NME.

Principiul de calcul este acelasi, cuprinzand cateva etape suplimentare:

1. Se traseaza lima de depresie a apei in dig. Aceasta Iinie poate fi aproximata cu 0 dreapta care uneste punctul de intersectie dintre nivelul apei si taluzul arnonte cu piciorul aval al digului (fig. 1.7). De regula in piciorul aval al digului este prevazut un dren care sa evite izvorarea apei de infiltratie. Din acest motiv se poate aproxirna linia de depresie cu 0 dreapta unind punctele arnintite anterior.

Pamantul care se afla sub linia de depresie se considera submersat ~i se va lua in calcul cu

greutatea volumica in stare submersata, y'.

Pentru pamantul aflat deasupra liniei de infiltratie se va considera in cal cul greutatea

volurnica in stare umeda, y, utilizata la verificarea stabilitatii digului in uscat.

Pentru calculullui i: atat pentru stratul 1, cat si pentru stratul 2, se va utiliza relatia:

y>(1-1~iOj(Y"i -yJ

uncle:

i == 1, 2 - nurnarul stratului;

n, - porozitatea stratului "i", %;

Ys,i - greutatea specifica a stratului "i", kN/m3; Yw = 10 kN/m3 - greutatea volumica a apei.

(1.13)

R.··

y~ r\ ._

_,--.£..._~r------__;::'''_'-d-;:''_-...... linia de depresie

y', ~--~-.-~~-.- -~~ '\,

____________________________ ~~ d ._ ~~~:_-::::::::-~~\........:i;,..__-

x

Figura 1.7

2. Se considers primul centru 01 ~i se traseaza suprafata de eedare corespunzatoare.

Se determina forta hidrodinamica a apei care traverseaza digul de pamant, J. Aceasta forta este aplicata in eentrul de greutate, Q1, al zonei submersate de dig care aluneca ~i este perpendiculara pe dreapta care uneste punctul ei de aplicatie eu centrul suprafetei de

alunecare, Q10[, (fig. 1.7).

Riidulescu N_, Pcpa R., Munteanu A. - Fuodati!.1ndrumlitor de proiectare 19

Centrul de greutate, Qt, al partii submersate care aluneca se determina prin impartirea suprafetei respective in suprafete geometrice simple, cu centre de greutate cunoscute. aplicand relatiile:

XQ = LA .

. G,I

,

(L14)

YQ = LA

, i G,I

in care:

xQ, YQ· coordonatele punctului Ql;

XG,h YG,i • coordonatele centrului de greutate ale suprafetei geometrice simple "i'', determinate prin raport cu un sistem de referinta XOY arbitrar ales; AG,i· aria suprafetei geometrice simple "i''.

Forta hidrodinamica J se determina astfel:

h

J=ywiV=yw L V [kN]

unde:

,h di 1 idr li

I = L - gra ientu hi . au IC;

h - diferenta de nivel piezometric al apei intre punctul din amonte si eel din aval al digului, NAC, m;

L - drumul parcurs de apa prin dig; se aproximeaza cu lungimea Iiniei de depresie, m;

Yw - greutatea volumica a apei, kN/m3;

V = S'digl - volumul partii submersate care aluneca (Pt. 0 "felie'' unitara de dig), m3; S'dig - suprafata partii submersate de dig care aluneca, m2•

(LIS)

FiguraI.8

Radulescu N., Pop a H., Munteanu A. - Fundatll, indrumiltor de proiectare 20

3. Se reiau etapele de la verificarea digului in uscat: impartirea in fa~ii, ca1culul fortelor care actioneaza la baza fiecarei fa~ii etc., (fig. 1.8).

La caleulul greutatii unei fasii, Gj, trebuie sa se ti.na seama de greutatile volumice eorespunzatoare (y'!, Y'2 ~i Yl, Y2) pentru fieeare strat inrnultite eu suprafetele aferente. Se precizeaza ca pentru f~iile din zona piciorului aval, drenul (din material granular grosier) se poate considera ca fiind alcatuit din acelasi material cu eel din corpul digului (Y'dren =

Y'2)'

Astfel relatia de calcul pentru greutatea fasiei "i" va deveni:

Gi = Si,strat 1Y1 +S't,strat 1 'Y't +S\strat2 Y'2

(I.16)

in care:

Si,strat 1 - suprafata fasiei "i'' in stratull, deasupra liniei de depresie a apei, m2; S'i,strat 1 - suprafata fasiei "i'' in stratull, sub linia de depresie a apei, m2;

S' _.t:: f:'" 11''' ' 1 2 2 i.strat 2 - suprarata a~leJ I III stratu ,m;

Nota: Greutatea fasiei "i'' din relatia U6 este inmulfita cu grosimea "feliei" de dig consideratd 1 metru. Daca pe fasta respectivd actioneazd :ji 0 suprasarcind q se adaugii si efectul acesteia q x bit la greutatea G,

F ortele care se dezvolta la baza fiecarei fasii se determina in acelasi mod ca ~i la verificarea

digului in uscat (Ti(+), Ti(.), F" Ci). .

Factorul de stabilitate, Fs, exprimat tot ca raportul intre momentul de stabilitate, Ms, si momentul de rasturnare, Mr, se determina conform relatiei:

, M, 2:(Fj+Cj+Tj(+») R[L(Gicosuitg$j+cjlj+Gisinuj,(+»)]_

F =-= = _

S M, "T +~J R2:Gisinui,(_)+RJ.j

c: 1(-) R

2:(Gj cosuitg$i + C;l.i + Gi sinui,(+J

2:Gi sinai,(_) + i J

(1.17)

Coeficientul de siguranta F, trebuie sa indeplineasca conditia:

F'.~ F'.adm unde:

F', adm = 1,3,

(1.18)

4. Se ref ace ca1culul pentru inca eel putin doua suprafete de cedare astfe1 'inca! sa se poata trasa graficul de variatie a factorului de stabilitate, F' s, si sa se poata detennina valoarea minima aacestuia (a se vedea verificarea stabilitatii digului in uscat). Valoarea minima, F's

IUtdulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumiUor de proiectare 21

min, trebuie Sa indeplineasca conditia 1.18. In caz contrar se vor lua masuri de i'mbunatatire a stabilitatii digului de pamant.

Obs: Calcu1ul coeficientului de siguranta, F's, corespunzator unei suprafete de cedare poate fi de asemenea organizat sub forma tabelara (a se vedea tabelul 1.2).

Radulescu N., Papa H., Munteanu A. - Fundatii. indrumatcir de proiectare 22

II. PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN

Cunsideratii generaIe

Zidurile de sprijin reprezinta constructii cu caracter definitiv utilizate pe traseele drumurilor si cailor ferate 111 zonele de deal si de munte, in lungu1 canalelor navigabile si bazinelor portuare, la diferite lucrari subterane, etc.

Zidurile de sprijin au ca scop principal sustinerea pamantului din amonte, asigurand astfel trecerea pe distants minima intre doua cote, atunci cand nu exista spatiu pentru asigurarea unei treceri taluzate.

Pe langa aceasta, zidurile de sprijin asigura, dupa caz, protectia irnpotriva eroziunii, degradarilor din inghet, etc.

Zidurile de sprijin pot fi de diferite tipuri: -ziduri de sprijin de greutate;

-ziduri de sprijin tip cornier;

-ziduri de sprijin din elemente prefabricate, gabioane, casoaie;

-masive de pamant armat, etc.

In cadrul acestei teme se cere proiectarea unui zid de sprijin in varianta zid de sprijin de tip cornier din beton armat.

Zidul de sprijin este necesar pentru realizarea unei platforme suprainaltate, Se considers ca suprafata terenului este orizontala iar pamantul din spatele zidului este nisip.

~n anexa A2 este prezentat un model de calcul pentru un astfel de zid .

.J'

EtapeIe realiziirii proiectului

Proiectarea zidului de sprijin cuprinde unnatoarele etape:

• predimensionarea zidului de 'sprijin (determinarea dimensiunilor sectiunii

transversale) ;

• calculul impingerii active a pamantului in ipoteza 1;

• calculul impingerii active a piimi!ntului in ipoteza 2;

• determinarea grafica a impingerii active a pamantului prin metoda Culmann;

• armarea zidului de sprijin.

II.! PREDIMENSIONAREA ZIDULUI DE SPRIJIN (DETERMINAREA DIMENSIUNILOR SECrIUNII TRANSVERSALE)

Elementele sectiunii transversale sunt determinate in functie de. inaltimea totala h a zidului conform notatiilor prezentate in figura 11.1.

lUdu\escu N., Popa R., Munteanu A. - Fundatii, tndrumatar deprotectare 23

q I

h ffffffffffffffffl

-';:::30cm~ I

24'

B=G··~}

Figura n.l

h

Nota: Dimensiunile sectiunii transversale se rotunjesc superior fa multiplu de 5 em.

II.2.CALCULUL IMPINGElUI ACTIVE A P AMA.NTULUI iN IPOTEZA 1

Aceasta metoda presupune urmatoarele ipoteze:

- planul de rupere este vertical, prismul de pamant ce reazema direct pe talpa zidului deplasandu-se solidar cu zidul;

- nu se rnobilizeaza frecare pe planul de rupere.

Impingerea active. a unui masiv necoeziv se poate calcula conform schemei prezentata in figura n.2.

Valoarea impingerii totale, Pa, se calculeaza conform relatiei:

in care:

Pr~impingerea activa datorata presiunii geologice;

P q-impingerea activa datorata suprasarcinii. .

(ILl)

Raduleseu N., Popa H., Munteanu A. - Fundath. indrumil.tor de proiectare 24

h

Rezulta :

.. _.- ........ "',/"" '.;/,., .•

q I

tffffffffffffff+1

I

A

o

~ qk.

yhk.

Figura n.2.

P a=kayh2/2+qhka

in care:

ka=ti(45"-q./2) .k, reprezinta coeficientui impingerii active.

Ohs. Calculele se fac pentru u~ metru liniar de zid.

n.2.1. Verificarea zidului la alunecare pe talpa (fig. II.3.)

Coeficientul de siguranta la alunecare se determina ell relatia:

F [·N

vL=-=--

L p.

h 2

(11.2)

(II.3)

m care N si P a sunt rezultantele fortelor verticale, respectiv orizontale care actioneaza aSUpra talpii zidului, iar f este coeficientul de frecare dintre talpa zidului si terenul de fundare.

_ Obs: in G4 trebuie inclus st efectul suprasarcinii q care actioneazii pe supra/ala AB.1.

-------~~~~~~~--~~~~~~~====------Ril.dulescu N., Popa H., Munteanu A. -Fulldatii. indrum~tor de proiectare

25

q I

fffffffffffffffff I

f' ~1"""""'" I

I

I

I

I

I I~

I I I

h

I

Figura II.3.

Verificarea stabilitatii zidului la alunecare pe talpa se exprima conform relatiei:

(II. 4)

Din considerente economice, valoarea VL se plafoneaza superior la valoarea 1.4, cu conditia ca toate celelalte verificari sa fie indeplinite.

II.2.2. Verifi.carea stabiliti'itii zidului la riisturnare (fig. 11.4)

Sub actiunea impingerii active P, cunoscuta ca punct de aplicare, marime si directie, zidul se poate roti in j urul punctului M.

. Dupa cum se poate observa din fig. IT.4 momentul de rasturnare este dat de I'rnpingerea activa P a iar momentul de stabilitate de greutatea zidului (G] .. G4).

Coeficientul de siguranta la rastumare se determina cu relatia:

M "'G.·b

s ~ 1 I

VR=-=

Mr P, ·b.

(II.S)

in care:

Ms-momentul de stabilitate corespunzator tuturor fortelor care se opun tendintei de rastumare a zidului prin raport cu punctul M;

M .... momentul de rastumare corespunzator fortei P ~ ; bj-distanta dintre punctul M ~i dreapta suport a greutatii Gi;

ba- distants dintre punctul M ~i dreapta suport a irnpingerii active P a.

Rlidulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumltor de proiectare 26

Verificarea stabilitatii zidului la rasturnare se sprijina conform relatiei:

(11.6)

q I

tfffffffffffffffl

I

'" ~77771"""""
I
b4 I
1 G, I
I
h b1 I
I
G1 I P
~
b2 I
I
G2 I

Mj , G M
3 Figura 11.4

II.2.3. Verificarea presiunilorpe teren (fig. II. Sa)

Actiunea cornpusa a fortelor care actioneaza asupra zidului se trans mite catre terenul

de fund are prin intermediul talpii acestuia. . _ ..

Se face reducereatuturor fortelor in raport eu centrul de greutate al talpii (fig. n.Sb). Admitand o distributie liniara a presiunilor pe teren, valorile extreme ale acestora sunt

date de relatia : '

(II.7)

in care:

Nsrezultanta fortelor verticale; C

M-momentul tuturor fortelor in raport eu mijlocul talpii; A-aria suprafetei de rezemare a zidului pe teren; A = B· 1 (m").

Ridulescu N., Popa H., Munteanu A. _ Fundatii. Indrumator de prolectare 27

. B2·1 3

W-modulul de rezistenta; W = -6- (m )

q I

tffffffttfffffffl I

h

aL N _ta '-UIID-ID'."

a)

Figura 11.5

I: Sf2

~I

B

b)

Presiunile calculate conform relatiei II. 7 trebuie sa satisfaca simultan conditiile:

Pmin +Pmax <

Pmcd = 2 - Peony

Pmax::;;1.2Pconv pentru incarcari din grupari fundamentale ,Pmax::;;l.4peonv pentru incarcari din grupari speciale 'Pmin:<:O

In care:

Peony este presiunea conventionala determinata conform §ffi.2.2.1.

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumator de protectare 28

Capitolul II. Proiectarea unui zid de sprijin

II.3.CALCULUL IMPINGEIUI ACTIVE A PAMANTULUI IN IPOTEZA 2

Aceasta metoda presupune urmatoarele ipoteze:

h

planul de rupere ce se formeaza In masivul de pamant trece prin extremitatea amonte a talpii (punctul C conform figurii 11.6);

lmpingerea activa se mobilizeaza pe planul ABCD.

q I

ffffffffffffffffl I

E

----'L.....J ..... -....---ID

Figura 11.6

11.3.1. Detenninarea impingerii active pe planele verticale

Se calculeaza eforturile uAitare normale verticale, c., §i orizontale, 0"3' datorate atilt greutatii proprii a pamantului, y, cat §i suprasarcinii, q, pe cele doua plane vertieale, AB si respeetiv CD .

Punct 0"[. 0"3. 0"[ n 0"3 a 0"[ 0"3
A 0 0 q qk, q qk"
B yh1 yh,k" q qk" yh[+q yhjk,,+ qk,
C yh2 yh2k. q qka I yh2+q yh2k.+ qk,
D yh vhk, q qk, J1l+q yhka+ qk, Cu aceste valori calculate ale eforturilor se determina rezultantele irnpingerilor PAs'

q ,

Py -AB' P c-, P -, obtinand:

• q , D y,CD

e " P - '" qhlk.; P C-D = q(h-h2)k

q.AB q , a

Rlidulescu N., Popa H., Munteanu A. _ Fundatii, lndrumiitor de proieetare 29

1':3.2. Determinarea impingerii active pe plannl de rupere inclinat

Determinarea p - (fig. II.7)

B,Be

Se construieste cercul lui Mohr corespunzator starii de eforturi din B pe planul BC,

Figura 11.7

Vectorul OT' reprezinta efortul total in punctul B pe planul BC, p -.

B,BC

Determinarea p - (fig. II.7) C,BC .

A

B

c

AB=AT

P-polul cercului PT'-plan de rupere

Se construieste cercul lui Mohr corespunzator starii de eforturi din C pe planul BC,

Analog, vectorul OT' reprezinta efortul total In punctul C pe planul BC, p -.

C,Be

Nota: Constructiile grajice se val' realiza pe hartie milimetrica, reprezentdndu-se efortul unital' principal, 0'1' la 0 scam convenabil aleasa.

RlIduJescu N., Papa H., Munteanu A. - Fundatil. lndrumlltor de proiectare 30

Diagrama de presiuni pe planul BC poate fi descornpusa intr-o diagrams de forma para1elipipedica si a diagrama de forma traiunghiulara.

Se calculeza rezultantele corespunzatoare celor dona diagrame de presiuni, P~i pA. Se descompun aceste rezultante dupa doua directii; orizontala si verticals (fig. 11.8).

B
1 2
'2hsc -h-
3 BC
hsc
1
-h-
2 BC 1
'3hsc c

Figura n.8

11.3.3. Verificarile de stabilitate ale zidulu] de sprijin

Cele trei verificari de stabilitate se fae analogi eu §II.2.1, §II.2.2, §IL2.3 tinandu-se seama de noile rezultante ale impingerii active.

11.4. DETERMINAREA GRAFICA A IMPINGERII ACTIVE A PAMANTULill PRIN METODA CULMANN

Metoda grafica elaborata de Culmann are 1a baza teo ria lui Coulomb.

Epura Culmann se aplica in' eazul ipotezei I de calcul a impingerii active a . pamiintului.

Pentru construirea epurei Culmann se reprezinta, 1a scars, planul vertical BB' de lungime h pe care se considers ca se exercita impingerea (fig. II.9).

Din punetul B' de la baza zidului se traseaza dreapta de referinta B'C, ihc1inata cu unghil!ll ~ fata de orizontala, parra ce intalneste in C linia terenului natural.

Se traseaza apoi, tot din B', dreapta de orientare, inclinata cu unghiul 1jf=9-15 fata de dreal'lta de referinta, Unghiul de frecare intre zid si umplutura se recomanda a se lua O"'(lf,3 .. 1/2)~.

Pe linia terenului natural se stabilesc punctele CJ, C2, ... , 1a distante de preferinta ega1e(pentru usurinta calculelor ulterioare), distante egale aproximativ eu a zeeea parte din inaltimea zidului. Unind aceste puncte cu punctul B' se definesc planele posibile de cedare, B'CI, ... B'C;, ... si corespunzator acestora prismele de cedare, B B'Cl, ... B B'C;, ....

RadulCllcu N., Popa H., Muntcanu A. - Fundatii, indrumator de prolectare 31

Din extremitatile fortelor GI, ... Gr, Gn se traseaza drepte paralele eu dreapta de

orientare pana intersecteaza planele B'C[, B'Cn, obtinandu-se punctele Pi, ... Pi, ... Pn. IjI

Vectorii G lp ... G n P n > reprezinta impingerile pe B B' corespunzatoare planurilor de eeda.re

BTh B'C2, ••. B'Cn.

Capitolul ll. Proiectarea unui zid de sprijin

Se calculeaza apoi greutatile prismelor astfel obtinute, [inandu-se seama si de prezenta suprasarcinii q, daca este eazul:

G =A . ·l·'Y+q·BC ·l""l.·'Y·h·b ·1

1 BBe, 1 2 1

G =A .. 1·'Y+q·BC ·l=l.''Y·h·(b +b ).1

2 aBC, 2 2 1 2

Daca distantele bt=b2= ... bn=b se observe. ca greutatile G2, ... Gn sunt multiplu de Gt•

In vederea calcularii impingerii dupa planele B'Cl, B'C2, .. , B'Cn, se reprezinta pe dreapta de referinta, la 0 scara convenabila a fortelonavandu-se grija ca reprezentand G, sa nu se depaseasca lungimea segrnentului B'C), greutatile Gl ... Gn.

Vectorii Gt, ... G;, ... G, au originea ill punctul B'.

Impingerea activa, P a , reprezinta cea mai mare farta P ce se exercita pe planul vertical

B'B.

Curba de variatie a fortelor P;·" ... Pi--> , ... P, .... se obtine unind punctele PI, ... Pi ... Pn•

Dupa obtinerea curbei se traseaza a paralela la dreapta de referinta, dreapta care sa fie tangents la curba. Unind punctu! de tangenta cu punetul B' se obtine planul de ceda.re caruia in corespunde impingerea activa, Pa. Vectorul Pa se determina ducand prin punctul de tangenta o dreapta paralela la dreapta de orientare, pana ee aceasta intersecteaza dreapta de referinta. Valoarea impingerii active PlU se obtine prin masurarea pe epura a vectorului P, ~i transformarea marimii obtinute in foqa utilizand scara de reprezentare a fortelor.

Nota: Reprezentarea epurei Culmann se face de preferintd pe hdrtie milimetricd la a scard convenabild a lungimilorsi a fortelor.

Raduleseu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatil. indrumator de proiectare 32

q

b, b2 b3

I" ~I" ~I" ~I

B

c

. >

Figura 1l.9

II.V PRINCIPII GENERALE PRIVIND ARMAREA ZIDULUl DE SPRIJIN DE TIP CORNIER

II.V.l. Dimensionarea armaturilor de rezistenfa

In figurile 11.1 0 si II.IO se prezinta schemele de incarcare corespunzatoare ipotezelor de calcul 1 respectiv 2 pe baza carora se determina momentul incovoietor, M, si forta taietoare, T, in diferite sectiuni caracteristice.

Radulescu N., Popa n., Munteanu A. - Fundatii, Indrumiitor de prniectare 33

a] b) oj bJ
~ i:! 3-3 (
f4 o±D ~
t t +
3 14 * t I
~ ~ ~

14 rmr ~ Df,!,Y.
c)
c) d)
Figura ILl 0 Figura II. I I R2

2 2

Aria necesara de armarura de rezistenta in diferite sectiuni caracteristice se determina, in functie de valorile momentului incovoietor, M, ,~i respectiv de valorile fortei taietoare, T, utilizand relatiile de calcul pentru elementele din beton annat.

IT.V.2. Criterii constructive

• procentul minim pentru armatura de rezistenta este de 0.05%;

• barele de rezistenta au diametrul minim de 10 rom ~i se dispun La distante interax de 10-20 em;

• armatura de repartitie ce se dispune in Iungul zidului este de minim ~8/20.

In figura n.12 se prezinta a sectiune transversals printr-un zid de sprijin de tip cornier din beton armat si schema generala de dispunere a armaturilor de rezistenta (barele aflate in planul sectiunii) ~i de repartitie,

Raduleseu N., Popa H., Munteauu A. - Fundattl, fudrumator de protectare 34

..

..

..

e

Figura II.l2

if

Rildulescu N., Popa R., Munteanu A. - Fundatii, indrumlltor de proiectare 35

III. PROIECTAREA UNEI FUNDATII IZOLATE DlRECTE SUB UN STALP DE BETON ARMAT'

Fundatia ce se proiecteaza sustine stalpul unei constructii incadrata in clasa a II-a de importanja. Incarcarile transmise de stalp la nivelul terenului sunt 0 forta verticals excentrica ~i 0 fortii orizontala. Stratificatia terenului de fundare $i caracteristi~ile geotehnice ale stratelor geologice sunt prezentate in fisa de foraj anexata date lor de tema. In anexa B 1 este prezentat un model de calcul pentru 0 astfel de fundatie.

CalculuI este realizat conform STAS 3300/1-85 si STAS 3300/2-85.

EtapeJe realizarii proiectului

Proiectarea fundatiei izolate sub un stalp de beton armat cuprinde urmatoarele etape:

• determinarea caracteristicilor geotehnice de calcul ale terenului de fundare;

• predimensionarea fundatiei pe baza presiunilor conventionale de ealcul;

• verificarea terenului de fund are la stare a limita de deformatie;

• vesificarea terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta;

• amJ.area fundatiei.

III.1. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCUL ALE TERENULUI DE FUND ARE

Prelucrarea rezultatelor incercarilor de laborator sau in situ, in vederea determinarii caIaeteristicilor geotehnice de calcul ale terenului pe amplasament, cornporta doua etape prineipale:

a - reetmo~terea pe vertical a si in plan a alcatuirii geologice (straturi, orizonturi, Ientile, zone) in functie de valorile caracteristicilor geotehnice;

b - stabilirea valorilor normate ~i de calcul ale caracteristicilor geotehnice.

In fisa de foraj anexata datelor de tema este detaliata stratificatia terenuJui eu cotele si grosimile fiecarui strat, precum si cu 0 serie de valori ale caracteristicilor geotehnice necesare PFoiectarii fundatiei. Pentru fieeare caracteristica sunt date mai multe valori ill functie de nl!ll1lfuul de incercari efectuate pe diferite probe din acel strat. In vederea utilizarii acestor valori In calcul trebuie realizata 0 prelucare statistics a acestora pentru determinarea valorii nonnate, respectiv a valorii de ealeul pentru fiecare caracteristica ~i respectiv pentru fiecare

~a .

in cele ce urmeaza se considers 0 prelucrare a earaeteristicilor pentru un singur strat geologic. Parametrii geotehnici necesari pentru proiectarea fundatiei izolate de suprafata sunt:

rudulescu N., PopaH., Munteanu A. - Fundatti, indrumiUor de proiectare 37

~ndicele de consistenta, L, indicele pori lor, e, greutatea volumica a pamantului in stare naturale, y, modulul de deformatie edometrica, M2-3, unghiul de frecare interioara, <jJ ~i coeziunea, c.

a. Determinarea valorilor normate

1. Eliminarea valorilor excesive din sirul valorilor fiecarei caracteristici geotehnice, prin excluderea acelor valori individuale, Ai, ale caracteristicii geotehnice pentru care nu se indeplineste conditia:

·IA~A.il < vs

rrn.n

in care:. ".

Ai - valoarea numarul "i" a caracteristicii geotehnice A pentru stratul considerat; - 1"

A = - L Ai - media aritmetica a valorilor individuale;

n i~l

n - numarul valorilor individuale;

v - coeficient statistic dat in tabelul Ill.l , in functie de numarul n de determinari; s - estimatia deplasata a abaterii medii patratice, stabilita eu relatia:

s = . _!_ t (/\ ~ Ai)2 (III.2)

'. 11 i-l

Tabelul III 1 Valorile coeficientului statistic v

..
n v n v . "n v n v n v
6 2,07 13 2,56 20 2,78 27 2,91 34 3,01
7 2,18 14 2,60 21 2,80 28 2,93 35 3,02
8 2,27 15, 2,64 22 2,82 29 2,94 36 3,03
9 2,35 16 2,67 23 2,84 30 2,96 37 3,04
10 2,41 17 2,70 24 2,86 31 2,97 38 3,05
II , 2,47 18 2,73 25 2,88 32 2,98 39 3,06
12 2,52 . 19 2,75 . 26 ,2,90 33 3,00 40 3,07 2. Valorile normate ale tuturor caracteristiciloi geotehnice, mai putin a parametrilor rezistentei la forfecare, ~ si c, se determina dupa Indepartarea erorilor excesive ca medie aritmetica a valorilor din fisa de foraj:

An =1.. ~ A.

,~ I n i~l

(IU.3)

.unde:

An - valoarea normata a caracteristicii; A, - valoarea individuala;

n' - numarul de valori individuale (eel putin trei) rezultat dupa eliminarea valorilor eronate.

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, fndrumator de proiectare 38 .

Valorile normate ale earaeteristicilor geotehnice <jJ!;li c se determine prin preluerarea corelata a rezultatelor determinarilor de teren sau laborator. Pentru aeeasta se traseaza dreapta

medie dupa cum~ urme~z~~ . _

• pentru mcercan 111 aparatul de forfecare directa:

(lIlA)

'\:f = otg$" + en

prin metoda celor mai mid patrate:

n'" 0'.'\:. ~ '" 0', '" '\:. t $" = ~ 1 1 L... .L I

g nLO'; -(La}

"0'2", r. - "0'." 0'.1:.

n L.. I L..,,_! ~ IL..J I 1

C =

nLO'i ~(LO'}

(III.S)

(III. 6)

in care:

$n _ valoarea normata a unghiului de freeare interioara;

en _ valoarea normata a coeziunii;

O'j, lj - coordonatele unui punct in sistemul de axe, 0' - 1, rezultate in unna unei incereari de forfecare "i";

n - numarul de determinari (minim 6).

• pentru incercari in aparatul de eompresiune triaxiala:

(I1I.7)

(III.8)

(1lI.9)

in care:

(i i ) (0" _ O'i )

P. == \0'1 + a, si q. =. 1 3 sunt coordonatele unui punct In sistemul, p - q,

I 2 'f I 2

rezultate in urma unei incercfui in aparatul triaxial;

O'i O'i _ efortul unitar principal maxim si minim pentru incercarea "i"; p 3

n - numarul de determinari (minim 6).

b. Determinarea valorilor de calcul

Valorile de ealeul ale earaeteristicilor geotehnice se obtin eu relatia:

(III.l 0)

A = (l±p)An

fucare: .

A - valoarea de caleul a caracteristicii geotehniee respective;

An _ valoarea normata a aceleiasi earacteristiei;

p _ indice1e de precizie al determinarii valorii medii; semnul indicelui de

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fur-datil. lndrumator de proteetare' 39

precizie se alege astfel incat sa se realizeze 0 crestere a sigurantei,

Indicele de precizie se calculeaza:

- pentru caracteristicile corelate (~, c, 1jJ, a) cu relatia: t s

p= ;'n

- pentru caracteristicile prelucrate independent (y) cu relatia: t"s

p = .,/nAn

(III. 12)

(III. I I )

in care:

t".- coeficient statistic ce variaza in functie de numarul de determinari n si de nivelul de asigurare ex (probabilitatea de incadrare a valorii de calcul in intervalul de siguranta), conform tabelului III.2;

11 - numarul de determinari;

s - abate rea medie patratica daterminata cu relatia:

- pentru tg~:

stg¢ =

L(O)g~n+Cn-tiY ri

n-2 nL0; _{LOJ2

- pentru tgur:

- pentru c:

s = c

- pentru a:

s = ,

L~itgljJn + an -q} LPf

n-2 nLP~ _(Lp;)2

- pentru y:

s=

Pentru toate celelalte caracteristici geotehnice se considers:

p=O;A=A" Nivelul de asigurare se considera:

- ex = 0,85 pentru verificarea la starea limita de deformatie;

- ex = 0,95 pentru verificarea la starea limits. de capacitate portanta,

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatli, indrumiltor de proiectare

. 40

Obs: Caracteristicile geotehnice calculate pentru un nivel de asigurare ex = 0,95 se noteaza cu asterix cf, c', etc).

Tabelul III 2 Valorile coeficientului statistic t

.. -cc
(n-2) pentru (~, c, \If, a) nivelul de asignrare, a.
(n-l) pentru y 0,85 0,90 0,95
coeficientul statistic, tcr
r 2 1,34 1,89 2,92
3 - 1,25 1,66 2,35
4 I, 1,19 1,53 2,13
5 1,16 1,48 2,01
6 1,13 144 1,94
7 1,12 1,41 1,90
8 1,11 1,40 1,86
9 1,10 1,38 1,83
10 1,10 1,37 1,81
11 1,09 1,36 . 1,80
12 1,08 1.,36 1,78
13 1 08 1,35 1,77
14 1,08 1,34 1,76
15 1,07 1,34 1,75 mz. PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI PE BAZA PRESIUNILOR CONVENTIONALE DE CALCUL

111.2.1. Stabilirea adancimii de fundare

Adancimea minima de fundare, Dr, se stabileste conform tabelului III.3, (normativul P 10-86).

Pentru cazul practic propus de tema de proiect (fundatie izolata sub un stalp din beton armat) se iau in considerare doua criterii in ceea ce priveste stabilirea adancimii millime de fundare:

a - adancimea de inghet, ~:

Dr=:: Hi+ 0,10 ... 0,30 m

HI- nivelul eel mai coborat al izotermei de 0° (conform STAS 6054-77).

ID - eonditiile geologice si hidrogeologice:

- ori de cate ori este posibil, se evita fundarea sub nivelul apei subterane, legata de

dificultati la executie ~i in exploatare; .

- talpa fundatiei trebuie coborata pani la stratul capabil sa preia solicitarile, numit strat bun de fundare. Fie adancimea acestui strat notata cu HTF.

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. _ Fundatii. Indrumator de proiectare

41 '

Df= HIF + 0,30 ... 0,50 m

Adancimea minima de fundare va fi data de valoarea maxima rezultata in cele doua criterii, a si b:

Tabeful III 3 Stabilirea adancimii minime de fundare

" .
Hi, (em) H,(m) adancimea minima de fundare, (em)
Terenul terenuri sup use terenuri ferite de
de , adancimea .adancimea actiunii iaghetului (in actiunea inghe-
Iundatie de inghet apei sub- spatii reci si tului (spatii calde
conform terane fata neincalzite) sau incalzite)
STAS de cota constructii constructii
6654-77 . terenului definitive provizorii tara cu
subsol subsol
Roci stancoase oricare oricare 30 .. .40 20 20 20
Pietrisuri curate,
balast, cuart, nisi- oricare H > 2,00 H, 40 40 40
puri mari ~i mij locii
curate, necoezive oricare H<2,00 H + 10 50 40 40
Pietris sau balast cu H ~ 2,00 80 70 50 40
liant argilos, H. ~ 70 H <2,00 90 80 50 40'
nisip argilos, argila H ~ 2,00 H; + 10 80 50 40
grasa H.> 70 H<2,OO H +20 80 50 40
Nisip fin prafos, praf H ~ 2,50 80 70 50 40
argilos, argila pra- H. <; 70 H < 2,50 90 80 50 40
foasa ~i nisipoasa, H ~ 2,50 H,+ 10 80 50 40
mal.namol H. > 70 H <2,50 H.+20 90 50 40 IU.2.2. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei izolate

. Dimensiunile in plan (lungimea, L si latimea, B) ale talpii fundatiei se predimensioneaza pe baza conditiei ca presiunea efectiva dezvoltata sub talpa fundapei ~anu depaseasca presiunea conventionala corespunzatoare stratului de fundare. Se considers urmatoarele incarcari de cal cul transmise la nivelul terenului de catre structura (stalp):

- forta verticals:

- P f - in gruparea fundamentala;

- P s - in gruparea speciala;

- forta orizontala:

- Hf - in gruparea fundamental a;

- Hs - in gruparea speciaia;

Radulescu N., Popa B., Munteanu A. - Furrdajit, Indrumlltor de proiectare 42

- moment (produs de excentricitatea fortei verticale):

- Mf- in gruparea fundamentala;

- Ms - in gruparea speciala,

cOlildiriile de determinare a dimensiunilor L si B sunt:

Pefmed :5: Peonv

(I) <12p 'p(2) <14p

Pefmax -, cony' ef max - ~ conv

(III. 13 ') (IIU3") (IILI3''')

in care:

pef - presiunea efectiva dezvoltata sub talpa fundatiei (in valoare medie, maxima ~i

minima):

- P er mec = presiunea efectiva medie;

- P or min = presiunea efectiva minima;

P~~max = presiunea efectiva maxima (cand forta exterioarii Pr este excentrica dupa 0 directie);

- P;~)max '" presiunea efectiva maxima (cand forta exterioara Pf este excentrica dupa doua directii).

Ymcd - greutatea volumica medie a betonului din fundatie si a pamantului care sprijina pe fundatie; la acest stadiu de predimensionare se poate considera 0 valoare

aproximativa a lui Ymed = 20 kN/m3; ~

W = BL2 _ modulul de rezistenta al talpii fundatiei; 6

Peony - presiunea conventionala a terenului in vaLoare corectata cu adaneimea de ., fundare §i cu latimea fundatiei, deterrninata conform STAS 3300/2-85.

Obs: Il'ltre laturile L si B ale fundatiei se va considera un raport L

B = 1,1 ... 1,5 in functie de marimea excentricitatii fortei verticale; valorile

mai mari sunt necesare in cazul transmiterii unor momente importante.

Nota: Dimensiunile L si B obtimae se rotunjesc superior la multiplu de 5 em (beton armat) sau 10 em (beton simplu).

111.2.2.1. StlJbilirea presiunii conventinnale de ealeul

Presiunea conventionala de calcul este stabilita in functie de granulozitate, urniditate si gradul de indesare in cazul pamanturilor necoezive si in functie de plasticitate, porozitate si eonsistenla in cazul pamanturilor coezive. Tabelul IIIA prezinta valoriLe de baza ale presiunii eonvenfionale:

Riidulescu N., Popa H" Muntea.nu A. _ Fundatii. jndrumator de proiectare 43

Tabelul IlIA. Valorile de baza ale presiunii conventionale

a - pamanturi neeoezive

Denumirea pamantului indesate I indesare medie
pconv (kPa)
Nisin mare 700 600
Nisip mijlociu 600 500
Nisip use at sau umed 500 350
fin foarte umed sau saturat 350 250
Nisip uscat 350 300
fin umed 250 200
prafos foarte umed sau saturat 200 150 b - pamanturi coezi ve

Pconv (kPa)
Denumirea pamantului indicele consistenta
porilor, e Ie::: 0,5 Ie::: 1,0
Cu plasticitate redusa (Ip~l 0%) 0,5 300 350
nisipargilos, praf nisipos, praf 0,7 275 300
Cu plasticitate mijlocie ( 10% < Ip s 0,5 300 350
20%): nisip argilos, prafnisipos argilos, 0,7 275 300
praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, 1,0 200 250
arzila nisipoasa, argila prafoasa
Cu plastieitate mare si foarte mare 0,5 550 650
(Ip>20%): argila nisipoasa, argila 0,6 450 525
prafoasa, argila, argila grasa 0,8 300 350
1,1 225 300 Obs: Dupa precizarea adancimii de fundare, Dr, ~i respectiv a stratului de fundare, valoarea de baza a presiunii conventionale pentru acel strat se determina prin interpolari liniare intre valorile tabelului IliA.

, Valorile de baza din tabeluI III.4 corespund cu presiunile conventionale pentru fundatii avand adancimea de fundare fata de nivelul terenului Df = 2.0 m ~i 0 Iatime a talpii B = 1.0 m. Pentru alte adancirni de fundare sau alte latimi ale talpii, presiunea conventionala de baza va fi corectata dupa cum urmeaza:

Pconv:::: P conv + CD + CB

(III. 14)

unde:

CD - corectia eli adancimea de fundare; CD - corectia eu Illtimea fundatiei,

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumAtor de protectare 44

a - Corectia lui P conv CU addncimea de fund are Dr

• pentru Df< 2,0 m

- Dr-2kP C -p -- a

n- conv 4

• pentru Dr> 2,0 m

CD:;;; K/y(Df - 2) kPa

in care:

K2 - eoeficient conform tabelului IrL5;

y _ greutatea volumica de calcul a straturilor situate deasupra nivelului talpii

fundatiei (calculata ea medie ponderata cu grosimea straturilor), kN/m3.

T b 1 I III 5 Valorile coeficientului K

a eu 2
Denumirea pamanturilor K2
Piima.nturi necoezive, cu exceptia nisipurilor prafoase 2,5
Nisipuri prafoase si namfmturi coezive ell plasticitate redusa si miilocie 2,0
Pamanturi coezive cu nlasticitate mare si foarte mare 1,5 b - Corectia lui P conv cu [iifimea fundatiei B

• pentru B:$5,O m

CB = PconvKJ (B -1) kPa

in care:

KJ • coeficient care este:

= 0,10 - pentru pamanturi necoezive (cu exceptia nisipurilor prafoase); = 0,05 - pentru nisipuri prafoase si parnanturi coezive.

• pentru B > 5,0 m

CB = 0,4p conv pentru pamanturi necoezive (ell exceptia nisipurilor prafoase);

CB :;;; 0,2 P cony pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive.

Nota: in ceea ce priveste stabilirea corectiei cu ldttmea fundatiei pentru presiunea conventionala; se va porni de la 0 valoare B rezultatii dintr-un calcul preliminar. D_aca i~ final valoarea definitiva a lui B nu difera cu mai mult de 0,5 mfa/a de valoarea considerate inuial. atunci corectia si implicit valoarea lui Pconv nu se mat schimbii.

111.2.3. StabHirea dimensiunilor pe vertical a a fundatie] izolate '"

Dupa stabilirea dimensiunilor bazei (talpii) fundatiei este neeesar sa se determine

celelalte elemente geometrice ale fundatiei (normativ PI 0-86).

In cadrul temei se va alege una din urmatoarele variante de proiectare: - fundatie din beton simplu eu cuzinet din beton armat;

RAdulescu N., Papa II., Munteanu A. - Fundatii. indrumAtor de proiectare . 45

- fundatie elastica din beton annat.

Nota: Dimensiunile stdlpului, Is ~i b, sunt considerate stabilite si cunoscute din calculo] structurii.

IIL2.3.1. Fundatie din beton simplu cu euzinet din beton armat

Fundatiile de acest tip sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu,' pe care stalpul reazema prin intermediul unui cuzinet de beton armat (fig. III. I ).

Blocul din beton simplu este alcil.tuit din 1 ... 3 trepte, astfel alese incat sa se asigure 0 repartitie corespunzatoare a presiunilor pe talpa fundatiei,

Cuzinetul are a forma prismatica, eu dimensiunile in plan, Ie, si respeetiv, be, ~i cu

illalrimea, h. . .

Latura mare, L, a cuzinetului trebuie sa satisfaca urmatoarele valori ale raportului Ie / L:

1< - 0 5

"L- ,5 ... 0,65

daca blocul din beton simplu are 0 singura treapta, ~i

I

i., = 0,40 ... 0,50

daca bloeul din beton simplu are 2 sau 3trepte.


0 ~l

I , ~ dJ
1,+21,
L Pentru

determinarea

celeilalte

dimensiuni in plan a cuzinetului, be, se va eonsidera un raport intre laturile cuzinetului aproximativ egal eli raportul LIB:

Ie L

h:~B

Iniiltimea, h, a cuzinetului trebuie sa satisfaea simultan urmatoarele

conditii:

Figura HI. I.

h 2 h

h z 30 em; tg~ = '1 >'3; -;;::'0.25

a I,

unde s-au avut in vedere notatiile din figura III. I.

Nota: Daca valoarea h se alege astfel incdt tgp ~ Inu. mat elite necesard verificarea la forta , tdietoare.

InalJ:imea totala, H, a blocului de beton simplu se determina din conditia .

tgo:. of ;;:: tgo:. min ' •

Rildulescu N., Popa R., Munteanu A. - Fundatii. indrumAtor de proieetare 46

de' tgc - H . tgce din tabelul III.6.

WI· of - L-Ic' min

2

Din conditii constructive, ina1timea totala, H, a blocului de beton sirnplu este de eel pu!in 40 cm daca bloeul are 0 singura treapta. Daca blocul s= format din 2 sau. 3 trepte, m.a:ltimile HI ... H3 ale fiecarei trepte sunt de eel putin 30 cm. Inaltimea fiecarei trepte rezulta din respectarea conditiei tgacf ~ tgo:.min sensa in functie de 'inrutimile H], H2 .•• ~i lungimile in

consoJa iJ, lz ... corespunzatoare,

ul

Tabel II1.6. Valorile raoortului tzo,
Presiunea maxima Valorile minime ale tg pentru beton de clasa:
pe teren, kPa Bc3.5 Bc5 Be 7.5
Pinax < 200 1,3 1,2 1,1
Pmax "" 250 1,5 1,3 1,2
Pmax = 300 1,6 1,4 1,3
Pmax = 350 1,7 1,5 1,4
Proax = 400 1,8 1,6 1,5
Pmax = 600 - - 1,8
- Nota: Pentru cuzinet se va utiliza un beton de clasa Be 10 sau Be 15, far pentru bloeul de beton simplu clasa Be 3,5 sau Be 5.

III.2.3.2. Fundatie elastica de beton armat ..'

In cazul alegerii variantei fundatiei elastiee de beton armat, daca suprafata in plan a

acesteia este superioara a 1 m2, forma I,

fundatiei va fi de tip "obelisc", eu fetele ~

laterale tesite, asa cum este prezentat ill figura I--::-:---===-

rn.z.

In jurul bazei stalpului se asigura 0 porphine orizontala de 5 - 10 cm, pentru a permite corectarea unor eventuale erori de trasaj ~i a asigura 0 buna rezemare pentru

eofrajele stalpului. .

La baza fundatiei se dispune un strat de beton de egalizare eu grosimea de 5 cm, care poate fi marit la 10 cm In cazul incare terenul este umed sau suprafata lui prezinta neregulsritati.

Pentru asigurarea rigiditatii necesare funda!iei tn vederea repartizarii presiunilor pe teren, raportul HIL, intre Inaltimea fundatiei ~i latura mare a bazei fundatiei, trebuie sA respecte valorile minime din tabelul III.7. Pe considerente economice, In special pentru

L

L

Figura III.2.

Radulescu N., Popa H.,. Munteanu A. - Funda{ii. Indrumiltor de proiectare 47

(III. 17)

redueerea eonsumului de armatura, se recornanda ea raportul HIL sa fie cuprins intre 0,25 ~i

0,35. .

. Tabelu1 III 7

..
Presiunea maxima pe Valori H!L peste care nu mai este HtL
necesara verifiearea la forta taietoare
teren, Pmax, kPa Be 7.5 Be 10 minim
100 0,20 0,20 0,20
200 0,21 0,21 0,21
300 0,23 0,22 0,22
400 0,26 023 023
500 0,28 0,26 0,24
600 0,30 0,28 0,25 Ina1timea H' la margine a fundatiei se va considera de regula in intervalul H':: H ... H . 3 2'

dar nu mai mica de 20 em,

Nota: Pentru fundatia elastica se va utiliza un beton de marca Be 10 sau Be 15.

III.3. VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIE

Calculul terenului la starea limita de deformatie consta in respectarea conditiei:

il.ef s il..dm

(IIL15)

in care:

D.ef - deplasarea sau deformatia constructiei datorata tasarii terenului de fundare;

D.adm - deplasarea sau deformatia admisa pentru structura, stabilita de proiectant. In mod orientativ, pentru constructii cu structuri in cadre (din care fae parte si cele prevazute in tema), in STAS 3300/2-85 se prevad valori admisibile ale tasiirilor

absolute de 8 em, .

In cadrul proiectului se va stabili tasarea absolutii, respectiv deplasarea probabila pe verticala a fundatiei izolate, ca urmare a deformarii terenului. In acest scop se utilizeaza metoda lnsumarll pe strate eIementare (STAS 3300/2-85).

Actiunile care se iau in considerare sunt cele din gruparea fundamentals.

Caracteristicile geotehnice de calcul ale terenului de fundare corespund nivelului de asigurare a = 0,85 (STAS 3300/1-85).

Pentru efectuarea calculului deformatiilor probabile ale terenului de fundare trebuie indeplinite conditiile:

• pentru fundatii incarcate centric:

Pefmed s Ppl • pentru fundatii incarcate excentric:

(III. 16)

Rl!.dulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatli. Indrumator de proiectare 48

< . (I) < 1 2p . p(2) < 14p

Pefmed - Ppl' Perm"" -'. pi' cf mex -, pi

pef- presiunea efectiva medie pe talpa fundatiei, provenita din incarcarile de calcul din

gruparea fundamentala;

P(I) _ presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei, provenita din incarcarile de

efmax

calcul din gruparea fundamentala, in cazul excentricitatii dupao singura directie;

P(2) _ presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de

er max

calcul din gruparea fundamental a, in cazul excentricitatii dupa ambele directii;

Ppi - presiunea corespunzatoare unei extinderi limitate a zonelor plastice in terenul de

fundare.

Pentru fundatiile dreptunghiulare, presiunea plastics, Pp), se calculeaza eu relatiile:

~ pentFu oonstructii rara subsol:

Ppl =ml(Y·B·N1 +q·N2 +c·N3) (kPa)

(III. 18)

• pentru constructii cu subsol:

Ppl =m{Y.B.N1 + 2qe3+q; N2 +C'N:;) (kPa)

(Ill. 19)

unde:

mr - coeficient al condiriilor de lucru, conform tabelului IlL8;

Y _ media ponderata a greutatii volumice de calcul a straturilor de. sub fundatie

cuprinse pe 0 adancime B/4 rnasurata de la talpa fundatiei, (lcN/m\ B -latura mica a fundatiei, (m);

q - suprasarcina de calculla nivelul talpii fundatiei, lateral fatii de fundatie, (kPa);

qe, qi - suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei la exteriorul si respectiv interiorul fundatiei de subsol, (kPa);

c - valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant de sub talpa fundatiei, (kPa);

Nt, N2, N3 - coeficienti adimensionali III functie de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara a terenului de sub talpa fundatiei, conform tabelului UI.9.

Nota: Pentru calculul lui Pef med ~i pef max se var utiliza relatiile (IIU3') si (1/1.13"), cu amendamentul co. In acest stadiu de verificare se va determina valoarea exactd a lui Ymed In functie de volumele de beton din fundatie ~i de volumul de piimiint care sprijirui pe fundatie.

Se va considera pentru pamdnt 0 greutate volumicii y = 17 18 kN/m3, pentru betonul armat

Y = 24 ... 25 kN/m3, iar pentru betonul simplu Y "" 22 23 kN/m3. In acest caz media

ponderatii vafi determinata cuformula:

unde:

Yi - greutatile volumice ale materialului 'fi"; Vi - volumul materialului "i".

Radu!escu N., Popa H., Munteanu A. _ Fundatii. lndruml!.tor de proiectare 49

Tabelul III 8 Valorile coeficientului rn,

~ "
Denumirea terenului de fundare m)
1 Bolovanisuri eu interspatiile umplute eu nisip, pietrisuri si nisipuri eu 2,0
exceptia nisipurilor fine ~i prafoase
2 Nisipuri fine: 1,7
-uscate sau umede (Sr::; 0.8) . "
- foarte umede sau saturate (S, > 0.8) 1,6
3 Nisipuri priifoase: 1,5
- uscate sau umede (Sr::; 0.8)
, - foarte umede sau saturate (Sf> 0.8) 1,3
4 Bolovanisuri si pietrisuri eu interspatiile urnplute eu pamanturi eoezive eu 1,3
Ie ~ 0.5 "
5 Pamanturi eoezive eu Ie > 0.5 I 1,4
6 Bolovanisuri ~i pietrisuri eu interspatiile umplute eu pamanturi eoezive eu 1,1
Ie < 0.5
7 Pamanturi eoezive eu Ie < 0,5 1,1 Tabelul III 9 Valorile eoeficientilor adimensionali Nl N2 N3

.. , ,
$(C?) Nl N2 N3
a 0,00 100 3,14
2 0,03 1,12 3,32
4 0,06 1,25 3,51
6 0,10 1,39 3,71
8 0,14 1,55 3,93
10 0,18 1,73 4,17
12 0,23 1,94 4,42
14 0,29 2,17 4,69·
16 0,36 2,43 5,00
18 0,43 2,72 531
20 0,51 3,06 5,66
22 0,,61 3,44 6,04.
24 0,72 3,87 6,45
26 0,84 4,37 6,90
28 0,98 4,93 7,40'
30 1,15 5,59 7,95
32 1,34 6,35 8,55
34 1,55 7,21 9,21
36 1,81 8,25 9,98
38 2,11 9,44 10,80
40 2,46 10,84 11,73
42 2,87 12,50 12,77
44 3,37 14,48 13,96
45 3,66 15,64 14,64 Ril.dulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumAtor de proiectare 50

Pentru ealculu1 tasarii fundatiei este necesara cunoasterea rnodulului de deformatie liniara E (in kPa) al fiecarui strat de pamant cuprins in zona activa, delimitata asa cum se va prezenta mai departe. !ntrucat acest~ valori nu a~ fost stab!lite di:ect ~e ~eren, e1e pot ~ obtillute pe baza valorilor modulului de deformatie edometric, M, mscnse In fisa de foraj, dupa cum urmeaza:

(111.20)

unde:

Me - coeficient de corectie pentru trecerea de la modulul de deformatie edometric La rnodulul de deformatie liniara. Valoarea lui Me se determine experimental; in eazul in care nu se dispune de asemenea date, valorile Me se pot adopta, orientativ, conform tabelului lILlO. Pentru pamanturi prafoase si argiloase avand L,< 0,5 sau e > 1,10, dacii nu se dispune de da~ experimentale, se poate aecepta Me = 1.

M - valoarea de calcul a modulului de deformatie edometric pentru stratul respeetiv, determinata in intervalul de presiuni cuprinse intre presiunea geologica existents la nivelul probei (Jgz) si presiunea medie ce apare in stratu1 comprimat in unna incarcarii fundatiei «Jgz + (Jzmed), in kPa.

1i'abelul III 10 Vatorile eoefieientului de corectie Me

Denumirea Coeficientul de corectie M, pentru indicele
Ie ' norilor, e, egal eu:
pamanturilor 0,41+0,60 0,61+0,80 0,81+1,00 1,01+1,10
Nisipuri (cu exceptia ni- 1,0 1,0
sipului argiles) - - -
Nisip argilos, praf nisipos, 0,00+1,00 1,6 1.3 1,0 -
arg~la prafoasa
Praf,'pr~g_ilds, /// ,.., 0,76-<-1,00 2,3 ~({1':D 1,3 1,1
aFgiIwrlif~ii/:: / 0,50+0,75 1,9 1,5 1,2 1,0
Argi~a, 0,76-<-1,00 1,8 1,5 1,3 1,2
arg~la grasa 0,50+0,75 1,5 1,3 1,1 1,0 Starea de eforturi din teren se determine pomind de 1a valoarea presiunii nete, Pnet, pe talpa fundatiei calculata cu relatia:

Pnet = pefmed - yDr

(III.21)

Pef med - presiunea efectiva medie pe talpa fundatiei, provenita din incarcarile de calcul din gruparea fundamental a (identica In valoare cucea din relatia III.l6);

y - greutatea volumica medie a pamantului situat deasupra nivelului talpii fundatiei, I<N/m3•

Pentru aplicarea metodei insumarii pe strate elernentare, terenul situat sub nivelul Wpii fundatiei se imparte in strate de calcul, pana la limita inferioara a zonei active. Un strat elementar va avea grosimea maxima egala eu 0,4B ~i va fi constituit dintr-un singurstrat geologic (adica planele de separatie intre stratele geologice reprezinta plane de separatie mtre stratele elementare de calcul),

Rildulescu N., Popa H., Muntean:u A. - Fundatll. indrumiUor de proiectare 51

pmJ1Iff111-:-f'rOlectarea Uneljunaa 11 U?:<J ate

___ -----------------~csap~j~w~IU~[~n~l~p~ro~~~c~ta~I~~a~u~n~e!~p~un~al~ii~fu~o~w~w~ ---------------

Pe verticala eentrului fundatiei, la limitele de separatie ale strate lor elementare eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundatiei se vor determina eu relatia:

az = aopo.t

(III. 22)

unde:

0.0 - coeficientul de distributie al eforturilor verticale, in centrul fundatiei, pentru presiuni uniform distribuite pe talpa, dat in tabelul lILlI, in functie de rapoartele LIB ~i z/B (unde z este adancimea planului de separatie at stratului elementar, in metri, masurata de la talpa fundatiei) ..

Tasarea absoluta a fundatiei se va calcula cu relatia:

(III.23)

unde:

p - coeficient de corectie egal cu 0,8;

O"~:~d - efortul vertical mediu in stratul elementar "i", calculat cu relatia:

in care O"~j si O"~~; sunt eforturile unitare la limita

superioara si respectiv inferioara a stratului "i", calculat eu relatia (III.22), In kPa;

hi - grosimea stratului elementar "i", in metri;

E, - modulul de deformatie liniara al stratului "i", in kPa; n - numarul de strate elementare cuprinse in zona activit

Tabelul III 11 Valorile coeficientului a

0
0.0 pentru fundatii sub forma de:
zIB cere dreptunahi cu raportullaturilor LIB
1 2 3 > 10
0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
0,2 0,95 0,96 0,96 O,98 , 0198
6,4 0,76 0,80 0,87 0,88 0,88
0,6 6,55 0,61 0,73 0,75 0,75
0,8 0,39 0,45 0,53 0,63 0,64
1,0 0,29 0,34 0,48 0,53 0,55
1,2 0,22 0,26 0,39 0.,44 0.,48
1,4 017 0,20 0,32 038 0,42
1,6 0,13 0,16 0,27 0,32 0,37
2,0 009 0,11 0,19 0,24 0,31
3,0 0.,04 0,05 0,10 0,13 0,21
4,0 002 0,03 0,06 0,08 0,16
5,0 0.,02 0,02 0,04 0,0.5 0.,13
60. 001 0,02 0,Q3 0,04 0,10. Radulescu N., Popa Hr., Munteanu A. - Fundatll. Indnimlltor de proiectare 52

OJils: Pentru valori intermediare ale rapoartelor z/B si LIB, 'in tabelul IlUI, se admite interpolarea liniara a valorilor {lo·

Zona aetivii 'in cuprinsul careia se calculeaza deformatiile stratelor este delimitata inferior de adancimea "zo" sub talpa fundatiei, pentru care este mdeplinita conditia:

o ... < 0.20" g(z.+D,)

1n care: .

o •• - efortul unitary vertical produs de pileI la cota z, In kPa ;

0" ) - presiunea geologica a terenului la adancirnea Zo, In kPa.

g(zo+D,

(III. 24)

Zona activa se extinde pana La baza stratului elementar in cadrul careia se mdeplineste conditia exprimata de relatia III.24.

Se determina valorile presiunii geologice la separatiile intre stratele elementare.

Valoarea medic pe strat va fi media aritmetica a valorilor la limita superioara, respectiv

inferioara a stratului. .

Obs: Calculul tasarii probabile poate fi organizat cu ajutorul tabelului III.l2.

b 1

al ulul .

b bil

Tabelul ill. 12. Organizare ta e ara a e c ill tasaru pro ale
Nr. hi E; O"rned mod 11",1
"Ii cr z,i
(kN/m3) g,l (m)
strat (m) (kPa) (kPa) (kPa)
1
2 .
3

i

n
~L Nota: Strouficasia geologica pe amplasament, nivelul apei subterane, adancimea de Ju.~dare, impartipea pe strate elementare a terenului de fundare, precum si graficele d: Varlfle -: prestantlor o"z $i agz cu addncimea, se reprezintii pe hdrtie milimetrica la 0 scara geometrtca §i 0 scard a eforturilor unitare convenabil alese.

Ril.dulescu N., Popa H., Munteanu A, _ Fundatii, Indrumlitor de proiectare 53

1II.4. VERIFICAREA TERENlJLUI J!)E F1\JNDARE LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA.

. In cazul fundatiilor directe eu talpa orizontala se recomanda verificarea capacitatii

portante eu relatiar . '

(III.26)

unde:

p'efmed - presiunea efectiva rnedie dezvoltata pe talpa fundatiei, raportata la dimensiunile reduse ale talpii fundatiei, kPa;

me - coeficient al conditiilor de lucru, egal eu 0,9; Per - presiunea critica, kPa.

Pentru calculni lui p' of se va utiliza relatia:

, P,

P - +r D

ef med - L 'B" med f

(IIL27)

in care:

Ps- incarcarea vertical a de calcul, transmisa de strucrura, in gruparea specialii, in kN; Ymed - greutatea volumioa medie de calcul a fundatiei ~i a pamantului care sprijina pe fundatie; caleulata ea medie ponderata cu volumele respective (vezi punctul

anterior din protect), in kmm3; .

L' §i B' - dimensiunile reduse ale talpii fundatrei, in rnetri, determinate cu relatiile:

L' =L-2el B' = B - 2e2

unde el ~i e2 sunt excenttidtiitile indircarii verticaIe de cal cui fata de axa transversals,

respectiv longitudinala a fundatiei, in metri. . '

Presiunea critica, Per, va fi determinata eu relatia:

(III.28)

in 'care:

y" - greutatea volumica de caleuI a stratului de pfunant de sub talpa fundatiei (pentru un nivel de asigurare a = 0,95), in kN/m3;

B'- liitimea redusa a talpii fundatiei, in metri;

Ny, Nq, N, - coeficienti de capacitate portanta care depind de valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara, <D*, ad stratului de pamant de sub talpa fundatiei, conform taIDellului III.13;

q - suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiel, lateral fata de

• fundatie, in kPa; .

c - valoarea de calcuI a coeziunii stratului de pamant de sub talpa fundatiei (pentru un nivel de astgurare a = 0,95), In kPa;

Ay, A.q, Ac - coeficienti de forma ai talpii fundatiei, conform tabelului IILl4.

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundapt, Indrumiltor de proiectare 54

Tabelul III 13 Valorile coeficientilor N N N

'" '0, c
d/ N., NQ Nc
0° 0,0 1,0 5.,1
5° 0,1 1,6 6,5
100 0,2 2,5 8,3
15° 0,7 3,9 11,0
20° 1,8 6,4 14,8
22°3.0' 2,7 8,2 17,5
25° 4,1 10,7 20,7
27°30' 6,1 13,9 24,9
30° 9,0 18,4 30,1
32°30' 13,6 24,6 37,0
35° '" 20,4 33,3 46,1
37°30' 31,0 " 45;8 58,4
40° 47,7 64,2 ·'75,3
4'2°30' 75,0 91,9 99,3
45° 120,5 134,9 133,9 Tabelul IIL14, Valorile coeficientilor A", A.c, 'A
" Forma fundapel AQ, x, .Icy
continua 1,0 1,0
dreptunzhiulara BIL > 0.2 1 + 0.3 B'IL' I-O.4B'IL'
patrat, cere 1,3 , 0,6 III.S. ARMAREA FUNDATIEI

111.5.1. Armarea fundatiei elastice

Fundatia se armeaza la partea inferioara cu 0 retea din bare dispuse paralel cu laturile, Diametrul minim aI barelor este 8 nun, iar distants dintre ele este cuprinsa Intre 10 si 25 em. Pe fiecare directie procentul minim de armare, raportat la sectiunile utile HoL si respectiv HoB este de 0,06% (H, -lniiltimea utila a sectiunii), (normativ PlO-86),

Sectiunea de armatura este determinate pe baza momentelor incovoietoare produse in sectiunile din dreptul fetelor laterale ale stalpului de catre presiunile reactive, p, pe talpa. Pentru ealculul acestor momen:te se iau in considerare presiunile pe suprafetele aferente fieciirei laturi a stalpului, stabilite prin ducerea cate unei drepte inclinate la 450 fa~ii de axele de sirnetrie, din fiecare colt al stalpului (fig, IIL3).

Pentru cazul temei - fundatie dreptunghiulara cu incarcare excentricii pe 0 directie, in situatia in care Ix > ly - momente1e M" si My pe ce1e douii directii sunt date de reiatiile urmatoare:

Capuona ut. Proiectarea unei junaauiizotate

12

9

5

"~45O 45O~/

" ....r
,
, /
','11
l++:
Ii
~ il1
'{rff 3 2,
r l'I'r,


710-1. _[ [_----==I~'-----·I<-I: ~~~C_ll_O ~J

Figura DI.3.

unde:

(kPa)

P, M, +H,Dr

P . =-+ ..

maxrrun LB - W

in care:

BL2 w=-

6

- modulul de rezistenta al ta.lpii fundatiei;

Ps, Ms, H, -incarcirrile din gruparea s,peciala;

x

Momentele M, ~i My fiind astfel cunoseute.. sectiunile de armatura Aax. ~i Aay se determina eu relatiile de caleul corespunzatoare sectiunilor dreptunghiulare simplu armate supuse la incovoiere,

Armatura se distribuie uniform (eu barele asezate la distante egale), paralel cu fiecare din laturile fundatiei, cele paralele eu latura mare plasandu-se dedesubt,

(m.29)

(III. 3 0)

(III.31)

(IH.32)

Radulescu N., Popa H.., Munteanu A. - Fundatil, ind~umlitorde proteetare

56

CapitO{UI iu. rroiectarea unet fundatii izolate

Pe latura mare, arrnatura ealeulata' Aay (paralela eu latura lllicil.) se dispune uniform pe partiune.a ~entrala ~11-1O), iar pe portmm1e marginale (7-11; 10-6) se prevede 0 armatura suolhnentara, de aceiasi sectiune Pe mew liniar ca §i cea din poqiunea centrala,

La fundatiile in fOorla de ..obelisc este necesara si 0 annatura constructive, care este plasata la fata superioara (fig. rnA). Ea este alcatuita din

etrieri cu diametrul de eel putin 10 mm, dispusi pe fieeare din cele doua directii,

L

Figura IIIA.

111.5.2. Arm.area cuzinetului in cazul fundatiei rigide

\

Annareacuiinetului Ia partea inferioara se reaiizeaza ell 0 retea de bare dispuse paralel eu laturile, dia±netnd minim al barelor fiind 8 mm, iar distanta tntre ele fiind cuprinsa tntre 10

~i 25 em (normati~ PI 0-96). '

Dimension<trea armaturilor se va face pe baza momentelor incovoietoare calculate asa cum a fost prezentat ill paragraful anterior pentru cazul fundatiei elastice, avand 'in vedere dimens1unile l, si be ale cuzinetului si presiunile p~a.x §i P~in care se dezvolta pe talpa aeestuia.

Presiunile extreme pe talpa cuzinetului se determina cu relatiile:

(III.33)

ill eare:

W =bcl;

c 6

- modulul de rezistenta al euzinetului;

Ps, Ms, H, - tncarcarile din gruparea speciala;

Ie, be, HI. Hz, Df - elementele geometrice - vezi fig. III. 1.

Procentul minim de annare, raportat la sectiunile utile hole ~i respectiv hobc este de 0,05% (ho - inaltimea utila a sectiunii),

Daca valoarea rnomentului exterior M, este mare in raport eu tncarcarea verticala, P s, este posibil ca intre cuzinet si blocul de beton simplu sa apara eforturi de intindere (P~n < 0). k astfel de cazuri, pentru preluarea acestora se po ate recurge la ancorarea cuzinetului in b10cul de sub el, prin armaturi capabile sa preia intreaga forta de tractiune T (in kN). Cu IQotatiile din figura III.5, distanta pe care se exercita eforturi unitare de tractiune este data de:

. Rldulescu N., Popa N., Miunteanu A. _ Funda~ii:. Indrumltor de prolectare 57

(III.34 )

iar f011<1 totala de intindere se calculeaza ca volumul eforturilor in zona corespunzatoare, cu relatia:

T = ..!:..pc min l'b c (III. 35)

2

Figura IlL5.

Aria necesara de armarura se determina in functie de forta total a de intindere T, iar lungimea minima de aneorare a armaturii se va obtine eu relatia:

unde:

(III.36)

nane = 0,08 (pentru OB 37) - eoeficient de aderenta armatura - beton;

Aao = 12 - eoeficient de aderenja armarura - beton; ,

Ra - rezistenta de ealcul a arrnaturii;

R, - rezistenta de calculla Intindere a betonului; d - diametrul armaturii,

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatli. indrumdtor de proiectare 58

IV. PROIECTAREA UNEI FUNDATII CONTINUE SUB UN SIR DESTALPI

Fundatia ce se proiecteazii sus tine un ~ir de stalpi ai unei constructii industriale sau

[vile incadrata in clasa a II-a de importanta . Se considera eil. incarcarile transmise de ~true1:U11a la nivelul terenului sunt alcatuite numai din fortele vertieale din stalpi. Stratificatia terenului de fundare si caxacteri,sticile geotehnice ale acestuia sunt prezentate intr-o fisa de fOFaj anexata datelor de tema . In anexa B2 este prezentat un model de calcul pentru 0 astfel de fundatie.

Fundatia continua se realizeaza sub forma unei grinzi din beton annat ca in figura

IV. I.

I

--~-.

I I I

*

I

I I I

I -1-I

I

I

I. I

~ .... .... :1
10 11 li2

U2
Figura IV.l Grinda continua are sectiunea transversal a, de regula, de forma T, cu placa de baza dezvoltata simetric fata de grinda' (fig. !V.2).

Rddulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumdtor de proiectare

59

-------===========:::~~'l'~-.:::.""'~~~.'::::> :;::' .::n:.:~~- ~~""'~""""~"""'~":::"'T""'22::~u~uEf'~' c~u~~e =====:::::::=:===-T--=========~C~ap~i~fo'!ilu'!.I!!2' }rOlectar~a unelJUnaarll continue

n,

H

B

Figura IV.2

Etapele realiziirii proieetului

Proiectarea fundatiei continue sub un sir de stalpi cuprinde urmatoarele etape:

• deterrninarea caracteristicilor geotehnice de calcul ale terenului de fundare;

• predimensiorrarea grinzii de fundatie pe baza presiunilor conventionale de calcul;

• calculul presiunilor pe teren si al eforturilor in grinds printr-o metoda

aproximativa ;

• calcull.il presiunilor pe teren ~i al eforturilor in grinda printr-o metoda exacta ;

• armarea grinzii de fundatie.

IV.l DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCULALETERENULUIDEFUNDARE

Se face conform §IIL 1.

IV.2 PRElllMENSIONAREA . FUNDATIEI CONTINUE PE BAZA

PRESIUNILOR CONVENTION ALE DE CALCUL

rV.2.1 Alegerea adaneimit de fundare Se face conform §III.2.1.

IV.2.2 Stabilirea liitimii tiilpii fundatiei

Stabilirea la!imii talpii fundatiei se face pe baza conditiei ca presiunea efectivs dezvoltata sub talpa fundatiei sa nu depaseasca presiunea conventional a corespunzatoare stratului de fundare.

Deoarece grinda este mcarcata nurnai cu fortele axiale din stalpi (Pi) conditia de determinare a latimii Beste:

Permed::::; Poonv

in care:

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii.lndrumiltor de protectare

60

pef med-presiunea efectiva medie dezvoltata sub talpa

". _LP,

fundapel, Pefmed _ -- + Y mcdDf

B·L

Yl11ed-greutatea volumica medie a betonului din fundatie si a pamantului care sprijina pe fundatie; la acest stadiu de psedimensionare se poate considera 0 valoare aproximativil a lul Ymed=20kN/m3;

Pconv-presiunea conventionala a terenului in valoare corectata cu adancirnea de fundare si cu latimea fundatiei, determinata conform STAS 3300/2-86.

No,ta ; Mdrimea B obtinutd se majoreazd cu 10 ... 20%; lii{imea efectivii a tdlpii jundafiei se rotunjeste la multiplu de 5 em.

IV.2.2.1 Stabilirea presiunii conventionale de ealeul Se face conform §III.2.2.1.

IV.2.3 Stabilirea dimensiunilor pe vertiealii ale fundatiei

Dupa stabilirea dimensiunii talpii fundatiei este necesara determinarea ~i a celorlalte elemente geometrice ale fundatiei (fig. IV.2).

H ::: (2. -r 2.)1

3 6 max

unde

1m"" =max(lp12)

Nota : Dimensiunile stdlpului Is ijf b, sum considerate stabilite !ji eunoseute din calculul strueturii

IV.3 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN 1;11 AL EFORTURILOR iN GRINDA.. PRINTR-O METODA.. APROXIMATIV A..

Metodele aproximative pomesc de la 0 diagrams cunoscuta a presiunilor pe talpa .

De regula se accepta ipoteza distributiei lim are a presiunilor pe teren, rezultata din aplicarea rela!iei:i

N M Pmax :::: A ± W min

(IV.l)

unde:

N-rezultanta fortelor PI , aplicata in centrul de greutate at grinzii;

M-momentul incovoietor exterior rezultat ca urmare a reducerii fortelor PI In centrul de greutate al grinzii;

A-aria iii lpii fundatiei; A = L· B (m2);

Rildulescu IN., Popa Hi.; Munteanu A. _ Fundatii. tndrumii.tol' de proiectare

61 '

Capitolul Il/. Proiectarea unei fundatii continue

W-modulul de rezistenta al talpii fundatiei; W == B· L2 (m"). 6

~ ~ Mi\ ~ ~

Ca metode aproximative de cal cui amintim metoda grinzii continue cu reazerne fixe §i metoda grinzii continue static determinata . In cadrul acestei teme ca metoda aproximauoj folosita la calculul eforturilor in grinda se foloseste metoda grinzii continue static determinata . -

In aceasta metoda fundatia continua se considera ca 0 grinda static determinata , cu reactiunile pe reazeme cunoscute, egale cu fortele axiale din stalpi, Avand grinda incarcata eu aceste reactiuni si cu reactiunea terenului, valoarea momentului incovoietor si a fortei taietoare in orice sectiune de pe grinda se determina prin scrierea ecuatiilor de echilibru,

In cazul in care fortele din stalpi difera intre ele (cu mai mult de 20%) iar reactiunea terenului a fost presupusa Iiniara erorile pot fi mario

In acest caz, se accepta ipoteza unei distributii in trepte a presiunilor pe teren, forta aferenta fiecarui stalp repartizandu-se uniform pe deschiderea aferenta .

IIIIII [ [ [ [ [ [ I [

[ 11111111

I " III

IV.4 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN 1;11 AL EFORTURILOR IN GRINDA PRINTR-O METODA "EXAC!A"

Metodele "exacte" sunt cunoscute sub denumirea de metode pentru calculul grinzilor pe mediu elastic. Principalul criteriu dupa care se diferentiaza aceste metode 11 constituie modelul adoptat pentru teren. Ca metode "exacte" amintim metoda Boussinesq si metoda Winkler. in aeeasta tema se propune utilizarea metodei bazata pe modelul Winkler, terenul de fundare fiindasimtlat prin resoarte elastice.

Mediul de tip Winkler se caracterizeaza prin relatia de proportionalitate mtre

presiunea p intr-un punct al mediului ~i tasarea y a acelui punct:

p == K, . y (IV.2)

in care K, este denumit coeficient de pat.

Valoarea coeficientului de pat se determine experimental, fiind functie de natura terenului, marimea tncarcarii ~i forma fundatiei.

Unele valori orientative ale coeficientului de pat sunt date in tabelulIV.2.

Rlidulescu N., Popa n., Munteanu A. - Fundatii. Indrumlitor de proiectare 62

r --

unde:

Capito u

Tabelul IV.2

Nr. Natura terenului K.

crt. (daN/cm3

1 Nisip si nisip argilos afanat, argila si argila nisipoasa , in stare de 0.1-0.5 curgere

2 Pietris, nisip si nisip argilos de compactitate mijlocie, argila ~i argila 0.5-5 nisipoasa in stare plastics

3 Pietris, nisip argilos in stare compacta, argila si argila nisipoasa 5-10 consistenta

4 Stancii dura, stanca cu fisuri 10-100

;";'__...J.

Valoarea coeficientului de pat se poate determina eu relatia (conform PlO/86):

K, = km a(l: v2) (IV.3)

km-coeficient in functie de raportul dintre lungimea si la tirnea de contact a grinzii(b/a, tabelul IV.3);

E-modulul de deformatie Iiniara a terenului; v-coeficientul de deformatie transversals a terenului; a-semila timea suprafetei de contact a grinzii; b-semilungimea suprafetei de contact a grinzii.

Tabelul IV.3. Valorile coeficientului km
b/a km b/a km
1 0.5283 6 0.2584
1.25 0.4740 7 0.2465
1.5 0.4357 8 0.2370
1.75 0.4070 9 0.2292
2 0.3845 10 0.2226
2.23 0.3663 20 0.1868
2.'5 0.3512 30 0.1705
,2.75 0.3385 40 0.160'6
3 0.3275 50 0.1537
3.5 0.3093 60 0.1484
4 0.2953 70 0.1442
4.5 0.2836 80 0.1407
5 0.2739 90 0.1378
100 0.1353
Valoarea coeficientului de pat poate fi obtinuta si prin prelucrarea datelor obtinute in
urma incercarii de compresibilitate in edometru: KsB=2M, (N.4)

unde M este modulul edometric corespunzator unui interval de presiuni.

Rlidulescu N., Papa Hi., Munteanu A. - Fundatii. indruJlllitor de proiectare 63

CapliolUl7v. PrQiectarea uneIJWUJliJ~II~CO~N~m~U~e=========--;y--==========:.gE::lv~ru~n~'::::. '~'~V,:::~c~.:::::::;~::::=~,::::!n~~"f"'~~CU~"'5!:''''~R=================---j

Pentru deducerea relatiilor de calcul a deformatiilor si eforturilor in grinda prln metoda Winkler se pleaca de la ecuatia diferentiala a fibrei medii deforrnate 8J grinzii

sup usa la incovoiere: . -,

d4y _ -

EI-4 = -p, in care peste lncarcarea pe unitatea de lungime, iar EI rigiditates

d.x

grinzii.

Dar p = P . B ,in care peste presiunea pe talpa iar p=Ky, Inlocuind aceste relatii In relatia anterioara se obtine:

d4y 4,4 O' . d .

d.x 4 + "" y = ., ill care s-a mtro us notatia :

A =~K;~IB

(IV.5)

in care:

B-la timea grinzii (ern)

E-modulul de elasticitate al betonului din care este realizata grind a (pentru un

beton de cIasa Bel5 se ia E=2.4*105 daN/cm2) "

BH3 I-momentul de inertie al sectiunii grinzii obtinut eu relatia 1=-- 12

Solutia generala cunoscuta a aeestei ecuatii este:

y';' eAx [ACOSAX + B sin A.xJ + e-AX[CeosAx + Dsin xx],

Constantele de integrare A,B,C,D se determina , pentru 0 problema data, punand conditiile pe contur.

Considerand grinda de lungime infinita ,incarcata cu 0 foTta concentrata , punand conditiile.pe corrtur y=0, pentru x=zec, rezulta A=B=O.

Punand conditia de retire zero pentru x=O, rezulta C=D.

Cu aceste valori ale constantelorobtinem:

T d3 •

- - = __r = 4CA 'e-h COSAX .

EI dx '

P • d di . 0 T P , b . C PA

unan con ipa pentru x=, = -- 0 tmem = --.

2 2K,B

Considerand 0 grinds infinita actionata de mai multe forte concentrate PJ,P2, .. ,Pn, . calculul marimilor y,e,M,T mtr-o sectiune data se face aplicandu-se suprapunerea efeetelor.

in care 'V =AX

(IV.6)

T = :tPi~(l.jJi)

i=1

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, IndrnmiUor de proiectare 64

Functiile a('V),!3('V),p('V);Y(\if) sunt date in tabelele IV.4,IV.5,IV.6,IV.7. Expresiile analitice ale acestor functii sunt:

a = ..!.. [ e -'¥ (cos 'V - sin \11 )]

4

~ = ..!.. e -IV cos \11

2 ~n

y = !e-IV (cos 'V + sin \11)

2

P = e" sin \11

Tabelul IV 4 Valori1e coeficientului a

\j1 a \if a \11 a 'V a tV a
0.000 0.250 0.350 0.105 1.025 -0.030 2.300 -0.035 3.385 -0.006
0.010 0.245 0.365 0.100 1.080 -0:035 2.310 -0.035 3.400 -0.006
0,020 0.240 0.380 0,095 ].100 -0.036 2.350 -0.034 3.465 -0.005
0.030 0.235 0.400 0.090 1.115 -0.038 2.385 -0.032 3.500 -0.004
0.045 0.230 0.415 0.085 1.155 -0.040 2.400 -0.032 3.550 -0.004
0.052 0.225 0.430 0.080 1.190 -0.042 2.425 -0.031 3.600 -0.003
0.065 0.220 0.445 0.075 1.200 -0.043 2.460 -0.030 3.650 -0,003
0.075 0.215 0.465 0.070 1.245 -0.045 2.500 -0.029 3.705 -0.002
0.01S5 0.210 0.480 0.065 1.300 -0.048 2,540 -0.028 3.770 -0.001
0.095 0.205 0.500 0.060 1.300 -0.049 2.575 -0.026 3,~800 -0.001
0.100 0.203 0.520 0.055 1.390 -0.050 2.600 -0.025 3.850 -0.001
0.105 0.200 0.540 0.050 1.400 -0.050 2.615 -0.025 3.900 0.000
0.114 0.195 0.560 0.045 1.450 -0.051 2.695 -0.022 3.927 0.000
0.127 0.190 0.580 0.040 1.500 -0.052 2.700 -0.022 3.970 0.000
0.140 0.185 0.600 0.036 1.570 -0.052 2.740 -0.021 4.020 0.002
0.155 0.180 0.605 0.Q35 1.600 -0,052 2.780 -0.020 4.060 0.001
.0.165 0.175 0.630 0.030 1.690 -0,051 2.800 -0.019 4.100 0.001
0.17~._ 0.170 0,655 0.025 1.775 -0.050 2.825 -0.019 4.150 0.001
0.185 0.165 0.675 0.020 1.840 -0.049 2.870 -0.017 4.200 0.001
(i).200 0.160 0.700 0.015 1.900 -0.048 2 .. 900 -0.017 4.220 0.002
0.212 0.155 0.725 0.010 1.945 -0.046 2.915 -0.016 4.300 0.002
0.225 0.150 0.755 0.005 1.995 -0.045 2.965 -0.015 4.400 0.002
0.240 0.145 0.785 0.000 2.000 -0.045 3.000 -0.014 4.500 0,002
0.255 0.140 0.800 -0.002 2.035 -0.044 3.015' -0.014 4.600 0.002
0.265 0.135 0.820 -0.005 2.085 -0.042 3.065 -0.012 4.700 0.002
0.277 0.130 0.850 -0.010 2.100 -0.042 3.100 -0.012 4.710 0.002
0.290 0.125 0.885 -0.015 2.120 -0.041 3,120 -01.011 4.800 0.002
0.300 0.122 0.900 -0.016 2.155 -0.040 3.180 -0.010 4.900 0.002
0.305 0.120 0.930 -0,020 2.200 -0.039 3.200 -0.010 5.000 0.002
0.320 O~ 11,5 0.975 -0.025 2.235 -0.038 3.245 -0.009
0.335 0.110 1.000 -0.028 2.270 -0.036 3.310 -0.008 Rlidulescu N., Papa H., Munteanu A. - Fundatii. indrumiitor de proiectare 65

Tabelul N.5 Va1ori1e coeficientu1ui f3
\If 13 \If 13 \jJ 13 \jf 13. lit '13
0.000 -0.500 0.800 -0.157 1.537 0.000 2.700 0.030 3.800 0.@O9
0.050 -0.475 0.820 -0.150 1.600 0.003 2.715 0.030 3.855 0:00.8
0.100 -0.450 0.900 -0.125 1.625 0.005 2 .. 800 0.02'9 3.900 0.007
0.155 -0.425 1.000 -0.100 1.680 0.010 2.855 0.027 3.920 0.007
0.200 -@.4(i)1 1.100 -0.076 1.700 0.012 2.900 0.027 3.995 0.006
0,.205 -0.400 1.105 -0.075 D45 0.0115 2.985 0.025 4.075 0.005
0.255 -0.375 1.200 -0.055 1.800 0.019 3.000 0.025 4.100 0.005
0JOO -0,354 1.220 -0.050 1.820 0.020 3.100 0.022 4.165 0.004
0.310 -0.350 1.250, -0.045 1.900 0.024 3.200 0.020 4.200 0.004
0.360 -@.325 1.280 -0.040 1.925 0.025 3.220 . 0.020 4.270 0.003
0.400 -0,309 1.300 -0.086 2.000 0.028 3.300 0.018 4.300 0.003
0.420 . -0.300 1.310 -0.035 '2.Q(i)5 . 0.030 3.330 0.017 4.390 0.002
0,480 -0.275 1.350 -0.03i) 2.100 0.031 3.400 0.010 4.400 0.002
0.500 -0.266 1.375 -0.025 2.200 0.032 il 3.456 0.015 4.500 o.oen
0.540 -0.250 1.400 -0.021 2..300 0.033 3.500" 0.014 4.600 c 0.001
0.600 -0.227 l.415 -0.020 2.365 0.034 }'.5'90 0.013 . 4.700 0.000
0.605 -0.225 1.465 -0.O,15 2.400 0.033 3.600 0.012 4.800 0.000
0.670 -0,200, 1.485 -O.ClIO 2.500 @.033 3.700 0.011 4.830 0.000
0.7,00 -0.199 1.500 -0.008 2.530 0.032 3.720 ,0.010 4.930 -0.001
0.740 -€I.175 1.525 -0.005 1~.600 0.032 3.785 0.009 5.000 -0.001 Nota

Deoarece linia de influenfii a forte! taietoare Teste antisimetrica in raport cu

,

punctul de aplicare al fortei P, valorile lui jJ se iau cu semnul din tabel cdnd forta este

situatii fa stdnga secriunii de calcul ~i eu semn schimbat cdnd forta este situata fa dreapia secpi~nii de calcul:

T~@ 1 I IV 6 V 1 '1

fici lui

ellU. r a on e coe ictentu til o
't". P' \If P ", \.jf' P 0/' p
0 . .0 . 0.0000 1.3 1··0.~626 2.6 0'.0383 3.9 -0.0~32
0.1 0..0903 1.4 0.2430 ' 2.7 0,.0287 4.0 -'0..0139
0.2 0\~627 1.5 0.222(i 2.8 0, .. 0204 4.1 -0.IDB6
0 .. 3 . 0.2189 11.() 0.2018 2.9 0.0132 4.2 -OI.OBl
0.4 0.26r0 1.)7 0.1812 3.0 0.0070, 4.3 -0.0124
0.5 0.2908 1.8 0.1610 3.1 Q.0019 4.4 -0.0117
0~6 "0.3099 1.9 0.1415 3.2 -0.0024 4.5 -0.0109
0.7 .. O.3]99 ' 2.0 0~123i 3.3 -0.0058. 4.6 -0.0100
0:8 (i}'.3223 2.1 0.1057 3,4' -0~0085 4.7 -0.0091
,0:9 0.3,185 2.2 0.0896 3.5 .. 0.0106 4.8 -0.0082
1.0 0.3096 2.3 0.0748 3.6 -0.Ol21 4.9 -0.0073
,1.1 0,2967 2.4 0.0613 .3.7 -0.0Ul 5.0 -0.0065
1.2 0.2807 2.5 0.0491 3.8 -0.0137 Rilliulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatn, Ind,rumator lie proteetare 66

T b 1 lIV

fici t 1 .

aeu .7 Valorsle coe ']C1en u lit y
\jf .i. \If 'Y \jf Y \jf 'Y W 'Y
0.000 0.500 0.800 0.312 1.500 0.119 2.500 -0.008 3.700 -0.017
~.1O€I 0.495 0.855 0.300 1.580 0.100 2.540 -0.010 3.800 -0.016
0.200 0.482 0.900 0.286 1.600 0.098 2.600 -0.013 3.845 -0.015
0.240 . 0,.475 0.935 0.275 1.700 0.079 2.700 -0.016 3.900 -0.014
'0.300 0.4'63 1.000 0.254 1.720 0.075 2.800 ·0.018 4.000 -0.013
0.350 0.450 1.015 0.250 1.800 0.062 ,2.900 -0.020 4.100 -0.012
0.400 Ol439 1.095 0.225 1.880 0.500 3.000 -0.021 4.200 -0.010
0.450 0.425 1.100 0.224 1.900 0.047 3.100 -0.021 4.300 -0.009
0.500 0.412 1.185 0.200 2.000 0.033 3.141 -0.021 4.400 -0.00:8"
0.545 0.400 1.200 0.195 2.070 0~025 3.200 -0.021 4.500 -0.007
0.600 0.381 1.275 0.175 2.100 0.022 3.300 -0.021 4'.600 -0.006
0.620 @.375 1.300 0.168 2.200'~ 0 .. 012 3.400 -0.020 4.665 -0.005
0.650 (i).3,51!l1 1.]1'7,5 0..150 2.]00" 0.004 3.445 -0.020 4.700 -0.005
0.700 0.350 1.400 0.142 2.352 0.000 3.500 -0.019 4.,800 -0.004
0.780 1,,0.3,25 1.475 0.125 '2.400 -0.003 3.600 -0.018 5.000 -0.001
" Pentru a se putea utiliza ~i in cazul grimii de Iungime finita functiilerliniile de int1l.!ienta ) stabilite pentru grinda de lungime infinita , se aplica procedeul denumit "al

fortelor fictive" care.consta 1n urmatoarele: ,

Se considera grinda AB prelungita de 0 parte ~i de alta a extremitatilor A si B.

Asupra grindi iafinite astfel definita actioneaza inciirca rile P!, .. Pn pe tronsonul AB, cat ~i patru fo* fictive V I si V 2 la stanga extremitatii A §i V 3 si V 4 Ia dreapta extremitatii B. Pentru ca fortele fictive sa nu modifice deformatiile si solicitarile grinzii AB, se considera sectiunile A ~i B ea articulatii ale grinzii infini teo

v t ~ P, P, P, t 1
r
=S{SS{S±I
~
I" ·"" ... 1 .. -I
X.~A L Peneu detenninarea fortelor fictive necunoscute se exprima conditiile: MA=O, T A=O, MB=O,TB=O, cu ajutorulcsrora se determina necunoscutele VI, v2, v3, V4• '

P0zilia fortelor fictive 'poate fi oarecare, Totusi, pentru simplificarea calculelor, fortele Vi P0t fi amplasate La asemenea distante de A si, respectiv B, incat momentul sau forta taietoare datorate acestor forte in secJilllille A. sau B sa fie nule,

Astfel; dadi se alege x=1.575A, forta taietoare in A datorata lui VI este zero; daca se alege x=0.785A, rnomentu1 incovoietor in A datorat lui V 2 este zero.

Pe de &1'ta partie, daca, 1ungimea L a griitzii infinite este astfel lacat distantele X3 ~i X4 ale celorlalJte forte fistive V3 ~i V,4 fata de extremitatea A indeplinesc conditiile x3A.;::4, x4;::4" efectul aeestor forte in raport cu seetiuaea A este practic neglijabil, ea si efectul fortelor VI ~i V. faVi de sectiunea B. In acest mod sistemul de 4 ecuatii eu 4 necunoscute se transforms intr-un sistem d~ 4 ecuatii avfuld fiecare ° singura necunoscuta .

Rezulta astfe1 :

Rllll'ule~cu N., Popa H., Munteanu A. - Fund:atii. indrilmlHor de proiectare 67

~.8)

n

:2)i~jS(IjfJ

v "" j~l (Ts :: 0)

4 0.16

unde ljfi==Axi, iar distantele XiA si XiB sunt distantele de la fortele Pi ~i Vi la extremitatij, A ~i respectiv Bale grinzii reale. Valorile absciselor 'x se iau cu semn negativ daca foriele respective se gasesc la stanga sectiunii de calcul si cu semn pozitiv daca se gasesc la dreapta sectiunii.

Dupa aflarea necunoscutelor V), V2, V3, V4 se determina valorile lui y, M, T si PIll diferite sectiuni ale grinzii reale AB, sub efectul tuturor fortelor V1".V4 ~i PI"Pn, ca in cazul unei grinzi infinite.

Calculul acestor marimi poate fi organizat eu ajutorul unui tabe! pentru fiecare sectiune de calcul( tabelul IV.l).

Tabelul IV 1

Forta x \jJ a ~ 'Y aP ~P yP
VI
V2
PI
P2


Pn
V3 .
V4
L L L IV.S ARMAREA GRINZII DE FUNDATIiE

Armarea longitudinala se face ca penttu 0 sectiune T de beton dublu armata solicitate la incovoiere eu forta taietoare.

Annarea 111, sectiune transversale a talpii fundatiei continue se calculeaza ca pentru 0 console incastrata si tncarcata , de jos in sus, de presiunile reactive mobilizate in terenul de fund are ,

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatli. indrumlitor de proiectare 68

V. PROIECTAREA UNEI FUNDATII DE ADANCIME SUB UN STALp

Se cere proiectarea fundatiei de adancime sub un stalp care transmite terenului de fundmre 0. :Dorta verticala excentrica ~i 0 forta orizontala, Incarcarile se considera aplicate la nivelul superior al radierului,

Stratificatia terenului este cea indicata la tema III.

in anexa Cl este prezentat un model de caleul pentru 0 astfel de fundatie, Se vor utiliza, dupa caz, unul din urmatoarele tipuri de piloti:

a) Piloti prefabricati din beton arrnat

b) Piloti confectionati pe loc prin batere (FRANKl) Etape in realizarea proiectuiui:

• calculul capacitatii portante a pilotului izolat la solicitari axiale si laterale;

• aloatuirea fundatiei pe piloti;

• calculul grupei de piloti,

v.i. CALCULUL CAPACITATrr PORTANTE AXIALE DE COMPRESIUNE A UNUI PILOT IZOLAT

V.1.1. Pilot prefabricat din beton armat

Conform STAS 2561/3-90 in fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotiior pentru toate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul unor formule empirice de calcul. La constructiile obisnuite (incadrate conform 10 1 00/0-75 In clasele de importanta 11, IV si V) se admite ca si in faza final a de proiectare deterrninarea capacitatii ponante sa se faca tot eu ajutorul unor formule empirice (V.l),

(V.l)

in care:

k=O.7

m, si m2 -coeficienti ai conditiilor de lucru, dati in tabelul V.l;

A - aria sectiunii transversale in planul bazei pilotului, 'in metri patrati; U -perirnetrul sectiunii transversale a pilotului, in metri;

pe-rezistenta pamantnlui de la baza pilotului, datil in tabelul V.2, in kPa;

fi-frecarea pe suprafata laterala a pilotului in stratul i, conform tabelului V.3 , in kPa; li-lungimea pilotului in "contact cu stratul i, in metri.

Rlidulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatl]. ind!rumlitor de proiectare 69

Tabelul V.l. Valorile coeficientilor m. si m2

m, m,
1.0 1.0
1.0 0.6
1.2 1.0
1.1 1.0
1.0 1.0
0.9 0.9
0.8 0.9
0.7 0.9
1 1 ModuI de executie a nilotului

Piloti baturi

P iloti introdusi eu subspalare la pamanturi nisipoase, cu conditia baterfi pe ultimul metru tara subspalare

Piloti introdusi prin vibrare, in pamanturi:

a) nisipoase saturate, de indesare medie: -rnijlocii si mari

-fine ' '.

-prafoase

1

b) argiloase cu. indicele de consistenta 0.5<I,51 -prafuri nlsipoase

-arzilc nisipoase sau prafoase

-argile

c) argiloase eu indicele de consistenta Ie> 1

Tabelul V.2. Valorile Pv

0.7

Pll.manturi necoezive

Pamanturi coezive cu 10:

Adan Pietris Nisipuri ci-

mea

de

<:1 0.9 '0.8

Nisip prafos

infige mad medii fine
re
(m) pv
(kPa
3 75@0 6500 2900 1800 1200 7000 4000 3000 2000 1200 1000 ~OO
4 8300 6600 3000 1900 1250 8300 5100 3800 2500 1600 1200 700
5 8800 6700 3100 2000 1300 8800 6200 4000 2800 2000 1300 800
7 9700 6900 3300 2200 1400 9700 6900 4300 31300 2200 1400 8)~
10 10500 7300 3500 2400 1500 10500 7300 5000 3500 2400 1500 90~
IS 11700 7500 4000 2800 1600 11700 7500 5600 4000 2800 1600 100
20 12600 8200 4500 3100 1700 12600 8200 6200 4500 3100 1700 JiO:
25 13400 8800 5000 3400 1800 13400 8800 6800 5000 3400 1800 11«
30 ' 14200 9400 5500 3700 1900 14200 9400 7400 5500 3700 1900 IlOC
35 15000 10000 6000 4000 2000 15000 10000 8000 6000 4000 2000 HOC
Observatii:
1. Adancimea de inrfigere a pilotului se mascara de la nivelul terenului natural parra Ia
nivelul varfului pilotului, cand umplutura sau decaparile nu depasesc 3 m. Cand
umplutura sau decaparile sun] mai marl de 3 m, adancimea de Infigere se mascara
de la un nivel superior, respectiv inferior, cu 3 m nivelului terenului natural.
2. Valorile Pv din tabel pot fi folosite cu conditia ca pilotul sa patrunda in terenul
stabil (care nu este supus afuierii sau alunecarilor) eel putin 4 m in cazul
infrastructurilor podurilor sauconstructiilor hidrotehnice si eel putin 3 min cazul
celorlalte constructii, , 3. Valorile Pv din tabel sunt valabile pentru pamaimiri indesate sau cu indesare medie (IiY:0.33)

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundaul, lnd'rumator de proiectare 70

0.5

Capitolu[ V prOleetarea unet funaatu de addneime

--

CA

4. Pentru nisipuri mari si pietrisuri, valorile Pv din tabel se pot folosi numai in cazul in care incastrarea relative a varfului pilotului in strat este tid;;:: I 5. Pentru valori t/d<lS se calculeaza rezistenta de caleul corectata cu relatia:

pv cor=Pv(0.7+0.02t/d) (kPa)
in care:
t-adancimea de ineastrare in stratul de nisip mare sau pietris a varfului
pilotului, in metri;
d-diametrul pilotului ill planul bazei, in metri.
5. Pentru pilmanturi nisipoase (cu exceptia nisipurilor mari prevazute la observatia 4)
~i pamanturi coezlve, valorile din tabel se pot folosi eu conditia patrunderii
varfului pilotului pe 0 adancime t/d;;::4. Pentru valori t/d<4 se calculeaza rezistenta
normata en relatia:
p, cor=Pv(0.5+0.125t/d) (kPa)
6. Pentru valori intermediare ale adancimilor san consistentei, valorile p, se obtin
prin interpol are liniara,
Tabelul V.3. Valorile f;
Adancime Pamanturi neeoezive Pamanturi coezive cu Ie:
a I
me die a mari fine prafoase ;;::0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3
stratului si
medii
_fm) f (kPa~
1 35 23 15 35 23 15 12 5 2
2 42 30 20 42 30 20 17 7 3
3 48 35 25 48 35 25 20 8 4
4 53 38 27 53 38 27 22 9 5
5 56 40 29 S6 40 29 24 10 6
'7 60 43 32 60 43 32 25 11 7
10 65 46 34 65 46 34 26 12 8
15 72 51 38 72 5i 38 28 14 10
20 79 56 41 79 56 41 30 16 12
25 86 61 44 86 61 44 32 18 -
30 93 66 47 93 66 47 34 20 -
35 100 70 50 100 71 50 36 22 - Observatii

1. Valorile fse adopta, pentru adancimile medii, corespunzatoare distantei de la mijlocul stratului i pana la suprafata terenului tinand seama de observatia 1 de la tabelul V.2 .. In cazul unor straturi cu grosimi mai mad de 2 m, determinarea valorilor f se faee prin impartirea in orizonturi de maxim 2 m.

2. Pentru valori intennediare ale adancimilor sau consistentei valorile f se obtin prin interpolate liniara.

3. Daca ' in limitele lungimii pilotului exista 0 intercalatie de pamant putemic compresibil, de consistenta redusa (turba, mal, namol etc.) de eel putin 30 em grosime, iar suprafata terenului urmeaza a fi incarcata (in unna sisternatizarii sau

-

RlIduJescu :lN1., Popa R., Munteanu A. - Fundatil, Indr.umAtor de prolectare 71

Capitolul v: Proiectarea uneifundatii de adtincime

din aite cauze) valorile f pentru stratul puternic compresibiI si pentru cele de deasupra lui se determina astfel:

-cand supraincarcarea este pana la 30 kPa, pentru to ate straturi-fe situate pana la limita inferioara a stratului putemic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia f-=O;

-cand supraincarcarea este cuprinsa intre 30 si 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte cornpresibil/inclusiv umpluturile) se ia f din tabel multiplicat cu 0.4 ~i eu semn negativ, iar pentru stratul puternic eompresibil f= -5 kPa;

-cand supraincarcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia f din tabel eu semn negativ, iar pentru stratu[ puternic compresibil se ia f= -5 kPa;

4. Daca pilotul strabate umpluturi recente, straturi argiloase in curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire, cu grosimi mai mari de 5 m, valorile f se iau din tabel cu sernn negativ.

V.1.2. Pilot executat pe loc prin batere

Conform STAS 2561/3-90 In fazele preliminare de proiectare, eapacitatea portanta a pilotilor pentru to ate tipurile de constructii se po ate determina cu ajutorul unor formule empiriee de calcul. La constructiile obisnuite (incadrate conform 10 1 0010-75 in clasele de importanta II, IV si V) se admite ca ~i in faza final a de proiectare determinarea capaoitatii portante sa se faca tot cu ajutorul unor formule empirice (V.2).

(V.2)

in care:

k, A, U,Pv, f1, I, conform V.I;

mj-coeficient al conditiilor de lucru, care depinde de tebnologia de betonare a pilotului, dat in tabelul V.4;

ma-coeficient al conditiilor de lueru care depinde de modul de executie a pilotului, dat in tabelul V.5.

Tabelul V 4 Valorile coeficientului m,

..
Tehnologia de betonare a pilotului Categoria pamantului de la baza pilotului .
coeziva necoeziva
ill3
Betonare in uscat l.0 1.0
Betonare sub apa:
-cu rnjectie la baza 0.9 1.0
-tara iniectie la baza 0.8 0.9
Betonare sub noroi:
-eu inj ectie la baza 0.8 0.9
-tara injectie la baza 0.6 0.8 Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, Indrumaror de proiectare 72

Capitolu/ V PrQiectarea unei fundatii de adtincime

Tabelul V 5 Valorile coeficientului m,

..
Tehnologia de execut1e a pilotului Categoria pamantului
de la baza pilotului
coeziva necoeziva
114
Pilot eu mantaua introdusa prin batere si betonul 1.0 1.0
compactat prin batere
Pilot eu mantaua introdusa prin vibrare si betonul 0.7 0.6
compact at prin vibrare(in extragerea coloanei)
Pilot forat in uscat si netubat 0.6 0.7
Pilot forat sub noroi 0.5 0.6
Pilot forat cu tubaj recuperabil 0.6 0.7
Pilot forat cu tubaj nerecuperabil 0.6 0.8 V.2. CALCULUL CAPACITATII PORTANTE AXIALE DE SMULGERE A UNUI PILOT IZOLAT

Conform STAS 2561/3-90 in fazele preliminare de proiectare, eapacitatea portanta a pilotilor pentrutoate tipurile de constructii se poate determina cu ajutorul unor formule empirice de calcul. La constructiile obisnuite (incadrate conform 1010010-75 in clasele de irnportanta II, IV si V) se admite ca si in faza finala de proieetare detenninarea capacitatii portante sa se faca tot eu ajutorul unor fonnule empirice (V.3).

(V.3)

in care:

k, U, Ii conform V.l;

fi-conform tabelului V.3, care in toate situatiile se ia cu valoare pozitiva;

m-coeficient al conditiilor de lucru egal cu m2(V.l) pentru piloti prefabricati, respectiv ega! cu 1114(V.2) pentru piloti executati pe loco

V.3. CALCULUL CAPACITATII PORTANTE TRANSVERSALE A UNUI PILOT IZOLAT

Capacitate a portanta transversalatlaterala, orizontala) a pilotilor verticali in radiere loese se poate stabili, in mod aproximativ, eu ajutorul valorii lungimii conventionru,e de incastrare 10, masurata incepand de la talpa radierului, data in tabelul V.6 in functie de cat~goria pamantului de sub radier si de diametrul pilotului, cunoscandu-se momentul 1ncovoietor capabil al sectiunii pilotului.

Lungimea conventionala de incastrare, 10, reprezinta lungimea unei console la e~e tnomentu~ ineovoietor de incastrare sub incarcare orizontala este acelasi cu momentul maxim care se dezvolta In pilot.

R1idulescu N., Popa B., Munteanu A. - Fundatii. indrumator de proiectare 73

Capitolul V Proiectarea uneifundati« de adancime

Tabelul V.6. Lnngimea conventionala de incastrare 10
Categoria pamantului ['0
Nisipuri a:fanate $1 pamanturi coezive avand Ic<0.5 4d
Nisipuri de indesare medie ~i pamanturi eoezive avand 3d
O.5<Ic:5'O.75
Nisipuri si pietrisuri indesate, pamanturi eoezive avfuld 2d
O.75<Ic<1.OO
Pamanturi eoezive tari, avand Ie> 1.00 . l.5d
'" , Forta critica orizontala, Pcr or, a unui pilot vertical eu radier jos se determina cu relatiile:

-in cazul pilotului considerat incastrat in rattier:

2M",p I Pcr or =-1- o

(VA)

In cazul fundatiilcr pe piloti supusi 'la solicitari axiale de srnulgere sau la forte orizontale mari care imp,un preluarea acestora prin piloti considerati incastrati in radier, pilotii trebuie sa patruncia in radier cu capetele intacte pe 0 lungime de, 15 em, iar armaturile Iongitudinale ale pilotilor t~ebll:ie sa se rngl@peze ill radier pe ° lungime determinata prin calcul, dar nu mai putin de 40 de ori diametrul barelor cu sectiune constanta sau de 20 de ori

diametrul barelor eu profil periodic . '

-in cazul pilotului considerat artieulat in radier:

, .

_ Mcap Pcr or ~'-lo

(V.S)

In cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitari axiale de compresiune si la forte orizontale reduse, care pot fi preluate de pilotiiconsiderati articulati in radier, pilotii trebuie sa patrunda in radier ell capetele intacte pe 0 lungime de 5 em, iar armaturile longitudinale ale pilotilor sa se inglobeze in. radier pe minimum 25 em .

. Capacitatea portanta t~!lllsver.sa1a: a pilotului vertical se dete~ina cu relatia: ,

CY.6)

ill eare

k=m=0.7

Observatii I

L '!telatiile V..5. ~i V.6 pot fi utilizate ill. cazul eand fisa pi.lotului D>51o

2. II) cazul unei stratificatii neomogene, ,10, se stabileste ea medie ponderata (prin grosimile straturilor) ale valorilor corespunzatoare straturilor intalnite pe 0 adancime egala eu 1.510., in care 10 reprezinta valoarea corespunzatoare stratului de la suprafata,

Raduleseu N., Popa N., Munteanu A. - Fundatii. fndrumlitor: de proieetare 74

Capftolut II: Proieetarea unet JI.mCia/11 ae aaancrme

V.4. ALCATl'JlREA FUNDATIEI PE PILOTI

V.4.1. Determioarea numarului de piloti

VA.2. Dispunerea in plan a pilotiler

In cazul pilotilor cu diametrul mai mic decat 600 mrn, distants minima 'intre axele

pi10tilor, masurata.in teren, este de 3~. .. , .. .' ,

Se face in randuri paralele sau radial, unu m dreptul celor vecmi, san m ~ah, respectand

distante1e minime dintre piloti, . ". ., . .' '. Distanta minima intre fata exterioara a pilotilor marginali ~I extremitatea radierului trebuie sa

fie de minimum 1 d, dar nu mai mica de 25 em.

V.4..3. Dimensionarea radierului din beton armat

Repartizand pilotii conform V.4.2 obtinern Iungimea L ~i latimea B a bazei radierului.

Se considera eunoscute dimensiunile stalpului:

H=O.3L

Rl=(lf3 .. 1/2)H (fig. V.I) ." '

lnaltimea radierului nu va fi mai mica de 30 em. Clasa betonului trebuie sa fie minim

I I .. t

Bcl!O.

L

Figura. V:.l

V.S. CALCULUL SOLlCITAruLOR EFECTIVE iN PILOP

La calculul fundatiilor pe piloti se considera ca incarcartle de la constructie se transmit terenului prin interrnediul pilotilor.

Illidulescu N., Popa B., M!unteanu A. - Fundatii. indtumlitor de pro'iectare 75

V.S.l. indircare vertical! centriea

Capitolid II: Proiectarea unei fon afii eaaa,n;ncozimm;;e-~~---~-~-~--~-~~-~---:C"'a-'P-C:ito-=>u' T77fme<:lurea-..ne,,.],, ... ,au-prl,l-e-UU1:mClm-

Solicitarea axiala in orice pilot vertical al unei fundatii cu radier jos produsa de 0 incarcare verticals centric a, N, se calculeaza cu relatiafV."):

N+G

S = r,p (kN) 01.7)

np

unde Grp-greutatea proprie a radierului ~i a pamantului ce se descarca pe acesta.

V.S.2. indircare verticala excentrica

Solicitarea axiala intr-un pilot al unei fundatii eu radier jos, produsa de 0 incarcare verticala excentrica, se poate calcula eu relatia simplificata:

N+G M.y M -x

__ ~r.~p + _x_ +_Y_ (kN)

np i>~ Ixf

i=l j=:l

S

(V.8.)

in care:

M, ~i My~momentele de caleul, provenite din excentricitatile principale ex si ey ale fortei N falii de axele principale ce tree prin centrul de greutate al fundatiei, in kNm;

Xi si y-distantele de la axa pilotului i din grup la axele principale ale fundatiei, in metri;

X §i y-distantele de la axa pilotului considerat, la axele principale ale fundatiei, in metri;

V.S.3. incarcare orizontala

Solicitarea transversala efectiva in oriee pilot vertical al unei fundatii cu radier jos produsa de 0 incarcare orizontala, Hor , se determinacu relatia simplificata:

01·9)

V.6. VERIFICAREA FUNDATIEI PE PILOT!

V.6.1. Verificarea Ia solicitliri axia1e

Verifiearea fundatiei la solicitari a:xiale consta in indeplinirea urmatoarelor conditii:

a)

01·10)

unde:

Smax-solicitarea efectiva maxima de compresiune;

Rliduiescu N., Papa B., Munteanu A. - Fundatu, indrumator de proiectare 76

Rliduiescu N., Popa H., Munteanu A. _ Fundatn. Indrumiitor de proiectare 77

Rg-capacitatea portanta axiala de eompresiune a unui pilot in grup;

(V.1l)

, care:

ill R-eapacitatea portanta a pilotuIui izolat, in kN;

mu-coeficient al conditiilor de lucru al pilotilor ill grup (coeficient de utilizare);

lTlu se stabileste conform tabelului V.7, exceptand cazul pilotilor de indesare avand fisa integral cuprinsa in pamanturi neeoezive, pentru care mu= 1.

unde:

r-distanta minima intre fetele alaturatedumina) ale pilotilor invecinati, in metri; ro-raza de influenta a pilotului izolat, in planul varfului, in metri:

ro = 2)tg£j

l.-grosimea stratului i prin care treee pilotul, ill metri

e. =11.

1 4'

~i-valoarea de caleul a unghiului de freeare interioara al stratului.

Observatii

1. Valorile subunitare din tabelul V.7 pot fi sporite panii la maximum mu~l, in cazul in care tasarea probabila calculata a fundatiei ramane in limitele admisibile pentru coastructia respect iva ..

2. In straturile in care se considers rezistenta negativa pe suprafata laterala a pilotului se ia s=O.

b)

Smin ;;:: 0

(V.l2)

unde:

Smin-solicitarea minima de eompresiune.

Daca relatia V. 12 nu se indeplineste, se verifica conditia exprimata prin relaria:

c)

(V.13)

unde:

Rsml-defmit la pet. V.2.

V.6.2. Verificarea la solicitare transversala

Verificarea fundatiei la solicitare transversala consta in indeplinirea conditiei:

(V.14)

Capitolul V. Proiectarea unei fundatii de addncime

rn-coeficient al conditiilor de lucru; m=0.9.

V.6.3. Verificarea la strlipungere

S TAS 10107/0-90 prescrie pentru forta capabila la strapungere centrica a dalelor .tara

armatura de forfecare relatia: '

Q = 0.75Pcrh.oRt

ill care:

pcr-perimetrul teoretie al suprafetei de forfecare situat la distanta hu/2 la exteriorul zonei incarcate.

ho-iniilpmea utila a sectiunii de beton; ho=H-a; a=lO em Rj-rezistenta la intindere a betonului din radier, Conditia care trebuie indeplinita devine:

"sexterior < 0 75H' . P . R

£...Jl -1' cr t

in care:

Ls~·terior -suma solicitarilor efective axiale din pilotii ale carer axe sunt situate in

afara perimetrului critic

I

+

'I

+

+

erimetrul de stra ungere (perimetrul critic)

Figura. V.2

lUdulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatn, indrumlltor de proiectare 78

Capitolul V. Proiectarea unei fundatii de adancime

V.7. ARMAREA RADIERULUI

Armarea radierului se face conform STAS 10107/0-90 .

in figura V.3, sectiunea 1-1 reprezinta sectiunea fatii de care se calculeaza mornentul M, (Aax) ,iar sectiunea 2-2 sectiunea fata de care se calculeaza My (Aay).

Determinarea ariei de armatura Aa x._(fig. V.4 ~i V.5)

Pentru sensuI actiunilor exterioare ea in figura V.4, se calculeaza momentu! tuturor fortelor axiale din piloti tala de linia punctata (forte din pilojii situati la dreapta liniei pUliletate).

Aria de armatura Aa x va rezulta din:

A "" MI-I a 0.8hoR.

in eare: ho=H-a;

. a-acoperirea cu beton a armaturii (a=lO em);

Ra-rezistenta de caleul a armaturii.

Determinarea itriei de annaturti Al!..Y,..(fig. V.4 ~i V.5) Caleulul se face analog ca in cazul deterrninarii ariei Au.

,..'

: I

2 D 01 D 2

_~ ~~-: :-_-= ~ -m =_-=- :~- -: ~~- X

D 01 D

I I

• I

B

Figura. V.3

Rl1duleseu N., Popa B., Munteanu A. _ Fundatii, fudrumi!:tor de proiectare

79 .

Capitolul V Proiectarea unei lunda/it de addncime

B

Figura. VA

L

Figura. V.5

ruidulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatti, indrumiitor de proiectare 80

Capitolul VI. Pro7ectarea unei sprijiruri simple

VI. PROIECT AREA UNEI SPRIJINIRI SIMPLE PENTRU 0 SA.PA.TURA. DESCHISA.. CALCULUL UNUI EPUISMENT INDIRECT

in cadrul temei se va proiecta 0 sprijinire cu elemente simple din lemn (dulapi, filate, ~praituri) pentru sustinerea peretilor unei sapaturi de fundatie. Nivelul apei freatice este considerat la 0 cota superioara fundului sapaturii. Pentru realizarea lucrarilor in uscat se va prevede.a un epuisment indirect ill vederea coborarii panzei de apa freatice.

In anexa C2 este prezentat un model de calcul pentru aceasta tema,

Etapele realiziirii proiectului

• stabilirea solutiei de realizare a sprijinirii;

• determinarea diagramei de cal cul a impingerii active a pamdntului;

• dimensionarea sau verificarea elementelor din lemn (dulapi, filate, spraituri) ale sprijinirii;

• calculul epuismentului indirect.

VI.1. PRINCIPII GENERALE DE ALCATUIRE A SPRIJINIRII

Sprijinirile simple sunt lucrari de sustinere cu caracter temporar, avand forma unor pereti vertieali neetansi, Principalele elernente componente ale unei sprijiniri simple, cere care Yin in contact cu pamantul, sunt dulapii, Dupa pozitia acestora se disting doua tipuri de sprijiD!iJ:1i simple..cu dulapi verticali si cu dulapi orizontali, Din punct de vedere al tehnologiei de executie, exista 0 deosebire esentiala intre cele doua tipuri, si anume: la sprijinirea cu dulapi verticali, sprijinirea precede sapatura, in timp ce la sprijinirea cu dulapi orizontali, sapatuFa precede sprijinirea,

VI.1.!. Sprijiniri cu dulapi vertieali

Sprijinirile cu dulapi verticali se utilizeaza in special in pamanturi necoezive ~i in ~iimanturi coezive de consistenta redusa, care nu se pot mentine la vertical a nesprijinite, ;mputl§nd astfel punerea in opera a peretelui de suspnere inainte de excavarea pamantului din Interi!!)r (fig. VI.I ) ..

Nr. Inv.

RaduJescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumato," de proiectare 81

Capitolui V1. Proiectarea unei sprijiniri simple

1 • 1

i~

2
I
I I I I I -I
c++ CD Q.;
! ~
I I
- ,
I ',. L. I
,
I I
H 0 0 0 I
,
I ", I
-
I , ' lit I
,
I I' I
y, 0' 0 0 I
, I. L I I ,L
I 1 Figura VI.!

VI.1.2. Sprij,iniri cu dulapi orizo.ntaIi

Pentru a se putea executa 0 sprijinire de acest tip, este necesar ca pamantul sa dispuna de 0 coeziune suficient de mare pentru ca sapatura sa se poata mentine nesprijinita pe 0 anumita inaltime. Dupa cum se stie inrutimea teoretica maxima. pe care se poate mentine nesustinut un mal vertical de pamant este Her = 4c/y. in practica se admite pentru siguranta cii. pamantul se poate riientine pe verticals pe 0 inaltiine PI = He,/2 = 2c/y.

in figura VL2 este prezentata 0 astfel de sprijinire.

1 - 1

.'" .
~ 0"" d-
It-'
.u ,I:· r-
- " " r-
- r-
2
- I-
~ I-
1-= f8 0 01-

- .f-
r- r
I-- l;-
I-- I-
~t= fa 0 01-

i I 1 I 1 I
Figura.Vl.2

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, lndrumator de proiectal!c, 82

Capitolul VI Proiectarea unei sprijiniri simple

VI.2. DETERMINAREA DIAGRAMEI DE CALCUL A IMPINGERII ACTIVE A PA.MANTULUI

Dezvoltarea presiunii active a pamantului este conditionata de 0 deplasare a c<!Jllstructiei de sustinere in sensul lrrdepiirtarii de masa de pamant aflata in spate. In cazul in care constructia de sustinere are legaturi care 0 irnpiedica sa se deplaseze si sa se roteasca Jiber, impingerea pamantului poate fi diferita, atat ca marime ca.t si ca distributie de presiunea activa calcl!llata eu teoria clasica a lui Coulomb.

In practica, la pereti cu reazeme multiple, cum sunt sprijinirile simple, se utilizeaza diagrame de caleul simplificate pentru impingerea activa a pamantului de tipul celor date In figura V1.3, a, b, c, astfel:

a - diagrams conventionala de calcul a presiunii active a pamantului necoeziv asupra sprij inirii;

b - diagrama conventionala de caleul a presiunii actirve a pamantului coeziv de consistenta redusa asupra sprijinirii;

c - diagram a conventionala de calcul a presiunii active a pamantului coeziv de consistenta ridkata asupra sprijinirii,

Notatiile din figura sunt:

y - greutatea volumica a pamantului in stare umeda, kN/m3; H -lnaltimea peretelui, m;

c - coeziunea, kN/m2;

ka ~ tg2 ( 45 - ~J - coeficient de impingere activa al pamantului; $ - unghiul de frecare interioara, [0].

P =yH- 4c

Figura VI.3

VI.3. DIMENSIONAREA SAU VERIFICAREA ELEMENTELOR DIN LEMN (DULAPI, FILATE, ~PRAITURI) ALE SPRIJINIRII.

Calculul de rezistenta al unei sprijiniri comports urmatoarele etape:

- determinarea solicitarilor asupra peretelui vertical se face coni. pet, V1.2;

- determinarea eforturilor (momente, forte taietoare, forte axiale) in elementele sprijinirii;

- dimensionarea sau verifioarea sectiunilor adoptate pentru elementele sprijinirii.

Deterrninarea eforturilor in elementele sprijinirii se face f'ara a se tine seam a de continuitatea elementelor. Dulapii, filatele, spraiturile se considers simplu rezemate intre doua puncte succesive de rezemare.

VI.3.t. Sprijiniri eu dulapi vertieaIi

Caleulul dulapilor vertieali

Se efectueaza ca pentru grinzi simplu rezemate, avsnd ca deschidere distanta Ir dintre doua filate consecutive sau distanta pe verticals intre spraituri (fig. Vl.l ). Pentru 0 latime b a dulapului, Incarcarea q uniform repartizata este:

(VI.1)

unde:

Pa - presiunea activa a pamantului conform diagramei de impingere alese (fig. VI.3).

Momentul incovoietor in dulap este dat de relatia:

2

M=.2L 8

Pentru verificarea dulapului se foloseste relatia:

(VI.2)

ql; M 8

O'=w= bd2 $O'ai

6

(VIJ)

in care:

W - modulul de rezistenta al sectiunii dulapului; d - grosimea dulapului.

O'ai - rezisterua admisibila a lemnului la lncovoiere (tabelul Vr.1).

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii. indrumiitor de proteetare 84

Riidulescu N., Popa R., Munteanu A. .; Fundatii, indtumiitor de proiectare 85

Capito/ui VI Proiectarea unei sprijiniri simple

Calculul fllatelor

Se realizeaza ca pentru grinzi simplu rezemate avand ca deschidere distanta h dintre ~prai!tUFi in pl~ orizolltal. (fi~. VI. 1 ): Filata preia :eactiW1ea ~e la dulapi aferenta unui camp ItIncarcarea uniform repartizata pe unitatea de lungime a filatei este:

(VI.4)

Momentullncovoietor maxim pentru filata:

(VI.S)

Fie e la~imea cunoscuta a filatei ~i f grosimea cautata:

Mf Mf 0'=-=--<0' .

Wf ef" - ai

6

(VI.6)

Din relatia (V1.6) se obtine grosimea f cantata,

Calculul spraiturilor

Se efectueaza la compresiune cu flambaj pentru 0 incarcare axiala N care reprezinta volumul diagramei de presiuni aferenta unui sprait (fig. Vr.1).

(VL7)

Verificarea la compresiune a spraitului se realizeaza cu relatia:

N

,...'=-<0' v A - ac

. <p

(VI.8)

unde:

A - sectiunea spraitului;

Cjl - coeficientul de flambaj (relatiile '1L9);

0'"" - rezistenta adrnisibila la compresiune in lungul fibrei lernnului (tabelul Vll).

Cjl = 1- O,8( l~O) 2 pentru I. s 75 (VL9')

3100

Cjl =7 pentru A > 75

(VI.9")

If llnde A=-

i

If -lungimea de flambaj;

i = O,25d 111 care d = diametrul spraitului.

Capitolul VI. Proiectarea unei sprijiniri simple

Pentru verificarea la strivire in lungul fibre lor la contactul ~prait-filata se foloseste relatia:

(VI. 10)

unde:

cras - rezistenta admisibila la eompresiune in lungul fibrelor lernnului (tabelul VU).

VI.3.2. Sprijiniri eu dulapi erizontali

In ceea ce priveste calculul dulapilor orizontali, a filatelor ~i spraiturilor se aplic~ aceeasi metodologie ea In cazul sprijinirilor cu dulapi verticali (v. cap. VI.3.I).

Tabelul VI.I. Rezistentele admisibile ale materialului lemnos din diferite specii, conform

STAS 856 - 71.

Nt. Rezistente admisibile, da}j/em
crt. Natura solicitarii simbal molid, stejar, fag plop
brad orun
Incovoiere cra; 120 155 130 95
2 Compresiune in lungul fibrelor crae ·120 155 130 95
3 Compresiune normala pe fibre Gas 120 155 130 95 Nota: in functie de caracteristicile geometrice ale gropii, grosimea dulapilor se ia intre 5 9i 7 em, sectiunea filatelor de 8 x 16 em sau 12 x 16 em, la sprijiniri eu dulapi orizontali, $i 16 r 16 em sau 20 x 20 em fa sprijiniri eu dulapi verticali, far sprauurile sunt din bile eu diametnd de 10 ... 12 em, respectiv 12 ... 14 em.

VIA. CALCULUL EPUISMENTULUI INDIRECT

Principalele mijloace de coborare general a a nivelului apei subter~e sunt instalatii1e

eu puturi-filtre sau eu filtre aciculare. • .

Prineipiul de functionare al unei. astfel de instal alii este aratat in figura VI.4. In Juru1 sapaMii se executa, prin forare, puturi-filtre sau se infig filtre aciculare, spre care se dreneaza apa, evacuata prin pompare. Prin coborarea generals a nivelului apei subterane, cu circa 0,50 m sub cota sapaturii, atat excavatia cat ~i lucrarile de fundatie se pot executa in uscat.

Riidulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumil.tor de proiectar,e 86

CapUolu[ V!. Proiectarea unei sprijiniri simple

ut·filtru

strat impermeabil

Figura VI.4

VIA.I. Put-filtru perfect

In cazul putului' perfect, coborat pana la stratul impermeabil (fig .. VI.5), ecuatia suprafetei denivelate a panzei de apa subterana este:

2 2 q x

z -h =-In- 1tk r

(VI.ll)

unde:

z - nivelul apei la distanta x fata de axa putului, m; h - nivelul apei In put, m;

q - debitul unitar care se infiltreaza in put, m3/sec;

k - coeficientul de permeabilitate al pamantului, rnlsec; r - raza putului, m.

q--=

..... l..--:-- ... ~ . ,...... •

: =. '. ' •••• : .'".' '. " ~' •

. '1·-' ..... • ' ••• I •••

A

L x x J

K,

Figura VI.5

La 0 distanta R de axa putului, denumita raza de influenta, efectul pomparii inceteaza sa se mai resimta, panza de apa gasindu-se la nivelul initial; deci, inlocuind x = R, z = H ill relatia (VI. I I ) rezulta:

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatil, IndrumlUor de proiectare 87

Capitoiul VI Proiectarea unei sprijiniri simple

nk (2 2)

q=R H -h

In-

r

Se noteaza cu So denivelarea produsa 'in dreptul putului (fig. VIA):

(VI. 12)

h== H - So So = H - h

lnlocuind in relatia anterioara, se obtine:

(VU3)

q - nk (2H'- s )s (VLl4)

- ROO

tn-

r

Formula (VL14) exprima relatia dintre debitul q pompat din put ~i denivelarea So rezultata, Distanta R se stabileste cu urmatoarea relatie stabilita experimental:

R;; 300080 Jk (VI. 15)

in care So se exprima in metri, iar k in m/sec, Tot experimental s-a dovedit ca pomparea se poate efectua doar daca gradientul hidraulic ce se realizeaza la intrarea apei in put (si care creste odata cu cresterea debitului) nu depaseste valoarea:

. 1

1 --- (VL16)

max - 15.Ji(

Inlocuind aceasta valoare a gradientului in legea Lui Darcy (q = aki) se obtine urmatoarea expresie pentru debitul maxim ce se poate extrage dintr-un put:

k qrnax=2mh- h 15-vk

[m3/sec]

(VI.l7)

Relatia (VL14) stabilita pentru pomparea dintr-un put a fost extinsa si pentru cazul pomparii din mai multe puturi, admitand ca aeestea s-ar dispune pe perirnetrul unui cere d~ raza Rl si ca efectullor cumulat este egal cu eel al unui put fictiv de reza RJ ~i avand aceeasi raza de influenza R ca putul izolat (fig. VL6). In acest fel se obtine debitul total Q necesar pentru obtinerea denivelarii so:

Q= n~ (2H- 80)So ln++

RI

N umarul de puturi rezulta din relatia:

(VU8)

Q

n=--·-

q_max

(\lU9)

Radulescu N., Papa H., Munteanu A. - Fundatd, Yndrumator de proiectare 88

Capi/otul VJ,. Proiectarea unel sprtjinirt simple

saoatura

Figura VL6

In mod obisnuit, puturile- filtre se amplaseaza Ia distante de 5 ... 6 m, unul de altuL

VI.4.2. Filtre aciculare

Sunt realizate din tevi eu diametrul exterior d = 5. ,.7,5 ern, (:u partea inferioara perforata pe L.2 m ~i inIa~urata intr-o panza de sarml de cupru. Filtrele sunt introduse in pamant sub greutate proprie, sub efectul unui jet. de apa in varful filtrului. In pamanturi tari lnfigeliea poate fi realizata prin batere sau vibrare.

Natant cu to lungimea filtrului prin care este posibila intrarea apei, eu Ie lungimea tubului coleetor care leaga II filtre aciculare asezate la distanta 2a intre ele si este deservit de 0 instalatie proprie de pornpare, ealculele In vederea dimensionarii unei instalatii de filtre se efectueaza astfel:

Relatia intre debitul pompat si coborarea nivelului in filtru:

(VL20)

unde:

z, - cota apei in filtru, dupa coborare (fig .. Vr.7), m; Hlp - cota pompei de aspiratie, m;

hasp - inaltimea de aspiratie (diferenfa intre cota pompei si cea a apei in filtrul acicular), m'

Q - debitul pompat, m3/z1 ( se vor alege trei valori oarecare perrtru care se vor detennina valerile z, corespunzatoare; de exemplu: QI =- 3 l/see = 259 m3/zi; Q2 = 7 l/sec = 605 m3/zi; Q3 = 9 l/sec = 777 m3/zi)

k - coefieientul de permeabilitate a1 pamantului, m/zi; F - suprafata paqii filtrante a.filtrului (lond), m2;

S = 0,05 ... 0,075 - coeficientcu dimensiunea unei lungimi, m; S - coeficient de randament care este ega! eu:

a2 ( 0.0014)

S=382712+1c 0,0104+~a- +3,336

c

(VI. 2 1)

Riidulescu N .. , Papa n., Munteauu A. - Fundatii, indrumator de proiectare 89

Capitolul VI, Proiectarea unei sprijiniri simple

/

strat impermeabil

Figura Vr.7

Intr-o prima etapa.se calculeaza cele trei valori ale lui z, corespunzatoare debitelor Qi (i = I., ,3) alese ~i se traseaza graficul de variatie z, = f1(Q), (fig, VL7).

In etapa a doua se va determina relatia intre Q ~i Zo pentru trei valori ale lui z, alese, in acest caz, pentru filtre aciculare pe doua randuri (pe doua laturi ale sapaturii) relatia de calcul

este:: ' '

unde:

(VI.22)

11.=--------

Zo 1

1 + 1,47 -lg--l-

R . no

Slll--

2zo

(VI.23) (VI.24)

P=-~--

a a 1+ 147-1g, R nr

Pen~ trei valori alese ale lui z, seva obtine graficul de variatieQ = 6(zo).

(V1.25)

Cele doua functii de variatie, Zo= f1(Q) ~i Q = f2(Zo), se traseaza ope acelasi grafic (fig.

VI.8). Punctul de intersectie reprezinta tocmai.debitul Q ~i nivelul z, cautat,

.RiidulesclI N., Popa R., Munteanu A • -t Rundalji. IndTuJlliitor de protectare 90

Capitolut VI. Proiectarea unel sprijiniri simple

Q=fJz,)

z.=f/Q)

Q

Figura VL8

Nivelul apei sub axa sapaturii va fi:

(VI.26)

in care raza de influenta R se determina eu relatia (VI.15).

lnstalatiile de filtre aciculare se livreaza in garnituri complete, cuprinzand atat filtrele, cat ~i conductele, pompele de vacuum 1?i de absorbtie-refulare, motorul electric etc. Distanta innre dona filtre este de obicei cuprinsa tntre 1,5 ... 2 m.

Riidnlescn N., Papa H., Munteanu A. - Fundatii. Indrumstor de proleetare

91

PARTEA A DOUA

ANEXE EXEMPLE DE CALCUL

Anexa Al . Proiectarea unui dig depamdnt

ANEXA Al

Date de temii:

Pentru protejarea unui obiectiv industrial impotriva inundatiilor se cere executarea unui dig de pamant cu urmatoarele caracteristici:

rSl = 27,OkN/ml;nl ::;:34%;wl =12%;~l =22°;cl =0,25daN/cm2 Y'2 = 26,7kN/m';nz =37%;w2 =17%;~z =19°;cz =O,30daN/cm2 HI = 5,3m; H2 = 4,3m; b '" 1,4m; d = 3,0; q ;;: 25kN 1m2

teren de fundare (aceleasi caracteristici ca pentru stratul2)

Figura A.I. Dig de panant

Proiectul va cuprinde:

A. Piese scrise

- Predimensionarea pantel or digului;

- Verificarea stabilitatii digului in ipoteza suprafetelor de alunecare circular

cilindrice, utilizand metoda fa$iilor, pentru cazuI digului llscat.

B. Piese desenate

- Sectiune vertical a prin dig;

- Sectiune ell schema de calcul (impartirea in fa~ii);

- Graficul coeficientului de siguranta ~i determinarea coeficientului de

siguranta minim.

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii. indrumator de prolectarc

95

Anexa AJ. Proiectarea unui dig de pam ant

Rezo)vare:

1. Predimensionarea pantelor digului de pamant

Stabilirea pantelor stabile ale digului de pamant se realizeaza prin metoda Maslov

conform capitolului 1.1 al prezentului indrumator: '

- greutatea volurnica a pamantului in stare naturala pentru cele doua straturi:

( n %)( w %) ( 34 )( 12 )

'Yl ='YSI 1--1 -. 1+_1_ =27 1-- 1+- =19,96

100 100 100 100

( n %J( W %) (37 )( 17 )

'Y2 ='Ys2 1 __ 2_ 1+_2_ ;;26,7 1-- 1+- =19,68

100 100 100 100

- eforturile normale la baza celor doua straturi:

0"1 = q +YI x h, = 30+l9,96x5,3 = 135,79

0"2 = 0', + 'Yl X h, = 135,79 + 19,68 x 4,3 = 220,49

c1 = 0,25 daN/cm2 = 25 kN/m2 c2 = 0,30 daN/cm2 = 30 kN/m2

- unghiurile ~i respectiv pantele celor doua taluzuri:

1 ( c J 1 ( 25 J

tg131 = - tgc, + __!_ = - tg22° + -- = 0,49

F, 0'1 1,2 135,79

1 ( c J 1 ( 30 J

tg132 = - tg'P2 + __2_ = - tg19° + -- = 0,4

F, 0'2 1,2 220,49

{ml = _1_ = 2,04"" 2,0 tg~l

=>

1

m2 =--=2,5

tgP2

H = HI + H2 = 5,3 + 4,3 = 9,6m

2. Verificarea stabilitli:tii, digului in ipoteza suprafetelor de aluaeeare circular cilindrice, utilizand metoda fa~iilor, pentru cazul dig in uscat

Se traseaza digulla 0 scara suficient de mare pentru ca erorile grafice sa fie reduse la minim ~i se construieste dreapta lui Fellenius pe eare se vor alege eentrele suprafetelor de eedare eele mai probabile (v. capitolul I.2 al prezentului indrumator).

Rlidulescu N., Papa lJ., Munteanu A. - Fundatii, indruml!.tar de proiectare

96

Anexa AI. Proiectarea unui dig de pam{mt

Pentru determinarea coeficientului de siguranta minim ~i aflarea suprafetei de cedare eorespunzatoare acestuia, au fast necesare in cazul de fata alegerea a patru suprafete de cedare ell centrele in OJ, O2, 03 si 04.

Impfuti,rea in f'~ii si determinarea tuturor fortelor care actioneaza la baza f~iilor pentru fiecare suprafata in parte se realizeaza conform capitolului 1.2.1 si valorile sunt s~Il!tetizate In tabelele AI, A.2, A3 ~i A4.

In plansa Al este prezentat caleulul grafic al coeficientului de siguranta pentru prima suprafata de alunecare (01) si diagrama de variatie a factorului de stabilitate. In plansa A.2 este prezentat desenul de executie pentru digul de pamant.

In continuare se exemplifica calculul greutatilor fasiilor, Gj, ~i al unghiurilor (Xi pentru prima suprafata de aluneeare (01):

- greutatile G(

G = 3,2x3,0 x19 68 = 94 5 kN

1 2 J ,

G2 = (5,2+3,2)x2xI968=1653 kN

2 ' ,

G3 = (7,6+ 3,2)x 3 x 1968 = 318 82 kN

2 ' ,

G4 = (8,6 + 7,6) x 1,6 x 1968 = 255 OS kN

2 ) ,

Gs = (9,4+8,6)xl,4 x19 68 = 247 97 kN

2 ' ,

G6 = (9,8+8,4)xl,4 x19,68 = 250,72 kN

2

G 71 = (9,8 + 9,7) x 2,5 x 19,68 + 1,2 x 2,5 x 19,96 = 509,64 kN

2 2

G8 = (9,8 + 9,6) x 2,4 x 19,68 + (2,6 + 1,2) x 2,4 x 19,96 = 549,17 kN

2 2

G9 = (9,6 + 9,2)x 2,6 x 19,68 + (3,8 + 2,6) x 2,6 x 19,96 = 647,05 kN

2 2

GlO = (9,2+8)x3 x19,68 + (5,3+3,8)x3 x 19,96 = 780,2 kN

2 2

G (8 + 6,8) x 1,5 9

II = x l ,68+5,3xl,5xI9,96+1,5x25=411,3 kN

2

G (6,8 + 6,4) x 1,5

12 = xI9,68+5,3x~,5x19,96+1,5x25 =391 kN

2

GI3 = (6,4+5,2)x2 xI9,68+ (5,3+4,4)x2 x19,96 = 421,9 kN

2 2

G14 = (5,2 + 4,4) x 1,0 x 19,68 + (4,4 + 4,0) x 1,0 x 19,96 = 178,3 kN

2 2

GIS = 2x 2 x 19,68 + (2,6 + 2,2) x 2 x 19,96 = 135,17 kN

2 2

Rlidulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fuudatii. indrumlitor de proiectare

97

Anexa A I, Proiectarea unui dig de pam ant

- unghiurile ai corespunzatoare fii~iilor primei suprafete de cedare:

6,0 al = 34°59' 2,2 a9 = 12°34'
tg«, = 8,7 tga9 =--
10,4
5,0 az = 28° 3,6 0.10 = 200rO'
tgo., =- tgalo = 10,05
9,4
3,8 a'3 =21°39' 5,0 all = 28°28'
tgo., =:- tgall =--
9,9 9,45
2,6 a4 = 14°16' 5,7 a,z = 32°35'
tgc, =-- tga,z =-
10,3 9,0
1,9 as = 10°25' 6,2 all =: 36003'
tgu, = 105 tgal3 = 8,65
,
1,2 a6 = 6°48' 6,9 0.'4 = 40°42'
tgo., = 10,55 tga14 =-
8,1
0,3 0.7 = 1°62' 7,45 0.15"" 44°24'
tga =- tgals =--
7 10,6 7,65
1,0 as = 5°41' 8,15 0.16 = 50°35'
tgo, '" 10 55 tgal6 =--
, 6,85 Calculul factorului de stabilitate (coeficientului de siguranta) se realizeaza pentru fiecare suprafata de cedare considerata cu formula:

E = M, = RI! (Gi cosaitg$i +Ci~ +Gi sinai,(+JJ =

S Mr ,R X G, sin ai,(_)

_ L (Gi cos aitg$i + C)i + Gj sin ui,(.J _ L (11 + Ci + Ti(+))

- L o, sin ai,(_) - L 1;(-)

In urma calculelor s-au obtinut urmatorii coeficienti de siguranta:

pi = 2 17' p2 = 2 15' p3 = 2 10' p4' = 2 15

s , 's ", s "s ,

Conform graficului de variatie al factorilor de stabilitate (v, plansa A.l) se obtine un minim pentru acesta, Fs, min = 2,10, care satisface conditia stabilitate:

F"min =2,10 > Ps,adm = 1,5

=:> taluzuI este stabil,

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, Indrumator de proiectare

98

6
,S
~
e
0
a
d.)
!a
0
d.)
§
<a
oil
, '0
" 'ij'
, .....
~ ~
~ O:i
~ ....
s
~ til
....
E 0
, id
~ ~
§ 8.,
" til
~ ~
~ 0
0
.; $.
'\ ~
~
~ ~
t
~ 'Vi
~
'S
~
oil
'13
I.+=l
<LJ
Q
0
;:;
"8
'il
U
.....
~
'3
'0
~ ...!T 0
><: a 0 a a 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
<.J' g 0 0 0 = 0 0 0 0 0 0 0 <::) <::) <::) <::) 0 \.If;
II "<i N ...0 00 N N N N 00 ...0 "<i 00 0 \D -e- N M
'-' - r-. e- 7 "<t 7 t- ['-. ['-. 0"> V) ..... \D <"l V) r-- O
U .-< ....
.e-, M
0.0
.... \D 0-< C"l \D 7 0 V) r-- "<t 7 <::) <"l t-- o- ...... r-
'""' - C"l 0 7 0 \D ~ <"l C"l ~
?j' Z r-. C"l N 0 0; r-; v-i 00 "<i r--: «], «] 00
...0 0 ~ r-. C"l <"l
til C 0 <"l 'r> t- ce ...... V) C"l - ..... <"l <"l 7
0 N V) ...... 00 00 ...... .- C"l C"l - ...... ,...., 0\ <"l r-
o ....
o
-& 7 7 7 7 7 7 7 "<t 7 7 ~ ~ "<t 7 7 ~
<"l <"1 <"1 <"l <"l <"l <"l <"l <"l <"l <"l <"1 <"l <"l <"l <"l
0.0 0 0 0 0 c.i <::) 0 0 ci 0 0 0 0 <::) 0 <::)
...
?j' 0 V) \D ...... ...... C"l ~ C"l 0 00 .-< ..... 0\ 00 7 -
,,-.._ 0; 00 C"l ~ - t- ...... '-0 C"l <"1 - "<I: 00 0
til j;i 00 \Ci 00 0: \Ci N N N 0 ....;
0 r--: V) 7 0"> ..... ...0 "<i
u '-' t-- 7 0- 0-< 7 7 0 7 <"l <"l \D <"l ~ r- 0"> ......
o ...... C"l C"l C"l C"l V) V) '-0 ['-. <"l <"l <"l C"l
8 I,C
d-- 00 00 C"l ['-. C"l t- o-< 0 ..... QO
.-, r-; C"'j ...... 00 C"l 0-< C"'j <"1 0- M
,S j;i 00 00 ..t 0: 00 0-< • ...0
,...., <"l \D 0- 0 "<t rf),-q- ~
ell .._, V) ...... N ..... C"l C"l NO"> ,_,
o ~
f; 00 ~
if ~ V) <::) C"l V) C"l 0 ...... ~
~ \0 ~ ..... «] ~ a\
= <"l r--: ...0 V) "<i 00 "<i
't:; V) t- o-< V) 7 N ...... QO
..... ~
o
e <"l <"l - 0 7 '<t' 0 \D ['-. 0- ...... V) 0"> .- '-0 00
C"l 00 <"1 r- eo 0"> <::) 0"> r- C') 00 7 <::) \0 ...... <"l
til 00 00 0- 0- 0; 0- = 0- 0- 0; 00 00 ·00 r- r- \D
0 0 0 a a 0 ci - 0 0 0 0 00 0 0 0
u
?j' 00 0\ V) V) 00 <"l 00 "<t "<t "<t "<t '" eo <Xl 00 0
\0 \0 '-0 7 ['-. - C"l 0- ..... 7 ['-. <"l ee 7 0"> e-
,S V) ~ M N ...... - 0 0 C"l M 7 '" V'l \D \D ['-.
"" ci 0 0 0 0 0 0 c.i c.i ci ci 0 0 0 0 0
- 0\ <"l 7 <::) 0 r-- C"l r- ...... 00 ...... ~ \0 <"l r- ~
'§ ['-. \0 <"l ..... 0- ...... C"l 7 <"1 00 V'l \0 00 7 ..... r--
<"l 00 <"l r-- oo <"l 00 "<t V'l 0 <"l 7 00 V'l N 00 ~
~ 0 00 t- 7 r-- ...... N 0- - lr1 0\ \D N 0 r-- t-
\D 7 <"l C"l ..... .- 0 0 C"l <"1 '<t' or> \D r- t-- ~
... 0 0 0 <::) c.i ci ci 0 ci 0 0 0 c.i ci ci 0 0
Eo-:
9-). 0- \0 or> ee N - "<t - 00 OJ") M C"l 7 ll")
C'"' ""! ...... ~ C') C"l <"l <::) "<t N M
~ 00 "<i 7 ~ "<I: N ci 00 N c.i ..t 0
'-"' 7 C"l ...... <::) ...0 - OJ") C"l \D
<"1 C"l .- ...... ...... N M <"l 7 7 on
C"l V) ['-. C"l 7 t- V) N «] 0"> \0 t- '-0
~ V) ""! 00 ~ 0- r-- \D 0-< 0 0 ...... ...... 0;
0 ..t V) 00 c--: 0 gi 0: r--: - 0- ...... \0 vi
\D V) 00 ....... <"l C"l OJ") -
0- ,...., C"l "<t OJ") 7 7 r- 7 ~ C') M C"l
- M C"l C"l C"l V) V) \0 -
,
...: ,~ 0 ...... C"l M 7 OJ") \D
Z !S ,...., C"l M 7 OJ) \0 t- oo 0"> ...... - ...... - ...... ...... ...... r-,
~~
If
.....
7
0:
00
M
+ \D
\D "
00 ..
C"l C"l" S
0 on ,~
+ ~
C"l ..
['-. Co
~ "
'0
7 ..
r-. 0
iCi
E
~ e
'0
.:
is' , ....
'..:
,S '0-
'" 01
0- '0
.:
~ :l
+ ~
...:.- if I
-s ,S -<
+ til :>
; 6' .:
01
W .2:i
is' .:
=
'" ~
0 i
0
Si ..
Q.
W 0
~
II Ai
;ll~" :> 0>
u 0>
'"
"
:;
~~ "c:I
""
=
's-
a
:3
.~
til
G)
""0
~
oil
'u
lC
~
0
U ()
0
0
:::'l
(')
g'
[
c..
0
~'
.~
Pl'
~~
II
:= -~I~~
~
e, II
=
if M
,_. "
0 = 9'
0 ~z
0
~ 0
0 '"
'C R
III M £
~=
_C) :§r
~ '" +
= S' _0
a
.. _R ,J:-"
II' t +
Cl
= _0
?- f!l,
I t:I
~ J<
=- ~
~
., .._
"0;.
=-.
"'" ,_.
,0 .(:>.
~ 00
. ., _.(:>.
°
e \0
.. , 0\
S ..... +
., N ......
=- '.0
vYJ 0
" .(:>.
'c::l VJ --.l
., VI +
0
iii' N
a ..,.
" 0\
:; 00
\0
II
N
':-
VI ..... ..... ,_. ..... ,_. >-' ...... \0 00 --.l 0\ U, ..,. W N >-' ]l ~
0\ U, .j>. ..., N ,_. 0 n;'
--.J ,_. ...... N ,_. U, --.J U, .(:>. ..,. N N N W ,_. 00 ~
N 0\ 0\ .j>. ,_. ..... --.l \0 --.J ,_. 0 ..... w w N
,_. 00 ~ 00 00 ~ ...... w - lJj --.l --.l. U:l 0 u, 0-. 0
00 L" .(:>. VI W w N U, N \0 W :....5 V. 0-. 0-. 0\
u. U, .(:>. ... N w N --.J - w N VI .a ,_. IV tv
-..l ,_. w ,_. 00 :I" ... N 0 N N W ~ P' w \0 """ F
w <::: w ~ w ..... V1 W - W ;.,., J
'-l --.J tv ,_. ..,. 0\ w IV .(:>. w 00 00 0\ \0 U, -..l
~
0 ..... ~ 0 0 0 0 0 ~ ~ 0 0 0 :0 0 0 0 t-t
~ <::, 00 ~ ~ ~ v. ~ ,_. - <::: <::: <::: ,...... N ~ V. s
~ 0 \0 IV \0 \0 N IV 00 u, w \0 0\ 00 0 ,_.
- ,_. 0\ N ... 0\ 00 0\ 0 0\ \0 W u. N --.l IV ~:
w w 0 -..J 0\ N ,_. 0 .(:>. w --.l \0 - Ul VI 0\
0 .(:>. 00 .(:>. w 0 w ,_. --.l --.l \0 0 ,_. --.l w 0
0 0 0 0'0 :0 0 ~ ~ 0 0 0 ~ 0 0 0 OIl •
00 ~ 0-. o-.~ u. ~ ,_. ...... 0 0 0 - N W ~ S·
... --.l 00 0\ -..J 0\ ,_. N --.l Ul .(:>. \0 0\ --.l \0 \0 F
IV 00 0\ ,_. VI N U, 0\ \0 0\ 0 .(:>. "'" \0 0\ <0
~ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0, ~ ~ 00 00 \0 \0 \0 \0 00 0
VI \0 \0 \0 \0 \0 '"
w N N Vl 00 tv ,_. \0 00 \0 \0 \0 00 0\ ,_. --.l F
\0 00 00 0 0 --.l 0 N .(:>. 00 \0 0\ 0\ 0 00 ....
N CJ
... 00 - w 00 Ul ..,. ~ OIl
0'\ 0, \0 U, \0 w 0 S·
Qc .(:>. ~ <::: w ~ V. R
--.l \0 \0 ..,. ..,. '-'
~ ~
..... CJ
N 0\ \0 .... ,_. --.l IV N --.l 00 N S'
;S 0 \0 ,_. --.l 0 00 \0 !'J ?" P' ~
0\ --.l 0\ VI
~ 00 N s-, ~ V. N 0 ,_. 00 R
~ --.J ,_. 0 00 --.l - '-'
N 0 "'" --.l ,",'
til -.!,..
,
w 00 ,_. IV ..... ..,. 0\ U, .(:>. .(:>. N N N w ,_. tj CJ
00 0 N 0 w N .(:>.. 0\ 00 --.l ,_. 0 ..... 0 N g 0
~ 0, w ,_. 0 !'J 0;--l 00 w ~ -..J 0\ 0 :-J .(:>.. ~ 0
N W V. N 0 \0 tv ...... ...... -..J 0'\ 00 ~ '"
N ..,. <i W 0\ ,_. VI N .(:>. w \0 0 \0 \0 F
0 0 0 :0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 :0 £
:s:,. w w w W W W W W W W W W W W w
0 ..,. ..,. t .(:>. .(:>. .(:>. t "'" .(:>. ... ... t ... ... .(:>. ;fr
.... .(:>. ,1:0. .p. .p:. .p. ... .(:>. .... .(:>. .(:>. .... .(:>.
., CJ
..... 8
"'" ..... N ..,. 0\ ... ...... N ,... ,_. - -...l -...l -...l ,... ,1:0. W r--.
QO ~ -...l N \0 .(:>. .(:>. N \0 0\ 0\ "'" ~ N 0 N .(:>. ~ OIl
"'" ~ ~ N Ul N VI 0\ w 0, ~ u. 00 ~ J?
0\ 'D N V. :._. tv ,_.
~ .... w 0 --.J 0 .j>. \0 w Ul \0 w 00 .._,
0\ --.J N w V1 - ....
0'1 (JQ
;fr
()
10M ,_. ,_. ~ II
= -..J VI .(:>. 0\ ...... 00 --.l -..l -...l .p. .p. .... \0 0-
"'" u. .(:>. N 0 00 .p. 0 00 N 00 N IV 00 0 0 B _0
N
-..J ;.<:
~ ~
0-
a
E.
>
~ M
o 0
a (S
o
(; "2
-
Eo ~
0 Q)
0 ()
~ 8
::n
o
tl" ~
0
E. ()
~
8, ::I
.0.. ~
0 .s
Ul
tiC' Os
c
! ~
ro
Pl' a
o \, i;;
0
.... ~ : ...
~ -u 0
~ Gl 1
.1
~ ~ ~
t.
Pl' H ~
-
0 ~
..., E:
Ul 0
~ ~ ()
~ ><'il
Pl '; §'
~~ 111
n, ! ~
0.. t 'til
0 Q)
~ "0
'S
~ i
<":
Dl
t-t
(J) '<3
('>
r:: ~
o 0
(J) c
~ '3
~ '3
.... , u
~ ~
0 u
'" ,...;
~
:a
10
.0
~ ,_::s-
:><: ,....., \0
0- g \0 0 0 00 N N N N 00 N 0 00 \0 0 0
0\ \0, 0\ 'T 'T 'T I:'"-- I:'"-- I:'"-- 0 0- .-< \0 'T \0 r-
II .-< 0'\
U
'".
~
::P 0'\
0\ M 'T 0 I:'"-- .-< N ~ 00 00 - 00 I"- 00 0'\
e ~ N N N 'T I"- \0 N 0\ lr) 'T .-< "": .- M ....... ~
~ M 0; 00 '" 0; d tri M 00 00 ri t-= .-<
....... t-= l/')
'" N 'T 0\ \0 \0 \0 M M lr) \0 0 N 'T .-<
8 ,...., .-< ,...., ,...., .-< _,
6 _,
<:t 'T 7 'T 'T 7 :;j: :;j: 7 'T 'T 7 7 'T '<t
-e- <:t 'T 'T <:t '<t 7 'T 'T 'T 'T '<t 0 0
b!l M M M M M M M M M M M M M '<Ii' -e-
... d d 0 0 d 0 d 0 0 0 0 0 0 0 0
e Ql <rl 0 '<t 0\ <rl <rl 0 '<t 00 I:'"-- '<t 00 .-< ,....,
'" ~ I:'"-- <rl 00 0 M "1 ,...., "1 I:'"-- N 7 on 0 \0
0 g N 00 00 ~ M 00 tri M 0; ~ N M M r-,
o N 00 0- 0\ 0 I"- 0\ '<t 00 .-< N
o ,.... ('>.l _, ...... C'l t:"l '"'" "1' 'T ,.." \0 .-< 7 ,.....
..!.; ..,.
if '""' 0 \0 0 7 00 0 N <rl 00 l/')
g C'l ,...... r- \0 00 N M 0'; ~ '.q ...;.
,5 0 0\ 0; ~ M d t-= _,
00 \0 \0 "1' M V") Lf) =-.
'" '<t 0\ .-< C'l N lr) ,...., V") N C>
o _,
.:t.- oM
t( ~ \0 \0 M 0 \0 t-:
0 'T <rl c:
,S d M N ID M
,..... t-=
'" (""') f \0 N '.Q
o .... '
"d- o <rl r-. 'T 0'. 0\ N 0 00 _, 'T r-. _, \0 Lf)
N "1' r-. 0\ 0\ 0'1 0'1 I:'"-- (""') 00 0'1 (""') 00 ....... \0
Cf) 0\ 0'1 0\ 0\ 0\ 0\ 0- 0'1 0\ 00 r-. t-- \0 \0 V')
0 d d d d d d d d d d d d d d d
0
if, N r-. N Lf) 0\ 0 0\ Lf) 00 M r-. \0 (""') 00 <rl
0'1 N ....... 0 M 7 M f 7 I"- 0 I"- M 00 M
,S M M N ,.... 0 0 ,...., C'l M 7 \0 \0 t-- r-- 00
tJ) d d d d d d d d d d d d d d d
:~ I"- - I.I'i 'T '<t N 00 ,..... I.I'i M I.r') \0 <rl I"- 00
'T 0 'T M '<t \D 0\ en M <n r-. 'T 0 <n 00 ~
N C'1 M lr) '0\ 0\ 00 r-. <rl N N N N r-- 0\
] 0 M .... 0 (') <'1 M "1' .,.., 0\ I.r') '<l' N 0 \0
'<t M N ,..... 0 0 .-< N M 'T \0 ("- 00 0\ 0\
d d d d d d d d d 0 d d d d d ~
0
\0 00 M M \0 r-. 0\ I"- \0 N 7 '<t ,..... r-. ~
6"- c: 0 N ,_. M N <rl N <rl
tf 0; M 0 N N M ~ t-= 0i t-=
.._" M '" M M t-= 0 00 <rl tn
M ,.... _, _, N N M 7 f V")
f;1 0\ N <rl f ,..... N <n _, I.r') '..q tn 00 \0 '<t
~ 00 0\ M .,.., t'-: rt"i 00 ("- 0 00 ,....,
" I:'"-- oi I.r') oi ~ M ,...... r-. tri <rl ~ d 0; ,....;
'" 0\ 0 r-. 0-
N N 0\ 0\ 0 00 '<t 'T lrl <"') 00 00 \0 M
I:'"-- - _, ..... N rl"l <rl -
<l.)
~ & ..... N M v tn \0 I"- 00 0- 0 ,..... M M f <rl
....,. ...... ,...., ...... .-< ,...., 0
,.....
c:-f
II
N !::
I"- .5
M "
\0 .~
......
+ "<t Q"
\0 <rl ..
I"- 7' ~
0\ 0\ ..
+ 0 ,S
0\ ,..... .",
0\ IE
M' °
<n ...
'C
=
'''''
---- ... -
<l
.:!:: "C
0
e i£
~ I
'til <
6 ~ ::I
+ I::
Ol
~ if ~
.S I::
+ =
<ll ~
~ 6" :=
~ W
cl- Ol
Q"
OIl 0
0 ~
0
-.Si :i -
= 0
W ~
OJ
II :;
~
~~I i' ,..
I:=i
~"I
'.so
,~
'"
Q)
"0
g
<l.)
'0
t!=:
Q)
0
u \D -

---l

0..

0,

\D +

~'f

v. 0\ 00 +

\D

- VI

W

~'"1

II

·~I}::

M 9'

:::>:::>P

00 00 --..l -...l ° _. 00 ,.f:>. --..l

~t!J~

POOOPOOOO:::>OOOO Vlo,o,~OO\o\o\o\o\O\o\o\o\D O\W\DVl,.f:>._Vloo\D\O\D\DO\W OOoo,.f:>.WVlWO\WO\\D\OOoo-.}

,

en



.B.

n' o

'"

F.

o

II

J

A o

-

--~--~~~----~~-===~~----,~--------w~~------,--------------~----~~------ .. ----=====------------------------------------------------------------------,

I
I
r
I
I
I
I
1 I
I
P- I
-s I
co I
:a
, :3 I I
U I I
.-= N
! I
- I :
~ I
.g I
I i
!Zl I
e I
.., I
u I
Q 1 I
i
I
I
I
I
0 I
~ Anexa A2. Proiectarea unui zid de sprijin

ANEXA A2

Date de tema

Pentru alcatuirea unei platforme suprainaltate se cere executarea unui zid de sprijin de

tip cornier din beton armat cu urmatoarele caracteristici:

N=3

'1= 18,5 leN/m3 $""300

c= 0,1 daN I cmz q= 30 leN 1m2 f= 0,43

h= 4,5 ,0; 1 . N = 4,5 + 0,1' 3 m Df= 1 m

Proiectul va cuprinde :

A) Piese scrise :

predimensionarea zidului de sprijin;

calculul analitic si grafic al impingerii pamantului in diferite ipoteze (Coulomb si Rankine)

verificarea stabilitatii zidului de sprijin (alunecare pe talpa, rastumare, presiuni pe teren);

verificarea de rezistenta a sectiunilor caracteristice ale zidului de sprijin .

B) Piese desenate

sectiune verticala prin zidul de sprijin;

planse pentru calculul grafic al Impingerii piima.n.tului(Culmann si Mohr - Coulomb).

Rildulescu N., Popa D., Munteanu A. - Fundatii. {'ndrum:Uor de' proiectare

105 '

AnexaA2. Proiectarea unui zid de sprijin

Rezo]vare

Predimensionarea zidului de sprijio

a=C~ + l~)h = C~ -l- 1~)4.8 =0.48 + 0.4 =0.45 m b= G+%)h = G+%)4.8 =2.4 + 3.2 = 3.4 m

h 48 .

b '= -=-=0.2 m=20 cmdarb ;::: 30cm ~b'= 30 em 24 24

h '=(t+ 1~} = (i+ 1~)4.8 =0.6 + 0.4 =0.5 m

H=4.8m

b=3.4

(I) r~oteza I

k, = tg2 (45 - ~ /2) = 0,33

P" = 1/2· y' h2 . 1<. = 112· 18,5· 4,82 • 0,33 = 70,33 kN pq = qhk, =30 4,8 0,33 = 47,52 kN

Oreutilti

Oi = "Ii . S, . 1 m

8[ =3,4 . 0,5 = 1,7 m2;

82 =(0,15 . 4,3)/2 == 0,3225 m2;

G1 =25 '1,7· 1 =42,5 kN;

G2 = 25 . 0,3225 . 1 = 8,06 kN;

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, Indrumator de proiectare 106

Anexa A:2. Proiectarea unui zid de sprijin

82 =0,3 . 4,3 = 1,29 m2; 82 =2,5 . 4,3 = 10,75 m2;

1: Gi = 356,69 kN

G3 = 25 . 1,29' 1 = 32,25 kN;

G4 = 18,5 . 10,75' 1 + 30· 2,5' 1 = 273,88 kN;

Verificiiri

1. Vesificarea fa alunecare pe talpa Ff

v =-

L F(

1,35 ?: VL 2: 1,30

Ff = ( G[ + G2 + G3 + G4 ) . f= 356,69 . 0,43 = 153,37 kN Fl = pY + pq = 70,33 + 47,52 = 117,85 kN

VL = 153,37/117,85 = 1,301

],35 2: 1,301 ?: 1,30

2. Verificarea la rdsturnare

4

M, = LG; . brat.forta, 1

M s = ( 42,5' 1,7 + 8,06·0,525 + 32,25 . 0,75 + 273,88'2,15) "" 689,51 kNill M r = pY . 1/3 h + pq . 1/211 = 4,8/3 . 70,33 + 4,8/2' 47,52 = 226,57 kNm

VL = 689,51/226,57 = 3,04 > 1,5

3. Verificarea presiunilor pe teren

Pentru aceasta se reduc toate fortele in centrul de greutate al talpii zidullii.

N= L G, = 356,69 kN

M '= pY . 1./3 h + pq . 1/2 h + G1 . 0 + G2 '1,15 + G3 . 0,95 - G4 . 0,45 = 4,8/3 . 70,33 + 4,812 '47,52 + 42,5 . 0 + 8,06' 1,15 + 32,25' 0,95 - 273,88' 0,45 = 143,23 kNm

A = b . 1 = 3,4 . 1 = 3,4 m2

W=(b'1)/6= 3,4/6==1,93m2

PI,2 =N I A±M/ W (kN/ml)

pmax=N / A + M I W = 356,69/3,4 + 143,23/1,93 = 179,12 kN! m2

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumJltor de proiectare

107 .

unui

sprijin

Pm in = N / A - M / W = 356,69/3,4 - 143,23/1,93 = 30,69 kN / m2 Peony = 250 kN I m2

Pmax=179,12 kN I m2< 1,2 . Peony = 300 kN / m2 Pmin =30,69 kN / m2> 0

(II) Ipoteza II

45 + ~ 12 = 45 + 30 12 = 60° tg 60° = 1,7

tg a = X: I 25 ::::} x = 25' 1,7 = 4,25 BE = 4,25 m

hAB = hAE - hBE = 4,3 - 4,25 = 0,05 m

BC=L= ~(4.252 +2.52) =4.93m

G4 = t S4' 1 = 18,5" 10,75' 1 = 198,88 kN

{ Ay -0 '

P:B - kN/m2

PA~ =y·hAB . k, =18.5 ·0.05· 0.33=0.3

1 2 1

P:8 =- . y·hAB • k, ·1=- ·18.5 ·0.05· 0.33·1 =0.0076 kN

2 2

{p~ =q . k, = 30·0.33= 9.92

B kN/m

pJ =q·ka =:30·0.33= 9.9

P:B =q ·hAB • k, ·1=30· 0.05 ·0.33-0.495 kN

{P~~=y'hAC'k. ,=18.5-4.3·0.33=26.25 '2

D kN/m

pc~ =t H . k, =18.5 ·4.8 ·0.33-29.3

Pdo ;:: 26.25 + 29.3 .0.5 ·1 =13.9 kN

2

{p~ri = q . k, = 30·0.33 =9.9 2

D kN/m

Pcri =q -k, =30·0.33=9.9

Pc~=q ·hCD -k, ·1=30 ·0.5 ·0.33·1=4.95 kN

cr~ =y·hAB +q=18.5·0.05 +30 = 30.93 kN/m2 cr~ ;:: cr~ . k, = 30.93·0.33 = 10.2 kN 1m2

Din calcul grafic se obtine pB=18 kN/m2

Radulescu N., Popa H., Munteanu '\Ci[Undatii. fudrumlitor de proiectare

Anexa A2. Proiectarea unui zid de sprijin

cr~ =y·hAE +q =18.5·4.3 + 30 = 109.55 kN 1m2 cr~ = cr~· k, = 109.55· 0.33 = 36.2 kN 1m2

Din calcul grafic se obtine pC=63.6 kN/m2 P~c=pBU.=88.74 kn

P"'BC pC_pB .L=63.6-18.4.93=112.4kN

2 2

P '" v= P '" Bcsin60= 112.4sin60=97.34 kN P '" H= P v Bccos60=112.4cos60=56.2 kN pe=p~csin60=88.74sin60=76.85 kN P~=P~ccos60=88.74cos60=44.37 kN

-

I

\

\

\

Verificari

1. Verificarea fa alunecare pe talpa VL = Fr/ F\ 2: 1,3

Fr = (G1 + G2 + G3 + G4 + PvD+ p}) . f= (356,69 +76,85 + 97,34) . 0,43 = 196

F\=PY AB+P\B+P~+P'" H+PY CD+pQCD=0.0076+0.495+44.37+56.2+ 13.9+4.95+0.76=119.9 kN VL = Fr/ Fe = 196/119,9 = 1,63 > 1,3

2. Verificarea fa rdsturnare vR=Ms/Mr

M s = ( G) + G2 + G3 + G4 + P v D + P /) . br. fort elor

M s = (42,5' 1,7 + 8,06 . 0,525 + 32,25' 0,75 + 198,88 . 2,15 +76,85 '2,17 + 97,34 '2,58) == 946,16 kNm

Mr==p1 AB4. 76+PQAB4. 77+P~2.63+P 'V Hl.92+PY cDO.083+PQCDO.25=0.00764. 76+0.4954. 77+ 44.372.63+56.2-1. .92+ 1.09+0.2+0.760.16=231.63 kNm

VR =: M s / M r = 946,16 / 2.31,63'" 4,08> 1,5

3. Verificarea presiunii pe teren

N == G) + G2 + G3 + G4 + PvD+ Pv'" = 42,5+8,06+32,25+198,88+76,85+97,34 = 455,88 kN

R:1dulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumlltor de proiectare 109

Anexa A2. Proiectarea unui zid de sprijin

M=G21 . 15+G)O.95-G40.45+PQAB4.775+pY AB4. 766+PA2..63+P V" 1'd..92 +pYcDO.083+pqcDO.25-P~O.47-Pl7vO.88=60,27 kNm

A=b'1=3,4'1=3,4m2

W = (b2 . 1) 16 = 3,4216 = 1,93 m2

P1,2 =N I A±M/W

Pm.x= N I A + M I W = 455,88/3,4 + 60,27 11,93 = 165,31 kN 1 m2 Pmin = N / A - M / W = 455,88/3,4 - 60,27/1,93 = 102,85 kN / m2 peonv"': 250 kN / m2

[Imax =165,31 < 1,2' Peonv"" 300 kN/m2 pmin=102,85 > 0

Calcnlul impingerii active folosind epura Culmann (0 = 0)

Se calculeaza inaltimea echivalenta de pamant corespunzatoare sarcinii q :

He = q I y = 30/1~,5 = 1,62 m

Se imparte prismul de pamant ABC si se calculeaza greutatea f'~iilor .

G1 = (4,8+H,) .1.2355.1.18,5 = (4,8+1,62) ·1.2355·1·18,5 =73.37 kN

. 2 2 .

G2=2' G1 = 146.74 kN 1m G3 = 3 . G1 = 220.11 kN I m G4=4·G1=293.48 kN/m Gs = 5 . Gl = 366.85 kN I m G6 = 6 . G1 = 440.22 kN I m

.G7=7·G1=513.6 kN/m Gg = 8 . G1 =586.96 kN I m G9 = 9 . G] = 660.33 kN I m

Scara la care se dispun greutatile G, pe dreapta de referinta este: G1=2 em.'

2 73.37

3,2 x

x = (73.37 . 3,2) 12 = 117.392 kN 1 m

Pa= 117.392 kN 1m

Riidulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, Indrumaecr de proiectare 110

Anexa A2. Proiectarea unui zid de sprijin

SECTIUNE TRANSVERSAU Scam 1:20

480

50

450

340

Plansa Az.I

Ritlulescu N., Pop a H., Munteanu A. - Fundat ii. indrurnitor de proicctare

111

Anexa A2. Proiectarea unui zid de Sp)'ijin

PUnctU{ B

o

cr

scara eforturilor 5 kN/m2= I em

Pundut [

scara eforturilcr 10 kNfm2=1 em

Cit c

PLANSA PENTRU CALCULUL GRAFIC A PRESIUNILOR ACTIVE iN PUNCTELE B sr C PE PLAl'.'1JL Be

Plansa Az.Z

R1Hulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundal ii. Indrum!or de proiectare 112

Anexa A2. Proiectarea. unui zid de sprijin

Plan:;;aA2.3

R1Hulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundat ii. Indrumlor de proiectare 113

Anexa B1. Proiectarea unei fundatii izolate

ANEXABI

Date de tema:

Se va proiecta fundatia izolata a unui stalp de beton armat (de sectiune 40 x 30 cm2) al unei constructii industriale fucadrata in elasa a II - a de importanta, Incarcarile de calcul transmise la nivelul terenului sunt urmatoarele:

- in gruparea fundamentals:

p t ~ 850 + 30N ~ 850 + 30 x 3 ~ 940 kN

M ~ "" 1 00 + 1 ON = 120 + 10 x 3 = 150 kNm

p; ~ 940 kN M~ "'150kNm

- in gruparea specials:

P ," = 1,3 P t = 1,3 x 890 = 1222 kN

M ~ = 1,5 M ~ = 1,5 x 150 = 225 kNm

P ,0 = 1222 kN M ~ =225 kNm

unde:

N = 3 (N = nr.de ordine)'

Stratificatia terenului pe amplasament este data conform forajului nr.l ; Caracteristicile geotelmice de ealcul ale stratului de fundare vor rezulta pe baza prelucrarii valorilor din foraj.

Proiectul va cuprinde:

A. Piese scrise:

- Determinarea caracteristicilor normate si de ca1cul ale terenului de fundare;

- Predimensionarea fundatiei pe baza presiunilor conventionale de calcul;

- Verificarea terenului de fundare la stares limita de deformetii;

- Verificarea terenului de fundare la starea l:imita de capacitate portanta;

- Armarea fundatiei. '

B. Piese desenate:

- Sectiune verticals ~i vedere in plan a fundatlei, detalii de armare (sc.l :20 sau 1 :25).

GROSIMEA

II i

COTA

! T'T" I ! ..

"-t1-+-~

I ' • !

, '

IOJ OJ!

:o,i:.hr

,

10 i

I ~! i

~i

"',

I

3

AOANCIMEA

(n!

",I

,

iii

I I

Anexa BI. Proiectarea unei fundatii izolate

Rezolvarer

1. Determinarea valorilor normate ~i de calcul ale earaeteristicilor terenului de fundare

Stabilirea valortt norm ate sf de ca/cur pentru greutatea volumica, X (stratul de argila carenie, plastic virtoasii)

- Valorile '(i determinate prin incercari de laborator (conform forajului s-au efectuat n = 6 incercari):

i '( Y-1, CY-Yi )2
kN/ru:3 1
1 18,3 0,13 0,0169
2 18,4 0,Q3 0,0009
3 18,5 -0,07 0,0009
4 18,7 -0,27 0,0729
5 18,6 -0,17 0,0289
6 18',1 0,33 0,1089
Total (D 110,6 -0,02 0,233 - VaLoarea medie y si estimatia deplasata a abaterii medii patratice s :

n - IYi 110,6 . 3

'If = Y = --- = --= 18,43 kN/m

, n 6 '

±Cy-y,)2 = 0,233 kN/m3

1 1

S = _!_i:Cy_y,)2 = !±(y_y.)2 =~!0,233=O,20kN/m3

nl 1 61 1 6

• Verifiearea erorilor exeesive:

Pentru n = 6 din tabelul Ill! rezuWi v = 2,07, Conditia :

Ir-Yil <vs =2,07xO,2=O,41

se verifies pentru toate valorile Yt, deci niei 0 valoare nu va fi eliminata din sirul

statistic

:::;> n'=n

- Valoarea normata este:

n In 16 1. 3

Y =- Ly· = - LY. = -110,6= 18,43 kN/m nl' 61'6

Anexa BI. Proiectarea unei fundotii isolate

- Abaterea medie patratica este:

~ln- 2F 3

s= -ICy-y.) = -0,233=O,22kN/m

n-l I 1 5

• Detemunarea valorii de cakul pentru verifidiri la SLD

/ =(1±p)yn ; p = ;a n ",ny

Pentru n - 1 = 5 si 0: = 0.,85, rezultii din tabelul rIL2, ta = 1,16 (se considera semnul minus pentru indicele de precizie, p, In vederea cresterii sigurantei):

C =(1_1,16xa,22)x18,43=18,3 kN/m3

YO.8S .J6 x 18,43

• Determinarea valorii de calcul pentru verificari la SLCP

Pentru n - 1 = 5 si 0: = 0.,95, rezulta din tabelul III.2, to: = 2,0.1

c ' =(1_2,alxO,22)x18,43=18,25 kN/m3

YO.95 .J6 x 18,43

Determinarea valorii normate si de calcul pentru parametrii rezistentei la forfecare, ¢ si c (stratul de argila cafenie. plastic vlrtoasa)

V alorile rezistentei la forfecare 'tr determinate In aparatul de forfecare directa pentru eforturile normale (J egale cu 0.,1; 0,2; 0.,3 MPa:

Proba nr.l:

H=2,Dm ~ =20.0

c = 0.,68 daN/cm2 = 68 kPa = 0.,0.68 MPa

(J = 0.,1 MPa tf= 0.,1 tg2aO + 0.,068 = 0.;104 MPa

(J = 0,2 MPa tf= 0.,2 tg2DO + 0.,068 = 0.,141 MPa

(J = 0,3 MPa tf = 0.,3 tg2aO + 0,0.68 = 0,177 MPa

Probanr.2:

H=2,2m <jl =200

c= 0,068 MPa

(J=0,1 MPa tf=o.,1 tg2o.O + 0,068 = 0,104MPa

(J = 0,2 MPa '1;[= 0,2 tg20° + 0,068 = 0,141 MPa

. Radulescu N Popa H., Munteanu A. - Pundatil, indrumlltor de proiectare

., 118 .

Anexa Sf. Proiectarea unei fundatii izolate

(J = 0,3 MPa

'1;[= 0,3 tg20° + 0.,068 = 0,177 MPa

Probanr.3:

H=3,Om

<jl =200 c=0,066MPa

(J = 0,1 MPa 'tf = 0.,1 tg20° + 0,066 = 0,102 MPa

(J = 0.,2 MPa vr= 0.,2 tg20° + 0,066 = 0.,139 MPa

(J = 0.,3 MPa rr= 0.,3 tg2aO + 0.,066 = 0.,175 MPa

Proba nr.4:

H=3,5 m $ "" 19°

c = 0,075 MPa

c == 0,1 MPa 1."f= 0,1 tg19° + 0,075 = 0,109 MPa

(J = 0,2 MPa 'tf'" 0,2 tg19° + 0,075 = 0,144 MPa

(J = 0,3 MPa re= 0,3 tg19° + 0,0.75 = 0,178 MPa

Proba nr.5:

H=4,Om <jl= 19°

c = 0,075 MPa

(J = 0,1 MPa vr= 0.,1 tg19° + 0,075 = 0,109 MPa

(j = 0,2 MPa tf= 0,2 tgl9° + 0,075 == 0.,144 MPa

(J == 0,3 MPa tf= 0,3 tg19° + 0,075 = 0.,178 MPa

PIoba nr.6:

H=4,am $ =220

c = 0,062 MPa

(J = 0,1 MPa 'tf== 0.,1 tg22° + 0,062 = 0,10.2 MPit

(J '70,2 MPa rr= 0,2 tg22° + 0.,062 = 0,143 MPa

(J = 0,3 MPa 'tf == 0.,3 tg22° + 0,062 = 0,183 MPa

NT. o, MPa
Forajul probei in Adincimea 0.,1 0,2 0.,3
fora] (m) 'tr,MPa
2 2,0 0,10.4 0,141 0,177
3 2,3 0,104 0,141 0,177
F1 4 3,0 0,10.2 0,139 0,175
5 4,0. 0,10.9 0,144 0,178
6 4,3 0.,10.9 0,144 0,178
7 6,0 0,102 0.,143 0,183
2: 0,63 0,852 1,0.68 Ril.dulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatit, Indrumator de proiectare 119

Anexa Bl. Proiectarea unet fundatit izolate

• Analiza valorilor 'tf pentru (j = O,lMPa

i tj 't~ti (1 ~'ti)2 'r~ -'ti (,p - Ti)~
1 0.,10.4 0,001 0,00.00.01 ° a
2 0,104 0,001 0.,0000.0.1 a a
3 0.,10.2 0.,00.3 0.,0.00.009 0,002 0,00.0.0.0.4
4 0.,10.9 -0,0.0.4 0.,00.00.16 -0.,0.0.5 0.,0.000.25
5 0,10.9 -0,00.4 0.,0.0.0.016 -0.,00.5 0.,00.00.25
6 0,102 0,0.0.3 0,000009 0,0.0.2 0.,0.0.0.0.0.4 L'ti = 0,63 MPa

- Valoarea medie t ~i estimatia deplasata a abaterii medii patratice s rezulta: ~= 0.,63 = 0,105 MPa

6

s = .!.0,OOOa52 = 0,003 6

2: (:t - 1: i)2 = 0.,0.00.052 MPa

L ('t~ - 1:J = 0,0.0.00.58 MPa

Pentru n = 6, din tabelul IILl, rezulta v = 2,07

I~ - 1:i I < uS = 2,0.7 x 0,0.03 = 0,0.0.62 oricare ar fi n.

• Analiza valorilor t f pentru cr'::: 0,2MPa

i ti '-ti {r-ti)2 , (,r-Ti)2
1:, -1:;
1 0.,141 0.,0.0.1 0,0.0.0001 a a
2, 0.,141 0.,001 0,000.0.01 0. a
3 0.,139 0,0.0.3 0.,0.000.0.9 0,002 0,000.004
.4 (1),144 -0,002 0.,0.0.0.0.0.4 -0.,0.0.3 0.,0.0.0.0.09
5 0,144 -0.,002 0.',0.0.0.(')04 -0003 0,00.000.9
6 a,i43 1 -0.,00.1 0,0.0.00.0.1 -0.,0.0.2 0.,0.0.00.0.4
, , L'ti "" 0.,892 MPa

2:(:t _1:i)2 = 0.,0.0.0.0.2 MPa . L (~~- tj Y = 0.,0.0.0.0.42 MPa

s =

..!.o.,o.o.Oo.02 = 0,00.18 6

Radulescu N. Popa H., Munteanu A. - Fundatii, Indrumi'ltor de prniectare

, 120.

i

'.

Radnlescu N., Papa H., Munteanu A. - Fundatii. indrumi'itor de pnoiectare 121

Anexa Bl . Proiectarea uneifundatli izolate

~ = 0.,852 = 0.142 MPa

6 '

:::::> I~ _ til < us = 2,0.7 x 0.,0.0.18 = 0,00.37 oricare ar fi n.

• Analiza valorilor 'tf pentru (J = 0,3MPa

i '1 t-ti ~-'ti)' TP - Tj (t:-t,)
1 0.,177 0,001 0.,00.0.0.01 0 0
2 0.,177 0,0.01 0.,00.0001 a 0.
3 0.,175 0.,0.0.3 0.,0.0.0.0.0.9 0.,0.0.2 0.,00.000.4
4 0,178 0 0 -0,00.1 0.,0.0.0.0.0.1
5 0,178 ° 0 -0.,0.0.1 0.,0.0.0.001
6 0,183 -0.,0.05 0.,0.00025 -0.,006 0,0.00036 L'tj == 1,0.7 MPa

L (:t - tj f = 0,00.00.36 MPa

-td2 == 0.,00.0042 MPa .!. 0,00003 6 = 0,0.024 6

t ee 1,07 == ° 178 MPa

6 '

:::::> I~ - 'Ci I < uS = 2,07 x 0,0.024 = 0.,00.49 oricare ar fi n .

::::;> Wu se elimina nici 0 valoare din sirul statistic al valorilor r i , numarul total de valori fiind:

n=3x6=18

• Determinarea valorilor normate ~n ~~

n n n

nL 0' it i - 2:0' i2:ti

tg ~n = 1 1 1

n 2 n 2

nL; 0' i - (2: 0' d

I 1

tg¢" = ~18:::(c::O,::..1 x..:..O::.:.,.::63:_+:...0::.:.,=-2:.:.x~0':.:.;85:.:2:_+:.:.0:..!;,3:_x_:1:;..:,O:.:6~8)~-_:(~6_x..:.0:.::.,I_+..:.6_x_O:_,2_+_6_x_O.:_,3.:_)(,,-a.:...,6,,3_+_a.:...,8_52_+_. -,-1,0_6-,-8)

2 2 2 ( . )2

18(6xO,1 +6xo.;2 +6xO,3)- 6xO,1+6xo.,2+6xO,3

'" 0.,366

Anexa BJ, Proiectarea unei fundatii izolate

2 2 2

Cn = (6xO,1 +6xO,2 +6xO,3 )(0,63+0,852+1,068)

2 2 2 ( )2

18(6xQ,1 +6xO,2 +6xO,3 ) - 6xO,1+6xO,2+6xO,3

_ (6x 0,1 + 6x 0,2+ 6x 0,3)(0,1 X 0,63 + 0,2 x 0,852 + 0,3x 1,068) = 0,0684

2 2 2 ( )2

18(6x 0,1 + 6xO,2 + 6xO,3 ) - 6xO,1+6xO,2+6xO,3

=> c" = 0,068MPa ~n = 20010'

• Detenninarea valorilor de cal cuI ~ .l...C .l...~' .l...C·' (SLD, SLCP)

- Se deduc, in prealabil, valorile norrnate ale rezistenteide forfecare, f =0; tg$" + c" , dupa cum urmeaza:

c = O,lMPa

't~ ::; 0,1 x 0,366 + 0,068 = 0,1 04MPa 't~ ::; 0,2 x 0,366 + 0,068 = 0,141MPa T~ = 0,3 x 0,366 + 0,068 = 0,177MPa

c = 0,2MPa

c = 0,3MPa

- Se calculeaza abaterea medie patranca a unghiului de frecare interioara ~i a coeziunii.

Stg~ ::; (~,000058 ~ 0,00002~6 + 0,000042) x 18 = 0,0081

16x[18(6xO,1 +6xO,2 +6xO,3 )-(6xO,l+6xO,2+6xO,6)2]

Raduleseu N. Popa R., Munteanu A. - Fundatii, fndrumlitor de prolectare

, " 122

Anexa B1. Proiectarea unei fundatii izolate

2 2 2

(0,000058 + 0,000026 + 0,000042) x (6 x 0,1 + 6 x 0,2 + 6x 0,3 )

S = 2 2 2 ::; 0,00 17 MPa

e ~ 16 x [18(6 x 0,1 + 6 x 0,2 + 6 x 0,3 ) - (6 x 0,1 + 6 x 0,2 + 6 x 0,6) 2]

- Pentru n = 18 si a = 0,85 => tJ. =1,07;

- Pentru n = 18 si a = 0,95 => t, = 1,73;

• Valorile de careul pentru verifiearea la SLD:

,I, _ n(l_ taStg~) == ° 366(1_1,07 x 0,0081)::; a 357

tg'f - tg~ n' 0366 '

tg~ ,

c = n(l_ taSc) = 0 068(1- 1,07 XO,0017)::; 0 066 MPa

en' 0068 '

c '

tg~ = 0,357

<jl== 19064'==20° c= 0,066MPa

• Valorile de ca1cul pentru verifiearea la SLCP:

t * =0366(1_1,73xO,0081)::;03519

g~, 0,366 '

* 0 0

~ = 19 39'=19

* ::; ° 068(1- 1,73 x 0,0017) = 0 065 MPa

C' 0,068 '

Determirzarea valorilor normate sf de calcul pentru celelalte caracteristici geotehnice (strawl de argilii ca(enie, plastic vlrtoasli)

Prelucrarea se va face pentru: Ie; e, M2-3.

An=IA~Ac n

In =1" = 0,71+0,72+0,88+0,90+0,85+0,82 =0813

c c 6 '

en <= e" ::: 0,66 + 0,68 + 0,70 + 0,74+ 0,71 + 0,76 <= 0,708 6

Mn::; Me = 90 + 95 + 90 + 100 + 98 + 90 93,83 kPa

z-a 2-3 6

Rl'idulescu N., Popa R., Munteanu A. - Fundatii, indrumator de proiectare 123

Anexa BI. Proiectarea unei fundatii izolate

2. Predimensionarea fundatiei pe baza preslunilor eonventionaje de caleul

2.1. Stabilirea adaneimii de fundare, Dr

Adancimea de fundare, Dr, este stabilita conform punctului 1II.2.1 al prezentului indrumator, Pentru acest caz s-a considerat in final 0 adancime de fundare Df = 2,50. m adancime care satisfaee toate conditiile impuse de normativ. '

2.2. Stabiltrea dirnensiunilor bazei fundatiei

Pentru predimensionare trebuie respeetate conditiile m.13 al prezentului indrumator: p :red ~ P ccnv

P:~ s 1,2 Peony p:~in ~ 0.

• Stabilirea presiunii eonventionaJe de ealeul

Conform tabelului IIIA, pentru un pamant cu Ip > 20.% (Ip = 25,5%), se determina prin interpolare liniaza valoarea lui Peony corespunzatoare earacteristicilor de caleul ale stratului de fundare (I, = 0.,8 q si e = 0.,708).

Denumirea Indicele Consistenta
terenului de porilor Ic = 0,5 I~ = 0,813 I, = 1
fundare e Pe'nY' kPa
Argila prafoasa cafenie, 0.,6 450 496,95 525
plastic vartoasa eu eC= 0.,70.8 40.7,5
r, ;?:2D% 0,8 30.0. 331,3 350. interpol are pe orizontalii:

pentru e=0.6

Mc =1 - 0.,5 = 0.,5 A Peony = 525 - 4?0 = 75 kPa

Me = 0.,813 - 0,5 =0,313 A Peony= X

0.,313 x 75

x;::: 0.,5 ;::: 46,95 Peony = 450. + 46,95;::: 496,95 kPa

Alc =1- 0.,5 =0,5 APconv= 350. - 30.0 = 50. kPa

AIe ;::: 0.,813 - 0,5 =0,313 A Peony= x

0.,313 x 50.

x;::: 0.,5 =31,3 pcony=3DD+31,3=331,3kPa

pentru e=0.8

Interpolare pe verticalii (Pentru Ie = 0,813):

Se = 0,8 - 0.,6 =0.,2 A P cony = 33 1,3 - 496,95 = -165,65 kPa

Radulescu N. Popa B., Munteanu A, - Fundatii. indrumiUor de proiectare

, 124

Anexa BI. Proiectarea unei fundatii izolate

Ae = 0,708" 0.,6 =0,108 A Peony= x

0.,10.8 x 165,65 .

x = - = -89,451 Peony = 496,95 - 89,451 = 40.7,5 kPa

0,2

• Corectia de adandme: (CD)

Pentru Dr> 2 m

Co = K2Y(Df -2)= 2 x 18,04 (2,5 - 2) = 18,04 kPa

unde:

K2 = 2 - pentru argila prafoasa;

::::> pDf = -p + CD = 40.7,5 + 18,0.4 = 425,54 kPa - presiunea corectata cu Dr

eonv conv

::::> se poate face un calcul preliminar pentru determinarea dimensiunilor bazei fundatiei L ~i B:

P~ D

Lx B = P cdny - Y med X Dr

Pr :::: 940. kN Y med = 20. kN/m3

L

se alege 13:::: 1,2

L

13= 1,2 .... 1,5

940

--;:: 425,54 - 20. x 2,5

l,2B2

Bnec:::: 1,44m Bef:::: 1,5m

=>

Lnee = 1,73m Lef = 1,8m

• Corectia de 1atime: (CB)

Pentru B = 1,5m

CB :::: PeonvKI (B - 1) = 40.7,5 x 0,0.5(1,5 - 1) = 10.,2 kPa

:::;> jileonv = Peony + CD + CB = 407,5 + 10.,2 + 18,0.4 = 435,74 kPa

- Se verifica conditiile III.13 pentru valoarea finala (corectata) a lui peony:

1) p:'!-"d s Peonv

P~ 940.

pmed = __ +Y x Dr = ---+20x2 5 = 398,15kPa<pconv=435,74 kPa

ef L x B mod 1,8 X 1,5 '

2)

p~ ::;; 1,2 Peonv

Rildulescu N., Papa B., Munteanu A. - Fundatii. indrumi!itor de prolectare 125

Anexa Bl. Proiectarea unei fundatii izolate

MC c MC

max med f Pf f

Pef ;;: Pef + W ;;: LB +Y med Df+ L2B

6

max 940 150 kP

P r = --+20x 2,5+ ()2 = 583,3 a

e 1,8 x 1,5 1,8 x 1,5

6

1,2 Peony = 1,2 x 435,74 = 522,89 kPa

=:> P:;{"' > 1,2 Peony = 522,89 kPa

Se mareste lungimea fundatiei la 2,0 m:

.!:: = 2,0 = 1,33 e[1,2 .l,5]

B 1,5

max 940 150 _

Per = +20x2,5+ ()2 ;;:513,3kPa<1,2Pconv-522,89kPa

1,5 X 2.,0 2,0 X 1,5

6

3) p~;m ~ 0

min P~ Me

Per = LxB +YmedDf- L2B

6

. 940 150

p~m= +20x2,5-()2 ;;:213,3kPa>0

1,5 x 2,0 2,0 x 1,5

6 .

In conc1uzie dimensiunile finale ale bazei fundatiei vor fi:

L=2,Om B= 1,5m

2.3. Stabilirea dimensienilor pe vertieala ale fundaliei izolate

Se va eonsidera varianta fUndatie eu euzinet de beton annat si bloc de beton simplu.

Conform capitolului IJiI.2.).l raportul intre dimensiunile in plan ale euzinetului si cele ale blocului de beton trebuie sa se incadreze in intervalul:

l, be

L ~ B = 0,40 ... 0,50 pentru bloc eu doua trepte.

::::} se alege '-< = 0,9 m be: 0,7 m

Radulescu N. Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumlitor de proiectare

'"\, 126

Anexa BI. Proiectarea unei fundatii izolate

Wiiltimea cuzinetului se considera la valoarea minima he == 30 em care satisface toate condtjnle impuse, inclusiv conditia tg~ > 1, deci nu rnai este necesara verificarea la focta

taietoare a cuzinetului, I

/

Pentru predimensionarea blocului de beton sirnplu se va tine seama de valoarea unghiului ex. (cap. m.2.3.!), astfel:

tg a = f (Be 5; POlax) ::::} din tabelul III.6 tg a = l,6.

Pf' M~ 2

unde p =-+-=463 kN/m

max LB W

in final se alege un bloc de beton cu doua treptc de inalpme Htrcapti = 0,45 m.

3. Verificarea terenului de fund are la starea limita de deformatie

Urmatoarele trei relatii stau la baza acestei verificari (cap. III.3): 1)

Pefme<! s Ppl Perma. :s; 1,2ppl

2) 3)

D.adm = 8 em (pentru eazul de fata).

Ppl == ml(Y ·B·N1 + q ·N2 + c- N3)

:::::> Ppl = 1,4 (18.,3xl,5xO,51+44,45x3,06+665,66);;: 735 kPa

Obs: Pentru umplutura s-a considerat greutatea volumica Yumplutura "" 17 kN/m3.

unde:

m, = 1,4 (tabel Ill. 8);

y:; YSLD = 18,3 kN/m3 (deoareee pe adancimea B/4 sub talpa fundatiei nu apare

nici 0 schimbare de strat);

q = huYu + (Df- hu) YSLD = lx17 + 1,5x18,3 = 44,45 kN/m2 c = 66 kN/m2

$SLD = 20°::::} din tabelul III.9 NJ := 0,51; N2 =: 3,06; N3 = 5,66.

pm<d '" P~+Gf = ~+'V exa ot X D

or LxB LxB t med f

Vb = 2,0 x 1,5 X 0,45 + 1,4 X 1,1 X 0,45 = 2,05 m3 Vba = 0,9 X 0,7 X 0,3 + 0,4 X 0,3 X 1,3 = 0,28 m3 Vu = 2,0 ec 1,5 X 2,5 - Vb - Vba = 5,17 m3

Ve - volum beton simplu

V ba - velum beton annat

Vu - volum umplutura

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii. indrumdtor de protectare 127

Anexa BI. Proiectarea unei fundatii izolate

20 x 2,05 + 25 x 0,28 + 17 x 5,17 2,05 + 0,28 + 5,17

exact 135,89 3

Y med = --- = 18,12 kN/m 7,5

med 940

=:>Pef =-2 5 +18,12 X 2,5 = 358,6kPa x l,

2) P~"" ::;; 1,2 Ppl

max mod M~ med M~ 150

Per = Pef + -w = Per + -L2 B = 358,6 + ()2 . = 508,6 kPa

_x_ 2 xl,S

6 6

1,2 Ppl = 1,2 X 735 = 882 kPa

P~""::;; 1,2 Pp1 =882 kPa

Calculul tasiirii probabile

Grosimea maxima a stratului elementar:

hi::;; O,4B B= 1,5m

Presiunea neta sub talpa fundatiei:

Pnet = p~d - Y Dr = pcied - q = 358,6 - 44,45 = 314,15 kPa

Calculul tasarii probabile se efectueaza conform capitoiului 1II.3 al prezentului indrumator ~i este organizat in tabelul B 1.

Graficele de variatie ale presiunilor Og si (jz precum si impartirea in straturi elementare sunt prezentate in plansa RI.

Rlidulescu N. Popa R., Munteanu A. - Fundatii, indrumator de proiectare

,. 128

"1,

-

on.

-

<'l M

00 000

- -

5

00 II

~

<J

V

§

en 00

N II

<J

",v-.l- 000 o

II

'tl <J

00

3. Verificarea terennlui de fundare la starea limiti de capacitate portantii

Conditia care trebuie indeplinita este:

p'ef :::; l11c Per

unde:

me= 0,9

P~ +Gf p'ef = L'B'

1222 + 135,89 ---- = 555,4 kPa 1,63 x 1,5

, M~ 225

L '" L- 2el =L-2-=2,0-2--= 1,63 m

P~ 1222

B' =B=1,5 m

G{ = Yo Vb+h. Vb .a + 't « Vu = 20 x 2,05+25 x 0,28 + 17 x 5,14 = 135,89 kN

in care:

t' = 18,25 kN/m3

B' = B = 1,5 m

q = 17x1 + 18,25xl,5 = 44.37 kPa

c· = 65 kPa

~ • = 19° => din tabelul IlI.D N, = 0,92; Nq = 4,4; Nc = 11,76 f...y,Aq,Ac - conform tabe1ului III.l4 =>

B 1,5 B' 1,5

-=-=075 f... =A =1+03-=1+03-=1276

L 2,0 ' q c , L' , 1,63 '

B' 1,5

f...y = 1- 0,4r; = 1- 0,41,63 = 0,632

in final:

Pcr = 18,25 ·1,5·0,92·0,632 + 44,37 ·4,4 ·1,276 + 65 ·11,76 ·1,276 == 1195,38 kPa

=> p'ef = 555,4 kPa < rn , . Per = 1075.8 kPa

4. Armarea euzinetului de beton arm at

Armarea cuzinetului din beton armat se realizeaza conform capitolului III.5.2 al prezentului indrumator,

Valori1e de maxim si de minim ale presiunilor pe talpa cuzinetului sunt:

Radulescu N Popa H., MUJlteanu A. F'undatii. Indrum1i'tor de protectare

., . . 130

pC max = 4320,58 kPa pc min = -441,22 kPa

Momentele de armare pe cele doua directii sunt:

M, ;; 3 (p>, -+- pC ~n l [Bl; _ l~ J = ~ 4761,22 2 (1,5.0,252 _ 0,23)

4 P max +2p min 2 3 4 4761,22 2 3

M, = 157,8 kNm

C 12 2

My=P med Y(31,+4lJ=2380,6l.0,2 (3'0,4+4'0,2)

6 6

=> My=31,74kNm

Pentru calculul ariei de armatura necesara se utilizeaza relatia:

M

A =----

a 0,85·ho ·R,

in care:

M - momentu1 de armare, M, sau My; h, -lnii1rimea utila a cuzinetului;

110 = he - a = 30 - 3,5 = 26,5 em

a - acoperirea armaturii cu beton;

R" = 210 N/mm2 - rezistenta de cal cuI a armaturii de tip OB 37.

In concluzie:

A:::; 157,8 = 0,003335 m 2 = 33,35 cm 2

e .x 0,85.0,265. 210000

A = 31,74 =0000740m2=740em2

>,Y 0,85.0,24.210000 ' ,

In final se considera:

- pe directia x - x: 7~25 I 10,5 em

2' .

Aa,er= 34,36 em > Aa,)(

Datorita faptului cli presiunea minima este negativa, in relatia de caleuI a momentelor de annare (v, schema de ealcul din eapitolul Ill5.l si fonnule1e IIl.29 si III.30) se va eonsidera presiunea maxima ca fiind egala eu suma celor doua presiuni, pCrn!lX si pernin (In modul), iar presiunea minima ca fiind egala cu zero.

- pe directia y - y: 7~12 113,5 em

Aa, ef = 7,92 em2 > Aa.y

Procentele de armare pe cele doua directii sunt:

r= c c

pmin+Pmox

__ 44_1~,2~2_. 0_:_,9_ 0

= ,08m 4320,58 + 441,22

CALCULUL TASARII PROBABILE Scam 1: 50

Scam fortelor: 1 kPa = 0,1 mm

Ie, 1

T="2P mmlbc ="2441,22.0,08.0,7= 12,35kN

p; =~100= 34,36 100=1,85% >P>nin =0,05%

bc·ho 70·26,5

A 792

P = ~100 = -'-100 = 0,36% > Pruitt = 0,05%

y le·ho 90·24

Arm.atura de aneoraj a euzinetului in bloeul de beton simplu (v. cap. III.5.2)

Farra totals de intindere:

Se considera 2~8 cu A •. of = 1,01 em"> Aa, nee

Aria de armatura necesara este:

T 12,35 2

A =-=--=058em

a R. 210000 '

314.15

Lungimea de aneorare necesara este:

unde:

nane = 0,08 (pentru OB 37) - coeficient de aderenta armatura - beton; "'80 = -12 - coeficient de aderenta armatura • beton;

R. = 210 N/mm2 - rezistenta de caleul a armaturii;

R, = 0,5 N/nun2 - rezistenta de ealeulla intindere a betonului; d = 8 nun - diametrul armaturii,

In final se considera a 1 ungime de ancoraj la, ef = 40 em.

8

31.41

1. = 36,48 em

28.27

Obs: Desenul de executie ill fundatiei izolate este prezentat in plansa B.2.

140.57 O's

I

I 19.42

9

PLANSAB.1

~,' ,',"

DESEN DE EXECUTIE

Scara 1: SO

,;

1·1

!
C-{jj-- ~~
!

.s:
0 .
200 ," rt
i ,v
i
i
I
-'i
i :i!
2h ILUI ' ~-t2
J I ; T 1 III '
I i I "iI'
i III
I ....
II. 70 ! I

.. 110 -I
ISO 2·2

I
j
I I-
i
-- -I- -3~ ~
i I~
!
j_1-t'1~~1.1

ISO . T!tlO 113.5, L -1570 -=atura tnJuvenaia

,

PLANSAB.2

-

Anexa B2, Proiectarea unei fundatii continue

ANEXA B2

,".' I

r ---...,

I I

L J

annatan. de IDconJ

Date de tema

Sa se proiecteze fundatia continua din beton annat sub un sir de, stalpi ai unei hale

industriale. Stratificatia amplasamentului este cea indicata la tema B. 1.' , .

Numiirul de stalpi, distants intre stalpi, incarcarile decalcul si cota de fundare vor fi indicate fiecarui student in parte .

Proiectul va cuprinde :

A) Piese scrise,:

-Predimensionarea grinzii de fundatie, calcu1ul presiunii pe ·teren ~i -al eforturilor in grinds

printr-o metoda aproximativa; "

-Calculul presiunii pe teren si a eforturilor in grinda prin metoda coeficientului de pat

-Armarea grinzii de fundatie,

B) Piese desenate:

-diagramele presiunilor pe teren si eforturilor ill grinda in cele doua ipoteze de calcul ;

-vedere in plan si Iaterala a grinzii ~i sectiune transversals a grinzii;

N=3

P, = 2000 + 20N Pz = 2100 + ION 10 = 1,3 m

It =( 5,8 +O,lN)

lz = (5,3 +0,2N) PCOTIY= 250 kN I mZ

kN kN

m m

PI = 2000 + 20N =2000 +203 =2060 kN P2 = 2100 + ION =2100 + 103 =2130 kN 10 = 1,3 m

11 = ( 5,8 +O,IN) = (5,8 +0,13) = 6,lm b = (5,3 +0,2N) =(5,3 +0,23) = 5,9m

lU'dulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatil, l'ndrumator de proiectare

135 ·

Anexa B2. Proiectarea unei/undafii COntinue

Rezolvare

2130 kN

2060 kN 2060 kN 2130 kN
1 1 1
>I< :+: )1< z,j
5.9 m 6.1 m 1.3 m 1

1.3 m 6.1 m

Df==2,5 ill

Ymed = 20 kN / m3 Pef s Peony

LP.

P =--' +'11 .D <P

ef B . Limed f - cunv

P 2P1 + 2P2 2·2060 + 2 . 2130 8380

er= B.L +Ymed·Dr= 13 207 +20·2.5=---+50:S;250~B >202

. . B· 20.7 nee - .

Bef = 3.0m

Consideram cunoscute dimensiunile stalpilor lo:=bo=0.6 m b = bo + (0,1 - 0,2) ill ::: bo + 0 2 m = 0 6 + 0 2 == 0 8 m

, , ! '!

Calcul~l presiunilor pe teren ~i a eforturilor in grinda prin metoda apreximativa ~ - presiunea pe talpa;

p - incarcarea pe unitatea de lungime.

{H=G7~}2 , (1 1)

H = "37'2 H:?:30m

alegem

{H = G7~Js.9 = (1.9670.98)= 1.9m

Hl:::G7~).9 =(0.6370.95)= 0.8m >O.3m

p = EPi = 2P, + 2P; _ 2 ·2060 + 2 ·2130 8380 _ 2

B·L B·L - B.20.7 3.20.7-134.9kN/m

p = EP, = 2P, + 2P2 8380

L L = 20.7 = 404 .8 kN I m

Tl =0

J T2 = 404.81 = 404.8 kN

;. T3 = 404.8i.3 = 526.2 kN

ii' 1'3 = T3 -P2 = 526.2 - 2130 = - 1603.8 kN ~. T4 "; 404.8 :1.6 - 2130 = -1482.3 kN

Ts = 404.84.35 - 2130 = - 369.1 kN T6 =404.8 9.1-2130 =744.1 kN T7 = 404.89.4 - 2130 = 865.5 kN

T'7 = 17 - PI = 865.5 - 2060 = - 1194.4 kN T8 = 404.89.7 - 2130 - 2060 = - 1073.0 kN T9 = 404.810.35 - 2130 - 2060 = 0 kN

Anexa B2. Proiectarea uneifundatii continue

2130 kN

2060 kN

2060 kN

2130 kN

1

1

1

1

t 11 1 1 t t t t t f t f f 1 1 t 1 1 t f f t f 1t

II 3 r'" I 7 I

! I!. smi I

1 V: 2 4 61 8

I I

I

9

I ,

M1=0

M 2::: 1404,8112 = 202.,4 kN m

M 3 = 1,3404,801,312 = 342 kN m

M4= (404,81,62) /2 - 21300,3 = - 120,9 kN m

M 5 = (404,84,352) 12 - 21303,05 = - 2666,6 kN m M6 = (404,89,12) /2 - 21305,8 = - 2151 kN m

M 7 = (404,87,42) 12 - 21306,1 = - 1909,6 kN m

M 8 = (404,89f) 12 - 21306,4 ~20600,3 = - 2249,7 kN m M9=(404,8lO,352) / 2 - 21309,05 -20602,95 = - 3671,9 kN m

" (1.3 + x) 404.8 - 2130 =0 X = 3.96

Radulescu N., Papa R., Munteanu A. - Fundatil, indrum1itor de proiectare 136

I~

R'iiduiescu N., Popa H.'I Munteanu A. - Fundatii. illdrumlltor de proiectare 137

Mmax = (4041.,85,262) 12 - 21303,96 = - 2834,9 kN m

0.8
~
r--
X
1.9
Xn
0.8 I I
IE ~

3.0 Calculul presiunilor pe teren ~i a eforturilor in grinda prin metoda WINKLER

Y G"" (- 3,080,95) /(1,10,95+3095) = - 0,585

1= 0.8·1.1) + 0.8 .1.1. 05852 + 3.0.83 + 3.0.8.0,3652 = 0.84m4

12 12

I =~4E'Ib'

e k.B '

e

E = 2 ·107kN 1m2; Ib =0.84m4;

k, ·B=2M2_3 =2.93.75.102 = 18750kN/m2

1 =4 4.2.101 ·0.84 =7.74m

e ..• ,187.5.102

1t 1t

-Ie = -·7.74 = 6.1m 4 4

'::'1e ='::'·7.74= 12.2m

2 2 .

Caleulul grinzii de lungime finita aclionata de mai multe forte concentrate

2130 kN 2060 kN

2060 kN

2130 kN V2

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, ind~umiHor de prolectare 138

-
Anexa B2. Proiectarearuneifundatii continue
Sectiunea 1
PI x \jJ9U1. o: P "( UPi pPj "(Pj
\J. 12,2 1,576 -0,052 0,9°2 0,1 _00.,7 v. n noo v, 254,54
2545.4 -132.36 5.09
V, 6,1 0,788 ° -0,161 0,325 ° 0..161 v, 1894,03
5827.8 -936.27
2130 1,3 0,168 0,174 . 0,42 oA88 37(\62 894,6 1039,44
20.60 7,4 O,956 -0,023 0) 12 0.,269 -47,38 230,72 554,14
20.60. 13,3 1,718 -0,051 -0,013 0,075 -105,06 -26,78 154,5
2130 19,4 2,5 -0,029 -0,033 -0,008 -61,77 -70,29 -17,04
'If, 2618 3,462 -0,005 -0,Q15 -0,02 ·0..005 V, -0.0.15 V, -116,55
Ii 5827.8 -29.14 -87.42
V, 32,9 4,25 0,002 -0,003 -0.,009 0.002 V, -0..003 V, -22,9
?'::;.:1<; 5.0.9 -7.63
0 0 3740,2
{- 0.052V[ + 370.02 - 47.38 -105.06 -61.77 - 0.005V] ,+ 0.002V! = 0
0.002V[ - 0.161V2 + 894.6 + 230.72 ~ 26.78 -70.29 - 0.015V2 - 0.003V1 = 0
{VI = 2545.4 kN
V2 = 5827.8 kN
Tl= 0; M, = 0; PI = 161 kNl m2 -
Seetiunea 2
. Pi X. 1.JJ9Ule U B y uP; BP; yp;
I 2545. 13.2 1.705 -0.051 0,.012 0.079 -129.81 30.54 201.08
I 5827, 7,2 0,93 -0,02 -0.,117 0,275 -116,55 -681.,85 1602.64
2130 0,3 0,038 0,223 0,48 0,497 496,29 1022.4 1058..61
I 2c)60 6,4 0,826 ·0,005 0,148 0,306 -10,3 304.88 630.36
2060 12,3 1,589 -0,052 -0,003 0,099 -107.12 ·6.18 203.94
2130 18,4 2,377 -0,032 -0,034 -0,002 -68,16 -7442 -4.26
5827, 25,8 3,333 -0,008 -0,017 -0,021 ·46,62 -99.07 -122.38
2545, 31,9 4,121 0,001 ·0,005 -0,012 2,54 -12.72 -30.54
12 45.58 3539,45
1'2 = 485.58 kN; M2 = 7.7420.67= 159.98 kNm; P2 = 3539,45/7,743 = 152,43 kN/ill
Sectiunea 3
Pi X 1.JJ9U1e U B y UPi BPi yPi
2545. 13.5 1.744 -0.05 0.015 0.07 -127.27 38.18 17.81
58>27, 7,4 0,956 ·0,023 -01012 0,270 -134,04 -652,71 1573,5
2130 0 0 0,25 .f!-0.5 0,5 532,5 +1065 1065
2060 6,1 0,788 J ° 0,159 0,319 0 327,54 657,14
2060 12 1 55 -0,052 0,001 C),108 -107,12 -2,06 222,48
2B0 18,1 2,338 -0,034 -0,034 0,001 -72,42 -72,42 2,13
5827, 25,5 3,294 -0,008 -0,018 -0,021 -46,62 -104,9 -122,38
.2545, ·31,6 4082 0.,001 -0,005 -0,012 254 12,72 -30,54
I~ 585,91 3385,14
',." -1544,09

Radulescu N., Popa R., Munteanu A. - Fundatii, indrumiltor de protectare
139 ._
Anexa 82. Proiectarea unei fundatii continue Anexa 82. Proiectarea unet fundaui continue
T3 = 485.58 kN; T'3 = 1544,1 kN; M3 = 7.7447,57= 368,19 kNm; P3 = 3385,141 7,743 "" Sectiunea 7
145,8 kN/m2 II- Pi X w=xlL a e 'V la Sp· 'VP,
I' 2545. 19.6 2.532 -0.028 0.032 . -0.01 -71.27 81.45 -25.45
Sectiunea 4 5827, 13,5 1,744 -0,05 0,015 0,072 -291,39 87,41 419,6
Pi x u=x/l, a B 'I' aP; BP; yp. 2130 6,1 0,788 0 -0,159 0,325 ° -33867 692,25
2545. 13.8 1.783 0.049 0.018 0.064 -124.72 45.81 162.9 2060 ° ° 0,25 ±0,5 0,5 515 +1010 1030
5827, 7,7 0,994 -0,028 -0,1 0,254 -163,17 -582,78 1480,26 -1010
2060 5,9 0,762 0,003 0,170 0,33 6,18
2130 0,3 0,038 0,,233 -0,48 0,497 496,29 -1022,4 1058,61 350,2 679,8
2130 12 1,55 -0052 -0,001 0,108
2060 5,8 0,75 0,005 0,172 0,337 10,3 354,32 694.22 -110,76 -2.l3 230,04
5827, 19,4 2,5 -0,029 -0,033 -0,008 -169 -192.31
2060 11,7 1,511 -0,052 0,007 0,115 -107,12 14.42 -46,62
236,9 2545, 25,5 3.294 -0,008 -0,018 -0,021
2130 17,8 2,3 0,035 -0,033 0,004 -74,55 -70,29 -20,36 -45,81 -53,45
8,52 -141,6 9701"-
5827, . 2,2 3,255 -0,009 -0,019 -0,021 -52,45 -110,72 -122,38 -10R9.RIi 2926,1
f' -
2545, 31,3 4,044 0,001 -0,005 -0,013 2,54 -12,72 -33,1
I - ·138'4.,36 3485,93 T7 = 970.14 kN; T'7 = -1089.86 kN; M7 = 7.74(-141.6)= -1095.98 kNm
T4 = 1384,36 kN; 1\14 = 7.74(-12,83)= -99,3 kNm; P4 = 3485,93/7,743 = 150,12 kN/mL P7= 2926,17/7,743 = 126 kN/m2
._
Sectiunea 5 Sectiunea 8
Pi X ur=x/l, a B , la BP; yp; Pi X ur=x/l, a B ~ la BP, yP,
2545. 16.55 2 .. 138 -0.042 0.031 0.018 -106.9 78.9 45.81 2545. 19.9 2.571 -0.026 0.032 -0.012 -66.18 81.45 -30.54
. 5827, 10,45 1,35 -0,05 -0,03 0,159 -291,39 -174,83 926,62 5827, 13.8 1.783 -0.,05 0,018 0,064 -291,39 104,9 372,98
2130 3,05 0,394 0,091 -0,31 0,439 193,83 -660,3 935,07 2130 6.4 0.826 -0,005 -0,148 0,306 -10,65 -315,24 651,78
2060 3,05 0,394 0,091 0,31 0,439 187,47 638,6 904,34 2060 0.3 0,038 0,233 -0,48 0,497 479,98 -988,8 1023,8
2060 8,95 1,156 -0,04 0,062 0.,21 -82,4 127,72 43,26 il 2060 5.6 0.723 0,01 0,187 0,344 20,6 385,22 708,64
2130 15,05 1,944 -0,04'6 -0,026 0. 04 ·97,98 -55,38 8,52 2130 11.7 1.511 -0,052 0,007 0,116 -110,76 14,91 247,08
5827, 22,45 2,9 -0,017 ·0,027 ·0,02 -99,07 -157',35 -116,5 Ii 5827, 19.1 2.467 -0,03 -0,033 -0007 -174,83 -192,31 -40,79
2545, 28,55 3,688 -0,002 -0,011 -0,017 -5,09 -28 -43,27 2545, 25.2 3.255 -0,009 -0,02 -0,021 -22,9 -50,9 -53,45
-301,53 -230,64 2703,85 -176,13 -960,77 2879,5
T 5 = .-230,64 kN; M, = 7.74(-301,53)= -2333,8 kNm;P5 = 2703,851 7,743 = 116,44 kN/mk
. 18= - 960.77 kN; M8 = 7.74(-176, 13)= -1363,24 kNm; Ps = 2879,51 7,743 = 124 kN/m2
Sectiunea 6
Pi X ur=x/L a B 'I la BP; yp; Sec~unea 9
2545. 19.3 2.493 -0.029 0.033 -0.008 -73.91 84 -20.36 Pi x ur=x/L a B y aP; BPi yP,
5827, 13,2 1,705 -0.,051 0,012 0.079 -297,21 6993 460,39 2545. 22.55 2.913 -0.016 0.027 -0.02 -40.72 68.72 -50.9
2130 5,8 0,75 0,005 -0,172 0,335 10,65 -3,66,36 713,55 5827, 16,45 2,125 -0,041 0,Q31 0,019 -238,94 18066 110,73
2060 0,3 0038 0,232 0,48 0,497 -477.92 988,8 1023,82 II 2130 9,05 1,170 -0,041 -0,06 0,205 . -87,33 -127,8 436.65
2060 6,2 08 -0,002 0.,157 0\312 -4,12 -32342 642,72 2060 2,95 0,381 0,095 -0,314 0,44 195,7 -646.,84 906,4
2130 12,3 1,59 -0,052 -0,003 0,098 -HO,76 -6,39 208,74 206O 2,95 0,381 0,095 +0,314 0,44 195,7 646,84 906,4
5827, 19,7 2,545 -0,028 -0,032 ·0,01 -~63,17 -186,69 -58,27 2130 9,05 1,170 -0,041 0,06 0,205 -87,33 127,8 436,65
2545, 258 3,333 -0007 -0,017 -0021 -1781 -43,27 -53,45 5827, 16,45 2,125 -0,041 ·0,031 0,019 -23894 -180,66 110,73
-178,31 863,64 2917,14 2545, 22,55 2,913 -0,016 -0,027 -0,02 -40,72 -68,72 -50,9
T6 =863,64 kN; M~ = 7.74(-178,31)= -1380,12 kNm;P6 = 2917,141 7,743= 125,63 kN/ml ~I -342,58 0 2805,7
T9= ° kN; M9 = 7.74(-342,58)= -2651,57 kNm; P9= 2805,76 1 7,743 = 120,83 kN/m2
" ..
i
Rlidulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii. indrumator de proiectarc Ii Radulescu N., Popa H.o Munteanu A. - Fundatil. Indrumator de proiectare
140 141
Anexa B2. Proiectarea unei fundatii continue Anexa B2. Proiectarea unei fundatii continue

Sectiunea Mmnx
Pi X lJI=x/L. a B v aP; BP; 'VP;-
2545.4 17.1 2.209 -0.039 0.032 0.Q11 -99.27 81.45 28- Ii
5827,8 11 1,421 -0,051 -0019 0,137 -297,22 -110,73 798,4
2130 3,6 0,465 0,07 -0,282 042 149,1 -600,66 894,;- SfCTiuNE TRANSVERSALA.
2060' . 2,5 0,323 0,114 0,345 0,456 234,84 710,7 939,36 I.1W "J.O .. 11.0 oj
2060 8,4 1,085 -0,035 0,079 0,226 -72,1 162,74 456,56 Il
21310 14,5 1,873 -0 049 -0,023 0,051 -104,37 -48,99 108,63-
5827,8 21,,9 " 2,829 -0,@19 -0,02'8 -0,019 -110.72 .16·3,18 -110,73 ~ ~I
2545,4 28 3,617 -0,003 -0,012 -0,018 -7,63 -30,54 -45,81
-307,37 a 3078-

T=O kN; M = 7.74(-307,37}o:o -2379 kNm; po:o3078 I 7,743 = 132,5 kN/m2 I- 3!XJ -I

Notii : Pentru aflarea distantei x de la reazem parra la T = a se interpoleaza valorile fortei
ta:ietoarei de la stanga ~i de la dreapta sectiunii in care T = 0 : I VEDER( TN PLAN
-230,7 ........ 3,05 ~
836,7 ....... 5,8 x= 3,6m
i
---__........-~- .. _....., ..... ;
~ .,; I
-- !
2 o . G I
~.---. --.-.-- ..... _ .... - ... - .. _- --. !
~ i .
,--. I ~
113° .. 1 .. 610 ., ... 295 -I
,
1035
VEDERE LATERALA
b'DJ65 f .ri n T
0') () t1... ~ I
It I},O) , ,
L~". -. ,
.I
610 -I. 295

"'" 10)5 -I
f,t,
...•
"
" Plansa 82.1
i
"".
Radulescu N. Pop a H., Munteanu A. - Fundatil, lnd"mmlltor de proiectare Ril.dulescu N., Papa B., Munteanu A. - Fundatii, Indrumlitor de prolectare
• 142 143 Anexa B2. Proiectarea unei fundatii continue

DiAGRAHA DE MOMENT PRiN HETrJDA APROXiHATivA

1:KJ),6 OiAGRAHA DE NOMENT PRIN HETODA WiNKLER

/ ,rtf' ax--

I : \

I I \

I !, \

I ! \

I I \

'I \

\

Plansa 82,2

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatil, ind rumiitor de proiectare 144

Anexa B2. Proiectarea unet fundcqii continue

DiA6RAHA DE FORTA TAIETOARE PRiN HETODA APROXiHATivA

PRill' HETODA WiNKLER

\

\ \ \

Plansa 82.3

Ri'idulescu N., Popa M., Munteanu A. - Fundatii, [ndrumator de proiectare 145

Anexa B2. Proiectarea unei fundatii continue

DiA6RAHA DE m[SiUNE PRiN HETODA APROXiHAT!VA

DiA6RAHA DE PRESiuNE PRiN I1ETODA wtNf(LER

........

.. _

~ - ---

16

Plansa B2.4

Raduleseu N., Popa R., Munteanu A. - Fundati], fndrumiltor de proiectare 146

Anexa CI. Proiectarea unei fundatii de addncime

--

ANEXA Cl

Date de tema.

Sil. se proiecteze fundatia de adancime sub un stalp care transm:i.te terenului de fundare urrnatoarele incil.rcil.ri de cal cul aplicate la nivelul terenului:

incarcarea verticalil. momentul incovoietor

P = (3000 + 200N) kN M = (900 + SON) kNm T = (220 +5N) kN

forta taietoare

Se va proiecta fundatia :

a) pe piloti prefabricati din beton armat 35 x 35 cm ; bJ_pe--pi!o~i-confec!iona!i pe loc prin.batere (Franki) 52 cm; Terenul defundare are urmatoarea stratificatie:

o 71m umplutura y= 17 kN 1m3;

II -1+3m argila 1e=0,7 E=200daN/cm2;

III IV

praf argilos I, = 0,28+0,0 IN, E= 40 daN / cm2;

nisip mediu indesat E= 300 daN I em";

-3+9m 9'1- 50m

Proiectul va cuprinde :

A) Piese scrise :

-Calculul capacitatii portante a pilotului Izolat la solicitari axiale ~i laterale ;

-Dimensionarea ~i armarea radierului;

-Calculul grupei de piloti.

B) Piese desenate :

-Sectiune verticala prin fundatia de pi loti. Detalii constructive si armarea radierului ~i pilotilor.

Se considers N = 3.

P = (3000 + 200N) = (3000 + 2003) = 3600 kN M = (900 + 50N) = 900 + 503 =1050 kNm

T = (220 +5N) = 220 +53 = 235 kN

Pentru stratul Ill, Ie = 0,28+0,01 3 = 0,31

Rildulescu N., Popa R., Munteanu A. ., Fundatii. indrumiitor de prolectare 147

Anexa C/. Proiectarea unei fundatii de adal1cime

Rezolvare

a) Piloti prefebrlcati

l.CalculuI capacitatii portante a pilotului izolat la solicitiiri axiale Riz= P, +p[ = k (mj'pv'A + m2 'U Efild

in care:

k == 0..7 (coeficient de omogenitate );

m, == m2 == 1 (coeficienti ai condiriilor de lucru, tabelul V.2 ,capitolul V); A = 0,352 == 0,1225 m2 (aria sectiunii transversale a pilotului);

U = 4 ·0.,35 ~ 1,4 m(perimetm) ;

p, - rezistent a convent ionalaa panantului sub varful pilotului, datain tabelul V.2

(capitolul V), in kPa; ,

f[ - reeistent a convent ionalape suprafat a lateralaa pilotului in dreptul stratului i, conform

tabelului V.3, (capito lui V),rn kPa; ~

Ii == lungimea pilotului in contact cu stratul i .

lilllJlX==2m

Lp::; 15 m

Strat Strat Adancimea Ie f;(kN/m) fi IdJ<N/m) Pv
geologic elementar medie Zmelm) (kN/m2)
II 1 2,75 0.,7 33,74 16,875
III 2 4,0. 0,31 5,4 10,8
III 3 6,0 0,31 6,9 13,8
III 4 8,0. 0,31 7,73 15,46
IV 5 10.,0. 65 130.
IV 6 12,0. 67,8 135,6
IV 7 14,0. 70,6 " 141,2
IV 8 15.75 73.2 109.8 400.0
~ = 573.54 Rjz = 0.,7 ( 1 ·40.00 '0,1225 + 1 ,1,4 '573.54) == 905 kN

Riz::; Rb

R, - capacitatea portanta la compresiune a sectiunii de beton ; R, = A 'craop

A = 0,1225 cm2

craop = lOG daN Icm2

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii. lndrumator de proiectare 148

,

Anexa Cl. Proiectarea unei fundatii de addncime

n, == 0,1225 '10.4 = 1225 kN Rjz = 90.5 kN < 1225 kN

2.Calculul numarului de pilop ~i stabilirea dimensiunilor radierului np = numarul de piloti ;

np =P .( 1,2 + 1,5) I Riz +1 ... 2 piloti np~4; L~B;

tm:: 1,5 d;

t, = 3d +4,5 d; P= 3600 kN; Riz = 905 kN

n, = 360.0, (1,2 +1,5) I 905 + 1 ... 2 =4.77 +5.96 + 1 ,..2 piloti =7 + 8 piloti

Se aleg 8 piloti,

D= 0,35m

tm = 1,5 d = 1,5 . 0,35 = 0,5 m;

ti = (3d +4,5) d = (3 + 4,5) 0,35 ee 1,05 .;- 1,575 m

tix = 1.5 m; tjy = 1.5 m;

Xl = X2 =X3= - 1.5 m; X4 = X5 '" 0 m; X6= X7 =xr= + 1. 5 ill L = 0,5 . 2 -+- 2 ,1. 5 =4 ill

B = 0,5 . 2 + 1.5 = 2.5 m

H = (0.,3 + 0,35 ) L = (0.,3 .;- 0,35 )-4 == 1,2 + 1,4 = 1,3 m H'= (1/2 -;. 113 ) H = 0,65 .;- 0.43= 0.5 m

Se considera cuncscute dirnensiunile stalpului lo=bo=0.7 ill

3. Calculul grupei de piloti

Determinarea fortelor axiale in pilotii grupei

N = P + B . L . Dc YP = 3600 + 2.5 ·4· 2,5 . 20 =4100. kN 110 = M + T . Df = 1050 +235 '2,5 = 1635,5 Kn ill

Riidulescu N., Popa R., Munteanu A. - Fundatil. indrumiltor de proieetare 149

Anexa C1, Proiectarea unei fundaiii de addncime

Ix; = 6'1.52=13.5 m

Sl = S2 =S)=4100/8 - (1637,5 . 1.5) /13.5 = 330.56 kN = S min> 0 S4 = Ss =4100 18 = 512.5 kN

S6 = S7 =Sg=4100 I 8 + (1637,5 '1.5) /13.5 =694.45 kN

Se compara forta axiala maxima (S1) eli capaeitatea portanta a pilotului izolat Care lucreaza in grup R.J.

Rg=rnuRiz

unde mil este coeficientul conditiilor de lucru al pilotilor in grup. In cazul pilotilor purtatori pe varf mu'" 1 ;

Verificarea necesara este respecta:t.3.:~694.45<905.

Capacitatea portanta a pilotului izolat la so1icitari;Ofi~

._---- -~.~

R:,riz =m : k· r, unde:

m,k -coeficienti ai conditiilor de lucru ; m=k=0,7;

P u - forta critica orizontala .

Pilotul se considers articulat in radier .

- fundatie pe piloti din beton armat : ~ 12 mm

A: 0,352 m 2

Pu = Mcap 110

Mcap = momental capabil al seetiunii de beton annat Ia incovoiere; . 10 = lungimea conventionala de incastrare ;

d = 0,35 m

10 = 3· d = 3· 0,35 = 1,05 m

Determinarealui Mcap se face conform STAS Hll07/Q-90.

Bc25 Rc=13Nfmrn.2

PC 52 R. = 300 N I mm2

A.a = A.a' = 3 <D 12 = 339mm2

N = Sma>: = 694.4~ kN = 694450 N a= 25+ 12/2=31mm

Rlidulescu N., Popa H., lV(unteanu A. - Fundatd, lndrumlitor de proiectare 150

Anexa C/. Protectarea unei fundatii de adancime

N 694450 = 0,436

n b.h.Rc 3502.13

.~

a = A a.. ~ = 339 . 300 = 0,064 b-h n, 3502 13

~=~=0088

h 350 '

Rezulta m = 0,171.

Me = m : b· h2• Rc = 0,171 '3503'13 = 95,31'106N -rnm

C. = h 130 = 350 / 30 = 11,66 mm .consideran 20 mm = 0,02 m ,M =M -N·l = 9531 - 694.45· 0,02 = 81,421 kN· m

cap c a ,

1:> • =07'07'(81,421/1,05)=37,996kN

~'OrJZ , ,

Verificarea la solicitiiri laterale a pilotilor

T I np::'; Roriz

235 /8 = 29,37 kN < 37,996 kN

4. Veriflcarea la striipungere a radierului ~ Sr ezr ::.; H' . U . R,

Nu exista piloti in afara perimetrului ::::;. nu mai este necesara verifiearea la strapungere,

5. Armarea radierului ~

Secliunea 1 - 1

Mx = 3·694.45 ·1.15 = 2395.85 kNm

Seetiunea 2 - 2

" My = 694.45 ·1.15 + 330.56 ·1.15 + 512.5·0.4 =- 1383.76 kNm 110 = h - 3,5 = 130 - 3,5 = 126,5 em

a= 3,5 em

An ec _ M,

ax 0.85. ho . R.

2395.85 =0,00874mz =- 87.4cm2

0,85 .1,265.300.103

13 83.76 0,004289 m 2 = 43 em 2

0,85 ·1,265 .300.1 OJ

Radulescu N., Popa H., Munteanu A. Fundatii, indrumiitor de proiectare 151

Anexa C 1. Proiectarea unei fundatii de adtinCime

A~ = 18~25 = 88.2 ern" A:~ = 29~14 = 44.37 em?

\

b) Piloti Franki

l.Capacitatea portantii a pilotului izolat la solicitiiri axiale Riz =Pv+ Pj =k (m,: Pv -A '114' U' L fi Ii)

k==O,7

m, =rna= 1

A = 0,262. 1t = 0,2123 m2 U == 2 .1t . 0,26 == 1,63 m

timax == 2,0 m

r, ::; 15 ill

m, si m, se iau din tabelele V4 ~i V5 (capitolul V).

Riz = 0.,7 (1 . 40.00· 0,2123 + 1· 1,63 ' 573.54) = 1248.8 kN Riz s n,

O'adm = 100· 102 kN 1m2

A= 0,2123 m2

R, = 0.,2123' 104 = 2123 kN Riz = 1123,56 < 2123 kN

2. Caleulul numarului de piloti ~i stabilirea dimenslunilor radierului I1p = numarul de piloti ;

I1p = P ,( 1,2 + 1,5 ) I Riz + 1 ... 2 piloti up ;;:: 4 L>B;

tm = 1,5 d;

ti = 3d ""4,5 d;

P = 3600 kN; Riz:= 1123,56 kN;

TIp = 3600 . (1,2 + 1,5) /1248.8 + 1 ... 2 = 3,84 +4,8 + 1 ... 2 piloti = 5 + 6 piloti Se aleg 6 piloti .

d= 0,52m;

tm = 1,5 d = 1,5 . 0,52 = 0,78 m;

Radulescu N., Popa R., Munteanu A. - Fundatii. Indrumlltor de proiectare

. 152

A.nexa ci. Proiectarea unei fundatii de addncime

t; = (3d +4,5) d = ( 3 + 4,5) 0,52 = 1,56.,.. 2,34 m

tix::::; 2,32 m; tiy = 1,64 m.;

Xl ::::; X2 = - 2,32 m; X3 = X4 = 0. m; Xs == X6 = + 2,32 m

;\

L ::::; 0.,78 . 2 + 1,64 = 6,2 m B "" 0.,78' 2 + 1,64 =3,2 m

H = (0,3 + 0,35 ) L::::; (0,3 + 0,35 )-6,2 = 1,86 +2,17 = 2 ill H' == (112 + 113 ) H = 1 + 0..66 ;; 1 m

Se considera cunoscute dimensiunile stalpului lo=bo=o.·7 m.

3. Caleulul grupei de piloti

Determinarea fortelor axiale din pilotii grupei

N::::; P + B . L . Dc YfL= 3600 + 3,2' 6,2 . 2,5 . 20.::::; 4592 kN Mo = M + T . D, = 10.50. +235 '2,5 = 1635,5 Kmn

S ",..!i+ Mo ,xi

! . n

np t:x~

I~l

Smax$Rg Smin;;:: 0.

'" X2 = 4.2322 + 2·0 =21 53 m

s: l' ,

SI = S2 = 45921 6 - (1637,5' 2,32) 1 21,53 = 588,9 kN = S min> 0. S3=S4=45921 6=765.4 kN

S5'" S6 =4592/6 - (1637,5' 2,32) 121,53 = 941,8 kN 941,8 kN < 1248.8 kN = Rg

Capacitatea portantli a pilotului izolat La solicitari orizontale R,riz = m . k . P,

m,k -coeficienti ai conditiilor de lucru m=k=O,7

P, - forta critica orizontalli

Pilotul se considera articulat in radier .

- fundatie pe piloti din beton armat : !jI18 mm A=O,2123 m 2

Radulescu N~, Popa R., Munteanu A. - Fundatii. lndrumator de proiectare 153

Anexa C1. Proiectarea unei fundatii de adtincime

Pu = Mcap 110

Mcap = momentul capabil al sectiunii de beton solicitate la incovoiere ; 10 = lungimea conventionala de incastrare ;

d= 0,52 m

10 = 3 . d = 3 . 0,52 = 1,56 m

Determinarea lui Mcap se face conform STAS 10107/0-90.

Be 25 R,= 13 N Imm2

PC 52 Ra=300N/mm2

A..a = Aa, = 7cD18 = 1781 mm'

N = Smax = 941,8 kN = 941800 N a = 25 + 18/2 = 34mm

N 941800

n= =0,341

1tD2,R 3,14.5202.13

4 c 4

0.= A •.. ~"" 1781 .300 ",,0193

1tD2 n, 3,14.5202 13 '

4 4

~""~=0065

D 520 '

Rezulta m = 0,146;

Me = m : b ' rcD3/4· R" = 209,5'106N 'rum

1. = D 130 = 520/30 = 17,33 mm .se considera 20 rnm= 0,02 m Mcap = Me - N '1. = 209,5'106 -941 800 . 20 = 190,7 '106 kN' mm R.,riz = 0,7' 0,7' (190,7/1,56) = 59,9 kN

Verificarea la solicitari laterale a piloti1or T I up:::; RoTiz

235/6= 39,16 kN < 59,9 kN

4. Verificarea la strapungere a radierului L SI ezt ::::; H' . U' R\

Nu exista piloti In afara perirnetrului ::::!> nu se face verificarea la strapungere

Radulescu N., Popa H., Munteanu Pi.. - Fundatii, 'i':ndrumilitor de proiectare

154 '

Anexa C1. Proiectarea unei fundatii de addnaime

5. Armarea radierului

Sectiunea 1 - 1

M. = 2 ·941.8 ·1.97 :d71D.7kNm.

Seetiunea 2 - 2

My = 1.29, (588,9 + 765,4 + 941.8) = 2961.97 kNm ho=h -a= 200 - 3,5 = 196,5 em

a=3,5cm

3710.7

0,00780255m2::= 78.03cm2 0,85 ·1,865 . 300 .103

An'. ay

,

0,005911Z3m2 =59,2cm2 0,85 .1,965.300.103

2961.97

A~ = 16~25 = 78,4cm2 A·f::; 40'"14 = 612cm2

ay.,+, ,

Ri!.dulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundati], Indruml!.tor de prolectare 155

Anexa Cl. Proiectarea unei fundatii de addncime

.SECTiuNf VERTiCALA PRiN GRUPA DE PiLOT!

PREFABR/CATi S(ARA 1'100

- 2,50

____________ ~~. ~ ~1~--------~1~-T·;0~ .. ~~O

1 1~:S55 I !

I I ,I 2 ~j

,-----1--1-

--i-

J 81 "'I

- -t-

4 81

I· I I ",I

Ii I -CLCO

------------~~,~ ---:~'~-------------1~~

~ I I I 'I \ 5 ~I,

C),!

I

--1-

II

III

- - - - -!-
i
III i
I
-1-
- - - -
III
i IV

IV

IV

.~

tO,OO

J __ ,

, ,

.i,

, 1--
1 __ -- - - - - - - -
I
I I 1 6 B
1 I I '"
i
r
- - - : --I -- - -- - - - -
I I 8
I 7 '"
i
I~ I~l -15 00
1- ~
I "'"
~ V ~ Plansa CLl

Raduleseu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumiUor de proiectare

156 '

.'

i

Anexa Cl. Proiectarea unei fundatii de addncime

SECTiuNE VERTicAL;' PRiN GRUPA DE PILOTi FRANf(1

SCARA 1:100

II

III
lJI
!II 4 B
'"
- 9.00
IV 5
IV 6
<:::>
IV 7 <:::>
'"
-1500
LX
"" Pl~aC1.2

RAdulescu N. Popa H. Munteanu A. - Fundatii. indrumator de proiectarc

" 157

Anexa CI. Proiectarea unei fundatii de addncime

_. _1i'fDERE DLSUS .suai PREfABB/:CAli SCARA HO

~-__' r--, (_ r-"" "< ir(r'"
: I I f I
L_-l L_J L. __ -' /'
r=



X (J
, I
r---: r--" .......- - ,
..
-, J • .r "
I. __ J I. Anexa CI. Proiectarea uneifundatii de addncime

I-
3
.~
~
Lei
a:
l-
e::. 10- "I
'a: 05[
.3;
lit ~1
,~ Q
-.I
~ ""'
~ ~
::>
V) is 1
<:
~ V)
t-.:;
~
.~
.. ~.
t:::
V) .~
{g
l-
e::.
.~
.~
a:
.~
-.I
'" 2;
~ E5 Q
II :-:.. ""
-.J ~ C?
~ ~ 3
I-':
'Q V)
,.._ Lci
n-, .~
~.
tti
V) c

13¢25 L = 583

<::J I-
'" ~
I.J] .':::,
C:
CO
If:
L.u
8:
I-
a
-.J
'cc
.3;
8:
'-q;
-.J.
..q;
.~
Ci
:::,
I-
G
<:
-e::.
-.J
L.u;
<:
::::J
;::.:
t:;
V) Plansa CIA

Yf.DERE.DE SUS P/L.OIL FRAKI SCARA 1:50

6,2

Riidulescu N., Popa H., Munteanu A. _ Fundatii. lndrumlitor de proiectare 158

c

18¢22 L=644

Riidulescu N., Popa H., Munteauu A. _ Fuudatii. illdrumiltor de prolectare 159

Plansa CI.3

Anexa C2. Proiectarea unei sprijiniri simple

ANEXAC2

Pentru realizarea fundatiei unei prese hidrauliee trebuie sa se realizeze 0 sapiitura avand dimensiunile in plan de 4,50 x 7,50 m2 si adancimea de 4,50 m. Nivelu1 apei subterane aflandu-se la 0 cota superioara fundului sapaturii, pentru efectuarea Iucrarilor in uscat se impune realizarea unui epuisment indirect in varianta eu puturi filtre sau filtre aciculare. Pentru mentinerea peretilor gropii de fundare se va utiliza 0 sprijinire simpla (cu dulapi).

Caraeteristicile geotehnice ~i hidrogeologice ale terenului sunt:

• stratul 1 ~ cuprins intre cotele ±O,OO 7 ~ I 0,00 m (cota ±O,OO se afla La suprafata

terenului).

- nisip fill: - greutatea volumica in stare natural a y = 17,8 kN/m3;

- unghiul de frecare interioara ~ == 30°;

- coeficientul de permeabilitate k = 25 cm/zi = 2,89xl 0-4 m/sec .

• stratul2 - cuprins intre eotele -10,00 7 -15,00 m. - argila grasa (impermeabila).

Nivelul apei subterane se afla la cota -1,50 m.

Proiectul va cuprinde:

A. Piese scrise:

- Ca1culul epuismentului indirect;

- Calculul lmpingerii parnantului pe sprijinire;

- Dimensionarea sprijinirii simple.

B. Piese desenate:

- Sectiune transversala prin groapa de fundare;

- Vedere in plan.

Riidulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatii, indrumator de projectare 161

Anexa C2. Proiectarea unei sprijiniri simple

Rezolvare:

1. Caleulul epuismentului indirect in varianta eu puturi filtre

Pastrand notatiile din capitolul VI.1.4 al prezentului indrumator, pentru cazul temei marimile geometrice sunt;

H "" 10 - 1 ,50 "" 8,50 m

So = H - h = 8,50 - 5 = 3,50 m

It = 3060so..fk = 3000· 3,5.J~0,-=-OO:-:-02-::-::8~9 = 178,5 m se considera raza putului r = 0,15 m

:::;> debitul q pompat dintr-un put este:

nk ( ) 1t . 0,000289 () 3

q "" R 2H - So So = 178 5 2·8,5 - 3,5 3,5 = 0,00606 TIl Isec

in- In--'-

t OJ5

- debitul maxim ce se poate extrage dintr-un put este:

- k

qmax = 2nrh - r.- = 4,71 m3/sec.

15"k

Debitul total Q necesar pentru obtinerea denivelarii So este:

Q= n~ (2H _ 80)so=0,0126 m3fsec.

In~Rr

in care RJ "" 6 ill.

:::;> numarul de puturi necesar este:

Q

n=--

qmax

0,0126 0,00606 = 2,08

Pentru siguranta se considera in final un numar de 4 puturi pentru realizarea epuismentului indirect.

2. Calculul presiunii active a piimantului pe peretii siipiiturii

Fiind verba de un pamant necoeziv (nisip) se utilizeaza diagrama "a" din figura VI.3 (capitolul VI.2).

'Rlidulescu N., Papa H.~ MU'nteann A. - Fundati], indrumlltor de p'roiectare 162

Anexa C2. Proiectarea unei sprijiniri simple

2 (30) 2

:::;> Pa = 't : Hsprijinire . ka "" 17,8·4,5· tg 45 - 2" = 26,7 kN/m

In concluzie presiunea activa a pamantului este constanta pe toata Iniiltimea sprijinirii ~i este egala cu:

p'= Q,65Pa = 17,355 kN/m2

3. Calculul elementelor din lemn ale sprijinit;ii

3.1. CalculuJ duJapilor verticali

Se considers latimea unui dulap b = 20 em.

:::;> incarcarea pe metru liniar de dulap este q = p-b = 17,355·0,20 = 3,47 kN/m

Considerand distant a intre doua filate egala cu h = 2 m, momentul maxim in dulap este:

12 347.22

M = h =' = 1735kNm ee 17350 daNcm

8 8 '

bd2

Daca se considers grosimea unui dulap d = 7 cm ee W = 6 = 163,3 em'

M 17350 ? 2

:::;> (J = - = -- = 10622 daN I em" < (J . = 120 daN I em

of W 163,3' OJ

Obs: Pentru cazul de fa~a s-a utilizat lemn de esenta rasinoasa.

In concluzie dimensiunile unui dulap sunt: - sectiune: 20 x 7 cm2 -lungime: 5,0 m

3.2. Caleulul filatelor

Filatele fiind amplasate la 0 distanta interax It = 2 m

=> incarcarea pe metru liniar de filata este:

qf "" p'·l, = 17,355·2 = 34,71 kN/m

A. Calculul pe latura mica a gropii de fundare (4,50 m)

Pe aceasta latura se considera 0 distanta intre spraituri egala eu 1'2 = 1,40 m

Riidulescu N., Popa H., Munteanu A. - Fundatil, indrumiltor de proiectare 163

Anexa C2. Proiectarea unei sprijinir; simple

=> mornentul maxim ill filate este:

qfd 34,71.1,40.2

M = -8 - = 8 = 8,50.39 kNm = 850.39 daNcm

Daca se considers sectiunea unei fi1ate de 16 x 16 em 2 => W = 682,66 em3

M. 850.39 2 '

=> (Jef = W = 68266 = 124,6 daN lem > (Jai = 120. daN lem2

,

Se ma'e~te dimensiunea filatei la sectiunea 20. x 20 cm2 => W = 1333,33 em3

M 850.39 2 2

(J ef = W = 1333,33 = 63,8 daN I em < 0' 31 == 12(9 daN I em

In eoneluzie dimensiuniJe unei filate pentru latura scurta sunt in sectiune: 20. x 20 em2

B. Calculul pe latura mare a gropii de fundare (7,50 m)

Pe aceasta latura se considers 0 distanta intre spraituri egala cu 1"2 = 1,80 m

=> momentul maxim in filate este:

q 1,,2 3471.1802

M f 2 , , I

=-8-= 8 = 14,0575 kNm= 140575 daNem

Daca se considera sectiunea unei filate de 20 x 20. em 2 => W = 1333,33 em3

M 140575 . 2 2

=> (Jef = W = 133333 = 10.5,4 daN Icm < (Jar = 120. daN I em .

,

In concluzie dimensiunile unei filate pe latura mare sunt in seetiune: 20 x 2~ em2

3.2. Calculul ~praituriJor

A. Calculul pe latura mica a gropii de fundare (4,50 m) F orta axiala 1a care este so Iicitat spraitul este:

N1 = p'·ll ·1'2 = 17,355·2·1,40. == 48,60. kN

,

Se considers. spraituri realizate din bile eu diametrul ~ = 10. em

-. '

ru!duJescu N., Popa B., Munteanu A. - Fundatil, fndrumiitor de proiectare 164

Anexa C2. Proiectanea unei sprijiniri simple

1td2 2

:::;.A= -- =78 Scm

4 '

-lungimea de flambaj este If= 180 em

- i = o.,25d = 2,5 em

=> A. =!L = 180 =: 72 < 75 :::;. cp = 1- o.,8( __2:._f =: 0.,585

i 2,5 100

Efsrtule efectiv de eompresiune dezvoltat in sprai] este:

B. Cal culul pe latura mare a gropii de fundare (7,50 m)

Forta axiala la care este solicitat spraitul este:

N2 :::: pl.I1 ·1"2 = 17,355·2 ·1,80 = 62,50 kN

Se consideraspraituri realizate din bile cu diametrul ~ = 10 em -If= 140 em

- i = 2,5

If 140

:::;. A.=-=-::::56 <75 i 2,5

:::;. cp = 1- 0,8(__2:._) 2 = 0,749 100

Efortule efectiv de compresiune dezvoltat in sprait este:

N

cr'.f= A~ = 10.6,3 daN lem2 < (J.e = 120 daN lem2

Datorita numarului mare de spraituri necesare acestea pot fi iniocuite impreuna eu filatele eu cadre orizontale legate pe verticala prin popi la punetele de intersectie (a bilelor orizontale). Un astfel de eadru orizontal este prezentat schematic in figura C.2.I.

Obs: Laturile cadrului (7,35 x 4,35 m2) sunt mai scurte dedit dimensiunile in plan a gropii de fundare (7,50 x 4,50. m2) datorita faptului ea a fost scazute grosimile dulapi1or.

grinzi ecarisate 20 x 20 em'

~
<, l-
I-
.-;
/- t:-- 0
'<T
a -
u e
0 V)
- M
II 0 '<T
-e '<T
..!:: -
:E
I-
d Plansele C.1 :;;i C.2 prezinta 0 sectiune prin groapa de fundare eu vizualizarea nivelului apei subterane inainte :;;i dupa pompare si, respectiv, vederea in plan a sprijinirii.

1,80

1,80

10,9751

1:°,9751

1,80

7,3Sm

Figura C.2.l

Rildulescu N., Popa B., Munteanu A. - Fundatii, indrumiltor de prolectare 165

Bibliografie

BmLIOGRAFIE

Manoliu 1. (1984) "Fundatii si procedee de fundare", Editura Tehnica

xxx - (1979) "Tabele, grafice si formule pentru proiectarea fundatiilor", Catedra de Geotehnica si Fundatii, rCB

xxx - P10-86 "Nonnativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii", INCERC, Bul. Constructiilor nr. 1/1987

xxx - STAS 1010010-75 "Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor"

xxx - STAS 1010110-75 "Actiuni in constructii"

xxx - STAS 10101/0A-77 .Actiuni in constructii. Clasificarea ~i grupa:rea actiunilor pentru constructii civile ~i industriale"

xxx - STAS 3300/1-85 "Teren de fundare. Principii generale de calcul"

xxx - STAS 3300/2-85 "Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe"

Radulescu N., Papa H., Munteanu A. - Fundati]. indrumator de proiectare 167

MATRIX ROM

CARTE TEHNICA §I §TIINIIFICA

7 ANI DE ACTlVITATE - PESTE 500 DE TITLURI

Alte lucrari de CONSTRUCTII* aparute: .:. Horia Asanache - IDGROTERMICA CLADIRILOR • Pre]: 67000 lei

.:. Victor Asquini in colaborare cu Emil Prager - INDICATOR TEHNIC iN CONSTRUCTII

.:. Octavian Ciobanu, Costel Datcu - DESEN TEHNIC DE CONSTRUCTII. ELEMENTE

INTRODUCTIVE • Pret 54000 lei

.:. A Cristian - colec(iaEFECfUAREA $I VERIFlCAREAEXPERTIZELORIMOBILIARE (6 volume) .:. N. Georgescu, D. Stolan - colectia EV ALUAREA RAPIDA A CONSTRUCp:ILOR (34 brosuri)

.:. Maria Gheorghe - V ALORlFICAREA D~EURILOR '$I SUBPRODUSEWR INDUSIRIALE iN

CONS1RUc:rrr • Pret: 94000 lei .

• :. Mihai Manole - CONSTRUCTII. ALCATUIRI CONSTRUCTIVE ALE PRINCI-PALELOR SUBANSAMBLURI • Pret: 48000 lei

.:. Madiilin Mihailovici - INGINERIA APEWR SUBTERANE. INFLUENTA ACllMULARILoR DE !;IES

1>1 A SISTEMEWR DE IRIGA'fII ASUPRA REGIMULUI APEWR SUBTERANE. Pre]: 52000 lei .:. Manuela Nicolae-Posescu - TOPOGRAFIE. Pret: 76000 lei

.:. Alexandrina Pretorian - PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR CIVILE (voI.1 +2). Prep 180000 lei .:. Gabriela Proca - CONSTRUCTII • Pret: 48000 lei

.:. Gabriela Proca - SILICONI iN CONSTRUCTII • PreP2000 lei

.:. Liliana Serban - MATERIALE DE CONSTRUCTIE. Pre]: 52000 lei

.:. I.!;Itefunescu, N. Georgescu, D. Stoian - INDICI DE CONSUMURI DE RESURSE PE GRUPE DE OBIECTE DE CONSTRUCTII • Pret: 75000 lei

.:. colectia TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR

· Terasamente. consouaar: de terenuri # exectuia fundatiilor speciale» pret: 45000 lei

· Cofraje. Armdturl pentru beton armat. Prepararea betoanelor ~i mortarelor • pret: 79000 lei

· Constructi! metalice # procedee de sudare • pret; 33000 lei

· Zidiirii # tencuieli. Pereti » pret: 72000 lei . Izotatii « pret: 39000 lei

· Pardoseli. pret: 45000 lei . Zugrtiveli $i vopsitorii. pret: 29000 lei

.:. colectia iNDRUMARE DE LUCRU PENTRU MUNCITORI 1>1 TEHNICIENI

CONSTRUCTORI

· indrumarul zidarului • pret: 99000 lei . indrumarul dulgherului • pret: 70000 lei

· indrumarul mozaicarului # faiamarului • pret: 70000 lei

· indrumarul betonistului • pret; 50000 lei . indrumarul tinichigiului • pret: 70000 lei .

• :. coleetia NORME ORIENTATIVE DE CONSUMURI DE RESURSE PE ARTICOLE DE DEVIZ (editia 92-96) (25 volume)

.:. colectia INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ (editia 1981, inclusiv completarile din perioada 1982-1989) (20 volume)

.:. colectia CATALOAGE DE REEVALUARE A CLADIRILOR 1>1 CONSTRUcTnLOR SPECIALE DIN GRUPELE 11>12 HE MIJLOACE FIXE - editia 1964

.:. Aparitii periodice: . Buletin tehnic de p.re/uri in mica construetie ~i reparatii in constructii . indreptar tehnic evaluare cost uri elemente # constructii de locuinse . Catalog de oferte - materiale de constructii ~i illstalafii;

Ofertele complete ~i gratuite pe domenii se pot solicita telefonic. Achiziti0narea cir(ilor se poate face direct de la sediul editurii sau prin colet postal CD plata ramburs, pe baza unei comenzi scrise. Clienpi primesc periodic infonnaJ;ii despre nolle lucriri apiirute sau in CIU'S de aparide,

'I're\Uriledln accllStli Iistii suntvalabilemcepand eu 01.10.2000 __ . -= - __ -:;----;

Nr. Inv.

Digul de p:tllj:bU se fu~~ penlru protl(j8II!!D. Wtui ar.mrnit umplaaament Hnpocr1~ iouodatlilor ~t se ~lltA tn ~:i!:l,1rHc; fu care it) v<::cimitu.C~ sc gk~t~ lilt 1'ilInDnl CIJ~\' cu pml'1J;'!Flbilltme s.u.J1(:jcnt de :w.!usl p::rrtru n na. mal fi necesaee .a.'J1~ 4:J~ de ~LaIl~l!X (nucl~u, rclll;S.Cu), prl&:.d st:tuna ~i de camHlillt;; de punere ln oCIJlN.i:i,. ¢m!llturilc irnJilo::.fttc f.:t£. PM1C din ~ria srgildw: jLlsipoaa~ ail.U pttf-QB.B~ prnfllrJlGJ argilouse, etc.

rru~j:l:m.~ii -dil!:llllli. l~ilnem ootonlUtltmtului {~il ¢ .Q bancl~or (pasllji::lor I me n.T~ d I are 0' i ZIJ nlale 1 SW1. t i ndicaI e ~ I 1"1 rem1i, Z {(tn 1 se 1'1:: uli ze m d i n d.Q.u:::j st:r'II.tufi de ~:ln.t ell c:at'act.mBtici geotennice dif-e r]lC , PoC el.1run<:im~ B~ col1S1Qerl aplitalJi I,) SfICcind I!Ul:fi.)ml d:is1dbl.l~tl nomt.ii. -cu q (tig.. 1),

-~-~----,_..._.,.._-~---~

~ de :fI.u"duII {M:t:INid ~~stici ~ j.lCJI1rII m-aLull} Figurll Ll. 1J~ d~ "bm8nL

In ancxa A 1 este prc:~1JJ.1l1 WI CJ(emp~1.l de ~ pe~ proj~Llrejj. ~ui dig de 1'~Ilnt,

Etapcl.!:: tefilbArti prokrL!tu.ll.ll

4 pudlru~ll~ionnre~ parrt-c]ar diguJuj;

• Vt'!1l:[1CIl1(!3! -!It.u.bill1J!ii d4."Ul~i 1n i~ ~Llpraf*loc ili: IlIll,lnCCllJ1: c[t'C1.l~Bl' cil~t'ioe. u~m'71nd. rIJ~ f4mDr, peruru doua cazuri cl~ 1IG1i!:dtm-e; diguJ 'in uscat ~! digul ~ ~ ]31. cots de immd8.&i~,

SW'lLlitmu 11JlI.l. Clis. de piIlWirn este ~1l'oLIl~ de pantek Bi:~HLI.lla., 1ru:1inm:l t."N=1l BOOupI.e- p~tieLitc:uU. . stabilitatea ~j. dimpotrl~. rEIDtc- prell. Line conduc ·!110 0 ~lUlic DeC~l..'ItlI)miell

R.d~~~ III., .f1lJlA- a,~ M'LIllittanI ~, - Ir-u1l1b1"\L Il1dT1lIll§lar ~c -pra11~1a~ .11