Sunteți pe pagina 1din 8

574 / PROtsLEME DE LITEnATURA $I

ESTETTCA

seamne ehbrerarea lor de tot ceea ce este (,()n\.r,rrr,,,,,rl


pietrificat, emfatic gi inert, care frineazA pr.o1tr.i;r lrrr r,, rr
Iu{ie, de tot ceea ce 1e transformd aldtu}i (lo r,,,,,.,,, i,,
stilizari ale unor forrne perimate.
Am dezvoltat aceste teze intr-o iorml inl.r'rr,,rl , ,i,
stract6. Le-am ilustrat doar prin citeva e_\(,nrlrl,,irr,rte
din stadiul antic aI evolutiei romanului. .\legt,r ri.r 1,,. r .,e
expHca prin faptul c5, la noi, importanla rii,t':rtrrr t,r,ti!,
este categoric subestimati. Chiar dacd se voLltcr,;Ir,,1,, t.

diul antic aI romanului, prin tradi{ie se arc in

\,,, l,,rr

numai ,,rornanul grec('. Stadiui antic aI rornirrrrrlrrr u,i ,,


importantd considerabild pentru inleiegerea .j rrr,l,r ., r,.,
turii acestui gen. Dar, in realitate, pe terenul;11111r l1;r,rrir
romanul nu putea sd-qi dezvolte acele posil_ii lil;rtr r,.,,
late in lumea moderni. Arn remarcat ii in unr.l,. ,
nimente ale antichitdlii prezentu-l imperfecl iur:t,1r,. , ,i
simti mai aproape de viitor decit de trecut. Tns,,, ;,,,
renul so,cietdtii antice, Iipsitl de perspectivi, pr-or', ,r1 ',,,t,
reorientare cdtre viitorul real nu putea fi r:orr,.,,;,,,, tr
indcd viitorul real nu existS. Aceasti reorien1,irrr,,, ,, ,,,,,
Iizat pent'ru prima datd in epoca Renaqter.ii. ,\r)unr,. ,,, ,,r,.
devine con$tient faptul cd prezentul, actr,rarlitirlr,;r, r ,, , ,u
tuie nu numai continuarea nedesdvirsiti a 1,r.r'r.rrl rlr,, , i
qi un inceput nou qi eroic. A percepe 1a niveltr] (.( )rl,,,il,i,
raneitetii insemna nu numai,a cobori, ci qi ir irr;rll r , ,r,
noua sfer6 eroicd. In epoca Renaqterii, prezcrrlrrl r,,r , ,t,,1
seama, foarte clar qi lucid, ci este incornilar.alri I rr ,, ,r.,
piat de viitor decit de trecut.
Procesul devenirii romanului nu s-a incltr,i;rl
acurn intr-o nouA faz5. Epoca se caracteriz.ctv,;r l,.rr,tr
mare complexitate a lurnii, printr-o clegtct.(' rr(.r, , : ,lt;i
a exigentelor urrlane, a luciditS{ii qi cr.itit'isrrrrrlr
ie
trdsdturi Cefinesc qi evolulia romanului.
,

1rln1

R.ABEX,AIS

gI GCGOL

ARTA CUVINTULUI
sr CULTURA POPULARA

RISULUI

RABELAIS

*rt

;rr'r'
' 'i
clespre Rabelaisl ttm iucel'<';rt' sli
In cartea
-iunrtame"tale
Ii
r'
ri
ttt;rr
ilt:t'stlti
ale ct'eatiei
pti""ipjii"
I ''"lt'1.
Iirrf a"t"r*inat'e de cultura cornic[ pollllrrri.
'.'rii r trt' ll
1t'orit'i
aler
'
Iui. Unul clintre neajunsurile esenlialc
ul t li itrtlrrr ' t 'i
literare contemporane constd in f apl t'p'1
1 l11'11;1"'t.t tt
Ii.r"^r"tt"ug, iit"t,t"d - in special
li;rlr.i rr rrrr
ltri
cre.fiir
tri-"rar"f "i,Lt,rrii oficiale. Or. decit
lllllrtrri
Illrrrrl
in
ooate fi inteleas6 cu 'aclevdrat
rl'
r'r'ttlttl't"'
et'iqrcl.
toate
in
fi;rl".;, "ai" ffitaeauna,
('l;rl)t)r'lrr(lt'
't
s-a aflat in opozille ot-r "uitttta oficiirli' l'ritttt. l, "''
rr'
propriu asupritt lumii 1i
;ilft;-vealre
reflectarea ei artistici'
oentru
t"";;"u*"i
qi teoria litt'r'rrri. l){)r'r '|" '' tlt' ' t r" '
"it"l,ica qi sdrace, itlo t'i"rrlrri rrr lll''r rl t"'
irrlrtt lr"lt'
"ite"ttatifu,-iestrinse
irei secole, iar in ilr'('slt' t ttrrr'r'ltIti ri
rtl ll' r"r':
'r
"iiir*f""
pit^mt ir ;;;i."lu it'""t""i s;r itr11ltr"'tttr'
r'trl''
rrt'trli'
' l'i
lolrtl
tt
t
terii; or, aceste conceplii 'sitlt
qi pentru in{elegerea 1ui Molii'rtf'
rlr"r' r:'l 'r
Rabelais este rnoqtenitorul ;i lt'zrrllrrtttl
r" r'
lr'
o;lr'
ltti
' t't 'l'' I' il'
titi"i-pop"lar milenar' Crealilr
rtt'rtrrl'
itt
clltrolx'rrl
Iocuit a intregii culturi comice
I

'

vi=guroase, profuucle.;;i origirr;rlr'


aici f'enomelrr-tl ctl tn;ri itrrl" I |{ "'
examina
Vom
- t't't':tf i'r 1111 '111"r i:r
ter,aturii comice a timpurilor noi
I I llrr!r'
;;; ;* ne intereseazd clecit' elcmt:ttl.l.
lare a risului.
rlttt'r l'
Nu ne vom referi la problcmit itrllttt'rtl'r
r),'r I
r'
ll;tttr
'.,
directe (prin Sterneii q"uttltt tritlttrrrli r" r"r'
I
'r
itrltr
rrt'
'llr
Ait'i
Gogol'
1ui
tr",pt"
Uatuit

ei cele rnai

'

r, "t ','
Taot'ceslt'rt If trlttrittrl l"rrlt/"
M. M. Bahtin' -i"r"*r,,,,r,r,
'' I t :
.llrll'
Mr)s("v'r.
twro srednexekouia i
teratura", 1965 (ed. -Jutpt',, lt;rlrclrrlrr r'rrlr'} rr '1 1r tl
fragment al Iucrilii
1

'

$I

GOGOL

577

trdsdturi aIe cr,eafiei lui Gogol, care


independent de
Rabelais
sint determinate de legdtura
nemijlocitl a
lui Gogol- cu formele petrecerilor qi sdrbatorilor populare din linuturile natale.
Bine cunoscutd de Gogol, viala poporului ucrainean,
aqa curn apare in atmosfer,a sdrbdtorilor gi iarmaroacelor,
organizeaza maioritatea povestirilor din Serile i,n cdtunui
d,e Li,ngd Dikanka: Iarmarocul din Sorocin{i, Noctpte de
mai, Noapte de cLjun, Seara i,n ajun de SJintul lon. Temcltica sd.rbdtorii ;i atmosfera sdrbdtoreascd. de libertate gi
aeselie determind, subiectul, imaginile gi tonul acestor pouestiri. Sirbitoarea, cr"edinleJe populare legate de ea, atm,osfera deosebita de libertate Ei veselie scot viala clin
fdgaqul ei obiEnuit Ei fac irnposibilul posibil (intre care Ei
incheierea unor cdsdtorii, imposibile inainte). In povestirile cu cerracter pur sdrbdtoresc qi in altele, un rol foarte
important il joacl ,,drdcovenia(( hazlie, mult inruditS,, prin
caracter, ton Ei funclii, cu voioasele viziuni carnavaleqti
ale infernului Ei cu diableriile
scenetele cu dracil. l\[incarea, bdutura qi viala sexuald- au in aceste povestiri un
caracter sdrbdtoresc, carnavalesc. Vom mai sublinia qi
rolul considerabil al travestirilor qi mistificdrilor de tot
felui, precum Ei aI incdierdrilor qi demitizdrilor. In sfirEit, in aceste povestiri, risul gogolian este ri,sul, autentic
al petrecerilor populare. El este ambivalent qi spontan
materialist. Acest fond popular al risului gogolian se
pdstreazd pind la sfirqit, in pofida evoluliei sale ulterioare.

Prefelele Seri.lor i,n cdtunul de li.ngd. Dikanka (mai


ales cea de la parte,a intii), prin structura qi stilul lor se
aseamdnd cu prologurile lui Rabelais. Ele sint elaborate
ln ton de taifas familiar cu citito,rii ; prefala pdrfii intii
incepe cu o mustrare destul de lungd (apartinind, e
drept, nu ,autorului, ci, prin anticipare, cititorilor) : ,,Ce
bazaconie o mai fi gi asta : Serile i,n cd.tunul cle li,ngd
Dtkanka 7 Ce fel de seri, rogu-vd ? $i iatd, coiac peste pu_
1 Subliniem imaginea cu

totul carnavalescd a jocului de cdrti

a prostu') in iad, in povestirea Rdoasul pierdut.

578 / PROBLEME DE LTTERATURA $r Es'l.t,l'r,rcA

paz\,, le-a mai scos la ive,ald ;i-un pr.isllr.lu. l...,. ^ t,lr rrr;rl
cleparte
suddlmi caracteristice (,rut1 ltlotl;rrr rrr ..rlr.rrtr,.

un tiriie- briu care-qi pierde vremea in ogr.rrrl,r rlirr


afurisenii Ei bleste.me (,,Doamne felc;t,Lr!,, ,,:r;r
,,Duce-s-ar pe apa simbetei cu tot ncrrrnrrl t,i,,
tilnim Ei o astfel de imagine tipicir : ,,...IVl rrr;r
Grigorievici, in 1oc s5. dea cu tifla, sc irrlin:rr, :,pr ,.
Este intercalatd o povestire ,desple scrrrirr;rri,,trrl
(cf. episodul cu studentul din Limoges lir li.rrlrr,l,rl
sfirEitul prefefei sint prezentate felrrrilr. lrrtr.;r1,.,

rlr,,,,

1.

imagini care lin de ospd!.


Vorn cita o imagine foarte caracter.istit,;r. 1r,,,,,..r .r l,,i
trinelii care danseazd (aproape u, nutrl ii r.trt.,, rlrttt .,.rr ,il
din larmarocul din Sorocinfi.',,Tcll.irl t'r.rr rrurrr,rr t,,, l,,i
zburcldciune. Dar mai cle neintc'les 1i nt:ri rlr,rrrl.ri,i.rir
sd vezi bibutele zbilcite, pe (.iuc nu lr. ir,rlr,pl,r rlr ,.1
somnul de veci, imbulzinclu-sc 1tr.i rrlr.r, lirrr,r.rr r,, ,,lt ,:i
plini de viatd. Tacute Ei nepr:rsi"rtolrrt', Iirr.;r rrrrrlrr,r ,1, rlr
{elegere pentru cei din iur', m;rlirr;i r,ii r(,rn,,ull.lrt,, ,,u
mai ,aburii bduturii le m;ri l';jcr';rrr ,,r ;rilr,r trr,j,,r i ,,nrl
neqii. Ametite, clirtinirtr irrr.r,l rlirr ,,;rp ,,r l.rr;r ,r lii.r il
Seame tindra peler:hc tlt'irl;rlrrri, 1,)lr,ri;ru lirr,l;rll.r rl nltl
timea care petreceEr".
In Mirgorocl Ei in Tttt'tts l)tL|lttr rrll;rr. lr.ii:11 lrrll,' r,,.,lr
mului grotesc. In Ucr':rinu (c'a ;i in llir,lolrr:,i,r). lr.r,litrrlr.
realisrnului gr:otesc erau foarte put.crrrit,r. rii vii l'r,;rirrir.r,r
Ior erau, cu precedere, $coliie biscrir,t.;li, r;r,trrriu irl{ r,i
academiile (avea qi Kievul o ..r:olirr:i Srrinlr. ( 1,,r, , i, ' r."
cu tradilii anaioge). Studenlii (scmirrrrri;l.ii) r,rt;rr it,,r | ,;t
simplii cdlugiri, ,,dieci peregrini(', <:olporllrrr lilr,r',rtrrr r rr
creative a snoavelor, aneodotelor, rt mi<,ilor lr;u orlrr lirrr
leEti,,a gram,aticii parodice etc. plirr to;rt.;i llr,rrirr,r ltr,
creatiile qcolare cu moravurile lol specil'it'r' ;i rlrr.1,111l l,,r
la libentatea de comportament au ill('itl, rrrr rol irnp,,r l,rr,l
in dezvoltarea culturii in Ucrarinir. In vrt'rrrr.ir lrri I ir,1,111
Ei chiar mai tirziu, traditiile l'eillisrlurlui ly (,1(' , r'r irir
incd vii in institutiile de invllirmint, u<'r'rrirr,,n,. (,,,, , r,

RABELAIS $I GOGOL /
579

mai in cere bisericegti). Ere erau


vii in
'timput mesei at" inteiu"tuu"tii;;;";""in!iconversafiile din
(proveni{i mai
ales din mediul
purea sd nu re cu_
noascd direct. in""ili;;;;'a;;-"f?;
forma fo. o"ifi. ,riu. p" linga
aceasta.
el le cuno$rea
cli; ;;;.J
uwegti. [n sfirsit.
multe dintre asn^ectele.
""rr""t .i""tirf"
realismului grotesc
t
t a e ia- iliar'e],ii, "I=e i creali e era
pro r1",1i' l:;l.n:f *:
,"", "u
u"
r"."-i,lx,-'i
i "l"i:':,ff Iff
".'',
;n:,:X" T;

Ii,
l,*i
Y:ii*
lJ #.*ii: ijirffii#
ii:i#lil
nean era
;r,, m, rtl ,is,,n,ii
.t.ortL hrr!r.,ptirtttt

:;

)r,r,.r,1. -prrs_
chalis,c
*ria rt;, ;:;.",,ti;"nt.le ,.rj.srrs
-,t.t,irk,ttrrrl.
folclorultri
ucrainearr.
irliir cu11.1 5s,.mirnifesta t,,
fet,.ecerile populare,
qr elemenLclc rerrlismrrlrri
gr.otcsr: irl iery1ip11.igtilor.
se im_
bina atit cle or.g.ric.5l ,,.-oni,ir'i""yi)
Ei in ?crros Bulba,
tot aga cum. cu tr.ei 'sec.lc,
ir,,i,,i",'
analoge sc
or.slnic qi in^ r.oman;i i;il'r,;;"riris.
"i"_u,.,t"
:.:|,,^lly
Figura
seminanstrrhri democr;ri. lilir origirrn
irr,.riii un Homa Brut *.
in care infelepciunea latineas-l,a'r"'"i#'[ira
cu r.isul popu_
lar. cu for{a herculeand..
o
,".i_tiata
poftd cle min_
eare gi bdutura. este izbitor
""
confrali,or sdi occident"ii .1"';;;_e"Itoare cu cea a
fi,""",i;';; mai ales fratete
Jean).

Pe linga toate aceste aspecte,


o analizd atentd al re_
leva in Toras Burbrt imagini
9i
lr-ri Raberais _
uesete, ntperioti -'f;;li""e
:r^"^^?it?ii",i
bdtdtii
sinse_
t'ocse gi ale unor ospe[e
de tip"t;;;;"
*U"fuiriu, ; in sfirEit, in
ins5gi prezentarea organizarii
.p"tiii"u qi a felului de
viatd ale cazacilor
lti;;i^_
elemente pr.eg_
_zaporojeni
nante ale utopismutui sa"tlaioiiiZr--popLrlare,
un fel cle
saturnalii ucrainene.
rarlai iiUir"rirt qi multe ele_
_In
cle.tip.carnavalesc, ae pllaJ,
cliar la inceput: so_
-m.enteseminaristiior
srrea
qi lu:pta i, eri"if d;";;'b;;o;e"";;
tatdt siu (pina la un punct, u"""iru
seamana cLr ,,schim_
bul utopic de pumni,. ,f ,uiur,rriiij;r;.'

' Eroul principal din nuvela Vii h.

t.).

R,ABELATS

ESTETICA
580 i PROBLEMIi DE LITERATURA $I

ca 1i in intleagir ct r"t[itin Pouestiri d'in Petersburg, qi


alte elementc rtl. r'ttl
i"tilt'iil
uft"J"uJ a lui Gogot,
rind in stil' r\ir i' irr
t,iiii^p"-p"i;"" u tifi'r"i, in primul comicului
poprrlrrr'' itr

lil;"i;;;;iilocitr a fenomenelor
bilciur-ilrr"'"'r"
iiI#,f," ;;i"La"t" pielelor pub.lice.qi,ale
Nosztltti ;rrrrit'
qi-stilul
i*ugi"itu
Desigur,
icd.
,."irradi"ft
"de'
; irr 'tr.rr
adoplitror-lui
iiteratura
i;; d; Si"rt " qi
irr ;1' ''lir1i
Dar'
curente'
erau
respective
rr'r trrir
col'o
nasul,grotesc'
"p*all"l"ginile
;tp;'i;g;T a 'descoperit atitcit
nasttltti'
1'r'
gi
tematica
sor:e o existenli uuio"o*e'
rrt
Pulcittt'rr:r
Petru-Eka
ia
uit"i,
.!;;-i; ;;;;i;l J"
-- crainiculttr rl''
sesc. Tot ."i u geJit-qi ltil"t timbajul'ui
:"r1"

inton:rliilt'
bi,lci, care intervine in'cursul acliunii, cu
alogisry^"I"..:i
cu
f'"0a,
ironice de reclami ii
lrr l' r' rl'
)' oitrt'1,r1'rrl''
,Ltu ir-rturrliouate (elemcnte d'e ,rcoq-a-l'an'e"gogolit'rrt'
rtr
imagisticii
ale stiluiui Ei
-r"ifestdri
l'r. ir
incli'r''
influenla
ptltt
""L.t"
y*ut":
fl";;t" l.ri St""rr" lqi,
lrlrrl
lui Rabelair) se imilini cu influenla directd a c()tr\i'
nonular.
fdr6 Eir') rlll
"""fii!-"rrtele cle ,,coq-d'-l'dne" (vorbe
mli rl r,l
alogisme disparate,' "it Si inepll verbale sint' rlr'"
Ele
Ii'Gogol'
''lrll
tate-tr""r""t"
-- sint foarte-''a'pi"ait"
rl"r
gi
i" i"iati'qut'"u pto-"uselor
-tergivt'r"''r
au
pild6'
-irt.'ttl,',' '
friro"tuti"", a intrigilor gi biifelor; de
?espre Cicikov, in peroraliilc lr ri ,l'l' '
irrf
celor clortrt 'l'rrrr'
;[i;;""i"""t*ruritor
e" aceastd t"ma, incuconversalia
crrrrrl)'rr 'r, rr
despre
mogie'ii
Cicikov
lui
i"^ ai.J"tiire
rrr
clt'ttt''rrl(
acestor
moarte etc' Legitura
t

sufletelor

t"t'"i" "omicuh-ri poputar Eii cu realismul g'r'1""


neindoielnicd.
^^inci un aspect'
i; sfirqit, s6 examinimSuJletelor
ntoan"Lt'
tra baza
utu"ia * a"ttop"ri
^1"u"t
prin
infern'^-l'..i"
avalesc)
*-"i"f"i r"t"t
apare ca o foarltr
*""iri"r. s*t"ti moarte
patra din romanul lui
paraleld
la cartea a
^"aiato,'i,
tr.ri Pantagruei , Ptid"l.t:^i.ll
ip"ii,
;i";;"ili."p"r".ur este prezent in .proicctttl

;;;"t
'*"iiti

goiolian

esTe"lurnea

,d -!t ^t ^ ^^^",1
n I
moarte)'
(SuJtet.e

I rrmt.:t

rri,

1,r,r,l,t

itltttr

-,"tlT:::l
Ap;tt'r'ttl ';t
unui infern vesel'

r l.

Sr

GOGOL

581

mdnd rnai mult cu infelnui lui Queveclo 1, dar in subcu lumea ,cIrfii a patra din rostanla sa interioard
manul lui Rabeiais. -Aici intilnim otrepele gi calsfu,a]igu1
,,iadului(' carnavalesc, precum Ei o serie lntreagd cle imagini, care sint in ultimd instanld metafore gocante. O an,alizi atentd ar revela aici multe elernente tradilionale ale
infernului carnavalesc, ale periferiei terestre gi tlupeEti.
InsuEi tipul cdlStoriei (aI pelerinajului) 1ui Cicikov este
un tip cronotopic de migcare. Bineinleles, aceastl bazi
profund tradilionald a Sufletel.or moarte este imbogd{itd
gi complicata cu un rnaterial considerabil, cle aIt ordin, qi
avind alte tlaclilii.
In crealia Iui Gogol lntilnim apl'oape toate elementele
culturii tinind cle sdrbf,torile popula're. Lui Gogoi ii e
propri,u un mod de percepere carnavalescd a lumii, care,
e drept, de ceie mai multe ori apare in nuanle r:omantice. Aceastd percepere ber"reficiazd Ia el de multiple
forme de expresie. Amintim aici doar ceiebra cursi amelitoare, precum gi caracterizarea omului rus ; ,,$i care e
rusul cdruia sd nu-i placd ,aceasta goani ? $i cum ar putea ,si fie altfel, cind sufl,etttl s5u rivneqte sd se a,me{easei, sd zburd,e qi sd-qi spund uneori *: "Sd Ie ia clracu
pe toate !* Tocmai iui sd nu-i placd ?( Si ceva mai departe : ,,Zboard, drumul., in tot lungul lui, pierzinclu-se
cine Etie unde, in zarea indepdrtatd. E ceva infricoqdtor
in ,aceste fugare aparilii care nu apucd nici si se contureze bine, ca Ei dispan...." Subliniem aceastd inldturare a
tuturor frontierelor fixe dintre fenomene. Aceasti neobignuiti viziune gogolian6 a ,,drumului((, atit de des
exprimatd, are de asemenea un caracter pur carnava1esc.

Gogol nu e strdin nici de concep(ia grotescd referitoare la corpul uman. Iatd in acest sens o schild caracte-

Yezi: Quevedo, Viziutti (scrise lntre 1607-i613 qi publiln 1627). Aici, prin infern se perindS. reprezeutanlii multor
clase qi profesii, ai multor vicii si slSbiciuni umane. Satira este
aproape lipsitd de ambivalenld profundS, autentice.
* N. V. Gogol, Opere, vol. V, Cartea rus5, Bucureqti, 1958.
1

eate

582 / PRoBLEME DE LTTERATURA $r

ELArs $r GOGOL /

ESTETTCA

ristici din primul volum al Sufletelor moarte ; ,,Zittt ttgrt,


multe fe{e mai sint pe fala pdmintului. Oricit tti ci'rttla'
" nu geseEti ,o mutrd cire s5' semene cu alta. La ur.rii, l'rtrrr'
tia Ide comandant o are nasu1, Ia allii buzele, iitt' lit t.'r'l
ialli obrajii, care iEi intincl stdpinirea in pagub. .r'ltil,t"
ce arate, in acest ('i.r;/' lrll
a urechilor qi chiar a nasului 'iiletca;
unii au lrirrl rlir ;rltl
de
rnai mare decit un nzlstLlre
de lung6, incit trebuie szi gi-o'acopere clipit <lc t'lilr't ' ri
batista]ca se nu Ei-o scuipe. Sint insd mulli s21r'g 1li.i lttt
seamdnd a oameni. Itrtii unrr'l ctr|e zici ci nu-i alt<'ovir rlt'
cit un ciine in ft'arc. iii tc rniri clc r:c' poirrtit llast<ltr ; nlt'
impresia cS,primul tt'ccittor o slt i I smrrlgir rlitr.millit"
La Gogol intilnim Ei ttrr sislotrl I'oltt'lc Iogi<: tlc l't'ttttrt
formare i numelor in pore<:lo. Ctr <'it'i prccizic, ilpl'olll)t!

teoretica, dezvdluie esenla plrreclci,ambivalente, litrtrlirl lv .


clit'r. voltrrtrrtl
injurioase, clenumirea gogoliar-rti a graEy-ir1
*
ai"doilea al Suttetelor moarte: Ptiusl,aa I Intihrirtr ;i tr""
rnenea mostre cle asocier.e famiiiarS a elogiului Ei irr.itt|lr'l
(sub forrna blestemului de incint'are Ei binecuvitrlrr,t'r')'
p."ou- : ,,Dracu sA vi ia stepelor, cd prea sin'te!'i l'r'rt
rnoase((.

Gogol iqi dddea prea bine searna de uniuersal'itrLtttr r'l


ziunii"asu$ra Lumii a ri,sul'ui sd'u, dat, in acelas,i-,tim1l, lu
condiliile lculturii ,,seri'oase(( din secolul al XIX-Icrr' r'l
nu i-a putut gesi;ici locul cuvenit, nici baza qi irrtet'
pr,etarea teoreTic6. Cind in reflecliile sale explictr .tlt' r'e
ride, ei nu indrdznea pesemne si dezvdluie pind-llt r'tl
pit nattlra risului, caracterul 1ui popular, universal' ttlttl
LuprinzStor ; deseori el justifica acest r.is prin mrt,ulrr
miiginite ,a epocii. In aceste justificdri, destinate rtl.v+'
(
lului" c1e inlelegere al acelora terota erau adresatc, io
go1, involuntar] diminua, limita, uneori incerca sin<'t't' nE
i-ncadreze in limitele oficiale acea uriaEi for!6 trtttrrlf.t'
matoare care lignea din crealia lui comicd' Prirnul cft'r'l
exterior, ,,ridicu1izant", negat'iv -- afectind gi rlstttt'ttlttrl
noliunile,obiqnuite,nupermiteaobservatorilorclir.ct'(lrla
-foritirre
u acestei forle' ,,De t'c itta6
desoopere es"rrqa
In rusd Tfuslaul',' ffu corespunde lui ptiu I din romAIrrl (rr't'f'

583

lsimt cI mi copleqeqte oalecare mihnir.e ?( intreabd Gogol, in La ie;irea din teatru- (1842), qi rispunde; .,Nimeni n-a bdgat in seamd pelsonajul cinstit a1 piesei

mele(. Ardtind mai depar-te cd ,,acest per.sonaj nobil Ei


cinstit a fost risul(., Gogol continud : ,,Nobil, pentru cd
s-a hotdrit sd apard in piesa cu toatd insemnitate,a minord pe care i-o ddruieEte lurnea((.
DupI definilia lui Gogo1, tocmai semnificalia ,,inferi-

, modestii, populard. ddruieEte acestui ris un ,,chip


nobil((, dar el ar fi putut sd adauge : un chip divin, fiindcd aqa rid zeii in ambianla comic[ a comediei populare antice. L-r cor, clitiile epocii, acest r-is (insugi faptul de
a fi un ,,pelsoni,r.i(() era inexplicabil. ,,Nu. Risul este mai
adinc Ei mai cu tilc decit il socot oamenii, scria mai departe Gogol. Nu-i vorba aici de risul acela stirnit cle o
enervare trecitoare, sau de risul plin de fiere, datorat dispoziliei bolnivicioase a firii cuiva qi nici cle risul acela
ugor care slu.ie$te pentru petrecerea gi pierderea de
vreme deqartd a indivizilor, ci de risul care izbucneqte
in intregirne din firea luminoasd a omului, fiindcd izvorul care se af15 in str6fundul acestei firi nu seacd. niciodatd... Nu ! Sint nedrepli aceia care spun ci risul ar
supdra. Nu supdrd decit ceea ce-i intunecat. Risul este
insd luminos ! Multe lucruri l-ar scoate din slrite p,e om,
dacd ar fi ardtate in toatd goliciunea 1or. Dar luminate
cle puterea risului, ele aduc impdcalea in suflete... Dar
oarnenii n-,aud puterea cea m,are a unui asemenea ris.
nTot ce-i caraghios este josnic", spune lumea. Nurnai ce-i
rostit cu glas aspru Ei sentenlios, numai asta-i pentru ea
indl!5tor."
Risul ,,,pozitiv((, ,,Iuminoso', ,,ind1!5tors aI lui Gogol,
apdrut din solul cutturii populare a risului, nu a fost tn{eles (in multe privinle este incd Ei astdzi neinteles).
Acest ris, incompcltibil cu ri,sul satiriculuit, defineste trIoaydl

V.

Gogol, Opere, vol. IV, Cartea rusd, Bucuresti, 19b7.


de ,,satir5" este folosit aici in sensul exact stalrilit de autor in cartea Frangois Rabelais gi cultura populard in
euul mediu gi in Rena;tere.

I Conceptul
ry
1

584 / PROBLEME DE LTTERATURA Sr ESTETTCA

ul,l\ls gt G{)COr, /

situra principali a crealiei tui Gogol. Se poate sl)un., ,,,r


natura sa interioard iI imboldea sd ridd,,ca zcii((, rlrrl r.l
a socotit necesar sd-qi iustifice risul prin limitclt: rrrur ,,
lei umane din epoca sa.
lns5 risul se dezvdluie pe cle-a-ntregui in 7)rrr,/lr',r lrrr
Gogol, in insiEi structura limbii sale. In ilct.irrl;r lirrrl,.,
intr,d liber vorbirea vie, neliterari a p,opolulrri 1:r ,,tr,rtrr
rilor sale neiiterare). Gogol foloseqte sferele rrt.1 rr I rl r,,rl ri 1,.
al,e vorbirii. Carnetele sale de insemniri sint 1tttr. r,i :,rrrr
plu pline de cuvinte bizare, enigmatice, amltivirlt,rrlr, ,,r
sens $i rezonanfi. El avea chiar intenfia cle ;r ltrrlrli, ,r rrl
Diclionar erplicatiu ctl, limbii rttse, in p,r'efata cilrri;r ;rlir
md: ,,IJn asemenea dic_tionar mi se pare cu irlil rrrrri rr,,
cesar, cu cit in mediul strdin al societii{ii noirslr'r,, ;rlrl rl,
putin propriu spiritului pdmir-rlulr-ri ;i poponrlrri, rr' ,1,.
natureazd sensul clilect, aclevrlrat itl cuvintc'lr)t' n(,ir()r,,r' r l
se ti; unora Ii se atribuie alt sens. lrltclc sirrl (rilrrlr. , rr
desdvirEire". Gogol simte cu acrril,alt' rrt,t.r,:ril;rlr,;r lrr1rl,,r
stihiei vorbirii populare cu s/t'ttltu'ilt' trrrtrttl,,, t,.t lt't tttt t
r

zate cLLe Limbii. Altset-itlr ttrrt,i lirrrlri rrrrir',, ,url,rt rl.rrr', irr
contestabile, caractclislicrl ltt,rrlrrt lorrr;liirrlrr tr,nir,;r.rrlt.l,r,
se resimte in creali1 lr-ri ytrirr or'1.1irrri;lrr',,;r lt1r,t lrrlr.r,r,
liuni comice sub toate aspectcle slclt,lor lirrrlrii, Irr ,lr,
cursul lui observ5,m o continuii eliltetllrr'c ir sr.rr:rlrlilor rrr
tate sau interzise.
Pierdute in trecut, semnificaliile uitrrtc inct,p ,;.r ,,,
munice intre ele, si iasi din cochilitr'lor', sii-si r';rrrlr,.rpl1
carea aldturi de celelalte. Leglturile semrrrr t,ilr,, ,,r l
tente doar in contextul unor enunluri precisc, irr lirrrrt,.l,
unor anumite sfere a1e limbii, strins legatc rlt,:,ilrr,rlril,
care le-au generat, capete in aceste conclit ii 1ro:rilrr lr t
tea de a rena$te, de a participa la o vialir rrorrrr. ,\lll,.l.
ele ar fi rdmas neobservate, ca $i cind ar' I'i irrcr.l:rl ,.r
mai existe; de reguld, e1e nu s-ar mai fi pirstrrrl. ru ,,
rnai fi fixat in contexte serndntice abstracl.c (lrr,'r ;rl,' i,,
discursul scris Ei tiperit), de parcd s-ar fi picrrlrl ;,r,rrlr
totdeauna, de-abia formate pentru exprimarr,;r nnr,i ir,
.

timplai'i'ii'

58.5

i'epet,rIli rc. i. r-,, J i nrlrir.i lr,r.mr


r i v abstr..ct.
ale ,.,u a\.eaLi nici rr. ,lr elrt
_ii-ini,.*"in'_ir,"mul
concepIiei
rlespi'e lurnc. pentr,,.
,,,"rr,, ;;
;,; ststem <le semnifi_
catij conceptriate. ci-"ri
irrsaqi ;t;i; ;r.; vor.l_reqte.
ApArincl
tre obicei ca expreii
1

,l;::j, : ;:, ::xi,?:ffi1ijil;1,. ,":'J#:Hi:,"j *",,',,,x


s, i'
iil' ::aLrLii:"
" .n ",, r,,
!"* f;::,"X'" Hi":,",
],:,J: ,fie .r.epi.eze.riuq" rr .ri_'lrr.i"i'lr,",rt
serios. Insi

:1

situirlii si trrriruri u*.nrf"-"lI'mor.


i:o-.t".
rteqi literatura
p<-,a1e rrila s;ru chiar
ie
evila.
Iata de ce intoarcerea lil vot.birea
p,cpulard vie este
ea se r:eal.izeazi _ fii,_,A pe,tru
li
i,iili.pglr,tiltrilii.
pelceptil;ilir _ _ ilr crea,,cia l_rrrorl-nru*enea
toti
exponenti ge_
rriaii iri .onstiintei poputa.e,-"u*
l"fort Gogol. Aici se
infii'ma irlceir simplisia" fo.m"ia^a"
obicei in cercurile
rle,spre o.anLrme miEcare
rectilinie
]l::m:ti\-1.
inainte. Re_
tese cd o'ice pas inainte
r,r-r aclevdrat impor.tant
este inso_
tit cle o intoarcer,e sp'e i,ceputuri
(la
,,obirqii(.),
mai
exact spre lenagterea inceputurilor.
Idumai amintirea
poate merge inainte, ,r"
se intoarce
spre incepr.rtur.i qi,u,.,-"iT]:,::te.
"liu.uu.-i*rrti.uu
b;.t;;,. rer.menii in5i5i :
..rna!n1e". ..inapoi((. irr ace.astl
acceptle. isi picr.cl <,ar.actc_
t'ul. absolr.rl. i,chis. rlezi
Alrrincl ,rri',i*g,,,f;ir. pr.i' r,ter._
felenta lor, natur.a-paracloxald
interpretari in moct ctirerit cle vle a mlq"et.ii, stucliatir si
rti;r;ii"--iJ;.i:i ;i;;ii.,;;;ll
ia Ber gson). Aplicata la limba,
intoalcele in-.
seamnd r.estabilirea amintirii
""""-.raactive,
u"rr_ril",
torrtir
plenituctinea ei semantice.
Unui;i;;; mijloaceleir.r:rcestc.i
reinnoiri iI constitui",""rt*"i";;#
a risutrui, expri_
mat_a ajit cle pregnant ir.
opera.-tri*^ Gogol.
La Gogol. ciiscur.sul. comic
scopul lui clevine nu simpla ".i"-o.gonizat ustfel, incit
."r"l".u.u ,rro. fenomene
negatir-e. ai de;udli.
ttrea unui' aspect pctrl'iculcLr at
tuii
ca intreg.
sens, zo?1,tl risului
- J" .r"*,"1
contact.
Aici, elementele

lui

Gogol cievine zond.

cle

conlraai"r"rii Ui incompatibile

:LAIS SI COGOL i

586 / PROBLEME DE LITERATURA $I ESTETICA

rlttp;t
$e contopesc, reinvie ca legdtLLri' Cuvintelu lrlt'rr;1
1r'r
g..rrr.i1111.
ale
contactelor
ale
Lie i_prisiile totale
lillt'rrlrrt
tlc
departe
foart'e
intotdeauna
't
up.oape
truiq
(rr rlrr"l
lntrlun are-merr"u context, pf,lavrigeala sim,li"r
lrrlll
clame) risuni ca o problem5,verbal6, ca ccvrr itttllol
rerbrte prin molozul c1e vorbe' apiltclrl l''rt''t il!!
"u."
portan!a.
'---i" i""tt limbai are loc o continui evazittttt'tl. I'r tt"r
r 'rr"
mel; hierare ale'epocii, o corelare cu alte rclrlil;r1i'
('rtvirr
i,r
i((
torpiteora aparenla oficiald, direct6, ,,deceuf
tilrirrl
iirliii. a"u"nea de a minca qi in general dive|rr.lr.ttt''lrl'i
festari aie vielii materiale, vreun nas d,e f,tttt;i
tlt"'t'ltt
n.uite, vreun cucui etc. reciama ttn limbaj lletltt.rt
rl.'
olrligrrl'irr,
t'tt
lttlllit
acorclut'i'
;;r"; lor, noi Eire+,Iicuri,
lolorl.rl
lngrijit Ei far.i i1 i1[1.r'trr Crrrr0rrrrlrr :tii"rrrlr'1r"r
u ,u
""pii*a
e clar cE acesta nri poate ti cvil;tt' Sr' ltltt'1"
cle Ia o exl.remii Il lrltir ir ri(,lr:,lrlrri, l,,rr
"i-ii"_t"_"ino
ifitto a" a menline echilibrrrl si, ir-L acela;i f irrrlr' rlr'.rr I

compr:omite:travestireacomicaacuvintultti.t';rl.r'iirl'.,
traseazi ri'r.ilt' rl" ttrrt'ii.t '
iel"i*
-In ,utrrr', pluriformi Ei ii clansul
clczlli rrlttil' llir 'tll.
acest scop sint folosite
lrll:r11r'ltr t,rr "l
Gogol
etc.
rile animalice care apar in om
irr.1 rtril
rii
'rt'i
cle,gestuli
fonclului
.l
ipeciaf atenlia o=.,p.u
t'rrt lrii li
rtll
specifict'
trdsiturile
una'airlt""
nici
,"tugli;u
,l'
I
populare' Existen{a fdrd unifol'mir 6i rrrrrll
lrr.ttn!
virii.r
in,tinerele
tieqi
""rr'tii"
;t;;g" cu o fo4a neobigluitd,
risului ilii rrl'lit ltr
i;ffi[ qi rang.'Dreptui:ile -violente aleviallr
s-ir girrrlll la
ioatir
upi,,atorut"qi exp;nentul, dc;i
"i
gi
morai5'
o literaturA grave, tragicd
tt tlrrtlfl
Asistiniastf;l la coliziunea Ei interaclitrtrt';t
rlltr
c,orrsl,ilrrll.ii
lurni: o Lrime intru-ioiut 1ega15, oficialir, iIr visrtl rlt"rlrt'sr
{ta.expresia
r;il.;tiqi uniforme, care iqia ritiitrtl' 'si rr'' "'
i" ""pita1i((, Ei o lume unde tottrl
""lit"
e serios' Inepliito ;i ;rll'rrrtlrll
,ru*Iri^
i'ios, i.n
r'lr
'itit
"oru
opu"lir-ri,.a acestei iumi se clovedesc a fi' clitnlrolt'iv.i'
lttttl'rt
cclcilirllt'
al
autentic
mentul unificator interior
cxterioari.Acestaesteabsurc]ulrlest:lalizv<litt'..1(tl'l,tlltlt
berreficiaz; cle o muititucline clo cot'r"rprrtrrlnltte
it":",
"rt"
i,erbale retinute cu exacti'tate cle Goplol'
I

.1!SI

Prin urmare, univei'sul gogolian se afli permanent in


zona de contact (ca qi orice leprezentare comicd). L-l
aceastd zond toate iucrurile devin din nou tangibile; bucatele infdliEate prin intermediul cuvintelor sint capahiie sd stirneascd pofta de mincare ; este posibitd qi infdliEarea analitici a unor acfiuni, fard a-Ei pierde integritatea. Totul devine adevdrat, actual, prezent.
E semnificativ faptul cI nimic important din ceea ce
Gogol vrea sd prezinte nu este plasat in zona amintirii.
Trecutul lui Cicikov, de pildd, este prezentat in zona indepdrtatd, qi in alt pLu,n uerbal decit cdutdrile Iui c1up5
,,stlflete moaLte('. Aici risul lipsegte. lnsd acolo unde intr-adevir este clezv5luit un caracter aclioneazi stihia risului care uneqte, aduce in stare de coliziune qi pune in
contact totr-ri clin iur.
Este impor-tar-rt cd acest univers comic este permanent
cleschis pentrr-r noi interferenle. Inlelegerea tradilionalE
obignuitl despre un ansamblu qi un element al ansamblului care-Ei dobinde;te sensul numai in acest ansamblu,
aici. trebuie intrucitl',a revizuitd gi analizatd rnai in profr-rnzime. Este vorba de faptul cd fiecare clintre aceste e1emente este in acelaqi timp reprezentantul altui ansamblu (de pilclf,, aI culturii populare), in care, inainie cle
toate, iEi dobincleqte sensul. Astfel, unitatea universnlui
gogolian nu este, in principiu, inchis5, gi nici sieEi snficientd.
Numai clatoritd culturii populare contemporaneitaten
lui Gogol intra in ,,mare1e timp(..
Ea dI profunzime Ei asigurd legdtura figurilor carnavaleEti ale unor colectivitdfi : bulevardul Nevski, func{iondrimea, cancelaria, departamentul (inceputul din
Mantaua, invectiva : ,,deparrtamentul mirEdviilor ;i fleacuritror" etc.). Numai cultura popular6 face posibiii in{elegerea morlii uesele la Gogol : Bulba care qi-a pierdut
luleaua, eroisrnul vesel, metamorfo za lui Akaki Akakier.ici in clipa dinaintea morlii (delirul muribundului car.e
injura revoltat), peripefiile sale dupd moarte. De fapt,
colectivit5lile carnavaleqti sint extrase de risul popular

l3s /

PROBT,EME DE I-ITERATURA Sr ESTETTC-A

EL-A.rS

clin viala ,adev6rat5((, r,serioasd(', ,,col'ectd". Nimic set ir,'


nu poate fi opus risului. Rlsul este ..singurul pel'sorriri
pozitiv((.
Prin urmar-e, grotescui 1a Gop;ol nLl este o sirnpli irr
cilcare .a normei, ci negiirea ot'iclrol n01'rne al.rsti'it<'tr'.
inchistate, cu pretenlii cle absolut Ei cle ve;trir:ic. Ill trcrrgir
e.,ridenta qi iumea ,,cle Ia sine inlelet'rsf," in numelc ittlr'
virului neaql,eptat Ei imprevizibil. Parca ar ripulle cti trtl
trebuie sd aEtepli binele de 1a ceea ce e stabil qi obir,
nuit, ci de Ia un ,,miracol((.
In el rezidd ideea populard regeneratoare' optimi:'l'r
In acest sens, cumpdrarea sufletelor: moarte qi dif't'r i
tele reac{ii la propunerile lui Cicikov iEi dezvaluie, rl.
asemenea, inrudirea cu reprezentdrile populare deslrr ''
via![ Ei moarte, cu riiliculizarea lor carnavalesc5' $i rri'
este plrezent elementul iocului cal:navalesc cu rnoal'tcrt :,r
cu gianilele dintre viald Ei moarte (de pildd, in rel'lcr
sint btrrri
liiie-Iui Sobakevici clespre faptul cd cei vii nu pt'ovcrl
rtrl
s,ii
morfii
fata
in
Korobocikdi
Ia nimic, teama
girrrl'(
t'tt").
Trrproptea
lir
cle-o
bun
e
..Mortul'tndcar
tilnim jo,cul carnavalesc qi in ciocnireit tlintrc insigrril'irrrrl
si serioi sau terifiant; carnavalegti sint qi I'eprezentililt'
clespre infinit, despre veqnicie (procese Ei absurditili nt'
limitate etc.). Tot nestir;itd rlmine qi cdlitoria ltti ('i
r

cikorr.

In

aceastd pelspe,ctivd ne apate rnai exact si (',rir[r'rrrr

tarea cu figurile Ei temele car"e lin c1e or.induir'('rt l0lr'r


gistd (vlnzirea qi cumperarea oamenilor)' Acesle i'ilirrlr
Jj t"*" iau sfirEit odatd cu iobdgisrnul. Figuriie Ei siitrrr(i
it" tri Gogol sint nemuritoare, ele se afld in ,,mitr'{'1.
timp((. Un Ienomen aparlinind ,,tirnpului cel mic(( poit1t' li
pur Ei simplu negativ sau numai detestabil, dar titttrtlt
in timpul tel male e1 este ambivalent qi intotclcrrtttr;t
pia"rt,'intrucit este implicat in viali' Toli acegti l)lirrr"
i<ini, Sobakevici qi altii au trecut din planul in citt't't'"
pot fi decit nimicili, cletestali sau numai aclmiEi' ir) t''tr''
Li nu mai exist6. in planul in care rdmin penl'r'tr lolrlr"i

sr coGol ,

539

una, in care sint cu toatii implicai.ear ar.atati existenlei


in pet'manentti clevenir-e, clar nepiei-itoare.
Satiricul cai"e ricie nti e nicioclati vesel. El este
cle posac Ei posomorit. insi risr_rl h_ri Gogol este
-extrel
lntotcieauna biruitor. El creeazl, printre alteie, .,i f"l
.1"
catharsis al trit: icLtitdt ii.
Problema lisnl.ui gogolian poate fi pusd
Ei rezolvata
corect numai pe lttrza stticliulr-ri cr_rlturii populare
a risului.
1910.1970