Sunteți pe pagina 1din 21

Fiziologie

Sistemul circulator
Structura inimii
Formata din 2 atrii si 2 ventricule.
Are doua jumatati :
- Inima dreapta pompeaza sange venos in plaman si face parte din circulatia
pulmonara
- Inima stanga pompeaza sange cu oxigen la tesuturi si face parte din circulatia
sistemica. Atat atriile cat si ventriculul au o functie de pompa, atriile fiind mai
slabe in contractie decat ventriculele.
Functia de pompa depinde de doua lucruri :
- Proprietatile muschiului cardiac
- Buna functionare a valvelor cardiace
Muschiul cardiac se numeste miocard. Este un muschi striat si se contracta asemanator
muschiului scheletic (tot striat), doar ca durata contractiei este mai lunga (cam o data si
jumatate, mai viguroasa).
Miocardul mai contine fibre musculare specializate :
o Excitatorii (genereaza impuls electric)
o Fibrele de conducere a impulsului electric
Miocardul contine actina si miozina doua proteine speciale care formeaza niste
filamente. Particular pentru miocard, fibrele musculare sunt legate intre ele in serie si in
paralel (cap la cap sau una peste alta) prin discuri intercalate. Aceasta legatura face ca
masa musculara sa se contracte simultan ca un sincitiu, generand o forta musculara
mult mai mare.
Sincitiul atrial este despartit de sincitiul ventricular printr-o zona fibroasa atrioventriculara in asa fel incat atriile se contracta separat de ventricule, atriile intai apoi
ventriculele. Atriile imping sangele in ventricul care impinge mai departe sangele in
circulatie. Transmiterea impulsului electric de la atrii la ventriculi se face prin fibre
speciale de conducere care intarzie impulsul electric in asa fel incat atriile sa se contracte
primele.

1 | Fi z i o l o g i e

Ciclul cardiac reprezinta evenimentele cardiace de la o bataie de inima la alta. Este


initiat de generarea spontana a unui impuls electric in nodul sino-atrial.
Nodul sino-atrial este localizat in atriul drept in apropierea locului de varsare a venei
cavei superioare. De la nodul sino-atrial stimulul electric calatoreste la ambele atrii,
intarzie apoi in nodul atrio-ventricular si se distribuie apoi la ventriculi.
Ciclul cardiac are doua parti:
- Sistola se produce contractia
- Diastola se produce relaxarea
In sistola, sangele este impins (ejectie) din cavitate prin contractie. In diastola cavitatea
se relaxeaza si se umple cu sange. Ambele procese sunt extrem de importante. Sistola si
diastola trebuie sa se coordoneze cu deschiderea si inchiderea valvelor cardiace.
Cand atriul este in sistola (se contracta) :
o ventriculul este in diastola ca sa primeasca sange
o valvele atrio-ventriculare trebuie sa fie deschise si (mitrala atriul stang si
ventriculul stang ; si tricuspida in partea dreapta)
o valva aorta (ventriculul stang) si pulmonara (ventriculul drept) trebuie sa fie
inchise.
Cand ventriculul este in sistola
o valvele atrio-ventriculare trebuie sa fie inchise
o valvele pulmonare si aorte trebuie sa fie deschise
Cand atriul este in diastola (primeste sange)
o valvele atrio-ventriculare trebuie sa fie inchise

Sistola ventriculara
1. se inchid valvele atrio-ventriculare valvele atrio-ventriculare produc un zgomot
(zgomotul I cardiac)
2. contractia izo-volumica se incordeaza muschiul
3. deschiderea valvei aorte si pulmonare
4. incepe ejectia sangelui, ventriculul continuand sa se contracte. 70% din sange este
ejectat rapid in prima treime din sistola, 30% din sange este ejectat lent in
urmatoarele 2/3 din sistola
5. se inchid valvele aorta si pulmonara inchiderea lor produce un alt zgomot care
se numeste zgomotul II
2 | Fi z i o l o g i e

Sistola este cuprinsa intre zgomotul I si zgomotul II.

Diastola ventriculara
1. relaxarea izo-voluminca a ventriculului
2. se deschid valvele atrio-ventriculare
3. sangele trece din atrii in ventricule trecerea din atrii in ventricule se face in 3
etape :
- trecere rapida, in prima treime din diastola
- diastaza, curgere lenta, a doua treime din diastola
- sistola atriala, care impinge sangele din atrii in ventricule, ultima treime din
diastola.
4. Se inchid valvele atrio-ventriculare care genereaza zgomotul I
Diastola este cuprinsa intre zgomotul II si zgomotul I urmator.

Relatia ciclului cardiac cu electrocardiograma :


Unda P depolarizarea atriilor (impulsul electric calatoreste prin atrii)
Segmentul P R contractia atriala
Complexul Q R S depolarizarea ventriculelor ce initiaza contractia (sistola)
Unda T relaxarea ventriculara
P, PR, T pregatesc diastola

Volumele cardiace
Volum end-diastolic : reflecta umplerea maxima a ventriculelor in diastola. Este
110-120 ml.
2. Volum end-sistolic: reflecta ce ramane in ventriculi dupa contractie. 40-50 ml.
3. Volumul ejectat : cel care ajunge in circulatie, 70ml.
4. Fractia de ejectie: procentul din volumul end-diastolic ejectat, care este de 60%
1.

La efort :
1. Volumul end-sistolic : scade la 10-20 ml
2. Volumul end-diastolic : creste la 150-180 ml
3. Volumul ejectat : creste la 140 ml
3 | Fi z i o l o g i e

4. Fractia de ejectie : ajunge la 80-90%.

Functia valvelor cardiace :


- Se inchid si se deschid pasiv in functie de gradientul de presiune.
- Se inchid impinse de presiunea din ventricul (valvele atrio-ventriculare) sau
impinse de presiunea din vasele mari (aorta si pulmonara) inchidere retrograda
invers decat sensul de curgere al sangele, de jos in sus
- Se deschid impinse de presiunea din atrii (valvele atrio-ventriculare) sau de
presiunea din ventricul (valvele aorta si pulmonara) deschiderea se numeste
antero-grada.
- Valvele sunt ancorate de peretele miocardului de cordaje tendinoase si de muschi
papilari, care au rolul de a preveni prolapsul valvelor (in momentul inchiderii)
Presarcina (presiune bazala) este gradul de tensiune a muschiului cand incepe sa se
contracte inainte de a incepe contractia. Este egal cu 5mmHg.
Postsarcina este sarcina impotriva careia muschiul isi exercita contractia (el trebuie
sa dezvolte o anumita putere), care este de 120 mmHg.

Energia necesara pentru contractia inimii


Aceasta energie rezulta din metabolizarea acizilor grasi si mai putin din
metabolizarea glucozei si lactatului (rezultat din metabolismul oxidativ). Inima se
hraneste predominant din acizii grasi. Cea mai mare parte din energie este convertita
in timpul contractiei musculare in caldura si doar 25% este folosita ca debit de lucru
eficienta cardiaca.

Post-sarcina:
- Este tensiunea impotriva careia muschiul isi exercita contractia
- Este de 120 mmHg
Energia necesara pentru contractia inimii:
- Rezulta din metabolizarea acizilor grasi si mai putin din metabolizarea glucozei si
lactatului
- Cea mai mare parte din energie este convertita in timpul contractiei musculare in
caldura si doar 25% este folosita ca debit de lucru, fenomen numit eficienta
cardiaca
4 | Fi z i o l o g i e

Reglarea functiei de pompa a inimii


- Depinde de trei lucruri :
1. Reglare intrinseca, ca raspuns la modificarea volumului de sange ce ajunge la
inima
2. SNV controleaza frecventa cardiaca si intensitatea contractiei
3. Doi ioni importanti in functionarea inimii Ca si K, importanti in procesele de
contractie
Reflarea intrinseca
- Volumul de sange pompat de inima depinde aproape in intregime de cantitatea de
sange ce se intoarce la inima pentru sistemul nervos
Mecanismul F-S
Sistemul nervos vegetativ
- Simpatic: este distribuit in mod egal la atrii si la ventricule
- Parasimpatic: este distribuit doar la atrii (nu au inervatie vagala) ; stimularea
vagala nu are efect pentru contractii
- Frecventa cardiaca pe atrii creste de la 70 la 180-200 de batai / minut
- Forta contractila pe ventricule se dubleaza
In conditii normale, SNV descarca permanent impulsuri, mentinand debitul cardiac
cu 30% mai mult decat daca n-ar exista inervatie simpatica
Sistemult nervos parasimpatic
- Scade frecventa cardiaca de la 70 batai / minut la 20-40 batai / minut
- Forta contractila scade cu 20-30 %
Rolul ionilor de potasiu
- excesul de potasiu in spatiul extracelular diminueaza potentialul de repaus, deci si
potentialul de actiune (scade contractilitatea)
- asociat blocheaza conducerea prin nodul AV
- cresterea potasiului de 2-3 ori peste normal produce oprirea cordului
Rolul ionilor de calciu
- Scaderea calciului extracelular diminua potentialul de actiune si forta contractila a
inimii
- Intrucat mecanismele de reglare a calciului extracelular sumt mai riguroase,
hipocalcemia nu are importanta clinica
5 | Fi z i o l o g i e

Efectul temperaturii
- Cresterea temperaturii (febra)creste frecventa cardiaca, iar scaderea temperaturii
(hipotermie) scade frecventa cardiaca la cateva batai pe minut
- Mecanismele implica permeabilitatea membranei celulare
Debitul cardiac
- Se defineste ca fiind volumul de sange pompat intr-un minut
- La adultul tanar : 5.6 L/min la barbat ; 4.9 L/min la femeie
- Depinde de suprafata corporala si de varsta
Index cardiac
- Debitul cardiac (DC) raportat la suprafata corpului
- Media 3 L/min/m
- In conditii normale este egal cu debitul venos si depinde de suma aportului venos
de la fiecare tesut in parte
- Creste sau scade paralel cu metabolismul tisular
Limitele debitului cardiac
- In conditii normale nu poate sa creasca peste 13 L/min (2.5 ori debitul bazal)
- Cord hiperefectiv : se obtine prin stimulare simpatica/inhibare vagala (creste
debitul cardiac pana la 25 L/min)
- Se obtine prin hipertrofia muschiului cardiac, care la sportivi este intre 50-75%
peste valoarea normala insuficienta coronariana
- Cordul hipoefectiv nu genereaza energia proportionala cu volumul de sange,
debitul creste la efort de la 5-7 L/min
- Se intalneste in situatii in care inima este bolnava: hipoxia cardiaca, stenoza
(stramtoare) coronarelor, miocardita (inflamatia miocardului), tulburari de ritm,
lipsa inervatiei simpatice (se intampla in cordul transplantat)
Reglarea debitului cardiac
- Depinde de returul venos
- Depinde de functia de pompa a inimii
Excitarea ritmica a inimii
- Apare datorita unui sistem specializat cu numele de sistemul excito-conductor al
inimii
- Impulsul este generat in nodul sino-atrial, calatoreste de la atriu catre ventricul pe
3 cai. Ajunge la nodul atrio ventricular unde intarzie, apoi exista fasciulul His
impartit in ramura dreapta si ramura stanga..
6 | Fi z i o l o g i e

- In conditii normale :
1. atriile se contracta cu 1/6 secunde inaintea ventriculelor permitand umplerea
acestora inainte de a pompa sangele in circulatie
2. Masa musculara ventriculara se contracta simultan cu generarea fortei de
contractie necesara ejectiei sangelui
Nodul sino-atrial
- Se afla in peretele postero-lateral al atriului drept in apropierea locului de varsare
a avenei cave superioare
- Conectat direct cu muschiul atrial astfel incat orice PA (potential de actiune
generat) se transmite rapid in atriu
Transmiterea impulsului la ventriculi
- Sistemul de conducere atrial prin cele trei cai si nodul atrio ventricular intarzie
transmiterea impulsului astfel incat ventriculii sa se umple cu sange in timpul
contractiei atriale
Nodul atrio-ventricular
- Localizat in peretele posterior al atriului drept, in spatele valvei tricuspide
- Incetinirea transmiterii se datoreaza numarului redus de jonctiuni de tip gap cu
permeabilitatea redusa a ionilor
- Fibrele au capacitate de depolarizare spontana ca si nodul sino-atrial, in asha fel
incat daca nodul sino-atrial inceteaza ca functie, functia de pace-maker a inimii
este preluata de nodul atrio-ventricular (are capacitatea de depolarizare spontana)
Transmiterea intraventriculara tesutul specializat Purinje
- Numar mare de jonctiuni de tip gap si discuri intercalate
- Dimensiuni mai mari decat fibrele ventriculare
- Conduce numai anterograd, de la atrii la ventriculi (nu si inapoi, doar de sus in
jos)
- Fibrele au capacitate de depolarizare spontana si devin pace-maker daca nu exista
nici nod sino-atrial, nici atrio-ventricular difera frecventa nodul sino-atrial
descarca cel mai rapid, ii inhiba pe restul. Nodul atrio-venricular scade frecventa
la 40/min, Purkinje la 20/min
Functia de pace-maker
-

Depinde de capacitatea de depolarizare spontana


70-80 / min in nodul sino-atrial
40-60 / min in nodul AV
20-40 / in fibrele Purkinje
7 | Fi z i o l o g i e

- Impulsul generat de nodul sino-atrial inhiba depolarizarea spontana a nodului


atrio-ventricular (NAV) si al fibrelor Purkinje
Intervential vagala (acetilcolina)
- Creste starea de hiperpolarizare in sistemul excito-conductor
- Nodul sino-atrial se depolarizeaza spontan mai greu de la -65/-75 mV decat de la
-55mV =>bradicardie (scade frecventa cardiaca)
- Impulsul se transmite mai greu prin nodul atrio-ventricular, intarzie mai mult
decat 0.12 s, pana la bloc atrio-ventricular (oprire)
Interventia simpatica (noradrenalina)
- Creste permeabilitatea pentru ionii de sodiu si calciu
- Scade potentialul de repaus (PR) in asa fel incat nodul sino-atrial se depolarizeaza
spontan mai usor => tahicardie (creste frecventa cardiaca)
- Impulsul se transmite mai repede prin nodul atrio-ventricular
- Creste forta de contractie a miocardului prin cresterea calciului intracelular

Sistemul circulator

Functiile sistemului circulator


-

Transport de substante nutritive catre tesuturi


Preia deseurile metabolice de la tesuturi
Transport hormoni
Mentinerea hoemostaziei (stare de echilibru ideala, nivelul ionilor perfect
distribuit, debitul cardiac, etc) sistemice pentru functionarea optima a tuturor
celulelor

Circulatia arteriala
- Transporta sange sub presiune mare la tesuturi vase de presiune
- Pereti vasculari puternici, grosi
- Velocitate (viteza sangelui) mare a sangelui
Arteriolele vase de conductanta prin care sangele ajunge la capilare
- Au perete muscular puternic care are un rol extrem de important: in contractie
poate sa inchida complet arteriola si prin relaxare o dilata de cateva ori
8 | Fi z i o l o g i e

- Sistemul arteriolar controleaza fluxul sanguin in fiecare tesut in functie de


necesitatile tisulare
Capilarele
- Mediaza schimbul dintre sange si lichidul interstitial (de fluide, electroliti,
nutrienti, produsi de metabolism, etc)
- Perete foarte subtire cu numerosi pori permeabili pentru apa si molecule mici =>
structura adaptata functiei
Venulele
- Colecteaza sangele din capilare si conflueaza in vase din ce in ce mai mari
Venele
o
o
o

Sunt vase de conductanta si duc sangele de la venule catre inima


Rezervor major de sange care poate fi mobilizat suplimentar
Presiune scazuta, pereti subtiri
Peretele muscular se poate contracta sau relaxa suficient pentru a mobiliza
rezervorul de sange suplimentar
Exemplu :
venele din splina => sinusoide venice (genereaza 0.5 L sange)
Ficatul => sinusoidele hepatice
Membrele inferioare => (hemoragii, debit cardiac scazut -> pozitia cu capul in jos
si picioarele mai sus)

Presiunile in circulatia sistemica


- Presiunea medie in aorta este de 100mmHg si variaza in functie de ciclul cardiac
- Presiunea sistolica este de 120 mmHg si diastolica de 80mmHg
- Presiunile in circulatia capilara sistemica: sangele ajunge cu presiune de 35mmHg
la capatul artriolar si 10 mmHg la capatul venos
- Presiunea functionala capilara este de 17 mmHg, suficient de mica pentru ca
plasma sa nu treaca in cantitate mare in tesuturi prin porii capilari, dar care
permite difuziunea substantelor catre si dinspre tesut prin aceeasi pori
Presiunile in circulatia pulmonara
-

Presiunea sistolica in artera pulmonara este de 25 mmHg


Presiunea distolica la artera pulmonara este de 8 mmHg
Presiunea medie in artera pulmonara este de 16 mmHg
Presiunea medie functionala capilara este de 7 mmHg
Regimul presional scazut in circulatia pulmonara
o Necesar pentru transferul gazos alveolo-capilar
9 | Fi z i o l o g i e

1.
-

Curgerea laminara a sangelui


Sangele curge cu o rata constanta printr-un vas lung, neted
Straturile de sange raman la distanta constanta fata de peretele vascular
Stratul central ramane central
Velocitate parabolica :
o Viteza de curgere centrala este mai mare decat viteza periferica, unde
sangele curge foarte lent
o Cel mai periferic strat de sange curge foarte incet datorita frecarii cu
peretele vasului, al doilea strat curge pe primul

2. Curgerea turbulenta a sangelui


- Sangele curge si paralel cu vasul si transversal pe acesta, formand vartejuri
- Rezistenta la curgere este mult mai mare decat curgerea laminara, peretele vasului
este mult mai solicitat
Presiunea sangelui
- Este forta exercitata de sange pe o unitate de suprafata a peretelui vascular
- Se masoara uzual in mmHg si mai rar in cm H2O (1mmHg = 1.36 cm H2O)
Rezistenta la curgere
- Se calculeaza in functie de debit si de diferenta de presiune dintre capetele vasului
(R=P/F)
Conductanta
- Masoara fluxul sanguin printr-un vas pentru o anumita diferenta de presiune
- Este invers proportionala cu rezistenta
Vascozitatea sangelui
- Depinde major de hematocrit (totalitatea celulelor sanguine eritrocite)
- Secundar este influentata de concentratia si tipul proteinelor plasmatice
Vascozitatea
-

Plasma lichid fara celule


Este de 1.5 ori vascozitatea apei
Este data de proteinele care se gasesc in plasma
Vascozitatea sangelui este de 3 ori mai mare decat a apei datorita prezentei
celulelor ce cresc frictiunea cu peretele vascular si intre ele, cu celulele adiacente
- Vascozitatea sangelui depinde de hematocrit => totalitatea de celule din sange, are
ca valori normale 42% la barbat, 38% la femeie
10 | F i z i o l o g i e

Distensibilitatea vasculara (elasticitate)


- Permite cresterea fluxului sanguin paralel cu cresterea presiunii in vas
- Atenuarea efectului pulsatil la nivelul arterelor cu transformarea in flux continuu
in vasele mici
- Permite stocarea sangelui in rezervorul venos (venele sinusoide se dilata foarte
tare)
Masurarea TA metoda auscultatorie
- Se umfla manseta tensiometrului pana cand nu se mai aud zgomote
- Se dezumfla incet ascultand si auzim zgomotele Korotkoff
- Zgomotele Korotkoff :
o Primul zgomot TA sistolica
o Ultimul zgomot TA diastolica

Functiile venelor

Efectul gravitatiei asupra presiunii venoase :


- Presiunea creste cu 1 mmHg pentru fiecare 13.6 mm (presiune gravitationala sau
hidrostatica)
Pompa venoasa (musculara) :
- In timpul mersului contractia musculara impinge sangele din membrele inferioare
astfel incat presiunea in venele membrelor inferioare este de obicei de 20 mmHg
- In ortostatism, lipsa mersului, in doar 30 de secunde, din cauza efectului
gravitational, presiunea creste la 90 mmHg
- Daca se prelungeste ortostatismul cresterea presiunii hidrostatice determina
cresterea presiunii in capilare cu extravazarea de lichid (trecerea lichidului) in
spatiul extracelular cu aparitia edemelor
- 10-20% din volumul sanvin se pierd in interstitiu dupa ortostatism de 30 minute
=> scade tensiunea arteriala (depinde de returul venos) => hipotensiune severa
- Depinde de buna functionare a valvelor venoase (forma in cuib de randunica )
ce orienteaza unidirectional fluxul de sange dinspre periferie catre inima
Insuficienta valvelor venoase :
- Apare prin :
11 | F i z i o l o g i e

1. Mecanic tensionarea excesiva a peretelui venos (sarcina, ortostatism


prelungit) cu departarea foitelor valvulare ce nu se mai inchid complet (se
departeaza, sangele curge retrograd)
2. Distructia valvelor prin inflamatie in tromboflebita
- Pompa musculaara nu mai functioneaza cu stagnarea sangelui in venele care se
dilata => varice
- Dilatarea venoasa agraveaza si mai mult insuficienta valvulara
- In ortostatism, presiunea capilara creste mult mai rapid cu extravazarea rapida si
excesiva de lichid extracelular cu :
o Formare edeme
o Perturbare nutritie tisulara cu necroza (ulcere gambiere) si hiperpigmentare
cutanata (dermita ocra) => prin degradarea hemoglobinei
- Formarea de trombi (coagulare) => cu risc de embolie pulmonara
Trombi => vena cava => circulatie pulmonara => astupa vasele => plamanul nu
mai functioneaza, sangele nu se oxigeneaza => embolie pulmonara
[forma de prevenire a edemuli sita la nivelul venei cave]
- Tratament :
o Ridicarea picioarelor cat de des
o Fasa elastica / ciorapi compresivi etc
- Cheagul este aderent prin fibrina

Rezervoare venoase specifice


-

Splina poate elibera cca 100ml sange


Sinusoidele hepatice cateva sute de ml
Venele abdominale mari 300ml sange
Plexurile venoase din derm cateva sute de ml
Mai pot contribui la cresterea debitului cardiac (DC) desi nu fac parte din
rezervorul venos
o Cordul 50-100 ml
o Plamanul 100-200 ml

Rolul splinei ca rezervor de sange


- Splina are doua arii de stocare de sange
o Sinusoidele splenice (se comporta ca orice rezervor venos)
o Pulpa alba (leucocite) si pulpa rosie (hematii)
Rolul splinei ca rezervor de eritrocite
12 | F i z i o l o g i e

- Capilarele splenice sunt atat de permeabile incat sangele trece din vas in reteaua
formata de osul trabecular => pulpa rosie
- Hematiile sunt retinute in pulpa rosie, plasma reintra in circulatie
- Cand se contracta pulpa rosie se elibereaza in circulatie circa 50-100 ml hematii
concentrate ce cresc hematocritul cu 1-2%
[hematiile suplinesc oxigenarea la efort]
- La trecerea din capilarele splenice in pulpa rosie eritrocitele trebuie sa isi schimbe
forma, se se strecoare prin pori, mecanism prezent numai la eritrocitele sanatoase
- Daca eritrocitele sunt imbatranite (durata de viata este de 120 zile) sau cu alte
cauze de fragilitate ele sunt fagocitate in sistemul monocito-macrofagic al splinei
- Splina este principalul loc de distructie al hematiilor prin acest mecanism (nu se
mai pot strecura) fie fiziologic, fie in conditii de boala
- In unele boli, ca sa evitam distrugerea eritrocitelor, se scoate splina
Sistemul monocito-macrofagic (reticulo-endotelial) din splina
- In pulpa splinei si paralel cu sinusoidele venoase exista numeroase celule
fagocitare
- Celulele fagocitare splenice curata sangele de bacterii, paraziti, etc, actionand
sinergic cu sistemul monocito-macrofagic (SMM) hepatic
[pacientii fara splina riscul de infectie este foarte mare prin pierderea filtrului
infectios]
In infectile cronice splina nu poate elimina agentul infectios => splina se mareste
prin solicitarea acestui sistem monocito-macrofagic
[hepatita cronica B sau C => splina mare => raspuns la infectie]

Microcirculatia
Functii :
-

Transportul O2 si nutrientilor (glucoza, aminoacizi, acizi grasi) la celule


Eliminarea deseurilor metabolice (CO2, ioni de hidrogen, uree, creatinina, etc)
Mentinerea echilibrului ionic
Transportul hormonilor si altor substante (medicamentele)

Functii speciale:
- Circulatia cutanata este cea care regleaza temperatura corpului controland
pierderea de caldura (vasoconstrictie)
- Circulatia renala este responsabila de eliminarea deseurilor metabolice
Componenete :
13 | F i z i o l o g i e

- 10 bilioane capilare cu suprafata totala de 500-700 m


- Distanta capilar-celula este de maxim 20-30 microni
Structura microcirculatiei
- Artera se bifurca de 6-8 ori, pana la arteriole cu diametrul de 10-15 microni
- Aceste arteriole se mai bifurca de 2-5 ori pana la diametre de 5-9
- Arteriolele au strat muscular bine reprezentat si isi pot modifica diametrul pana la
de cateva ori
- Din arteriole pleaca arteriolele terminale (metaarteriole) nu au tunica musculara
continua ci fibrele musculare inconjoara vasul in anumite puncte
- Din aceste puncte capilare adevarate se desprind din metaarteriola
- Fibra musculara corespondenta se numeste sfincter precapilar si inchide/deschide
intrarea in capilar
- Metaarteriolele si sfincterul precapilar sunt in contact strans cu tesuturile astfel
incat reglarea microcirculatiei se face DIRECT in relatie cu metabolismul tisular
[daca tesuturile au nevoie de O2 sau glucoza => sfincterele se deschid / daca nu
au nevoie => sfincterul se inchide]
- Capilarele conflueaza in venule
- Venulele sunt mai mari decat arteriolele si au strat muscular mai putin reprezentat
decat la precedentele
- Intrucat presiunea in venule este mult mai mica decat in arteriole, acestea se pot
contracta eficient desi stratul muscular este mai putin reprezentat

Structura peretelui capilar


- Format dintr-un strat unicelular de celule endoteliale asezate pe o membrana
bazala foarte subtire
- Grosimea totala a peretelui capilar este de 0.5 micrometri
- Diametrul intern este 4-9 micrometri permite elementelor figurate (hematii,
leucocite) sa se strecoare
Curgerea sangelui in capilare
- Se face INTERMITENT si nu continuu
- Mecanismele sunt reprezentate de inchiderea / deschiderea periodica a sfincterului
precapilar, a metaarteriolei si uneori a arteriolei
- Reglarea tine cont de necesarul local tisular
- Curgerea intermitenta permite redistributia sangelui acolo unde este nevoie
[la efort avem nevoie de sange la nivelul muschilor => se deschide circulatia
capilara la nivel de muschi => se inchide circulatia capilara la nivelul rinichilor]
14 | F i z i o l o g i e

Controlul hormonal al circulatiei


- Agenti vasoconstrictori
1. Noradrenalina si adrenalina
o Noradrenalina este eliberata din terminatiile nervoase simpatice (stress,
efort) => stimulare directa (a vasului)
o Stimularea simpatica determina eliberarea din glanda suprarenala a
adrenalinei si noradrenalinei => efecte indirecte prin hormonii circulanti
o Noradrenalina este puternic vasoconstrictor atat pentru arteriole cat si
pentru venule
o Adrenalina este mai slab vasoconstrictor si in unele situatii poate sa fie
slab vaso-dilatator (coronare in timpul efortului fizic)
o Ambele cresc contractilitatea si frecventa cardiaca
2. Angiotensina II
o Efect vasoconstrictor intens mult mai puternic decat noradrenalina,
predominant pe arteriole
3. Vasopresina (hormonul antidiuretic)
o Vasoconstrictor mai puternic decat angiotensina
o Rol minor in reglarea circulatiei in conditii fiziologice
o Actioneaza indeosebi in socul hemoragic pentru mentinerea TA
4. Endotelina
o Efect vasoconstrictor extrem de intens
o Secretata de celula endoteliala dupa stress/trauma
- Agenti vasodilatatori
1. Bradikinina
o Exercita vasodilatatie arteriolara puternica si creste permeabilitatea
capilara (creste porozitatea capilarelor)
2. Histamina
o Este eliberata in orice tesut al corpului daca acesta este inflamat sau
supus unei reactii alergie
o Sursa principala sunt mastocitele in tesuturi si bazofilele in sange
o Exercita vasodilatatie arteriolara puternica si creste permeabilitatea
capilara (creste porozitatea capilarelor)

Schimbul dintre sange si tesuturi


Difuziunea :

15 | F i z i o l o g i e

- Miscarea apei si a moleculelor liposolubile (trec prin membrana celulei) si


hidrosolubile (trec prin pori)
Difuziunea depinde de :
- Caracterul liposolubil sau hidrosolubil al substantei
- Raportul dintre dimensiunea porilor capilari si dimensiunea moleculei
- Diferenta de concentratie dintre plasma si tesuturi

Sistemul limfatic
- Este un sistem accesor prin care lichidul se intoarce din interstitiu in circulatie
(1/10 din lichidul interstital cam 2-3 L)
- Asociat sistemul limfatic transporta proteine si molecule mari ce nu pot fi
absorbite din interstitiu la capatul venos al capilarului
[proteine si molecule mari => dupa digestie => sistemul limfatic le conduce in
circulatie]
- Aproape toate tesuturile au vase limfatice
- Exceptie : SNC, oasele, epidermul, endomisiumul fibrelor musculare netede
- Aceste exceptii au prelimfatice => canale interstitale de mici dimensiuni ; ce
conduc lichidul interstitial fie catre vasele limfatice, fie catre lichidul cefalorahidian (lichid de drenaj) in cazul SNC
Formarea limfei
- Continutul limfel reflecta continutul lichidului interstitial
- Concentratia de proteine in
tesuturi este de 2g/dl
ficat 6g/dl
tractul gastrointestinal de 3-4 g/dl
- Intrucat 2/3 din limfa este formata in ficat si in tractul GI concentratia proteinelor
in ductul toracic este de 3-5 g/dl
- Ductul toracic se varsa in vena cava calea finala comuna a limfei
- Limfa are un rol important in absorbtia nutrientilor din traiectul GI (proteine, acizi
grasi, etc)
- Printre valve pot trece in limfa bacterii din tractul digestiv => limfa este prevazuta
din loc in loc cu ganglioni limfatici => rolul de a curata ceea ce se absoarbe din
intestin => sa nu ajunga in circulatie (septicemie)
[ganglionii au celule fagocitare => distrug bacteriile]
Pompa limfatica
- Depinde de contractia muschilor scheletici
16 | F i z i o l o g i e

- Depinde de miscarea corpului


- Depinde de pulsatiile arterelor adiacente
- Depinde de compresia tesuturilor prin obiecte exterioare corpului (ciorapii
elastici, masaj)
Rolul sistemului limfatic
1. Controlul concentratiei proteinelor in lichidul interstitial
2. Controlul volumului lichidului interstitial
3. Controlul presiunii lichidului interstital

Sistemul respirator
Procesul respiratiei
Obiective
- Furnizarea de oxigen tesuturilor, eliminarea CO2
Componente:
- Ventilatia pulmonara
- Difuziunea alveolo-capilara
- Transportul O2 si CO2 intre plaman si tesuturi
Ventilatia pulmonara
-

o Inspir : proces activ


Contractia diafragmului (cresterea diametrului longitudinal)
Contractia muschilor intercostali externi (cresterea diametrului antero-posterior al
toracelui)
Aditional, muschii sternocleidomastoidieni si scaleni
o Expir: predominant pasiv
Relaxarea diafragmului (scaderea diametrului longitudinal)
Colabarea plamanului prin recul elastic, presiunea cutiei toracice si a viscerelor
abdominale (urca datorita relaxarii diafragmului)
Contractia muschilor intercostali interni si a dreptilor absominali (mecanism
secundar)
o Surfactantul alveolar :
Diminua fortele tensio-elastice ce tind sa colabeze alveola
Secretat de pneumocitele de tip II
Mixtura de fosfolipide, proteine si ioni (Ca cel mai important)
17 | F i z i o l o g i e

o Travaliul expirator : efortul inspir-expir


Pentru expansiunea plamanului impotriva fortelor elastice ale plamanului si ale
cutiei toracice se exercita ceea ce se cheama travaliu de complianta, sau de
elasticitate (generat de diafragm si de intercostali externi)
Pentru a invinge in plus vascozitatea plamanului si a structurilor toracice, este
nevoie de o a doua forta exercitata de diafragm, care poarta numele de travaliu de
rezistenta tisulara
Pentru a invinge rezistenta de curgere a aerului in caile respiratorii, exista o a treia
componenta cu numele de travaliu de rezistenta la flux
Travaliul de complianta creste in emfizem pulmonar
Travaliul de rezistenta tisulara creste atunci cand, de exemplu, apar deformari ale
cutiei toracice care impiedica miscarea ei obisnuita (cifoza)
Travaliul de rezistenta la flux creste in astm (blocheaza caile respiratorii)
o Energia necesara pentru travaliul respirator
Reprezinta in mod fiziologic 3-5% din totalul energiei corpului
Creste la efort de 50 de ori
Marii consumatori pt travaliul respirator sunt rezistenta la flux si complianta
Imposibilitatea generarii de energie pentru travaliul respirator este factor limitativ
al efortului
o Volume pulmonare :
Volum curent (respiratie normala) = 500 ml
Volum inspirator de rezerva (inspir fortat) = 3000 ml
Volum expirator de rezerva (expir fortat) = 1100 ml
Volum rezidual (nu poate fi mobilizat prin ventilatie) = 1200 ml (proba docimaziei
medicina legala moarte prin inec sau nu inec => plamanii se duc la fund, nu
exista volum rezidual)
o Capacitati pulmonare :
Capacitate inspiratorie = VC + VIR = 3500 ml
Capacitate reziduala functionala = VER + VR = 2300 ml
Capacitatea vitala = VC + VIR + VER = 4600 ml
Capacitatea pulmonara totala = CV + VR = 5800 ml
o Volume si capacitati pulmonare
Cu 20-25% mai mici la sexul feminin
Mai mici la persoanele scunde si astenice
Scad o data cu inaintarea in varsta
Depind de rasa
Volum-minut = VC x frecventa respiratorie
Frecventa respiratiei = 12-18 respiratii/minut (mai mare la sexul feminin)
>18/minut = tahipnee sau polipnee
<12/minut = bradipnee
Limitele tolerantei pentru 1-2 minute = 4 respiratii//minut ; 40-50 respiratii/minut
18 | F i z i o l o g i e

o Rata ventilatiei alveolare


- Este volumul de aer pe minute ce ajunge la membrana alveolo-capilara
- Se calculeaza : (volumul curent spatiul mort) x frecventa respiratiei
o Coeficientul de difuziune al gazelor (prin membrana alveolo-capilara)
- Depinde de solubilitate si de masa moleculara
O2 = 1 (considerat ca referinta)
CO2 = 20.3 (de 20 ori mai difuzibil ca O2)
CO = 0.81
Azot = 0.53
He = 0.95

Unitatea respiratorie :
-

Bronhiola terminala (cea mai mica ramificatie)


Duct alveolar
Atrii (saci alveolari)
Alveola (300 milioane)

Membrana respiratorie : trecerea gazului


-

o Dinspre alveola spre sange :


Lichid alveolar ce contine surfactant
Epiteliu respirator unistratificat
Membrana bazala epiteliala
Interstitiu subtire intrerupt pe alocuri de fuziunea membranelor bazale epiteliale
cu cea endoteliala
Membrana bazala endoteliala
Endoteliu capilar unistratificat
Desi are atat de multe straturi, grosimea este de 0.2-0.6 microni
Suprafata este de 70 m
Volumul de sange in fiecare secunda in capilarele pulmonare = 60-140 ml intins in
strat subtire pe suprafata de 70 m
Diametrul capilarelor pulmonare = 5 microni; eritrocitele (cu diametrul
aproximativ de 12 microni) se strecoara si se lipesc de peretele vasului.
Livreaza gazele sanguine direct prin perete

Concentratia O2 in vasele pulmonare :


- La intrarea in capilar, sangele venos are PaO2 (presiune de O2) de 40 mmHg
- La iesirea din capilar PaO2 este de 104 mmHg = PO2 alveolara
19 | F i z i o l o g i e

- Prin combinarea cu sangele din suntul fiziologic, PaO2 in venele pulmonare este
de 95mmHg

Concentratia O2 in capilarele sistemice


- La intrarea in capilar sangele arterial are PaO2 de 95 mmHg
- La iesirea din capilar PaO2 este de 40 mmHg = PO2 din interstitii
- PO2 celulara depinde de distanta dintre celula si capilar si variaza intre 40 mmHg
si 5 mmHg, cu o medie de 23 mmHg
- PO2 celulara necesara sustinerii metabolice este de 1-3 mmHg

Concentratia CO2 in circulatie


- CO2 este de 20 de ori mai difuzibil deci diferenta de presiune trebuie sa fie mult
mai mica, comparativ cu cea a O2
- Concentratia de CO2 in celula (PCO2 celular) = 46 mmHg
- PCO2 interstitial = 45 mmHg = PaCO2 la capatul venos al capilarului sistemic si
la capatul arterial al capilarului pulmonar
- PaCO2 la capatul arterial al capilarului sistemic si la capatul venos al capilarului
pulmonar = 40 mmHg

Reglarea respiratiei
Centrul respirator (in bulb si punte trunchiul cerebral)
- Centrul dorsal (bulb) controleaza indeosebi inspirul
- Centrul ventral (bulb) controleaza indeosebi expirul
- Centrul pneumotaxic (punte, dorsal) controleaza frecventa si amplitudinea
respiratiei
- Zona chemosenzitiva (bulb, central) regleaza respiratia in functie de CO2 si H2
- Poliartrita reumatoida : datorita bolii se produce in mod normal luxatia
articulatiei atlanto-axoidiene riscul ruperii ligamentului care este foarte slab
din cauza bolii

20 | F i z i o l o g i e

Sistemul nervos vegetativ


Organizarea sistemului nervos simpatic
- Fibrele nervoase simpatice au originea in segmentele maduvei spinarii de la T1
pana la L2
- Trec prin lanturile ganglionare simpatice paravertebrale , apoi se distribuie la
viscere
- Unele fibre, inainte de a ajunge la viscere, formeaza plexul celiac (in spatele
stomacului) si hipograstric
Distributia segmentara a fibrelor simpatice
-

Fibrele nervoase simpatice cu origine in T1 extremitatea cefalica


T2 viscerele din zona gatului
T3-T6 viscerele din torace
T7-T11 viscerele din abdomen
T12, L1, L2 membrele inferioare

Sistemul nervos parasimpatic


- Fibrele nervoase parasimpatice parasesc SNC prin nervii cranieni III, VII, IX, X
(cei mai importanti, au si fibre vegetative in componenta)
- Alte fibre parasimpatice cu originea in portiunea inferioara a maduvei spinarii
calatoresc prin nervii sacrali 2 si 3 si ocazional nervii 1 si 4
- 75% din fibrele nervoase simpatice se gasesc in nervul vag ce inerveaza viscerele
toracice si majoritatea viscerelor abdominale
- Fibrele parasimpatice din nervul oculo-motor (III) se distribuie la muschii ciliari
so la sfincterul pupilar (la ochi)
- Fibrele parasimpatice din nervul VII se distribuie la glande (lacrimale, nazale si
submandibulare)
- Fibrele parasimpatice din nervul IX se distribuie la glandele parotide
- Fibrele parasimpatice din nervii sacrali se distribuie la putinele viscere din
abdomen care nu sunt inervate de nervul vag : colonul descendent si rect, vezica
urinara, portiunea inferioara a ureterelor si organele genitale externe
- Fibrele preganglionare sunt foarte lungi si fac sinapsa cu neuronii postganglionari
in ganglionii parasimpatici care se gasesc in peretele viscerelor inervate sau in
imediata lor apropiere
Mediatorii sistemului nervos vegetativ

21 | F i z i o l o g i e