Curs 5 Dreptul Mediului

30 octombrie 2015

Consacrarea dreptului la un mediu sanatos in Romania

Inainte de revizuirea din 2003, Constitutia Romaniei nu consacra expres dreptul la un mediu sanatos, dar existenta acestuia a
fost dedusa din recunoasterea altor drepturi cu care prezinta stranse legaturi, precum dreptul la viata, la sanatate, la
informarie, dreptul la un nivel de trai decent, dreptul rezultand din obligatia corelativa a statului de a asigura refacerea si
ocrotirea mediului, precum si mentinerea echilibrului ecologic. Articolul 5 din fosta lege a protectiei mediului, nr. 137/1995
care a fost abrogata prin OUG 195/2005 prevedea expres ca statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu
sanatos, aratand garantiile acestuia. Dreptul la un mediu sanatos era recunoscut in doctrina si in jurisprudenta. De exemplu,
in decizia nr. 112/1997 a Curtii Supreme de Justitie s-a aratat ca legea 137/1995 consacra dreptul la un mediu sanatos, iar
pentru apararea acestui drept se garanteaza persoanelor fizice si persoanelor juridice dreptul de a se adresa direct sau prin
intermediul asociatiilormpentru protectia mediului, autoritatilor administrative si/sau judecatoresti pentru a preveni situatia
in care s-ar incalca dreptul la un mediu sanatos sau, dupa caz, producerea unui prejudiciu direct sau indirect. Dupa
revizuirea din 2003, in Constitutia Romaniei s-a prevazut expres dreptul la un mediu sanatos cu urmatorul continut (art. 35):
"Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic. Statul asigura cadrul
legislativ pentru exercitarea acestui drept. Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a mproteja si ameliora mediul
inconjurator." De asemenea, art. 135 alin (2) lit. e din Constitutie obliga statul sa asigure .., precum si mentinerea
echilibrului ecologic. Dreptul la un mediu sanatos este prevazut expres in OUG 195/2005, actuala reglementare cadru in
materie, care enunta garantiile acestuia. Totodata, trebuie avut in vedere ca, potrivit art. 6 alin. (1) din OUG 195/2005,
protectiq mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a
tuturor persoanelor fizice si juridice. Se poate observa ca, pe de o parte, avem recunoscut dreptul la un mediu sanatos si, pe
de alta parte, avem stabilita obligatia de a proteja mediul.

GARANTIILE PROCEDURALE ALE DREPTULUI LA UN MEDIU SANATOS

Conform art. 5 din OUG 195/2005, statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic,
garantand in acest scop:
a)

Accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditilor de confidentialitate prevazute de legislatia in

vigoare

b)
c)

Dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului

Dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu,
emiterea actelor de reglementare in domeniu (acte de avizare: avize, acorduri, autorizatii de mediu), elaborarea planurilor si
programelor
d)
Dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizatiilor de protectie a mediului autpritatilor administrative
si/sau judecatoresti in probleme de mediu, indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu
e)
Dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit

1. Accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditilor de confidentialitate prevazute de legislatia in

vigoare

Isi are izvorul in OUG 195/2005, in Conventia de la Aarcus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea
deciziilor, precum si accesul la justitie in probleme de mediu, Directiva nr. 2003/4/CE privind accesul publicului la
informatia de mediu, HG 878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul, in alte legi cu caracter sectorial,
precum si in majoritatea Conventiilor si tratatelor internationale cu incidenta in domeniu.
Informatia privind mediul cuprinde orice informatie scrisa, vizuala, audio, electronica si sub orice forma materiala despre
urmatoarele:

Starea elementelor de mediu

Factorii care pot afecta sau care afecteaza elementele de mediu
Masurile, inclusiv cele administrative, cum sunt politicile sau activitatile care afecteaza sau care pot afecta
elementele de mediu
Masurile destinate sa protejeze elementele de mediu, rapoartele referitoare la implementarea legislatiei privind
protectia mediului, starea sanatatii si sigurantei umane, conditiile de viata, siturile arheologice, monumentele istorice si
orice constructii, in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu.
Potrivit HG 878/2005 solicitarea informatiei privind mediul, precum si furnizarea acesteia, se fac in conformitate cu
preeederile Conventiei de la Aarcus, ratificata de Romania prin legea 86/2000. Primirea cererilor de informatii privind
mediul si furnizarea raspunsurilor la acestea se realizeaza de catre compartimentele specializate de informare si relatii
publice organizate in cadrul autoritatilor publice.
Cererile pentru furnizarea informatiei privind mediul, modalitatea si termenul de rezolvare ale acestora se inscriu intr-un
registru existent la nivelul fiecarei autoritati publice. Autoritatile publice raporteaza lunar evidenta cererilor mentionate pana
la data de 10 a lunii ulterioare celei pentru care se face raportarea, la autoritatea publica centrala in a carei subordine,
coordonare sau autoritate se afla, precum si la autoritatea publica locala pentru protectia mediului in a carei raza teritoriala
isi au sediul.
Autoritatile publice locale pentru protectia mediului centralizeaza rapoartele si transmit autoritatii publice regionale pentru
protectis mediului situatia centralizata a acestuia pana la data de 15 a lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea.
Autoritatile regionale pentru protectia mediului intocmesc evidenta centralizata pe regiuni si o transmit Agentiei Nationale
pentru Protectia Mediului in termen de 5 zile de la primirea rapoartelor.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului intocmeste evidenta centralizata la nivel national a rapoartelor transmise de
autoritatile regionale pentru protectia mediului, pe care o reactualizeaza lunar si o afiseaza pe propria pagina web pana la
sfarsitul lunii urmatoare celei pentru care se face raportarea.
Autoritatile publice sunt obligate sa organizeze informatia privind mediul, relevanta activitatii lor si care este detinuta de si
pentru acestea in scopul realizarii diseminarii active si sistematice catre public. In cazul unei amenintari iminente asupra
sanatatii umane sau asupra mediului, datorate unor activitati umane sau unor catastrofe naturale, autoritatile publice sunt
obligate sa asigure in mod gratuit diseminarea imediata a tuturor informatiilor privind mediul detinute de acestea, care ar
putea permite publicului posibil a fi afectat sa ia masurile de prevenire ori de ameliorare a daunelor rezultate din acea
amenintare. In scopul diseminarii active a informatiei privind datele sau rezumatele datelor care rezulta din monitorizarea
activitatilor ce afecteaza sau pot afecta mediul, operatorii economici care isi desfasoara activitatea pe baza unei autorizatii
de mediu sau a unei autorizari integrate de mediu, au obligatia de a informa trimestrial publicul despre consecintele
activitatilor si/sau ale produselor lor asupra mediului.
In privinta accesului la jusitite, HG 878/2005 prevede ca orice solicitant care considera ca cererea sa pentru furnizarea unor
informatii privind mediul a fost respinsa nejustificat, partial sau in totalitate, a fost ignorata ori rezolvata cu un raspuns
necorespunzator din partea unei autoritati publice, se poate adresa cu plangere prealabila conducatorului respectivei
autoritati publice, solicitand reconsiderarea actelor sau a omisiunilor. Procedura administrativa prealabila este scutita de
taxe.
Solicitantul care considera ca a primit un raspuns nefavorabil sau care nu a primit raspuns la cererea sa prealabila in
termenul legal stabilit poate depune o cerere la instanta de contencios administrativ competenta, unde sunt examinate actele
sau omisiunile autoritatii publice in cauza.

Solutionarea cererii se face in conformitate cu dispozitiile legii nr. 554/2004 a contenciosuluo administrativ. Hotararile
judecatoresti definitive prin care s-au admis cererile formulate constituie titluri executorii, impotriva autoritatii publice, care
detine informatia privind mediul.

2. Dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului

Aceasta garantie a dreptului fundamental la un mediu sanatos este prevazuta in art. 5 lit. b din OUG 195/2005, dispozitii
care reprezinta o aplicare a prevederilor constitutionale ce garanteaza dreptul la asociere. Dincolo de dreptul la asociere in
organizatii privind protectia mediului, se pune problema rolului pe care ONG-urile il pot juca in protectia mediului, care
este influentat de un complex de factori, printre care:

Recunoasterea acestora ca parteneri in procesul de decizie. OUG 195/2005 obliga autoritatea publica centrala
pentru protectia mediului sa realizeze consultari periodicd cu organizatiile non-guvernamentale cu asigurarea eficientei
acestor consultari.
Finantarea, respectiv sprijinirea in orice modalitate a acestor organizatii
Rolul ONG-urilor in justie
Potrivit art. 20 (6) din OUG 195/2005, ONG-urile care promoveaza protectia mediului au drept la actiune in justitie in
probleme de mediu, avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului.
Desi acest text legal este plasat in capitolul al II-lea din OUG 195/2005 intitulat "Procedura de reglementare", in raport cu
dispozitiile care instituie alte garantii procedurale ale dreptului la un mediu sanatos, precum si cu prevederile Conventiei de
la Aarcus, ONG-urile pentru protectia mediului au dreptul de a se adresa justitiei si in alte probleme legate de protectia
mediului, iar nu numai in ceea ce priveste strict procedura de reglementare.

3. Dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu,
emiterea actelor de reglementare in domeniu, elaborarea planurilor si programelor
Aceasta garantie a dreptului fundamental la un mediu sanatos se regaseste in art. 5 lit. c din OUG 195/2005. La randul sau,
art. 20 (4) din OUG nr. 195/2005 prevede ca modalitatile de realizare a participarii publicului la elaborarea unor planuri si
programe in legatura cu mediul se stabilesc prin HG. In acest scop, a fost adoptata HG nr. 564/2006 privind cadrul de
realizare a participarii publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul. Conform art. 20(3) din
OUG 195/2005, consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare potrivit
legislatiei in vigoare. Dispozitile din legislatia nationala se completeaza cu prevederile Conventiei de la Aarcus in 1998.
Potrivit acestei conventii, participarea publicului in procesul decizional presupune mai multe componente:
1.

Participarea publicului la deciziile privind activitatile specifice (autorizarea in sens larg)

Autoritatile au obligatia de a pune la dispozitia publicului informatiile necesare, expres prevazute, privind modalitatea de
desfasurare a procedurii de consultare. De asemnea, autoritatile au obligatia de a furniza informatii privind descrierea
activitatii propuse, a posibilitatilor alternative studiate de solicitant si asa mai departe. Autoritatile publice trebuie sa se
asigure ca in decizia luata se tine seama de rezultatul participarii publicului. In momentul in care decizia a fost luata de catre
autoritatea competenta, publicul trebuie sa fie informat prompt despre acestea, in conformitate cu procedurile legale.
Trebuie asigurat accesul publicului la textul deciziei, inclusiv la motivele care au stat la baza acesteia.