menionate de Dante n "Paradisul", a socotit c micarea cea mai desvrit este rotaia, iar corpul perfect este sfera. Aceast dogm, pe care demiurgul lui Platon a mprit-o cu Xenofan i Parmenide, dicteaz geografia celor trei lumi strbtute de Dante. Astronomia ptolemeic i teologia cretin descriu universul lui Dante. Pmntul este o sfer nemicat. n centrul emisferei boreale se afl muntele Sion. La nouzeci de grade de munte, spre Rsrit, un fluviu moare, Gangele. La nouzeci de grade spre Apus, un fluviu de nate, Ebrul. Emisfera austral fcut din ap a fost interzis oamenilor. n centru se afl un munte antipod Sionului, Muntele Purgatoriului. Cele dou fluvii i cei doi muni echidistani, nscriu n sfer o Cruce. Sub muntele Sion, dar cu mult mai lat, se deschide spre centrul Pmntului un con inversat Infernul Cerurile sunt nou la numr, i topografia lor e pustiitoare i atroce. Primele cinci alctuiesc Infernul Superior. Ultimele patru, Infernul Inferior, care este o cetate cu moschei roii, strjuite de ziduri nalte de fier. nuntru se afl morminte, fntni, prpstii, mlatini i nisipuri mictoare. n vrful conului st Lucifer, "Viermele care strpunge lumea".
O crptur fcut n stnci
de apele rului Lethe, leag strfundul Infernului de temelia Purgatoriului. Muntele acesta este o insul i are o poart. Pe coasta lui se ntind terase care simbolizeaz pcatele lumii mortale. Grdina Edenului nflorete pe Culme. n jurul Pmntului se rotesc nou sfere concentrice. Primele apte sunt cerurile planetare. Al optulea, cerul stelelor fixe. Al noulea, cerul cristalin, numit i Primul Mobil. Acesta este nconjurat de Empireu, unde Roza celor Drepi se deschide necuprins, n jurul unui punct care este Dumnezeu. Previzibil, corurile Rozei sunt nou...