Sunteți pe pagina 1din 9

Univrsitatea de Stat Tiraspol

Facultatea: Filologie
Specialitatea:Limba si literatura romana si engleza
Disciplina:Psihologie

Referat:
Stresul si consecintele
lui
Elaborat: Grib Victorita gr.102b
Verificat: Rusu Elena

Chisinau 2015

Stresul

grav

ameninare

la

adresa

sntii

Dei n-am un program fix, muncesc enorm de mult, la orice


or din zi i din noapte. Deseori, dup ce am efectuat o
intervenie chirurgical ntr-un spital, pur i simplu m arunc
n traficul aglomerat pentru c n doar cteva minute trebuie
s fiu la alt spital, unde m ateapt alt operaie. (dr. Peter
Stuart, Africa de Sud)
Chiar dac situaiile care v provoac vou stres sunt complet
diferite de ale acestui medic, probabil c nelegei prin ce trece.
ns oricare ar fi cauzele stresului condusul printr-un trafic
infernal, relaiile tensionate din familie ori de la locul de munc
sau orice altceva , se pare c stresul exist de cnd lumea.
Cu mai bine de 3 000 de ani n urm, un soldat clit n lupt a
recunoscut cu sinceritate: Teama, da, tremurul intr n mine i
m cuprind fiorii (Psalmul 55:5). Acest brbat tia ce este stresul.
n adolescen, cnd fusese pstor, a luptat cu un leu i cu un urs
i a nfruntat un rzboinic de temut, care era hotrt s-l ucid
(1 Samuel 17:410, 23, 24, 3436, 4151).
Este adevrat, stresul n sine nu e ceva ru. El ne poate pregti,
de exemplu, pentru a depi o ncercare. n situaiile n care le
este ameninat viaa, stresul i determin pe unii s realizeze
lucruri de care nu s-ar fi crezut n stare. n plus, cnd trebuie s
ne achitm de o sarcin important, stresul poate genera
creterea nivelului de adrenalin* n corp, iar astfel reuim s ne
achitm la timp de ea.

Probleme apar ns cnd stresul este continuu, iar corpul nostru


nu se mai poate relaxa. n opinia unei cercettoare, stresul este
principala ameninare la adresa sntii i bunstrii noastre.
Dac simii c ai ajuns la captul puterilor sau dorii s nu
ajungei n aceast situaie, probabil c v ntrebai: Oare pot
face ceva pentru a reduce stresul?.
Din fericire, rspunsul este Da! Soluia pe care au gsit-o muli
st la dispoziia tuturor. Ea provine dintr-o surs la care poate c
nu v-ai gndit: Biblia, Cuvntul lui Dumnezeu. Dei nu este un
ghid medical pentru autodidaci, Biblia ne d nelepciunea
practic de care avem nevoie. Ea ne explic de ce exist att de
mult stres n prezent i identific factorii care l cauzeaz. De
asemenea, conine sugestii practice care ne ajut s reducem
stresul i s-l inem sub control.

Stresul

efectele

lui

asupra

noastr

Ce se ntmpl cnd fugii s prindei autobuzul? Simii cum


corpul reacioneaz: v crete tensiunea arterial, iar inima
ncepe s bat mai repede. Chiar dac pierdei autobuzul,
pulsul i respiraia revin de obicei la normal.

LUCRURILE stau ns cu totul altfel dac v confruntai cu o


situaie stresant de lung durat. n acest caz, anxietatea,
tensiunea muscular, tensiunea arterial ridicat i problemele
digestive inerente nu vor disprea att de repede. De fapt, tot
mai muli oameni constat c sunt ntr-o permanent stare de
stres. De pild, muli se simt prizonierii unui loc de munc ce nu
le aduce nicio satisfacie. Dar care sunt efectele stresului asupra
corpului

i,

Cum

implicit,

asupra

reacioneaz

sntii

corpul

noastre?

la

stres

Dr. Arien van der Merwe, specialist n domeniu, descrie cum


reacioneaz corpul uman la stres. El intr instantaneu n aciune,
producnd o avalan de neurotransmitori i hormoni ai
stresului ce ptrund n fiecare organ i sistem i le pregtesc
pentru starea de urgen.
Prin urmare, suntem gata s acionm, dar ntr-un mod ieit din
comun. Toate simurile noastre, ntre care vzul, auzul i pipitul,
sunt n alert.
suprarenale

Creierul reacioneaz imediat,

secret

hormoni

puternici,

iar

sporind

glandele

activitatea

muchilor, precum i a inimii, a plmnilor i a altor organe


pentru a aciona n situaia stresant aprut.
Reacia corpului la stres ne poate chiar salva viaa, cum ar fi cnd
srim din calea unei maini ce se ndreapt cu vitez spre noi.
Lucrurile

sunt

ns

diferite

cnd

stresul

persist.

Cnd stresul devine un duman


Ce se ntmpl cnd corpul este ntr-o permanent stare de
alert? Muchii rmn tensionai, pulsul i tensiunea arterial sunt
ridicate, iar nivelul colesterolului, al grsimilor, al zaharurilor, al
hormonilor i al altor substane chimice din snge nu scade.
Valorile constant ridicate ale acestor substane necesare, de
altfel, pentru activiti intense, de scurt durat pot provoca
mari daune organelor importante. Cu ce consecine?
Pot aprea dureri de spate, dureri de cap, spasme musculare la
nivelul gtului i tensiune muscular. Potrivit unor medici, aceste
simptome sunt adesea asociate stresului cronic. Stresul constant
este un impediment n calea creativitii i a productivitii,
nbu entuziasmul i, totodat, afecteaz relaiile cu alii. Poate
duce la apariia sindromului colonului iritabil, a diareii i a
spasmului esofagian. Lucru i mai grav, stresul cronic poate cauza
accident vascular cerebral, infarct, insuficien renal, afeciuni
cardiovasculare i diabet. n prezena stresului, aceste probleme
se pot agrava.
ntruct n perioade lungi de stres se secret mari cantiti de
cortizol, grsimile tind s se depun pe abdomen i pe spate,
scrie Van der Merwe. Unele boli ale pielii, precum psoriazisul i
eczemele, sunt adesea asociate cu stresul sau chiar agravate
de acesta. Stresul intens poate fi un factor declanator n
depresie,
asemenea,

sporete
memoria

agresivitatea
i

capacitatea

duce
de

la

surmenaj.

concentrare

pot

De
fi

iremediabil afectate. Iar cnd stresul de durat compromite


sistemul imunitar, persoana respectiv devine vulnerabil n faa
multor afeciuni, de la banala rceal la cancer i boli autoimune.

Stresul are un impact uria asupra sntii noastre mintale,


fizice, afective i spirituale. Prin urmare, este esenial s tim s-l
inem sub control. Totui, nu vrem s eliminm complet reacia
corpului la stres. De ce?
Am putea asemna stresul cu un cal vioi. O plimbare cu un astfel
de cal poate fi plcut i nviortoare. Dac la un moment dat
ns nu-l mai putem struni, animalul ne poate pune n pericol
viaa. n mod similar, numai cnd este moderat, stresul ne poate
face viaa plcut i nviortoare, stimulndu-ne creativitatea,
productivitatea, entuziasmul i sntatea.
Dar cum putem pstra stresul n limite rezonabile, astfel nct s
ne bucurm din plin de via? Articolul urmtor ne va prezenta
cteva modaliti eficiente de a ine stresul sub control i de a
reaciona

Stresul

echilibrat

si

efectele

sale

situaiile

asupra

stresante.

organismului

uman

Multe afectiuni pe care le contractam in timp sunt generate in


principal de stresul resimtit de-a lungul zilei si deoarece se
neglijeaza acest lucru multi dintre noi nu putem sa prevenim
aparitia bolilor diverse, care se pot apoi croniciza facandu-ne
viata

un

adevarat

calvar.

Multa lume asociaza in special durerile de cap cu efectele


stresului asupra organismului, dar nu acestea sunt un simptom
clar al prezentei unui nivel marit de stres ci mai degraba starile de
oboseala cronica, insomnia si transpiratia in exces vor marca si o

crestere

nivelului

general

de

stres.

Stresul este o stare difuza, care nu da dureri in organism ci se


manifesta la nivel psihic, iar noi ne-am obisnuit sa ignoram
aceasta stare deoarece acompaniaza obligatoriu multe dintre
activitatile de peste zi, dar nu e deloc bine sa toleram pe perioade
mari de vreme stresul deoarece organismul va ceda garantat si
unele procese vitale ale sale vor fi astfel puternic afectate.
Uneori stresul poate face organismul sa dea unele simptome
specifice bolilor grave precum atacul de cord, lesinul, probleme
de respiratie etc. tocmai pentru a ne forta sa ne prezentam la
medic si sa luam unele masuri urgente care sa detensioneze
organismul si sa permita recuperarea sa in conditii bune.
Tolerat pe perioade mari de vreme, stresul conduce inevitabil la
aparitia bolilor cronice de tipul diabetului, afectiuni ale inimii,
probleme neurologice si psihice, probleme de mobilitate si ale
organelor interne, care nu se vor vindeca usor chiar si cu un
tratament adecvat daca mai intai nu sunt eliminati si factorii care
au

generat

stresul

respectiv.

Solutiile in acest sens sunt multiple si adoptarea lor nu va impieta


cu mult asupra planului profesional sau a vietii de familie, dar
este nevoie de bunavointa, de vizitele periodice la medic si de
odihna

si

recomandat

alimentatie
de

medicul

echilibrata,
de

familie

dupa
si

un
de

program
alti

fix,

specialisti.

A se retine si faptul ca nici un organism, oricat de puternic ar fi,


nu face fata stresului crescut si cedeaza garantat dupa o perioada
oarecare de vreme deci nu trebuie sa se ajunga pana acolo pentru

ca se vor pierde astfel si bani, si alte beneficii profesionale, dar se


da peste cap si toata viata de familie din simpla incapatanare si
incredere nelimitata in propriile forte.

Bibliografie:

1. http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102010203
2. http://www.egirl.ro/sanatate/sfaturi-si-sugestii/stresul-si-efectele-sale-asupra-organismuluiuman-6109