Sunteți pe pagina 1din 22

Plan de afaceri

Studeni:

Motto-ul firmei:

Cnepas de ceea ce
mnnci!

1.Introductiv
Numele afacerii: S.C. Brutria Cnepas
Sediul: Strada Decebal nr.5, Cluj-Napoca
Adresa: Strada Fericirii nr.1, Cluj-Napoca
Domeniul de activitate: Obinerea i
vnzarea de produse de panificaie din
cnep
Date de contact:
office@brutariacanepasa.ro
Tel.: Secretariat 0241.600.100

2. Informaii despre activitatea


firmei:

S.C Brutria Cnepas cu un capital subscris de


200 RON, a fost nfiinat n 2014 i este
nmatriculat n Registrul Comerului cu numrul
159487.
Firma are ca obiect principal de activitate obinerea
de produse de panificaie i vnzarea acestora prin
intermediul magazinelor proprii. n primul an de
funcionare, brutria a avut urmtoarele rezultate
financiare: o cifr de afaceri medie de 6.000 lei lunar,
o rat a profitului brut lunar de 15%, rata lichidit ii
foarte bun. Firma a contractat un credit comercial pe
termen scurt care a fost integral rambursat n anul
2015, iar n prezent nu are nici un credit n derulare.

3. Analiza pietei si a industriei

Pe piata produselor de panificatie si patiserie vorbim de o


concurenta agresiva, purtata prin toate mijloacele posibile:
publicitate, oferta, reduceri de pret, etc. Pe acesta piata
actioneaza la ora actuala 5 mari jucatori, iar clasamentul s-a
modificat in anul 2014, cand S.C.Canepasa s-a infiintat.
Asadar, concurenta directa pentru Canepasa vine din randul
marilor producatori de produse de panificatie, concurentul
major fiind Boromir, urmat de Dobrogea Group, Titan,
Pambac, si altii.

Din rndurile concurentei indirecte mentionam magazinele


generale de retail: hipermarketurile si magazinele cash
&carry care n ultimii ani au dezvoltat mici brutarii pentru a
oferi produse de panificatie si patiserie proaspete.
Piata de panificatie este controlata n proportie de peste 40%
de jucatori mari, precum Canepasa, Vel Pitar Vlcea,
Boromir, Dobrogea Grup,Pajura, Lujerul, Spicul, Baneasa si
Pambac Bacau, restul de aproximativ 60% regasindu-se la
producatori de mici dimensiuni.

Principalii concurenti ai S.C. Canepasa S.A.:


Principalii
concurenti

Cifra de
afaceri

Cota de
piata

- mil.euro -

VEL PITAR

165

15

BOROMIR IND

150

11

DOBROGEA
Group

100

TITAN

80

Acestora li se alatura alte companii care activeaza pe piata de


panificatie din Romnia:

SNACK ATTACK

BNEASA S.A.

MOARA BACIU S.A. Cluj - Napoca

MOPAN Suceava

COMPAN Trgoviste, s.a.

4. Descrierea afacerii
Resursele umane n cadrul Canepasa
"Grupul Canepasa dezvolta un sistem de crestere a nivelului de pregatire
profesionala si etica a angajatilor sai, pentru a putea desfasura pe termen
lung o activitate benefica pentru angajatii, actionarii si clientii sai, pe care i
respecta si carora doreste sa le satisfaca asteptarile."

Afacerea functioneaza foarte bine, are un impact mare asupra publicului


deoarece prin adaosul finii de cnep, pinea e mai sntoas.
mbuntete memoria prin prezena lecitinei i a acizilor grai Omega 3
i Omega 6, i ajut pe cei care sufer de constipaie prin fibrele
coninute care duc la un tranzit intestinal optim. De asemenea, ntrete
oasele i ligamentele prin calciul coninut.
n plus, pinea lui are un indice glicemic sczut, adic poate fi consumat i
de cei care sufer de diabet.
Fina de cnep are multe proteine i conine opt aminoacizi eseniali pentru
alimentaia noastr. Are i vitamina E care e bun pentru sistemul nervos i
acizii grai Omega 6 i Omega 3 care ajut la meninerea vaselor de snge
curate i care previn apariia bolilor cardiovasculare i a diabetului zaharat.

5. Planul de productie

Canepasa a investit n linii tehnologice de ultima


generatie,complet automatizate, ncepnd cu operatia
de framntare si pna la procesul de ambalare. Produsele
realizate pe aceste linii sunt de calitate superioara (prospetime
ndelungata, culoare si forma constante), iar productivitatea este
crescuta.
Investitiile n tehnologii noi au permis ca ambalarea, ct si ntreg
procesul de productie sa utilizezetehnologia- fara atingere
(consumatorul este prima persoana care atinge produsul).
Analiznd relatiile comerciale ale S.C. Canepasa cu clientii si
furnizorii, putem spune ca firma si-a format ctiva parteneri de
afaceri stabili.
Vnzarile se realizeaza att prin reteaua proprie de vnzare a
societatii, ct si prin vnzarile realizate catre clientii - persoane
juridice pe baza de contracte, in sucursala Bucuresti unde este
sediul, in judetul Cluj cu magazinele proprii.

Chiar daca firmele au cunoscut o crestere, conducerea


manageriala considera ca principalul obiectiv al firmei
ramne extinderea pietei de desfacere.
Furnizorii Canepasa
Preocupata de ridicarea calitatii produselor sale, conducerea
manageriala a Canepasa recunoaste ca numai prin
aprovizionarea permanenta cu materii prime si materiale
auxiliare de cea mai buna calitate, prin investitie tehnologica
moderna si poate consolida si extinde piata de desfacere.
Datorita ndelungatei si bunei colaborari cu furnizorii,
aprovizionarea cu materii prime se face ntr-un ritm constant
neprezentnd riscuri pentru continuitatea procesului
tehnologic de productie a companiei.
Furnizorii, sunt n general firme cu care Canepasa are relatii
traditionale si care nu au creat probleme.
Totodata, colaborarea cu furnizorii se bazeaza n principal pe
avantajul reciproc al partilor, nsa n cazul n care preturile si
cantitatile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteaza
comenzile si intrerupe activitatea cu furnizorul.

n cadrul selectarii sau


colaborarii cu furnizorii,
ambele companii
analizeaza o serie de
aspecte legate de:

calitatea produselor, dat


fiind faptul ca n calitatea
produselor obtinute se
regaseste calitatea
materiilor prime si a
materialelor folosite ;

respectarea termenelor
si conditiilor de livrare si
facilitarea unor servicii;

nivelul de implicare al
firmelor n stabilirea si
negocierea preturilor de
vnzare dat fiind faptul ca
pretul materiilor prime si
materialelor contribuie n
mod direct la formarea
costurilor produselor
obtinute;

discount-urile si alte
tipuri de reduceri oferite
firmei la cumparare.

6. Planul de marketing

Produs: nc din cele mai vechi timpuri, pinea i


produsele de panificaie au stat la baza alimentaiei
oamenilor, fie c era vorba de masa de diminea, prnz
sau cin, de la cei sraci la cei bogai, pe tot cuprinsul
Pmntului brutritul era o ndeletnicire normal n viaa
rural. n trecut pinea alb, ce era fcut din fain alb
de calitate superioar, era alimentul bogailor, iar cea
neagr, era considerat alimentul sracilor. Ne-am gandit
sa cream un nou tip de pine, fcut cu fin din cnep,
care are nenumrate beneficii pentru sntate. Pinea
este produs din Cannabis sativa, pe care o cultivau
bunicii notri pentru esturi. Fina de cnep are multe
proteine i conine opt aminoacizi eseniali pentru
alimentaia noastr. Am stabilit de la nceput o anumit
reet pe care s mergem. Aceasta e foarte asemntoare
cu reeta clasic de pine: fin de gru, drojdie, ap,
sare. La ea se adaug fin de cnep, n diferite
proporii, obinut din semine de cnep.

Faina de canepa se
adauga in proportie de
10% si respectiv 20%.
La pinea cu 20%
adaos de fin de
cnep, gustul
cnepei e mai
pronunat. Aceast
pine are o culoare
maronie, iar ca gust
aduce cu pinea
neagr, cu un gust
ntre dulce i amrui.

Pret: Pinea produs n Romnia este cu 40% mai


ieftin dect media european. Preul pinii romneti
este apropiat de nivelul celui din Ungaria, Polonia,
Cehia. Cea mai ieftin pine: n Bulgaria, unde preul
acesteia este cu 60% sub media european. Cea mai
scump pine: n rile nordice cu 40-65% peste media
european.
Produsele principale care vor fi oferite sunt painea si
chiflele. Preturile practicate in prezent pentru aceste
produse sunt urmatoarele :
paine.. 7 lei/buc
chifle . 3 lei/buc
Procesul de stabilire a pretului consta in calitatile si
beneficiile produsului nostru final. Datorita proprietatilor
aduse de canepa, consumul pe o perioada indelungata
ajuta la imbunatatirea sanatatii omului. Astfel, pretul
painii cu faina de canepa este mai mare decat pretul
painii cu faina de grau.

Promovare: Atunci cand introduci un produs nou pe


piata, oamenii sunt reticenti cu privire la achizitioanarea
acestuia. Astfel, i-am invitat pe cei interesati sa incerce
produsul final. In acelasi timp am oferit informatii cu
privire la imbunatatirea sanatatii aduse de canepa.
Pentru a informa cat mai multe persoane cu privire la
deschiderea aceste brutarii, s-a decis distributia
pliantelor in tot orasul. Pentru prima saptamana am
decis acordarea unor reduceri de pret, pentru a creste
numarul clientilor. Astfel, produsele au fost vandute la
jumatate de pret:
paine.. 3.5 lei/buc
chifle .. 1,5 lei/buc
Plasament: Podusul nostru se adreseaza tuturor
categoriilor de varsta. Brutaria noastra este amplasata
intr-o zona aglomerata, unde oamenii au acces la
aceasta.
Vanzarea produselor noastre se face printr-un magazin
amplasat langa brutarie, astfel incat clientii pot beneficia
in mod constant de produse proaspete si calde.

7.Organizarea firmei si
managementul acesteia

Conducerea

Firma va fi condus de cei 2 asociai i de un


administrator.
Asociaii vor coordona ntreaga activitate, vor
angaja i vor controla personalul, se vor ocupa
direct de problemele de producie, precum i de
contractare pentru aprovizionare i desfacere.
Administratorul va ine evidenele contabile i va
supraveghea activitatea de achiziie i desfacere.
Pentru aceast funcie a fost angajat o
persoan care are calificare de contabil i
experien n domeniu.

Personalul

Personalul angajat este


constituit din brutari,
vnztori, oferi, contabili.
Personalul va fi selectat,
instruit i testat la locul de
munc. Cu fiecare va fi
ncheiat un contract de
munc separat.

8. Evaluarea riscurilor:

Salariaii, una din cele mai importante resurse


ntr-o afacere. ntreprinztorul trebuie s aib
grij ca angajaii s-i fie loiali i s lucreze
eficient. Pentru acesta, el trebuie s aib n
vedere permanent nu numai situaia financiar
sau problemele de producie i de vnzare (aa
cum se ntmpl de foarte multe ori), ci trebuie
s investeasc i n procesul de angajare,
instruire i coordonare a personalului.
Activitile de marketing. Indiferent de calitile
produsului, de regul este nevoie de un efort de
marketing susinut pentru a asigura vnzarea, o
strategie de marketing bine realizat i pus n
aplicare fiind singura soluie de termen lung.
Astfel avem nevoie de o promovare eficienta a
firmei, atragerea clientilor si cresterea vanzarilor.

In raport cu functiunile firmei, principalele categorii de riscuri interne sunt:


- riscurile legate de aprovizionare si desfacere (contracte care nu au putut
fi onorate de catre furnizori, ingustarea pietei de desfacere etc.);
- riscurile tehnologice (imposibilitatea achizitionarii tehnologiei moderne din
cauza problemelor legate in principal de finantarea investitiilor);
- riscurile generate de factorul uman (greve, incompetenta etc.);

- riscurile informationale (imposibilitatea de a tine pasul cu noile tendinte


ale pietei).
Riscurile externe se manifesta in mediul in care firma isi desfasoara
activitatea:
- riscurile politice se refera la schimbarile care pot modifica radical mediul
economic in care firma isi exporta in cea mai mare parte produsele (risc de
tara);
- riscurile financiare afecteaza rezultatele firmei in urma unor schimbari ce
apar in conditiile pietei. Aceste riscuri sunt in afara sferei de control a firmei.
De aici apare necesitatea identificarii si a masurarii riscurilor conjuncturale
si, in primul rand, a riscului de pret si a riscului valutar;
- riscurile contractuale se refera la nerealizarea de catre partener a
obligatiilor pe care si le-a asumat prin contracte. Acest risc poate aparea fie
cand unul contracte nu mai prezinta interes pentru partener (risc de
neexecutare), fie cand partenerul nu mai este in masura sa-si respecte
obligatiile contractuale (risc de insolvabilitate).

9. Planul financiar

Venituri previzionate a fi obtinute:


In estimarea veniturilor am pornit de la urmatoarele date:
Regim de lucru - 8 ore pe zi;
- 240 zile pe an
- Capacitate de productie nominal: 500 paini pe zi
- Pret de vanzare: - paine 7 lei;
- chifle 3 lei
Pentru estimarea veniturilor am luat in considerare productia de
paine si de chifle care reprezinta 90% din volumul fizic de produse
de panificatie obtinute

Volumul vanzarilor:
Paine: 500 buc x 7 lei/buc = 3500 lei/zi
Chifle : 100 buc x 3 lei/buc = 300 lei/zi
.
Total: 3800 lei/zi

3800 lei x 240 zile = 912.000 lei

In estimarea cheltuielilor de productie am inclus


urmatoarele:

Achizitie faina pentru 90% din capacitatea nominal de


prelucrare

Faina achizitionata de la producator individual sau


asociati:
250kg/zi x 240 de zile x 90% x 3 lei/kg = 135.000 lei
Salarii brute:
- 4 brutari x 2000 lei/luna x 12 luni = 96.000 lei
- 2 soferi x1800 lei/luna x 12 luni = 43.200 lei
- 2 vanzatori x 2000 lei/luna x 12 luni = 48.000 lei
- 1 contabil x 2500 lei/luna x 12 luni = 30.000 lei

Total salarii brute : 217.200 lei


Total fond salarii: 247.296

Alte cheltuieli:

Energie electrica necesara pentru productie si iluminat:


20.000 lei
Apa si canalizare: cca. 4.000 lei
Cheltuieli desfacere transport: 10.000 lei
Reparatii intretinere si piese de schimb: 5.000 lei
Cheltuieli administrative: 4.000 lei

Total alte cheltuieli: 100.000 lei


Total chetuieli : 495.200 lei
Profit previzionat : 912.000 495.200 = 416.800 lei
Am prevazut ca 80% din profit sa fie reinvestit,
aceasta reprezentand inca o rezerva pentru dezvoltarea
activitatii.

Concluzii

Scopul i obiectivele noastre sunt definitorii n


revoluionarea pieei dorit, n principal, calit ii
superioare a produselor i condiiilor optime de
desfurare a activitii.
Implementarea proiectului poate duce att la beneficii
economice prin obinerea de noi produse care au la baz
reeta inedit din cnep, ct i beneficii pentru sntate
datorit ingredientului special.
Evaluarea managerial periodic face ca standardul
produselor s fie inut la cote maxime pentru a nu aprea
pierderi predictibile.
Cheia succesului unei afaceri o reprezint ntotdeauna
dorina de reuit i este susinut de druirea cu care te
implici n realizarea premizelor.