Sunteți pe pagina 1din 64

Metode optice de analiza instrumentala

Metode optice de analiza instrumentala Cursul 11 1

Cursul 11

1

OBIECTIVE
OBIECTIVE

Prezentarea tipurilor de metode optice Principiile fundamentale ale metodelor optice

Spectroscopia moleculara UV – VIS

Principii generale Variante de lucru Determinari calitative Determinari cantitative

Spectrometrie atomica – notiuni fundamentale

2

METODE INSTRUMENTALE DE TIP OPTIC

In functie de natura interactiunii dintre radiatii si substante:

de natura interactiunii dintre radiatii si substante: 1. Metode optice de absorb ţ ie de energie

1. Metode optice de absorbţie de energie

Spectrofotometrie moleculară - UV, VIS, IR Spectroscopie atomică

2. Metode optice de emisie de energie

Spectroscopie atomică – de emisie – domenii diverse d lungimi de unda

Spectrofotometrie moleculară - fluorescenta,

fosforescenta, chemiluminiscenta, difuzia luminii

3

3. Metode de fluorescenta, fosforescenta, chemiluminiscenta Metode de difractie Metode refractometrice

3.

Metode de fluorescenta, fosforescenta,

chemiluminiscenta Metode de difractie

Metode refractometrice

Metode polarimetrice

Metode de difuzie a luminii

Metode combinate

4

METODE INSTRUMENTALE DE TIP OPTIC

in functie de tipul de analit cercetat

DE TIP OPTIC in functie de tipul de analit cercetat Metode optice moleculare absorb ţ ie

Metode optice moleculare

absorbţie de energie: Spectrofotometrie (UV, VIS, IR) emisie de energie - fluorescenta, fosforescenta, chemiluminiscenta, difuzia sau difractie luminii, polarimetrie, refractometrie

de energie - fluorescenta, fosforescenta, chemiluminiscenta, difuzia sau difractie luminii, polarimetrie, refractometrie

Metode optice atomice

absorbţie de energie Spectroscopie atomică de absorbtie AAS

emisie de energie Spectroscopie atomică de emisie OES

5

Principii fundamentale ale spectroscopiei optice

Principii fundamentale ale spectroscopiei optice Se bazeaza pe absorb ţ ia sau emisia radia ţ iilor

Se bazeaza pe absorbţia sau emisia radiaţiilor electromagnetice de către molecule sau atomi

• radiaţia electromagnetică are:

proprietăţi de undă şi de particulă

• se caracterizeaza prin :

1. lungimea de undă λ – cm (micrometri µm, nanometri nm, milimicroni mµ, angstromi Ǻ

2. frecvenţa ν (nr cicli/sec) - herzi Hz

3. amplitudine A - cm

4. Energie - eV, keV , meV, calorii (cal, kcal), , ergi

.

6

Caracterizarea undelor electromagnetice

Caracterizarea undelor electromagnetice Lungimea de und ă ( λ ) = wave length Amplitudine = amplitude

Lungimea de undă (λ) = wave length Amplitudine = amplitude

de und ă ( λ ) = wave length Amplitudine = amplitude Unde cu frecven ţă

Unde cu frecvenţă înaltă = High frequency waves Unde cu frecvenţă joasă = Low frequency waves

7

Rezultatul determinarii spectroscopice spectru

Rezultatul determinarii spectroscopice → spectru • spectrul prezinta grafic energia (emisă sau absorbită) in

spectrul prezinta grafic energia (emisă sau absorbită) in functie de lungimea de unda

Spectrele de absorbţie A = f(λ).

energia (emisă sau absorbită) in functie de lungimea de unda • Spectrele de absorb ţ ie

8

Rezultatul determinarii spectroscopice spectru

Rezultatul determinarii spectroscopice → spectru • • Fiecare substan ţ ă are un spectru de absorb

Fiecare substanţă are un spectru de absorbţie caracteristic:

• ca formă generală,

• ca domeniu spectral,

• ca număr de maxime (picuri)

• ca raporturi între intensităţile diverselor picuri

• ca domeniu spectral, • ca număr de maxime (picuri) • ca raporturi între intensită ţ

9

10

10

Absorbţia radiaţiei electromagnetice Notiuni fundamentale

ţ ia radia ţ iei electromagnetice Notiuni fundamentale Considerăm o radia ţ ie incidentă monocromatică, Io,

Considerăm o radiaţie incidentă monocromatică, Io, care cade pe o celulă conţinând proba (substanta de analizat), celula are lungimea l cm iar concentraţia substanţei ce absoarbe lumina este C.

Transmitanta T

T = I 1 /I 0

ţ ia substan ţ ei ce absoarbe lumina este C. Transmitanta T T = I 1

Absorbanta A

A = -ln(T)

ţ ia substan ţ ei ce absoarbe lumina este C. Transmitanta T T = I 1

11

LEGILE ABSORBTIEI - Legea Lambert-Beer

I = I 0 ·e -kl ln(I 0 /I) = kl A = kl k
I = I 0 ·e -kl
ln(I 0 /I) = kl
A = kl
k = const. · C

k - coeficientul de absorbţie l – lungimea cuvei

k - coeficient molar de extincţie (absorbanţă) notat ε, pentru C exprimata in [mol/l]

Forma generala a legii Lambert-Beer este:

A = εlC

12

SPECTROMETRIE UV – VIS (moleculara) – Caracterizare generala

UV – VIS (moleculara) – Caracterizare generala Spectrofotometrie in domeniul de lungimi de unda ultraviolet

Spectrofotometrie in domeniul de lungimi de unda ultraviolet (200-400 nm) si vizibil (400-750 nm)

Aparatele utilizate se numesc spectrofotometre UV-VIS

Se determina molecule, deci substante

13

ACTIVITATE INDEPENDENTA
ACTIVITATE INDEPENDENTA

Care din urmatoarele determinari optice aplicate la controlul alimentelor se desfasoara in domeniul UV si care in domeniul VIS:

1. Determinarea polifenolilor λ = 760 nm

2. Determinarea flavonoidelor λ = 510 nm

3. Determinarea HMF din miere λ = 284 si 336 nm

4. Determinarea proteinelor (Bradford) λ = 595 nm

5. Determinarea prolinei λ = 510 nm

6. Determinarea catalazei (Beers) λ = 240 nm

7. Determinarea catalazei (Guaiacol) λ = 570 nm

8. Determinarea peroxidazei λ = 470 nm

9. Determinarea nitritilor λ = 520 nm

14

Aparatura utilizată

Aparatura utilizată Schema bloc pentru un spectrometru de absorb ţ ie • toate componentele optice trebuie

Schema bloc pentru un spectrometru de absorbţie

Schema bloc pentru un spectrometru de absorb ţ ie • toate componentele optice trebuie s ă

toate componentele optice trebuie să fie transparente pentru domeniul de lungimi de unda ales !!!!

15

Spectrofotometru in UV VIS
Spectrofotometru in UV VIS
Spectrofotometru in UV VIS Spectrometru FT-IR 16

Spectrometru FT-IR

Spectrofotometru in UV VIS Spectrometru FT-IR 16

16

Caracterizarea părţilor componente ale aparaturii in spectrometria UV VIS

ţ ilor componente ale aparaturii in spectrometria UV VIS 1. Sursa Emite semnalul (radiatia) semnalul emis

1. Sursa

Emite semnalul (radiatia)

semnalul emis trebuie să fie o radiaţie continuă

în domeniul ales; semnalul trebuie să fie constant

2. Monocromatorul

scop: separarea radiaţiei policromatice într-una monocromatică dispozitiv de tip optic (prisme)

scop: separarea radia ţ iei policromatice într-una monocromatică dispozitiv de tip optic (prisme)

17

3. Cuvele pentru probă

materiale transparente în domeniul lungimii de undă utilizate;

transparente în domeniul lungimii de undă utilizate; • grosimea trebuie să fie reproductibilă, constantă,

grosimea trebuie să fie reproductibilă, constantă, cunoscută, măsurabilă.

ultraviolet - cuve din cuarţ (λ 200 nm – 400 nm) vizibil –cuve din sticlă moale sau Pyrex (λ 300 nm –

ultraviolet - cuve din cuar ţ ( λ 200 nm – 400 nm) vizibil –cuve din

2,5µm)

- cuve din cuar ţ ( λ 200 nm – 400 nm) vizibil –cuve din sticlă
- cuve din cuar ţ ( λ 200 nm – 400 nm) vizibil –cuve din sticlă

18

4. Detectorii
4. Detectorii

fotomultiplicatoare, emulsii fotografice, termocuple, celule fotoconductive, celule pneumatice şi celule fotoelectrice în funcţie de domeniul spectrului.

în domeniul UV – vizibil - fotocelule, celule fotomultiplicatoare, filme fotografice

19

Părţi componente ale spectrofotometrului de absorbţie UV VIS

Păr ţ i componente ale spectrofotometrului de absorb ţ ie UV VIS Diferentieri functionale – UV/VIS

Diferentieri functionale – UV/VIS

Păr ţ i componente ale spectrofotometrului de absorb ţ ie UV VIS Diferentieri functionale – UV/VIS

20

Spectrometria de absorbţie în UV-VIS - principii

Spectrometria de absorb ţ ie în UV-VIS - principii Principiu general Unele substan ţ e (nemetale,

Principiu general

Unele substanţe (nemetale, metale, compuşi ai acestora, substanţe organice) au proprietatea de a forma cu reactivi specifici, în anumite condiţii, compuşi solubili coloraţi. Intensitatea de culoare a compusului format, numit compus colorimetrabil, este direct proporţională cu concentraţia sa în anumite limite ale acesteia.

Metoda spectrofotometrică molecularǎ se bazează pe determinarea (masurarea, citirea) la un aparat numit spectrofotometru a absorbanţei unei soluţii colorate de o concentraţie anume, la o lungime de undă specifică, în domeniul ultraviolet (UV) sau vizibil (VIS).

21

Orice determinare spectrofotometrică se caracterizează prin următoarele aspecte:

se caracterizează prin următoarele aspecte: reactivul de culoare utilizat, adică reactivul care

reactivul de culoare utilizat, adică reactivul care determină formarea unui compus colorimetrabil prin reacție cu specia pe care dorim să o determinăm;

lungimea de undă λ la care se face determinarea, specifică pentru fiecare compus şi nominalizată în metodă;

dimensiunea cuvei aparatului care se utilizează (drumul optic; de cele mai multe ori este 1 cm).

22

Spectrometria de absorbţie în UV-VIS

Spectrometria de absorb ţ ie în UV-VIS Variante de lucru : 1. Colorimetria (VIS) 2. Fotometria

Variante de lucru:

1. Colorimetria (VIS)

2. Fotometria

(VIS:

lumina

incidentă

este

filtrată prin filtre optice, cu spectru larg)

3. Spectrofotometria (UV, VIS: lumina incidentă este filtrată prin monocromatoare, domeniul îngust)

23

Colorimetria
Colorimetria

intensitatea culorii probei se compară vizual, în lumină albă, cu un set de soluţii etalon de concentratie cunoscuta - prelucrate în condiţii absolut identice cu proba.

În această tehnică se pot realiza măsurători, prin comparaţie vizuală, în eprubetă, la lumina zilei, rezultând analize chimice cu exactităţi < decât 1%.

24

este o metodă subiectivă şi mai puţin selectivă
este o metodă subiectivă şi mai puţin selectivă

rezultatele depind mult de persoana care execută analiza deoarece sensibilitatea maximă a ochiului omenesc atinge maximul pentru domeniul 550- 560nm (domeniul culorii verzi), lucru important când compararea probei cu etalonul se face vizual

Cu cât există mai multe soluţii etalon, pentru comparaţie, cu atât metoda este mai exactă.

25

Colorimetria
Colorimetria
Colorimetria .tropical.com.pl/images/upload/fck/image/test.jpg 26

.tropical.com.pl/images/upload/fck/image/test.jpg

26

Culoarea unui compus nu este culoarea absorbita ci este culoarea care ramane dupa ce se scade frecventa absorbita din sursa de radiatii

nu este culoarea absorbita ci este culoarea care ramane dupa ce se scade frecventa absorbita din

27

ACTIVITATE INDEPENDENTA
ACTIVITATE INDEPENDENTA

Pentru compusii care se determina la activitatea independenta anterioara scrieti culoarea compusului colorimetrabil care se formeaza si caruia i se determina absorbanta

28

Fotometria şi spectrofotometria

Fotometria ş i spectrofotometria măsoară instrumental lumina transmisă de o solu ţ ie colorată (vizibil) sau

măsoară instrumental lumina transmisă de o soluţie

colorată (vizibil) sau incolora (ultraviolet) lucrând cu o

sursă de lumină monocromatică. Când lumina incidentă este filtrată, prin filtre optice, având un spectru mai larg, avem de a face cu o fotometrie când domeniul filtrat este mai îngust (utilizând monocromatoare) vorbim de spectrofotometrie.

La spectrofotometrie, este posibilă fixarea mai precisă a lungimii de undă la care se lucrează.

29

Cu ambele variante se poate chiar trasa un spectru de absorb ţ ie , adică

Cu ambele variante se poate chiar trasa un spectru de

absorbţie,

adică o curbă, obţinută prin măsurarea

semnalului în funcţie de lungimea de undă a radiaţiei

incidente.

În literatura de specialitate uneori se foloseşte pentru ambele metode şi denumirea de metodă colorimetrică (sau chiar spectrocolorimetrică), ceea ce uneori poate crea confuzii.

În domeniul UV, ochiul omenesc nepercepând lumina, se

utilizează doar spectrofotometria.

30

Determinari calitative in spectroscopia UV VIS

Determinari calitative in spectroscopia UV VIS Se bazeaza pe compararea spectrelor de absorb ţ ie (λ

Se bazeaza pe compararea spectrelor de absorbţie (λ maximelor) ale substanţelor în domeniul UV-VIS, (200-750nm) cu spectre cunoscute

elor în domeniul UV-VIS, (200-750nm) cu spectre cunoscute λ m a x → maxim de absorb

λ max maxim de absorbţie

X - selectivitatea maximului de absorbţie

31
31
32

32

http://siphotonics.com/Pages/UV_Vis_Spectroscopy_Software.html 33

http://siphotonics.com/Pages/UV_Vis_Spectroscopy_Software.html

33

Determinǎri cantitative ȋn spectroscopie

Determin ǎ ri cantitative ȋ n spectroscopie Înăl ţ imea curbei ş i suprafa ţ a

Înălţimea curbei şi suprafaţa încadrată de curbă

reprezintă caracteristici cantitative care servesc la

determinarea concentraţiei substanţelor din probe

Se bazeaza pe legea Lambert-Beer A = εlC

Se realizeaza o curba de etalonare pe baza determinarii absorbantei etalonului la diferite concentratii cunoscute, la lungimea de unda corespunzatoare maximului de absorbtie

34

În dreapta - curba de absorb ţ ie la diferite concentra ţ ii În stânga

În dreapta - curba de absorbţie la diferite concentraţii

În stânga - curba de etalonare având un maxim de absorbţie la lungimea de undă, λmax = 610 nm

35

UV-vis spectra of different concentrations of Rose Bengal. The molecular structure of Rose Bengal
UV-vis spectra of different concentrations of Rose Bengal.
The molecular structure of Rose Bengal
(4,5,6,7-tetrachloro-2',4',5',7'-
tetraiodofluorescein).
tetraiodofluorescein). Calibration curve of Rose Bengal. Equation of line: y =

Calibration curve of Rose Bengal. Equation of line: y = 0.0977x – 0.1492 (R2 = 0.996)

36

http://cnx.org/content/m34525/latest/

Spectrul de absorbție al Rodaminei B la diferite concentrații

Spectrul de absorb ț ie al Rodaminei B la diferite concentra ț ii 37

37

Curba de etalonare, nitriti in ape, Griess 1.4 y = 4.9051x + 0.0131 R 2
Curba de etalonare, nitriti in ape, Griess 1.4 y = 4.9051x + 0.0131 R 2
Curba de etalonare, nitriti in ape, Griess
1.4
y = 4.9051x + 0.0131
R 2 = 0.9966
1.3
1.2
1.1
1
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0
0.025
0.05
0.075
0.1
0.125
0.15
0.175
0.2
0.225
0.25
Absorbanta

Concentratia, mg/l

38

Curba etalonare nitriti ape y = 3.6836x - 0.0631 R 2 = 0.9839 1.4 1.2
Curba etalonare nitriti ape
y = 3.6836x - 0.0631
R 2 = 0.9839
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0.35
0.4
Conc
Abs
Curba etalonare nitriti ape y = 11.248x + 0.1883 R 2 = 0.8804 1.4 1.2
Curba etalonare nitriti ape
y = 11.248x + 0.1883
R 2 = 0.8804
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0
0.02
0.04
0.06
0.08
0.1
0.12
conc
39
abs

Determinarea concentratiei pentru proba necunoscutǎ

Determinarea concentratiei pentru proba necunoscut ǎ NUMAI PENTRU DOMENIUL DE CONCENTRATIE IN CARE ESTE VALABILA LEGEA

NUMAI PENTRU DOMENIUL DE CONCENTRATIE IN CARE ESTE VALABILA LEGEA LAMBERT-BEER

1. Prin comparaţie cu un etalon de concentraţie cunoscută

2. Pe baza factorului de panta mediu, Fm

3. Pe baza ecuatiei de regresie aferenta curbei de etalonare, y=ax + b

40

1 - Prin comparaţie cu un etalon de concentraţie cunoscută (interpolare)

ie cu un etalon de concentra ţ ie cunoscută (interpolare) ε mol - coeficientul de extinc
ie cu un etalon de concentra ţ ie cunoscută (interpolare) ε mol - coeficientul de extinc
ie cu un etalon de concentra ţ ie cunoscută (interpolare) ε mol - coeficientul de extinc
ie cu un etalon de concentra ţ ie cunoscută (interpolare) ε mol - coeficientul de extinc
ie cu un etalon de concentra ţ ie cunoscută (interpolare) ε mol - coeficientul de extinc
ie cu un etalon de concentra ţ ie cunoscută (interpolare) ε mol - coeficientul de extinc

εmol - coeficientul de extincţie molară pentru soluţia de concentraţie cunoscută, respectiv de concentraţie necunoscută, b-grosimea probei din cuvă, c-concentraţia cunoscută a probei de referinţă, cx- concentraţia necunoscută a probei analizată.

Prin împărţirea celor două ecuaţii se obţine:

Prin împăr ţ irea celor două ecua ţ ii se ob ţ ine: Calculul concentra ţ

Calculul concentraţiei pentru proba necunoscută:

Prin împăr ţ irea celor două ecua ţ ii se ob ţ ine: Calculul concentra ţ

41

2 - Pe baza factorului de panta mediu, Fm

factorul de transformare (de pantă) F este raportul dintre concentraţiile şi absorbanţele corespunzătoare pentru fiecare soluţie care formează scara etalon.

pentru fiecare solu ţ ie care formează scara etalon. Ci F i = ----- A i

Ci

Ci
F i = -----

F i = -----

A

i

se calculează media aritmetică a valorilor obţinute F i , notată cu Fm:

n

F i

i=1

F m = ----------

n

unde i are valori de la 1 la maxim n, în funcţie de numărul de soluţii etalon utilizate pentru obţinerea punctelor prin care se obţine curba de etalonare (minim 5 maxim 10, în general).

Concentraţia probei necunoscute se determină prin calcul, înmulţind absorbanţa citită Ax cu Fm.

C x = A x • F m

42

Exemplu 43
Exemplu
43

ACTIVITATE INDEPENDENTA Pe ex din tabel veti calcula concentratia probelor necunoscute Cx (1, 2, 3) prin metoda factorului de panta mediu Fm

Pe ex din tabel veti calcula concentratia probelor necunoscute Cx (1, 2, 3) prin metoda factorului

44

3 - Pe baza ecuatiei de regresie

3 - Pe baza ecuatiei de regresie Pe baza ecua ț iei care descrie curba de

Pe baza ecuației care descrie curba de etalonare

Y – absorbanta X - concentratia

de unde

y = ax +b,

x = (y- b)/a

se determinǎ concentrația necunoscutǎ c x c x = (absorbanţa x – b)/a

45

Exemplu NOTA - R 2 este o masura a liniaritatii curbei, deci a respectarii legii Lambert-Beer, cu atat mai buna cu cat valoarea este mai aproape de 1

a liniaritatii curbei, deci a respectarii legii Lambert-Beer, cu atat mai buna cu cat valoarea este

46

ACTIVITATE INDEPENDENTA

Pe ex din tabel veti calcula concentratia probelor necunoscute Cx (1, 2, 3) prin utilizand ecuatia de regresie a curbei de etalonare

47
47

Spectrometria atomica

Spectrometria atomica Spectroscopia atomică constă în urmatoarele tehnici de uz analitic: emisia atomică; absorb ţ

Spectroscopia atomică constă în urmatoarele tehnici de uz analitic:

emisia atomică; absorbţia atomică

48

introdusă în analiza chimică din anul 1952 de

către australianul A. Walsh
către australianul A. Walsh

se bazează pe fenomenul descoperit de germanul G. R. Kirchhoff (1859) - şi anume inversia liniilor

spectrale legea lui Kirchhoff:

Principiul spectrometriei atomice

Fiecare element chimic absoarbe acele radiaţii pe care le poate emite în aceleaşi condiţii, bine determinate, de temperatură şi presiune.

49

Atom → invelis electronic → stare fundamentala Dacă o radia ţ ie de o anumită

Atom invelis electronic stare fundamentala Dacă o radiaţie de o anumită lungime de undă acţionează asupra unui atom aflat în stare fundamentală, atomul poate să absoarbă radiaţia şi să treacă într-o stare excitată, un astfel de proces fiind cunoscut sub denumirea de absorbţie atomică

50

Întrucât această stare (excitata) este instabilă, atomul va

reveni imediat şi spontan către starea fundamentală.
reveni imediat şi spontan către starea fundamentală.

Electronul se va întoarce în poziţia lui iniţială, poziţia stabilă orbital şi va fi emisă o cantitate de energie radiantă echivalentă cu cea absorbită în procesul de excitare.

Lungimea de undă a energiei radiante emise este direct legată de tranziţia electronică care a avut loc si este egala cu cea a energiei absorbite

Deoarece fiecare element are o structură electronică unică, lungimea de undă a luminii emise este o proprietate unică a

fiecărui element în parte.

51

Ce se determina prin spectroscopie atomica?

Ce se determina prin spectroscopie atomica? ATOMI → ELEMENTE CHIMICE, METALE 52

ATOMI ELEMENTE CHIMICE, METALE

52
52

Aparatura ȋn absorbția atomicǎ

Aparatura ȋ n absorb ț ia atomic ǎ 53

53

Sursa de radiații emite un flux luminos de intensitate constantă, prestabilita

un flux luminos de intensitate constantă, prestabilita Solu ţ ia con ţ inând proba de analizat

Soluţia conţinând proba de analizat (sau etalonul, este transformată într-un aerosol fin, în interiorul unei incinte numite sistem de pulverizare sau pulverizator

(nebulizor).

Aerosolul, amestecat intim cu amestecul de gaze (oxidant plus carburant) este condus în flacără unde atomii unui anumit element absorb doar lumina cu lungimea de undă specifică elementului respectiv.

Monocromatorul selecteaza radiatia specifica elementului cercetat

Detectorul (un foto-multiplicator), măsoară intensitatea luminii monocromatice Inregistrare date – computer -

54

Determinari in AAS
Determinari in AAS

Determinare calitativă Atomii unui anumit element absorb doar lumina cu lungimea de undă specifică elementului respectiv (emisă de sursă şi trecută prin flacără)

Atomii celorlalte elemente însoţitoare nu absorb lumina la aceeaşi lungime de undă ci fiecare la alte

valori ale acesteia deci prin selectarea lungimii de undă se pot identifica elementele chimice

55

http://wps.pearsoned.com.au/ibcol/117/30074/7699000.cw/content/index.html 56

http://wps.pearsoned.com.au/ibcol/117/30074/7699000.cw/content/index.html

56

Activitate independenta
Activitate independenta

Care este elementul necunoscut (unknown) din exemplul de pe slide-ul anterior?

57

Determinare cantitativă
Determinare cantitativă

Se bazeaza pe Legea Lambert-Beer

Diminuarea intensitatii radiatiei,

exprimată în unitaţi de absorbanţă, este proporţională cu numărul de atomi ai elementului de analizat, prezenţi în flacăra,

deci cu concentratia acestora.

58

Aplicatiile metodelor optice la controlul alimentelor

59
59
CONCLUZII
CONCLUZII

Metodele optice permit determinari de atomi si/sau molecule in functie de tehnica folosita si domeniul spectral (lungimea de unda)

Spectrofotometria moleculara in UV si VIS este cea mai utilizata tehnica in controlul curent al alimentelor

Determinarile optice calitative se bazeaza pe λ a maximelor si numarul acestor maxime

Determinarile optice cantitative se bazeaza pe relatia dintre absorbanta si concentratie, potrivit legii Lambert-Beer

60

Aparatele utilizate – Spectrofotometre in care semnalul optic se converteste in semnal electric și care are componentele optice transparente la λ de lucru

i care are componentele optice transparente la λ de lucru Tehnicile de lucru in spectrofotometria moleculara

Tehnicile de lucru in spectrofotometria moleculara sunt: colorimetria, fotometria si spectrofotometria

Determinarile cantitative se bazeaza pe operatiunea de etalonare – curba de calibrare prin tehnici de calcul diferite

Spectroscopia atomica – emisie si absorbtie atomica

Aplicatiile metodelor optice in control alimente se refera la compozitie, substante adaugate si contaminanti chimici

61

Test de verificare
Test de verificare

1. Care sunt tipurile de metode optice utilizate ȋn controlul alimentelor?

2. Pe ce principiu fizic general se bazează spectroscopia optică?

3. Care sunt mărimile care caracterizează o radiație electromagnetică?

4. Cum se numește rezultatul unei determinări spectroscopice?

5. Care este domeniul de lungimi de undă ȋn care se execută determinările spectroscopice ȋn UV/VIS?

6. Definiți transmitanța/absorbanța la o determinare spectrofotometrică.

7. Care este legea fundamentală aplicată la determinările spectrofotometrice?

8. Definiți legea Lambert – Beer – forma generală.

9. Ce se determină (dpdv analitic) atunci cănd se utilizează metode spectrofotometrice ȋn domeniul UV și VIS?

10. Care sunt părțile componente ale unui spectrofotometru?

62

Care diferențe sunt ȋntre spectrofotometru care face determinări ȋn domeniul UV față de cel care face determinări ȋn domeniul ȋn VIS? Care este principiul general al determinărilor ȋn spectroscopia de absorbție UV-VIS?

11.

12.
12.

13. Prin ce se caracterizează orice determinare spectrofotometrică?

14. Care sunt variantele de lucru ȋn spectrometria de absorbţie în UV-VIS

15. Caracterizați pe scurt colorimetria/Fotometria / spectrofotometria.

16. Pe ce se bazează o determinare calitativă in spectroscopia UV VIS ?

17. Pe ce se bazează o determinare cantitativă in spectroscopia UV VIS ?

18. Cum se realizează curba de etalonare ȋn spectroscopia UV VIS ?

19. Care sunt metodele utilizate ȋn spectroscopia UV VIS pentru a se determina concentrația probei necunoscute?

63

Cum se calculează concentrația probei necunoscute prin metoda comparaţiei cu un etalon de concentraţie cunoscută (interpolare)/ metoda factorului de panta/ utilizand ecuatia curbei de etalonare?

20.

de panta/ utilizand ecuatia curbei de etalonare? 20. 21. Care sunt tehnicile de lucru ale spectroscopiei

21. Care sunt tehnicile de lucru ale spectroscopiei atomice?

22. Pe ce fenomen fizic se bazează spectroscopia atomică ?

23. Care este principiul de funcționare al spectroscopiei atomice ?

24. Ce se determină (dpdv analitic) prin spectroscopie atomică ?

25. Pe ce se bazează determinările calitative ȋn spectroscopia atomică?

26. Pe ce se bazează determinările cantitative ȋn spectroscopia atomică?

27. Dati cel putin trei ex de aplicatii ale metodelor optice in domeniul alimentar

64