b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei.

Obiectul istoriei filosofiei es

te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare

b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es

te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare

b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es

te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare

b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es

te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare

b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es

te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare

b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es

te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare

b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es

te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare

b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es

te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare
b) Caracterul de stiinta al istoriei filosofiei. Obiectul istoriei filosofiei es
te evenimentul particular. Prin urmare, trebuie sa stabilim tipul de stiinta car
e se poate realiza, iar aceasta implica o ntelegere a conceptului de stiinta ca o
forma de cunoastere car epoate conduce la adevar si daca obiectul cunoasterii a
re un grad universal, dar si daca el are un grad particular. Solutia lui Manfred
Riedel: exista stiinte logico matematice si stiinte istorico hermeneutice, sau
C. Noica (n Interpretare la Menon): stiinte de cunoastere si stiinte de recunoast
ere. Istoria filosofiei face parte din ultima. Manfred Riedel, Comprehensiune sa
u explicare, p 35: Comprehensiunea nseamna a conchide de la un unic particular sig
ur la nivel senzorial la ceva general, ce nu cade sub simturi, ci este cunoscut
a priori sau adevarat. n cmpul istoriei, acest general nu are forma legilor naturi
i, ci pe aceea a regulilor practice . Prin urmare, istoria filosfiei se raporteaza
la orice alta disciplina filsoofica ca la un rezervor de sens obtinut prin asum
area implicita a efectelor unei traditii asupra presupozitiilor implicite ale or
icarei experiente a gndirii contemporane.
4. Solutia este excluderea istoriei autorilor, a istoriei conceptelor care ar pu
tea presupune sensul de la sine, nsa adoptarea unei istorii a predicatiilor. Acea
sta ultima formula poarta denumirea de istorie a ideilor si este formula cea mia
complexa si mai onesta intelectual de practicare