ecanism cu surub si piulita

TEMA DE PROIECT

Fig. 1 Schema mecanismului

Date de intrare:
- Forta din piesa: Fp = 2100 N;
- Forta din arc: Fe=250 N
- Pentru semifabricat:
-

Inaltimea semifabricatului: h=150 mm

Diametrul semifabricatului: d=100 mm

- Coeficientul de frecare: = 0,2 N;

INTRODUCERE
Mecanismele cu surub si piulita se utilizeaza pentru trnsformarea miscarii de rotatie in
miscare de translatie sau invers in conditii de transmitere a unor sarcini sau avand numai rol
cinematic.
Utilizarea mecanismelor cu suruburi de miscare in constructia de masini se datoresc
avantajelor pe care le prezinta si anume:
- consructia simpla si tehnologia de executie usor realizabila;
- posibilitatea de transmitere a unor sarcini axile mari utilizand forte de actionare mici;

- raport mare de transmitere

care duce la viteze mici;

- compactitatea constructiei si gabarit redus;

- functionare lina si fara zgomot;
- posibilitatea de a asigura in mod simplu autofranarea;
- permite utilizarea materialelor ieftine;
- pret de cost scazut.
Intre neajunsurile mecanismelor cu suruburi de miscare se mentioneaza:
- existenta unei frecari mari intre spirele filetului surubului si piulitei care conduce la uzura
pieselor si la un randament scazut;
- prezenta unor puternici concentratori de tensiune in zona filetata af 222b17c ecteaza rezistenta
la oboseala a surubului;
- lipsa autoconcentrarii;
- necunoasterea exacta a fortelor de strangere.

Tipuri de filete utilizate la suruburile de miscare.

Pentru suruburile de miscare se utilizeaza in exclusivitate filetul cilindric cu profil patrat,
trapezoidal, ferastrau, si rotund executate cu pas normal, fin sau mare.

Pasul fin si normal asigura conditia de autofranare. Pasul fin micsoreaza deplasarile
axiale la o rotatie completa, reduce adancimea filetului marind diametrul interior si implicit
rezistenta surubului. Deosebirea dintre filetul cu pas normal, mare si fin la acelasi diametru
nominal consta in modificarea diametrului interior si a unghiurilor de inclinare. Pasul filetului cu
mai multe inceputuri Ph se defineste in functie de pasul filetului cu un singur inceput si de
numarul de inceputuri (n), Ph=nP (P fiind pasul filetului cu un singur inceput).
Filetele cu un pas fin au un randament mai scazut. Randamentul suruburilor de miscare
creste la cele care se executa cu pas mare sau cu mai multe inceputuri, cresterea fiind
determinata si de alegerea corecta a cuplului de materiale, de precizia de executie si de calitatea
suprafetelor in contact.

1 Calculul si proiectarea surubului si

piulitei
1.1

Calculul si proiectarea surubului

1.1.1 Alegerea profilului filetului

Figura 1.1 Filetul trapezoidal

Se opteaza pentru filetul trapezoidal. Filetul trapezoidal are profilul de forma unui trapez
rezultat din tesirea unui triunghi isoscel cu unghiul la varf de 30 si baza egala cu pasul. Flancul
filetului are o inclinare de 15. Filetul trapezoidal este standardizat (STAS 2114/1-75) si se

executa cu pas fin, normal si mare. In conformitate cu aceasta reglementare un filet trapezoidal
cu diametrul nominal 20 [mm] si pasul de 4 [mm] se noteaza:
Tr 204
Filetul trapezoidal are o rezistenta si o rigiditate mai mare ca filetul patrat. Folosirea
piulitei reglabile radial permite eliminarea jocului axial creat in urma uzarii flancurilor, avantaj
care impune filetul trapezoidal ca principala solutie pentru mecansimele surub-piulita. Filetul
trapezoidal asigura o buna centrare intre surub si piulita si se poate executa prin procedeul de
frezare.
In cazul mecanismelor cu surub si piulita care transmit sarcini mari, in ambele sensuri,
directia fortei fiind variabila (sau cu soc) , se recomanda utilizarea filetelor trapezoidale.

1.1.2 Alegerea materialului surubului si piulitei

Avand in vedere ca la presele manuale viteza relativa dintre flancul surubului si cel al
piulitei este redus, nu se impune durificarea superficiala a flancurilor filetului surubului. Se poate
opta deci pentru oteluri carbon OL50 sau OL60. Pentru piulita se pot alege materiale care sa
inlocuiasca bronzurile, de exemplu fonta cu grafit nodular sau fonte antifrictiune.
Tinand seama de cele mentionate mai sus, pentru surub vom opta pentru otel carbon
OL50 (STAS 500/2-80), iar pentru piulita Fgn 400-12 (STAS 6071-75).
Principalele caracteristice ale otelurilor carbon OL50 (STAS 500/2-80) sunt:
Solicitari cu concentratori de tensiune:
- rezistenta la tractiune :
- rezistenta la incovoiere :
- rezistenta la rasucire :
- rezistenta la forfecare :
Solicitari fara concentratori de tensiune:
- tractiune :
- incovoiere :

- rasucire :
- forfecare :
Caracteristicile mecanice:
- rezistenta la tractiune :
- limita de curgere :
- alungirea la rupere :
Caracteristicile mecanice ale fontei Fgn 400-12 (STAS 6071-75) sunt:
Solicitari cu concentratori de tensiune:
- rezistenta la tractiune :
- rezistenta la compresiune :
- rezistenta la incovoiere :
- rezistenta la rasucire :
- rezistenta la forfecare :
Solicitari fara concentratori de tensiune:
- rezistenta la tractiune :
- rezistenta la compresiune :
- rezistenta la incovoiere :
- rezistenta la rasucire :
Caracteristicile mecanice:

- rezistenta minima la tractiune :

- limita de curgere :
- duritatea Brinell : HB
- alungirea la rupere :

1.1.3 Calculul diametrului mediu al filetului

Diametrul mediu al filetului se determina cu relatia (1) obtinuta din conditia de trezistenta
a filetului la strivire:

(1.1)
Unde:

Fs

forta axiala, [N];

factorul lungimii filetului piulitei,
factor dimensional,

qa

= 1,2 2,5;

= 0.5 la filete trapezoidale;

rezistenta admisibila la strivire, [N/mm2].

Figura 1.2 Solicitarile semifabricatului

Ecuatia de echilibru a momentelor:

Unde:

Diametrul mediu al filetului, in [mm]:

Din tabel, pentru surubul cu filet trapezoidal si diametrul mediu d 2=18 [mm], se aleg:
- Diametrul nominal: d = 20 [mm];

- Pasul: P =4 [mm];
- Diametrul interior: d3 = 15,5 [mm];

1.1.4 Alegerea numarului de inceputuri

La cricuri se impune realizarea autofranarii, deci filetul se executa cu un inceput.
La presele manuale nu se pune conditia autofranarii. Dimpotriva actionarea lor fiind
frecventa se impune alegerea unui numar de inceputuri n=2 sau n=3 pentru cresterea
randamentului si a productivitatii. Cu toate acestea am optat pentru un filet cu 3 inceputuri.
In urma calculelor si alegerii numarului de inceputuri avem un surub notat astfel:
Tr 20x12(P4)

1.1.5 Verificarea autofranarii

La cricuri autofranarea se verifica cu relatia:

(1.2)

in care:

este unghiul de inclinare a elicei pe cilindrul de diametru d 2;

este unghiul de frecare;

Unde:
=0,10,15);

- coeficient de frecare pentru cuplul de materiale si calitatea ungerii (

1 - unghiul de inclinare a flancului filetului ( la filet trapezoidal 1=15s; la filet

ferastrau 1=3s).

Rezulta : 4,04 < 5,91 deci conditia de autofranare este verificata.

1.1.6 Calculul numarului de spire in contact

Din expresia factorului

se deduce numarul de spire z:

(1.3)

1.1.7 Calculul lungimii filetului surubului

;
Unde:

h - este cursa maxima in (mm)

h = 70 [mm];

m - lungimea filetului piulitei in (mm)

P - pasul filetului in (mm)

m= 28,8 [mm];
P = 4 [mm];
.

1.2

Verificarea surubului

1.2.1 Verificarea tijei la solicitari compuse

Efortul unitar echivalent:

(1.4)
unde efortul unitar normal

, respectiv cel tangential

se calculeaza astfel:

;
Se obtine:
Unde:

1.2.2

Mt1 moment de torsiune, care se calculeaza cu relatia (2.2).

Verificarea spirelor surubului

Pentru a determina daca spirele surubului vor rezista in timpul solicitarilor, spirele
trebuiesc verificate la urmatoarele tipuri de solicitari :

- strivire:
Unde:

H1 - inaltimea utila; H1 = 0,5P = 0,54 = 2 [mm] pentru filetul ales.

Din calcul se obtine

- incovoiere:
Unde:
[mm];

ac - jocul la fund; ac = 0,25 [mm], pentru filetul ales si pasul cuprins intre 2 si 5

h - grosimea spirei la baza; h = 0,634P = 0,6344 = 2,536 [mm], pentru filetul ales.

Din calcul se obtine

- forfecare:

,obtinand o valoare de

Aceste valori obtinute prin calcul se compara cu valorile maxime admisibile ale
materialului folosit pentru surub si se observa ca spirele rezista.

Figura 1.3 Spirele surubului. Verificare

1.3

Dimensionarea piulitei

Figura 1.4 Piulita rotitoare

Dupa cum s-a observat deja anterior piulita are o inaltime filetata de z = 7,2 [mm] plus o
parte superioara unde nu mai avem filet interior, dar pe exterior se vor monta roata de clichet,
manerul si inelul care ii fixeaza, diametrul interior Di=20 [mm] acesta fiind de fapt diametrul
exterior al surubului de forta. Piulita se va fabrica dintr-un material inferior calitativ celui ales
pentru surubul de forta pentru a fi predispusa la uzura comparativ cu surubul de forta.
Diametrul exterior:
;
Unde:

gp grosimea peretelui piulitei;

Diametrul gulerului:

Inaltimea gulerului:
.

1.3.1 Calculul lugimii filetului piulitei

(1.5)

1.4

Verificarea piulitei

1.4.1 Verificarea corpului piulitei la solicitarea compusa

Pentru a verifica corpul piulitei trebuie sa verificam rezistenta acesteia la eforturile
normale si tangentiale care apar la incarcarea mecanismului.
Astfel pentru eforturile normale vom calcula:

(1.6)
Unde:
valoare de

De si Di sunt diametrele exterior, respectiv interior al piulitei, si se obtine o

.
Pentru eforturile tangentiale se va folosi formula:

(1.7)

de unde se va obtine

Pentru sectiunile solicitate compus, efortul unitar echivalent are expresia:

.

1.4.2 Verificarea gulerului piulitei

Pentru a determina daca gulerul piulitei va rezista in timpul solicitarilor, gulerul trebuie
verificat la urmatoarele tipuri de solicitari :

- strivire:

Din calcul se obtine

- incovoiere:

Din calcul se obtine

- forfecare:

Din calcul se obtine

calculul mecanismului de actionare

Figura 2.1 Mecanism de actionare

2.1

Calculul manivelei

2.1.1

Lungimea manivelei

Lungimea manivelei se determina in functie de momentul de torsiune total care trebuie sa

fie realizat de catre muncitor la actionarea cricului sau a presei:

(2.1)
Unde:

Lc lungimea de calcul a manivelei, [mm];

L

lungimea efectiva a manivelei, [mm];

l0

lungimea necesara prinderii manivelei, [mm] si anume:

l0=50 mm,pentru un muncitor;

l0=100 mm, pentru doi muncitori;
Mtot = Mt1+Mt2, la cricul simplu, cricul cu piulita rotitoare si la prese, [Nm];

(2.2)

(2.3)

ni

numarul de muncitori care actioneaza cricul;

coeficientul de nesimultaneitate, care are valorile:

K=0,8, pentru ni=2;

K=1 , pentru ni=1;
Fm =150350 N, forta cu care actioneaza un muncitor.

2.1.2 Determinarea diametrului manivelei si a prelungitorului

Din solicitarea de incovoiere rezulta diametrul d5 (sectiunea A-A, Figura 1.1):

(2.4)
Unde:

Lm= (0,251) Lc+l0 = 0,3Lc+l0=95,6 [mm];

ai = 100120 [N/mm2] pentru otelurile carbon obisnuite si oteluri carbon de

calitate.

Astfel, din calcule, rezulta

care se considera
constructiv d5 = 6 [mm] unde diametrul D, care este diametrul exterior al tevii se calculeaza cu
formula

, si rezulta o valoare egala cu

. Pentru prelungitor se alege

teava standardizata cu diametrul exterior egal cu diametrul interior al manerului,

2.1.3 Verificarea manivelei

Manivela mecanismului de actionare cu clichet orizontal se verifica la incovoiere in
sectiunea A-A, cu relatia:

(2.5)

si se obtine o valoare de

2.2

Calculul rotii de clichet

2.2.1 Stabilirea dimensiunilor

Figura 2.2 Roata de clichet

Roata de clichet se va fixa pe piulita printr-un contur patrat al gaurii interioare.
Lungimea laturii poligonului este a =25 mm. Pentru stabilirea diametrului interior se foloseste
formula

(2.6)
Unde:

De este diametrul exterior al piulitei.

Astfel
. S-a ales un numar de z = 14 dinti pentru roata de clichet.
Diametrul mediu, pe care se vor dispune dintii rotii, se va obtine cu relatia:

(2.7)

si rezulta

Pentru a putea obtine profilul exact al rotii de clichet trebuie sa determinam grosimea
dintilor, distanta dintre centrele a doi dinti alaturati si inaltimea dintilor.
Astfel distanta dintre centrele a doi dinti alaturati este:

(2.8)

si rezulta

De aici se determina grosimea dintelui

cu valoarea

, si inaltimea dintelui care este

, adica

.
Diametrul exterior al rotii de clichet se poate calcula stiind inaltimea dintelui si este

(2.9)
(se aduna de doua ori h, pentru ca diametrul creste cu lungimea a doi dinti) si rezulta
.
Latimea rotii de clichet se considera constructiv

[mm].

2.2.2 Verificarea rotii de clichet

Dintii rotii de clichet se verifica la trei tipuri de solicitari:

- incovoiere:

si rezulta o valoare de
;

- forfecare:

si rezulta

- strivire (a suprafetei de contact dintre dintele rotii si clichet)

si se obtine
.

Suprafata de contact dintre roata de clichet si piulita pe care aceasta se monteaza este
solicitata la strivire. Efortul unitar pe aceasta suprafata se va determina cu relatia:

(2.10)
Unde:
n1 - depinde de forma gaurii de fixare din roata de clichet. (n1=4 pentru forma
patrata si n1= 6 pentru forma hexagonala).

Se obtine

2.3

Calculul clichetului

Figura 2.3 Clichetul orizontal

Dimensiunile clichetului orizontal se determina in functie de dimensiunile rotii de clichet:

(2.11)
Luam

(2.12)

Din calcul obtinem:

(2.13)

Se obtine:

2.4

Calculul boltului

Figura 2.4 Bolt

Diametrul boltului se determina din solicitarea de incovoiere:

(2.14)

Unde:
clichet ;

Din calcul obtinem

sarcina care actioneaza pe dintele rotii de

Boltul se verifica la doua tipuri de solicitari:

- forfecare:

si rezulta:
.

- presiune de contact:

si rezulta

2.5

Calculul arcului c ilindric elicoidal de compresiune

Figura 2.5 Arcul elicoidal cilindric de compresiune
Calculul arcului elicoidal cilindric de
compresiune, care mentine clichetul orizontal in contact
cu dintele rotii de clichet se face urmarind succesiunea si
cu relatiile de calcul urmatoare:
- Diametrul spirei: d = 0,81,5 [mm];
- Indicele arcului: i =810;
- Diametrul de infasurare: Dm = id = 91 = 9 [mm];
- Coeficientul de forma: K = 1,17 pentru i = 9;

- Forta de montaj; Fal = 2,55 [N]; Luam Fal = 4 [N];

- Numarul de spire active: n = 48. Luam n = 6;
- Numarul total de spire: nt = n + nr; nr = 1,5 (numarul spirelor de reazem); nt = 6 +1,5 = 7,5;

- Sageata de montaj:

- Sageata maxima:

; s-cursa de lucru a arcului;

- Sarcina maxima de exploatare:

- Lungimea arcului blocat (spira pe spira): Hb = nt d =7,51 = 7,5 [mm];

- Pasul arcului nesolicitat:

(jocul dintre spire);

;
- Lungimea arcului nesolicitat: H0 = Hb +n(t-d) = 7,5+6(1,61-1) = 11,18 [mm];
- Diametrul exterior: D = Dm+d = 9+1 = 10 [mm];
- Diametrul interior: Di = Dm-d = 9-1 = 8 [mm];

- Ungiul de inclinare al spirelor:

- Lungimea semifabricatului sarmei:

3 Constructia si calculul corpului

mecanismului
Pentru realizarea corpului mecanismului s-a ales o varianta care se realizeaza prin
turnarea intregului corp dintr-o piesa. Astfel mecanismul se toarna dintr-o fonta cenusie, mai
exact Fc100 care are urmatoarele caracteristici:

- densitate
Solicitari cu concentratori de tensiune:
- tractiune
- compresiune
- incovoiere
- rasucire
- forfecare
Solicitari fara concentratori de tensiune:
- tractiune
- compresiune
- incovoiere
- rasucire

3.1 Calculul arcului cilindric elicoidal de compresiune

de pe surub
Materialul ales pentru confectionarea arcului este otel pentru arcuri (STAS 795-71) ARC
4, pentru care

Calculul arcului cilindric elicoidal de compresiune se face cu urmatoarele relatii de

calcul:
- Indicele arcului: i = 810. Luam i = 9;
- Coeficientul de forma: K = 1,17 pentru i = 9;

- Diametrul spirei:
Unde

; alegem d=3 [mm]

F - forta din arc;

- Diametrul de infasurare:

- Diametrul exterior al arcului:

- Diametrul interior al arcului:

- Numarul de spire active: n = 48; Luam n = 7;

- Numarul total de spire: nt = n+nr; nr = 1,5 (numarul spirelor de reazem); nt = 7+1,5 = 8,5;
- Forta de montaj:
- Forta maxima:

Luam

- Sageata de montaj:

- Sageata maxima:
- Lungimea arcului blocat:

;
;

- Pasul arcului nesolicitat:

(jocul dintre spire);

- Lungimea arcului nesolicitat:

- Unghiul de inclinare al spirelor:

- Lungimea semifabricatului sarmei:

BIBLIOGRAFIE
1.

Adalbert Antal si altii, Elemente de proiectare pentru mecanismele cu surub si piulita,

1985

2.

Institutul Roman de Standardizare, Organe de Masini - Vol. II Elemente de fixare si

asamblare; Arcuri, inele, Editura Tehnica, Bucuresti 1984

3.

Gh. Hulpe, Desen Industrial, Cluj-Napoca 1980

4.

Mircea Bejan, Rezistenta materialelor vol.1, Mega, Cluj-Napoca 2009

5.

Husein Gheorghe, Tudose Mihail, Desen tehnic, Editura Didactica si pedagogica,

Bucuresti 1975.